CARACTERIZARE

Chirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui Grigore
Barzoi si mama a trei copii : Aristita, Calipsita si Gulita. Intreaga piesa se
concentreaza in jurul protagonistei, o mosiera de la tara, inculta si grosolana, care
doreste sa para o aristocrata educata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba
franceza. Personajul devine comic tocmai prin acest contrast dintre esenta si
aparenta, intre ceea ce este de fapt Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti.
Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si
vorbele ei, din relatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile
dramaturgului sau din opiniile altor personaje.
Coana Chirita se infatiseaza in mai multe. Mai intai, Chirita este o provinciala
de o mitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele manière ale saloanelor
pariziene, de aceea ea «trage tiutiun », e « armazoana », cocheteaza cu barbatii,
obliga argatul sa-i aduca ravasul de la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza
profesor de franceza pentru Gulita, ea insasi vorbind o franceza moldoveneasca »asa
zicem noi in moldoveneasca ». Masa nu trebuie servita inainte de ora 5 pentru
ca « asa-i moda », aceasta fiind replica ei definitorie care o foloseste foarte des.
Aceste atitudini evidentiaza indirect, cu mare forta de sugestie snobismul si
parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc.
Din atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei,
aceea de boieroaica de nivel de mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi
doreste foarte mult sa ajunga ispravniceasa. Dominata de dorinte ariviste, isi trece in
pasaport un fals titlu de noblete, « baroana ».
Din didascaliile dramaturgului reies, atat direct cat si indirect
comportamentul caraghios al eroinei, gesturile voit cochete si penibile manifestate in
dialogul cu Leonas deghizat in ofiter : »cochetand, cu pudoare, cu dragoste ».
Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si
educe copiii, degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul
deplasat. Superficialitate privind educatia si insructia lui Gulita reiese, indirect, din
didascalii si din vorbele eroinei.
Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala
de cultura si pentru snobismul ei. Coana Chirita amesteca limba moldoveneasca cu
frantuzismele, ea chiar inventand niste expresii dorind a-si arata vasta sa cultura
care este in antiteza cu vocabularul folosit cu slujitorii pe care-i spurca in toate
felurile.
Din punctul de vedere al portretului fizic, Chirita este, in viziunea regizorilor, o
femeie batrana si urata, ea neavand conturat un portret caracteristic pentru a lasa la
latitudinea imaginatiei cititorului sa si-o creioneze cum doreste.
Despre greutatea Chiritei dramaturgul face o singura referire prin intermediul
lui Grigore Barzoi care ii raspunde sarcastic la afirmatia acesteia ca s-a uscat in
provincie, in realitate ea fiind chiar foarte grasa.