My favourite job

Ca absolvent al unor școli vocaționale, cea de Muzică și cea de Teologie Ortodoxă, se

presupune că încă de la început linia ”job-ului” meu preferat a fost trasată. Ori un domeniu,
ori celălat nu face decât să te antreneze în misiunea de a fi în slujba oamenilor. Ca de altfel
orice domeniu abordat de o persoană în viața sa. Dacă domeniul pe care îl abordezi, cercetezi,
aprofundezi nu satisface niște nevoi concrete ale semenilor, atunci nu face decât să-ți satisfacă
propriul ego.

Locul de muncă este foarte important deoarece, pe lângă beneficiile materiale, ar fi

ideal să ofere și alte avataje foarte importante, ca: motivație, energie, plus de valoare, etc.
Legat de beneficiile materiale produse de domeniul în care activează o persoană, cred că de
dorit ar fi ca acestea să fie doar o consecință a activității desfășurate și nu o țintă vizată de la
început.

Cu privire la domeniul studiat de mine și în care activez (cântăreț bisericesc), termenul

de misiune este mai potrivit decât cel de meserie (job), poate contrar concepției moderne
materialiste. Dar, cum orice misiune are nevoie și de resursa materială pentru a fi îndeplinită
corespunzător, la finalul lunii primesc un salariu.

Experiența vieții de până la vârsta actuală m-a purtat, de voie și de nevoie, și prin alte
domenii de activitate, nu doar cel bisericesc. Astfel, în timpul studiilor universitare prestam
servicii tipografice alături de alți colegi și prieteni, pentru o firmă în domeniu. Apoi, am
colaborat cu o Florărie, timp în care devenisem și asistent personal al unui tânăr bolnav de o
anumită maladie. Pentru câțiva ani am predat religia unor copii de școală primară. Aproape un
an am livrat medicamente. După, am fost gestionarul unei piețe agro-alimentare. Pentru a
gusta și din cultura muncii Occidentului am onorat un contract în insula Sardinia, Italia, în
domeniul amenajării și întreținerii spațiilor verzi. Nu-mi este străin nici domeniul
construcțiilor și al amenajărilor interioare, pe care îl practic cu plăcere încă.

Toate aceste activități, job-uri s-au dovedit a fi decât noi și noi experiențe, unele chiar
foarte bine plătite. Însă, adevărata împlinire am regăsit-o întotdeauna în activitatea
bisericească, concretizată în serviciu liturgic, rugăciune și relații interumane. Toate celelalte
activități și domenii abordate de mine până acum nu le consider a fi decât secundare, dar
foarte importante în structurarea personalității mele. Ca și o concluzie a celor spuse mai sus,
citez o personalitate a domeniului în care activez: ”Munca fără rugăciune este servilism.
Rugăciunea fără muncă este cerșetorie”. Iar dacă finalitatea job-ului pe care îl ai este doar
pensia înseamnă că nu deții job-ul potrivit ție.

My favourite job

As a graduate of some vocational schools, the one of Music and the one of Orthodox
Theology, it is assumed that from the beginning my favorite "job" line was drawn. Either one
domain or the other does nothing but train you in the mission of being in the service of
people. Like any other area that a person in his life has approached. If the field you are
approaching, researching, deepening does not meet the specific needs of your fellow human
beings, then it only satisfies your own ego.

The workplace is very important because, besides the material benefits, it would be
ideal to offer other very important advantages, such as: motivation, energy, plus value, etc.
Regarding the material benefits produced by the domain in which a person activates, I think
that it would be desirable that they should be only a consequence of the activity carried out
and not a target from the beginning.

Regarding the field studied by me and in which I work (church singer), the term of
mission is more appropriate than that of profession, it may be contrary to the modern
materialist conception. But, as any mission also needs the material resource to be properly
fulfilled, at the end of the month I receive a salary.

The experience of life up to the present age has led me, by will and need, and through
other fields of activity, not just the church. Thus, during my university studies, I provided
printing services with other colleagues and friends, for a company in the field. Then, I
collaborated with a Florist, during which time I had also become a personal assistant of a sick
young man. For several years I taught the religion of primary school children. Almost a year I
delivered drugs. Afterwards, I was the manager of an agri-food market. In order to taste the
work culture of the West, I have honored a contract in the island of Sardinia, Italy, in the field
of landscaping and maintenance of green spaces. I am no stranger to the field of construction
and interior design, which I still enjoy with pleasure.
 All these activities, jobs have turned out to be new and new experiences, some even
very well paid. However, the true fulfillment I have always found in church activity,
materialized in liturgical service, prayer and human relations. All the other activities and areas
that I have approached so far are considered secondary, but very important in structuring my
personality. As a conclusion of the above, I quote a personality of the field in which I work:
“Work without prayer is servility. Prayer without work is begging ”. And if the purpose of the
job you have is only the pension, it means that you do not have the right job for you.