Sunteți pe pagina 1din 38

– aspecte teoretice & aplicaţii practice –

Prof. dr. ing. Mitică MANEA


Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacău
ARGUMENT

Problemele pe care elevii le vor avea în viaţa profesională,


socială sau personală impun decizii care nu se regăsesc în cadre
disciplinare. Dimpotrivă, ele au caracter integrat, iar rezolvarea lor
impune corelaţii rapide şi semnificative, sinergie şi acţiune
contextualizată.

În orice sistem de educaţie, învăţarea ar trebui să se sprijine


pe următorii piloni aflaţi în interacţiune directă: „a învăţa să cunoşti”,
”a învăţa să faci”, „a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi”, „a învăţa
să exişti” (J. Delors) şi „a învăţa să te transformi pe tine însuţi şi să
schimbi societatea” (Shaffer).

02.01.2018 2
ARGUMENT

„Cel mai puternic argument pentru integrarea


disciplinelor este însuși faptul că viața nu este împărțită pe
discipline.”
(J. Moffett)

02.01.2018 3
INTEGRAREA CURRICULARĂ

Promovarea integrării curricularei în învăţământul românesc actual este o


necesitate impusă de schimbările şi acumulările cognitive din multiplele domenii ale
cunoaşterii, apariţiei unor noi calificări profesionale prin integrarea sinergetică unor
meserii tradiţionale, precum şi de complexitatea şi diversitatea problemelor cu care se
confruntă omenirea.
Astăzi, mai mult ca oricând, adolescentul/absolventul/specialistul trebuie
să-şi asume roluri şi responsabilităţi, să ia decizii pentru cei din jur, să răspundă rapid
şi bine la diversele provocări ale vieţii; succesul şi performanţa apar doar dacă deţine
cunoştinţe integrate, dacă priveşte realitatea ca o imagine unitară şi dacă gândeşte
flexibil şi creator.
Pornind de la aceste realităţi în învăţământul românesc s-a declanşat o
reformă a conţinuturilor, o reformă la nivel curricular; aşa a apărut abordarea
conţinutului învăţării din perspectiva integrării curriculare.
02.01.2018 4
INTEGRAREA CURRICULARĂ

Conceptul de integrare în context educaţional

Acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente pentru a


constitui un tot armonios, de nivel superior, a aduce părţi separate într-un
întreg unitar, funcţional, armonios.

Sinonime pentru integrare: fuziune, armonizare, încorporare,


unificare şi coeziune

Holism: Teorie care vorbeşte despre ireductibilitatea întregului la


părţile componente, de superioritatea ansamblului faţă de suma părţilor, de
viziunea integrală şi integrată asupra obiectelor, fenomenelor, proceselor
studiate.

02.01.2018 5
INTEGRAREA CURRICULARĂ

Particularităţi ale învăţării integrate

interacţiunea obiectelor de studiu;


centrarea pe activităţi integrate de tipul proiectelor;
relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
unităţile tematice, conceptele sau problemele ca principii
organizatoare ale curriculumului;
flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea elevilor;
rezolvarea de „probleme” – cea mai importantă forţă motrice a
integrării, datorită relevanţei sale practice.

02.01.2018 6
INTEGRAREA CURRICULARĂ

Caracteristici definitorii ale activităţii integrate

Finalităţile activităţii integrate sunt selectate din listele de obiective-cadru şi


de referinţă ale domeniilor experienţiale, iar obiectivele acesteia vor constitui
un set unitar şi restrâns de patru-cinci obiective, cu referire directă la
experienţele de învăţare vizate (nu sunt sarcini de învățare, ci obiective !).
Conţinuturile abordate sunt selectate şi abordate în strânsă relaţie cu nucleul
de integrare curriculară (tema anuală de studiu, tema proiectului
tematic/tema săptămânii, tema zilei, tema activității integrate)
Fiecare din situaţiile de învăţare proiectate şi desfăşurate în cadrul activităţii
integrate contribuie la explicitarea, analiza, rezolvarea temei activităţii (tema
activității este una singură !).
Activitatea integrată trebuie să vizeze antrenarea de abilităţi disciplinare
şi/sau transferabile, oferind copiilor/elevilor ocazii de comunicare, cooperare,
utilizare a unor surse variate de informaţii, investigaţie, experimentare,
identificare de soluţii, testare de ipoteze etc.

02.01.2018 7
INTEGRAREA CURRICULARĂ

Niveluri ale integrării curriculare

02.01.2018 8
MONODISCIPLINARITATEA/INTRADISCIPLINARITATEA

Monodisciplinaritatea este centrată pe obiectele de studiu independente,


pe specificitatea acestora. Abordarea monodisciplinară presupune “acțiunea de a
aborda un proiect sau de a rezolva o problemă prin limitarea la datele unei singure
discipline” (Legendre).

Intradisciplinaritatea - Integrarea intradisciplinară este operația de


conjugare a două sau mai multe conținuturi interdependente ale învăţării, aparținând
aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă sau a
dezvolta deprinderi.

02.01.2018 9
MONODISCIPLINARITATEA/INTRADISCIPLINARITATEA

Exemple:

Monodisciplinaritatea
Desen tehnic industrial: Tema „Citirea şi interpretarea desenelor tehnice”

02.01.2018 10
MONODISCIPLINARITATEA/INTRADISCIPLINARITATEA

Exemple:

Monodisciplinaritatea
Organe de maşini: Tema „Transmisii mecanice”

02.01.2018 11
MONODISCIPLINARITATEA/INTRADISCIPLINARITATEA

Exemple:

Intradisciplinaritatea
Lăcătuşărie generală: Tema „Tehnologii de prelucrare”
Organe de maşini: Tema „Arbori”

02.01.2018 12
MONODISCIPLINARITATEA/INTRADISCIPLINARITATEA

Avantaje si dezavantaje ale organizării şi predării intradisciplinare

02.01.2018 13
MULTIDISCIPLINARITATEA/PLURIDISCIPLINARITATEA

Multidisciplinaritatea este forma cea mai puțin dezvoltată de întrepătrundere


a disciplinelor, constând numai în alăturarea anumitor elemente ale diverselor
discipline, evidențiind aspectele lor comune şi presupune o comunicare simetrică între
diverșii specialiști şi diverse discipline, în axiometrie proprie.
O temă sau problemă ce aparține unui domeniu este supusă analizei din
perspectiva mai multor discipline, care se mențin ca structură şi rămân independente
unele în raport cu celelalte. Fiecare disciplină contribuie, în funcție de propriul său
specific, la clarificarea temei investigate. E o corelare a demersurilor mai multor
discipline în vederea clarificării unei probleme. Se presupune conștientizarea faptului că
unele teme sau probleme din lumea reală necesită un efort conjugat pentru a fi
rezolvate, dar structura disciplinară rezistă, fără integrare de noi elemente.

Pluridisciplinaritatea - Distincția încă insuficient de consistentă între


multidisciplinaritate şi pluridisciplinaritate este legată de tipul de discipline care intră
în procesul de integrare la acest nivel:
pluridisciplinaritatea se referă la corelarea unor discipline înrudite,
multidisciplinaritatea are în vedere punerea împreună a unor discipline care nu
sunt neapărat vecine şi cu legături evidente între ele.

02.01.2018 14
MULTIDISCIPLINARITATEA/PLURIDISCIPLINARITATEA

Exemple:
Pluridisciplinaritatea

02.01.2018 15
MULTIDISCIPLINARITATEA/PLURIDISCIPLINARITATEA

Exemple:
Multidisciplinaritatea

02.01.2018 16
MULTIDISCIPLINARITATEA/PLURIDISCIPLINARITATEA

Avantaje şi dezavantaje ale multidisciplinarităţii

02.01.2018 17
MULTIDISCIPLINARITATEA/PLURIDISCIPLINARITATEA

Avantaje şi dezavantaje ale pluridisciplinarităţii

02.01.2018 18
INTERDISCIPLINARITATEA

Interdisciplinaritatea vizează aplicarea metodelor specifice unei


discipline pe teritoriul altor discipline
Interdisciplinaritatea este definită ca “interacţiune existentă între două
sau mai multe discipline, care să poată să meargă de la simpla comunicare de idei
până la integrarea conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia,
metodologia, procedeele, datele şi orientarea cercetării”.

Principala modalitate de introducere a interdisciplinarităţii în învăţământ o


reprezintă regândirea conţinuturilor şi elaborarea planurilor, a programelor şi
manualelor şcolare în perspectiva conexiunilor posibile şi necesare sub raport
epistemologic şi pedagogic. Acţiunea de promovare a interdisciplinarităţii trebuie să
se integreze în contextul sistemului educativ dat. De asemenea, pentru a fi eficientă,
trebuie să se asocieze cu alte principii sau inovaţii specifice unui învăţământ modern.

02.01.2018 19
INTERDISCIPLINARITATEA

Exemplu:
Interdisciplinaritatea

02.01.2018 20
INTERDISCIPLINARITATEA

Exemplu:
Interdisciplinaritatea

02.01.2018 21
INTERDISCIPLINARITATEA

Avantaje şi dezavantaje ale interdisciplinarităţii

02.01.2018 22
TRANSDISCIPLINARITATEA

Preluând termenul introdus în 1970 de Jean Piaget, Basarab Nicolescu


defineşte transdisciplinaritatea ca fiind „ceea ce este în acelaşi timp între
discipline, înăuntrul diferitelor discipline şi dincolo de orice disciplină”,
finalitatea ei fiind înţelegerea lumii prin unitatea cunoaşterii

“Pentru că ne aflăm astăzi în plină revoluţie a inteligenţei, trebuie să înţelegem


că transdisciplinaritatea ne descoperă dimensiunea poetică a existenţei,
traversând, aşa cum am spus, toate disciplinele, dincolo de ele. A nu se
confunda, însă, cu pluridisciplinaritatea şi interdisciplinaritatea” (Basarab
Nicolescu).

02.01.2018 23
TRANSDISCIPLINARITATEA

Transdisciplinaritatea este privită ca o formă superioară a învăţării integrate


şi presupune concepte, metodologie şi limbaj care tind să devină universale (teoria
sistemelor, teoria informaţiei, cibernetica, mecatronica, integronica, etc).
Întrepătrunderea disciplinelor şi coordonarea cercetării pot sfârşi prin
adoptarea aceluiaşi ansamblu de concepte fundamentale sau elemente metodice
generale, adică un nou domeniu de cunoaştere sau o nouă disciplină.
Abordarea de tip transdisciplinar tinde către o fuziune a cunoştinţelor
specifice diferitelor discipline, la descoperirea unor noi câmpuri de investigaţie, la
conceperea unor noi programe de cercetare.
Abordarea transdisciplinară este centrată pe “ viaţa reală” cu probleme
importante , aşa cum afectează viaţa oamenilor în context cotidian. Considerându-se că
deschide calea către atingerea unui nivel al cunoaşterii superior, transdisciplinaritatea a
fost ridicată la rangul de “noua viziune asupra lumii”, fiind capabilă să conducă la
înţelegerea, soluţionarea multiplelor probleme complexe şi provocări ale lumii actuale.
02.01.2018 24
TRANSDISCIPLINARITATEA

Exemple: Transdisciplinaritatea - MECATRONICA

02.01.2018 25
TRANSDISCIPLINARITATEA

Exemple: Transdisciplinaritatea - MECATRONICA

02.01.2018 26
TRANSDISCIPLINARITATEA

Exemple: Transdisciplinaritatea - MECATRONICA

02.01.2018 27
TRANSDISCIPLINARITATEA

Exemple: Transdisciplinaritatea - INTEGRONICA

02.01.2018 28
TRANSDISCIPLINARITATEA

Metodologia transdisciplinară este construită pornind de la trei postulate,


înrădăcinate în descoperirile ştiinţei moderne.

Primul postulat (de natură ontologică) afirmă faptul că în Natură şi în


cunoaşterea Naturii de către noi există diferite niveluri de realitate şi de
percepţie.

Conform celui de-al doilea postulat (de natură logică), trecerea de la un


nivel de realitate la altul se face cu ajutorul logicii terţului inclus.

Cel de-al treilea postulat (cel epistemologic), Fiecare nivel de Realitate


este ceea ce este pentru că toate celelalte niveluri de Realitate există simultan;
structura ansamblurilor nivelurilor de Realitate este, astfel, una complexă.

02.01.2018 29
TRANSDISCIPLINARITATEA

Dacă cercetarea disciplinară se referă la cel mult unul si acelaşi nivel de


Realitate (în fapt, la fragmente ale unuia şi aceluiaşi nivel de Realitate), cercetarea
transdisciplinaritatea se preocupă de dinamica provocată de acţiunea simultană a mai
multor niveluri de Realitate. Descoperirea acestei dinamici trece în mod necesar prin
cunoaşterea disciplinară.

Transdisciplinaritatea, fără a fi o nouă disciplină ori o nouă superdisciplină,


se nutreşte din cercetarea disciplinară care, la rândul său, este limpezită într-o manieră
nouă şi fertilă de cunoaşterea transdisciplinară. În acest sens, cercetările disciplinare
şi trans-disciplinare sunt complementare.

02.01.2018 30
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A NIVELURILOR DE INTEGRARE CURRICULARĂ

INTRADISCI- MULTIDISCI- INTERDISCI- TRANSDISCI-


PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA

integrarea unor
subdiscipline din ruperea hotarelor
Folosirea disciplinelor şi
interiorul unei Reprezintă gradul
cunoştinţelor de la abordarea unor
discipline. cel mai elevat de
mai multe teme comune mai integrare a
discipline care nu multor discipline
sunt înrudite, dar curriculumului
„este operaţia care care au legături
constă în a conjuga între ele;
două sau mai
multe conţinuturi
interdependente
aparţinând
Ce este? aceluiaşi domeniu Disciplinele rămân „ceea ce se află în
de studiu, în independente; același timp și între
vederea rezolvării „transferul
metodelor de la o discipline, și
unei probleme, înlăuntrul
studierii unei teme disciplină la alta“.
„juxtapunerea diverselor
sau dezvoltării B. Nicolescu
discipline, și
abilităţilorˮ. disciplinelor
dincolo de orice
(Dictionnaire diverse, uneori fără
relaţii aparente disciplinăˮ
actuelle de
l’education, între ele” (OCDE,
Guerin, 1993) 1972).

02.01.2018 31
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A NIVELURILOR DE INTEGRARE CURRICULARĂ

INTRADISCI- MULTIDISCI- INTERDISCI- TRANSDISCI-


PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA

„oferă în mod constă în


direct, atât selectarea din
profesorului, cât şi
Continuturile mediul natural și Tinde către o
predate / învățate / social a unui decompartimentare
elevului, o evaluate aparțin
structură care domeniu şi completă a
cu prioritate unei gruparea
respectă ierarhia discipline de
obiectelor de studiu
cunoştinţelor cunoștinţelor implicate;
studiu; derivate din
anterioare
dobândite.” diferite discipline
(D’Hainaut). știinţifice
Trăsături
Inglobează
Constituie o celelalte forme de
abordare integrare,
predarea acestor economică propunând un
este centrată pe conținuturi (raportul dintre demers bazat pe
obiectele de studiu beneficiază și de cantitatea dinamica şi
independente; resursele altor informaţiei şi interacţiunea a
discipline; volumul de patru niveluri de
învăţare) intervenţie
educativă;

02.01.2018 32
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A NIVELURILOR DE INTEGRARE CURRICULARĂ

INTRADISCI- MULTIDISCI- INTERDISCI- TRANSDISCI-


PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA

Probleme ale vieţii


Obiectul Conţinuturi, Competenţe reale situate în
Conţinuturi, cunoştinţe contexte culturale,
cunoştinţe generale, de bază
integrării valori şi atitudini

Se propun soluţii /
Se formează şi se se rezolvă
Se integrează un perfecţionează probleme ale lumii
Focalizarea fragment în Se fac conexiuni
competenţe reale, cu impact
între conţinuturi social, se dezvoltă
procesului structura unei transferabile
competenţe pentru
discipline
viaţă

02.01.2018 33
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A NIVELURILOR DE INTEGRARE CURRICULARĂ

INTRADISCI- MULTIDISCI- INTERDISCI- TRANSDISCI-


PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA

Modelator / Modelator / Partener în


Rolul Modelator facilitator facilitator organizare
profesorului specialist specialist Partener în învățare

Creşterea coerenţei
interne a
disciplinei de
studiu Stimulează Încurajarea
realizarea de colaborării directe Determină
Creşterea planificări corelate şi a schimbului responsabilizarea
relevanţei predării între elevilor în raport
Avantaje (corelarea în timp
prin îmbogăţirea a predării specialişti în cu propria
activităţilor de diferite învăţare
conţinuturilor, la
învăţare şi prin discipline
stimularea diverse discipline)
realizării de
legături între
conţinuturi;

02.01.2018 34
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A NIVELURILOR DE INTEGRARE CURRICULARĂ

INTRADISCI- MULTIDISCI- INTERDISCI- TRANSDISCI-


PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA PLINARITATEA

facilitează încurajarea
realizarea de către pedagogiilor active
elevi a unor şi a metodologiilor
creşterea eficienţei legături între participative
învăţării conţinuturile
diverselor este centrată pe
discipline rezolvarea
problemelor lumii
reale prin
mobilizarea
contribuţia la cunoștințelor și
crearea unor competențelor din
contribuie la o mai structuri mentale
bună explicare sau diverse arii
şi acţional – disciplinare
înţelegere a unor comportamentale,
teme / probleme flexibile şi
este securizantă care nu pot fi integrate, cu mare
lămurite integral potenţial de
în cadrul strict al transfer şi
uneia sau alteia adaptare
dintre discipline

02.01.2018 35
INTEGRAREA CURRICULARĂ - CONCLUZII

1. Integrarea conţinuturilor şcolare este o necesitate şi un deziderat.


2. Se vorbeşte mult de inter/pluri/multidisciplinaritate, numai că foarte puţine şcoli
din lume îşi organizează curriculumulul şi orarul după aceste principii.
3. Strategiile de predare/ învăţare integrată, precum şi nivelurile la care acestea se
realizează sunt condiţionate de o multitudine de factori, de natură obiectivă şi
subiectivă:
 dificultatea pregătirii cadrelor didactice care să predea într-o asemenea manieră;
 sistemul de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice din România este
predominant axat pe predarea pe discipline, în funcţie de specializarea de pe
diploma de absolvire a facultăţii;
 imposibilitatea aprofundării de către elevi a cunoaşterii ştiinţifice specializate;
 lipsa de tradiţie pedagogică a integrării;
 opoziţia latentă sau activă a cadrelor didactice privind tendinţele integratoare.
4. Aceste modalităţi de integrare au avantaje, dar şi dezavantaje.
5 În dorinţa noastră de a fi moderni, de a inova practica şcolară, trebuie prudenţă,
deoarece echilibrul dintre extreme (diferenţiere pe discipline vs. integrare totală) se
pare că este soluţia cea mai eficientă.

02.01.2018 36
INTEGRAREA CURRICULARĂ - CONCLUZII

În planul practicii educaţionale, limitele dintre ipostazele integrării sunt


mobile şi permeabile.
Integrarea transdisciplinară este un proces dinamic, ce se poate „mişca” cu
uşurinţă de la un nivel la altul.
Proiectarea integrată nu va conduce la desființarea disciplinelor; acestea vor
continua să existe în planurile de învăţământ, dar „permeabilizate” şi interconectate,
deschise către formarea unor competenţe ce trec dincolo de discipline.
Rămâne în sarcina noastră să identificăm o serie de abordări ale instruirii
care să favorizeze învăţarea integrată, cum ar fi: învăţarea bazată pe proiect, predarea
în echipă formată din mai multe cadre didactice, învăţarea prin cooperare, învăţarea
activă, implicarea comunităţii, aplicaţii ale inteligenţelor multiple, etc.
,,Nu există un model universal, absolut, pentru desfăşurarea
activităţii/lecției. În funcție de predominanta referinței la obiective, conținuturi,
activităţi, locuri de desfăşurare a activităţii/ lecției (cabinet, laborator, atelier, agent
economic, natură), mod de organizare a elevilor/copiilor (pe grupe, individual), se pot
structura modele diferite de desfăşurare a activităţilor” (Cucoș, C., Pedagogie, pag
321).
Proiectarea şi implementarea demersului instructiv-educativ trebuie să fie
adecvate situațiilor concrete de învăţare pentru a obține rezultate satisfăcătoare.

02.01.2018 37
02.01.2018 38