LUCRAREA NR.

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

1.Introducere

Redresarea este procesul de transformare a curentului alternativ

în curent continuu. Redresarea este necesară pentru mulţi consumatori
electrici la care curentul trebuie să aibă mereu acelaşi sens: instalaţii
electrochimice, instalaţii de tratament în atmosferă controlată, motoare
de curent continuu, acumulatoare şi bineânţeles aparatura electronică.
Circuitele care execută această transformare se numesc circuite
de redresare sau prescurtat redresoare. Circuitele redresoare pot lucra
cu tensiune monofazată de 220V c.a. a reţelei obişnuite sau cu
tensiunea trifazată de 3x380V c.a. a reţelelor de forţă. Există redre-
soare comandate la care se poate modifica valoarea tensiunii continue
în sarcină prin utilizarea unor componente semiconductoare speciale
(tiristor, triac, tranzistor IGBT ş.a.).

Fig.1 Schema bloc a unui circuit de redresare bialternanţă echipat cu

filtru şi formele de unda ale tensiunilor în circuit : 1- transformator de
reţea coborâtor, 2- redresor bialternanţă cu diode, 3- filtru cu
condensator, 4- rezistenţă de sarcină. a- forma tensiunii la intrarea
redresorului, b- tensiunea pe sarcină cu filtrul deconectat, c- tensiunea
pe sarcină cu filtrul conectat.

47
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICĂ FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

În urma redresării se obţine o variaţie mare a curentului prin

sarcină iar în cazul reţelei monofazate există momente în care curentul
devine zero. Mulţi consumatori electrici nu suportă un asemenea
regim pulsat de curent şi necesită o filtrare care să niveleleze forma
acestuia. În fig.1 se prezintă schema bloc a unui circuit de redresare
echipat cu filtru şi formele tensiunii în cazul unei sarcini rezistive
conectate la ieşire.
Reţeaua de transport şi distribuţie a energiei electrice în România
utilizează curentul alternativ cu tensiunea de 220V/380V şi frecvenţa
de 50Hz. (în unele state există alte tensiuni şi frecvenţe ale reţelelor de
distribuţie).
Redresorul este constituit din: 1- transformatorul cu rolul de a aduce
tensiunea reţelei la o valoare pentru ca la ieşirea redresorului să se
obţină o anumită tensiune redresată. Raportul de transformare este
definit prin n1: n2 = U1m: U2m ; 2- elementul redresor propriu-zis cu
caracteristică neliniară şi conducţie unidirecţională care realizează
redresarea ; 3- filtrul de netezire care reduce pulsaţiile tensiunii
redresate şi este constituit de obicei din elemente pasive R, L, C. În
unele aplicaţii redresorul poate să nu fie prevăzut cu filtru de netezire
(alimentarea unor motoare de curent continuu, circuite de generare a
impulsurilor ş.a.)
Parametrii care definesc un redresor sunt:
 tensiunea medie redresată obţinută în sarcină: Us
 curentul mediu redresat care strabate sarcina: Is
 factorul de ondulaţie, definit ca:

Up
γ (1)
Us

unde Up este amplitudinea armonicii de frecvenţa cea mai joasă

prezentă la ieşire. O redresare de calitate presupune un factor de
ondulaţie scăzut.

48
LUCRAREA NR.4 Circuite de redresare şi filtrare, funcţionare şi performanţe

 Randamentul de redresare, definit de relaţia:

PU
η
PC (2)

unde PU =USIS , este puterea utilă în sarcină, iar PC este puterea

furnizată de transformator în circuit.
Există două tipuri de redresare: monoalternanţă şi bialternanţă.

2. Redresor monoalternanţă

Schema redresorului monoalternanţă este dată în fig.2, şi constă

din: transformatorul de reţea Tr., dioda D şi rezistenţa de sarcină RS.
Tensiunea medie la bornele rezistenţei de sarcină este:

T2 T2
RS U RS
U 2M sin t dt  2M
1 1
U med 
(3.26)
T 
0
u(t)dt 
T 
0
RS  R t π RS  R t
(3)

Fig. 2 Redresor monoalternanţă şi diagramele de funcţionare

49
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICĂ FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

unde U2M este amplitudinea tensiunii din secundarul

transformatorului, ω este pulsaţia acesteia, Rt este rezistenţa totală a
diodei şi a secundarului transformatorului de reţea. Dacă se neglijează
Rt se obţine:
U 2M
U med 
π
U med U 2M
I med   (4)
R S  Rt π(RS  Rt )

Curentul maxim prin diodă va fi:

U 2M
I max  (5)
RS

iar tensiunea inversă maximă pe diodă va fi:

U RM  U 2M (6)

Dacă se ia în consideraţie căderea de tensiune pe diodă de

valoare aproximativă constantă UD0, atunci tensiunea medie pe sarcină
devine:
U 2M  U D0
US  (7)
π

3. Redresor bialternanţă în punte

Schema redresorului bialternanţă în punte de diode este

prezentată în fig. 3. Pe durata alternanţei pozitive a tensiunii furnizate
de transformatorul de reţea diodele D1 şi D3 sunt polarizate direct şi
conduc, în timp ce diodele D2 şi D4 sunt blocate. Pe durata alternanţei
negative diodele D2 şi D4 conduc, iar diodele D1 şi D3 sunt blocate.
Curentul IS prin rezistorul de sarcină RS are tot timpul acelaşi sens.

50
LUCRAREA NR.4 Circuite de redresare şi filtrare, funcţionare şi performanţe

Fig. 3 a- Schema redresorului bialternanţă în punte;

b- diagramele tensiunilor şi curenţilor.

Tensiunea medie la bornele rezistorului de sarcină este:

T T
2 2 2
RS U R S (8)
U 2Msin ωt dt  2 2M
2
U med   u(t)dt  R
T 0 T 0 S  R t () π R S  Rt

unde Rt reprezintă suma dintre rezistenţele în conducţie ale perechilor

de diode D1, D3, respectiv D2, D4 şi a rezistenţei înfăşurării secundare
a transformatorului de reţea.
Dacă se neglijează Rt atunci:

2U 2M
U med  (9)
π
Curentul mediu redresat este:

U S 2U 2M
I med   (10)
RS πR S

51
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICĂ FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

Curentul maxim prin diodele punţii este acelaşi ca la redresarea

monoalternanţă. Tensiunea inversă maximă pe o diodă va fi jumătate
din tensiunea din secundar (avem două diode în serie):

U 2M (11)
U RM  
2
Dacă se ia în consideraţie căderea de tensiune pe o diodă şi se
consideră că aceasta are o valoare aproximativ constantă UD0 , atunci
tensiunea medie pe sarcină devine:

U 2M  2U DO
US  (12)
π

Forma semnalelor corespunzătoare redresării bialternanţă

cu punte de diode este dată în fig. 3. b.
În tabelul 1 se dau parametrii reprezentativi pentru fiecare din
redresoarele prezentate anterior, parametri utili în proiectare.

Tabelul 1 Compararea performanţelor diferitelor tipuri de redresoare

Tipul redresorului Monoalternanţă Bialternanţă Bialternanţă

cu priză în punte
Eficienţa de conversie 0,406 0,812 0,812
Frecvenţa pulsaţiilor f 2f 2f
Tensiunea continuă de ieşire 0,318 U2 0,636 U2 0,636 U2
Coeficientul de pulsaţii 1,21 0,482 0,482
Tensiunea inversă pe o diodă 2U2 2U2 U2
Coef. de utilizare al transf. 0,287 0,693 0,812

4. Filtrarea curentului redresat

Filtrele de netezire sunt filtre trece jos care atenuează pulsaţiile

tensiunii redresate, lăsând neschimbată componenta continuă. Se
folosesc filtre cu diferite structuri care conţin capacităţi, rezistenţe,
inductanţe. Cele mai folosite sunt filtrele capacitive.

52
LUCRAREA NR.4 Circuite de redresare şi filtrare, funcţionare şi performanţe

Redresorul cu filtru capacitiv.

În fig.4a, se prezintă schema redresorului monoalternanţă cu

filtru capacitiv (un condensator de capacitate mare conectat în paralel
cu sarcina). În fig. 4 b,c,d, se prezintă diagramele de funcţionare.
Condensatorul schimbă regimul de funcţionare al diodei. Aceasta va
conduce în intervalul θ1 – θ2, când dioda este polarizată direct. Atâta
timp cât dioda conduce, curentul care o străbate este egal cu suma
dintre curentul de încărcare al condensatorului şi curentul prin sarcină.
Pe timpul cât dioda este blocată condensatorul asigură curentul prin
sarcină, cu alte cuvinte acesta se descarcă prin rezistenţa de sarcină.
Acest timp este egal cu T – (θ2 – θ1) pe durata unei perioade (T) a
tensiunii de reţea.

Fig. 4 a- redresor monoalternanţă cu filtru capacitiv; b- curba reală a

tensiunii de ieşire; c- curbele reale ale curenţilor iD; iC; iS; d- curba
idealizată a tensiunii de ieşire.

Pentru determinarea valorii medii Umed şi a factorului de pulsaţie

γ se presupune că în intervalul de timp cât dioda este blocată tensiunea

53
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICĂ FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

US variază liniar în timp şi creşte brusc când tensiunea din secundar

devine maximă. În această situaţie tensiunea medie pe sarcină va fi:
Ur
U med  U 2M  (13)
2
unde Ur este amplitudinea variaţiei tensiunii pe sarcină, care se
numeşte tensiune de riplu, ea fiind dată de:
ΔQ I med T I med
Ur    (14)
C C fC

ΔQ reprezentând variaţia sarcinii condensatorului în intervalul [π/2 -

5π/2]. Deoarece tensiunea pe sarcină variază liniar în intervalul cât
dioda nu conduce cu amplitudinea Ur≪Umed curentul debitat de
condensator se poate considera constant şi egal cu Imed. În această
situaţie tensiunea medie pe sarcină devine:
U 2M
U med  (15)
1
1
2fR S C

Dacă se ia în consideraţie căderea de tensiune pe diodă şi se

aproximează că aceasta are o valoare constantă UD atunci tensiunea
medie pe sarcină devine:
U  U DO
U S  2M (16)
1
1
2fRS C

Fenomenele sunt asemănătoare şi în cazul redresorului

bialternanţă cu filtru capacitiv. Diferenţele ce apar au drept cauză
faptul că pulsaţia tensiunii pulsatorii obţinute în cazul redresării
bialternanţă este dublă şi prin urmare timpul de descărcare al
condensatorului pe rezistenţa de sarcină este mai scurt. Pe timpul unei
perioade a tensiunii de reţea condensatorul se încarcă de două ori. De

54
LUCRAREA NR.4 Circuite de redresare şi filtrare, funcţionare şi performanţe

asemenea căderea de tensiune pe diode este 2UD0 deoarece în serie cu

sarcina există două diode.

În tabelul 2 se dau parametrii reprezentativi pentru redresoarele

monoalternanţă şi bialternanţă prevăzute cu filtru capacitiv.

Tabelul 2 Parametrii reprezentativi pentru redresoarele

monoalternanţă şi bialternanţă.

Tipul redresorului Mono- Bialternanţă Bialternanţă în

alternanţa cu priză punte
Puterea tipică a transformatorului 1,73PS 1,48PS 1,24PS
Tensiune în secundar 0,95US 0,9US 0,9US
Tensiune inversă pe diodă 2,4US 2,25US 1,13US
Curentul mediu prin diodă 1,0IS 0,51IS 0,51IS
Curentul în secundarul transf. 2,1IS 1,1IS 1,57IS
Valoarea condensatorului (mF)* 5Is/Ur 2Is/Ur 2Is/Ir
Tensiunea maximă pe condensator 1,4US 1,41US 1,41US
Curentul max. la pornire 0,7CUS 0,7CUS 0,7CUS
(C in mF)
Frecvenţa riplului 50Hz 100Hz 100Hz

*Ur reprezintă amplitudinea maximă a riplului adică a tensiunii

alternative pe sarcină.

5. Partea experimentală

1. Se realizează schemele din fig.2 şi fig.3; pe planşeta de lucru va fi

realizat circuitul conform fig.5. Se studiază cu ajutorul
osciloscopului forma tensiunilor la ieşirea transformatorului de
reţea şi forma tensiunii pe sarcină.
2. Se conectează pe rând condensatoare de diferite valori în paralel
cu RS ; se studiază cu ajutorul osciloscopului forma tensiunilor la
ieşirea transformatorului şi pe sarcină care se compară cu cele din
cazul precedent. Se analizează forma tensiunii de riplu Ur.

55
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICĂ FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

Fig.5 Montaj experimental pentru studiul proceselor de redresare

şi filtrare.

3. Se trasează caracteristicile Umed =Umed (Imed) şi Ur=Ur (Imed) pentru

patru situaţii:
- redresare monoalternanţă: capacitate de filtrare - 470μF
- 2200 μF
- redresare bialternanţă: capacitate de filtrare - 470 μF
- 2200 μF
Curentul prin rezistorul de sarcină (preferabil cutie cu rezistenţe)
va fi modificat în limitele 0 – 100mA.
4. Se vor calcula valorile tensiunii de riplu Ur pentru câteva valori
ale Imed şi se vor compara cu valorile măsurate în acele puncte.

Note:
 rezistenţa de sarcină trebuie aleasă mai mare decât o valoare limită
determinată de curentul maxim prin diode: RS>Us/Idmax. Atenţie la
puterea maximă suportată de rezistorul de sarcină;
 tensiunea inversă maximă a diodei se alege de cca. 3 ori mai mare
decât tensiunea efectivă în secundarul transformatorului;
 căderea de tensiune pe o diodă cu siliciu se va considera
UD0=0,6V.

56