Cum ar fii viata omului fara memorie?

Daca stam bine sa ne gandim acest aspect care constituie viata omului are si
partea sa buna ,dar are si partea sa proasta .
Ca orice om voi incepe cu partea buna : un om fara memorie in conceptia mea
este omul care ar putea trai clipa sau momentul in care se afla fara sa isi aminteasca de
trecut sau de apropiati sai,de grijile sau de necazurile care ii predomina viata .
Ar putea fi un om liber,doar daca ar sti sa profite de acest lucru .Chiar daca acesta nu isi
mai aminteste de lucruriile “agitate” din viata lui nu inseamna ca ele au disparut,dar
conceptul lui asupra vietii se schimba radical ,astfel bucurandu-se de noi descoperiri si de
timpul pe care il are profitand de moment.
Toti oamenii ar dori sa uite de unele lucruri neplacute din viata lor , dar acest lucru este
imposibil datorita faptului ca sunt stocate in memorie si apar voluntar sau involuntar .
Partea proasta este ca un om fara memorie nu ar rezista intr-o societate , nu datorita
faptului ca este considerat bolnav, ci pentru ca pur si simplu ar uita anumite lucruri
esentiale din viata ; spre exemplu : ar putea uita unde este usa de la intrare ,ar putea uita
ceva pe aragaz etc. Fara memorie nu am putea trai o viata decenta de aceea este bine ca
omul sa aiba memorie chiar daca trecutul sau este neplacut si ar vrea ca unele lucruri sa le
uite ,dar aceste lucruri fac parte din experienta lor de viata.
Un cadru infinit de initiative si plin de actiuni cuprinse de puterea prezentului. Am
fi niste omuleti cu ceasul stricat si cu cutiuta de memorii distrusa.Am trai fiecare clipa
fara sa ne gandim la experienta anterioara si la consecintele urmatoare.
Ar fi totul foarte simplu.O simplitate care nu poate fi descrisa. Daca n-am avea
memorie,am fi expusi unui tablou fara culoare,imperfect.
Fara memorie am fi exact ca niste papusi.Am fi controlate de prezent,timp si spatiu.
Papusi care danseaza pe tematica initiativei si a necunoscutului. Gravitatea lucrurilor nu
ar avea nici o semnificatie pentru noi ; noi nu am mai gandi logic.
Ne-am crea noi vise,noi proiecte de viata,cu riscul de a uita.Am fi niste ciudati ai
naturi,niste erori,dar am fi interesanti.
Practic,fara memorie nu am avea imaginatie,nu am avea perceptii si senzatii,pentru ca nu
am stii ce inseamna si s-ar instaura frica in noi.
O viata fara memorie ar fi un esec supranatural.Filmul care se deruleaza zilnic in fata
ochilor nostrii,nu ar insemna nimic,pentru ca am uita totul intr-o secunda.
In concluzie , viata omului fara memorie ar fii asemenea pamantului fara aer .