Democraţia este pândită de un nou pericol.

Guvernele recurg din ce în ce mai mult la reţelele

sociale pentru a manipula şi spiona alegători din lumea întreagă, potrivit raportului unei
organizaţii neguvernamentale.

„Val de fake news pe internet înaintea turului II. Principalele ținte: Guvernul, Diaspora, Klaus
Iohannis și USR-PLUS”

O fotografie postată pe Facebook în această dimineață, reclamată ca fake news de PNL,

prezintă un mesaj de pe pagina ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, în care acesta ar anunța că
guvernul vrea să impoziteze salariile românilor din Diaspora și transferurile de bani din afara
țarii.

"Țara este într-o situație dificilă. Ne chinuim să găsim soluții pe plan intern, dar avem
dificultăți grave. Am alcătuit o comisie pentru impozita atât salariile celor aflați în Diaspora
cât și serviciile de transfer gen Wester Union și MoneyGram. E timpul să strângem
cureaua...", se vede scris în postarea care a fost publicată pe o pagină de Facebook clonată.

PNL a răspuns, clasificând postarea drept "un FAKE NEWS construit ȋn sediul PSD din
Șoseaua Kiseleff nr. 10, care este distribuit masiv ȋn mediul online".

Mult mai multe regimuri politice din regiune se sprijină de fapt pe manipulări ş i fake news
pentru a guverna – proasta guvernare ş i propaganda cu fake news fiind de fapt două feţ ele ale
aceleiaş i monede: modelul guvernării clientelare. Aici se î ncadrează actualele regimuri
politice din Ungaria, România, Polonia, Moldova, Serbia, Turcia etc. Atâta transparenţ ă cât se
poate obţ ine este mai curând rezultatul acţ iunii actorilor non-guvernamentali lucrând î n pofida
piedicilor din partea – iar nu cu ajutorul – autorităţ ilor publice.
Această dimensiune – determinarea politică reală a autorităţ ii de a reduce nivelul de fake
news ş i propagandă, atâta cât se poate realist vorbind î ntr-o democraţ ie – este un factor crucial
ş i î n genere ignorat î n analizele comparative pe
subiect î n regiune publicate până acum. Nu este acelaş i lucru dacă pe un teren pre-existent
favorabil dezinformării, cum ar fi î n cel din Ucraina, autorităţ ile statului î ncearcă cu bună
credinţ ă să se opună bombardamentului extern cu fake news ş i manipulare, ori î n folosesc
drept o oportunitate strategică pentru a-ş i crea avantaje î n politica internă.
În state cu populaţ ie ceva mai rusofobă, precum Polonia sau România, temele de manipulare
venite dinspre Est trebuie escamotate cu abilitate, “naţ ionalizate”, puse î ntr-o haină mai
acceptabilă pentryu public ş i epurate de orice referire la Vladimir Putin sau Moscova. În ţ ări
precum Ungaria sau Bulgaria, asta nu-i neapărat necesar, pentru că asocierea cu Kremlinul nu
stârneş te neapărat ostilitate î n rândul publicului.