“JOCUL DIDACTIC-MIJLOC DE

DEZVOLTARE
A LIMBAJULUI ŞI GÂNDIRII”

Importanţa din ce în ce mai mare pe care o are dezvoltarea vorbirii

şi gândirii în întregul proces instructiv-educativ pune în faţa educatoarelor
deosebite sarcini.
Activitatea preşcolarului în grădiniţă,sub orice formă s-ar
manifesta,activităţi comune sau activităţi la alegere ,reflectă intens
participarea tuturor proceselor psihice mai ales a limbajului şi a
gândirii.Aceste procese psihice se află în continuă dezvoltare ,iar
dinamizarea lor este condiţionată de o serie de factori interni şi
externi.Aceste două procese psihice se dezvoltă concomitent cu formarea şi
perfecţionarea tuturor proceselor psihice şi cu lărgirea volumului de
cunoştinţe,sub îndrumarea permanentă a educatoarei în colaborare cu alţi
factori.Limbajul şi gândirea dobândesc la vârsta preşcolară anumite
caracteristici,care printr-o muncă educativă corectă pot fi dezvoltate.
Jocul didactic constituie cel mai eficient mijloc pentru
dezvoltarea vorbirii şi gândirii copiilor preşcolari.Eficienţa jocurilor
didactice faţă de celelalte activităţi obligatorii constă în faptul că la
desfăşurarea lor participă toţi copiii,depunând acelaşi efort de gândire şi de
exprimare.De exemplu ,în jocul didactic “Oglinda fermecată”,vorbirea
copilului este supusă unui exerciţiu fonetic şi lexical,deoarece a fost
solicitată în procesul de elaborare a conţinutului,cât şi a expunerii lui sub
formă verbală.
Iată cum am organizat şi desfăşurat acest joc pentru a obţine cele mai bune
rezultate : am ales câteva jetoane care reprezentau scene din poveştile
cunoscute bine de către copii”,”Punguţa cu doi bani “,”Fata moşneagului şi
fata babei “, “Ursul păcălit de vulpe ,”Albă ca zăpada şi cei şapte
pitici”,”Nuieluşa de alun “etc.
Toate imaginile erau încadrate sub forma unor oglinzi şi aşezate
pe masa educatoarei,cu faţa în jos .Copilul care îşi vedea semnul individual
ridicat de educatoare,venea la masa cu oglinzi şi spunea :oglindă fermecată
,te rog să-mi spui îndată ce ascunzi în spatele tău?La terminarea acestor
cuvinte ,copilul întorcea jetonul,privea imaginea ,apoi începea să depene o
poveste sugerată de elementele văzute.Ceilalţi copii îl ascultau cu atenţie

1
pentru a reproduce şi ei povestea şi aveau ca sarcină să recunoască povestea
sau episodul povestit de copil .Copilul care recunoştea primul povestea
indicând titlul ,devenea conducătorul jocului-un rol îndrăgit de toţi
copiii,fapt ce-i făcea să fie atenţi,depunând un veritabil efort de gândire .
In planificarea jocurilor didactice ,am ţinut seama îndeosebi de
legătura ce o aveau cu celelalte activităţi obligatorii.Am observat că
respectând ordinea indicată de programă educatoarea poate educa gândirea
logică la copil în mod gradat,solicitând treptat eforturile pe măsura
posibilităţilor lor.De aceea am considerat că este necesar ca educatoarea să-şi
orienteze munca de educare în direcţia flexibilităţii gândirii copiilor în două
direcţii strânse între ele : pe de o parte să cunoască particularităţile
limbajului şi a gândirii preşcolarilor,precum şi pe cele de perspectivă şi,pe
de altă parte să adapteze metodele şi procedeele de dezvoltare la aceste
particularităţi .Pe baza materialului teoretic studiat,a observaţiilor personale
asupra manifestărilor acestor procese psihice ,din munca proprie ,am stabilit
următoarele căi de dezvoltare ale limbajului şi gândirii în cadrul jocurilor
didactice :
a) îmbogăţirea şi sistematizarea cunoştinţelor;
b) îndrumarea dezvoltării vorbirii şi gândirii în cadrul jocurilor didactice .
In munca mea m-a preocupat dezvoltarea vorbirii şi gândirii,nu numai pe
motivul că formează baza muncii educative de perspectivă,ci şi pentru că
bogăţia şi caracterul de sistem al cunoştinţelor dau şi conţinutul şi forma
gândirii .Cu cât copilul are cunoştinţe mai bogate şi mai variate ,cu atât el
are posibilitatea să le valorifice şi să le aprecieze prin prisma propriilor sale
valori.De pildă observând animalele dintr-o gospodărie ,apoi revenind
asupra lor prin ilustraţii-diafilme ,am atras atenţia copiilor nu numai asupra
legăturii care există între înfăţişare şi mediul lor de viaţă (hrană-adăpost-
foloase-mijloace de apărare).De asemenea observând livada cu pomi
fructiferi din localitate,copiii au fost îndrumaţi să observe şi să realizeze
schimbările care s-au produs de la înmugurire până la culesul fructelor
,căderea frunzelor.Indrumându-le atenţia spre aceste schimbări ,i-am ajutat
să înţeleagă faptul că natura este aceeaşi ,însă sub influenţa schimbărilor
atmosferice ,legate de anotimpuri ,acestea iau înfăţişări diferite.Livada sub
razele soarelui călduţ de primăvară înmugureşte şi înfloreşte ,apoi apar
fructele care datorită căldurii şi ploilor cresc şi se coc şi spre toamnă se
culeg,timpul rece produce veştejirea şi căderea frunzelor ,păsările călătoresc
în ţările calde etc.
Toate acestea au format un fond sistematic de reprezentări pe care
copiii le-au folosit cu mult discernământ în rezolvarea sarcinilor diferitelor
jocuri didactice .De pildă,în jocurile didactice “Zâna toamnei”,sau “Să

2
facem un tablou de toamnă”,au fost planificate după ce s-au desfăşurat
activităţile de observare “Roşia şi Ardeiul”,Mărul şi
Para”,”Strugurele”,convorbirea după ilustraţii “Strângerea recoltei
toamna”,convorbirea “Ce ştim despre fructe şi zarzavaturi”.Jocul didactic
“Zâna toamnei,”îndrăgit şi mult aşteptat de copii,ne-a dat posibilitatea să-l
folosim pentru dezvoltarea vorbirii.Copiii trebuiau să expună clar şi logic
ceea ce li se cerea în joc.De exemplu educatoarea alegea un copil care avea
ca rol toamna şi purta pe cap coroniţă,iar în mână ţine câteva jetoane care
reprezentau imagini ale fructelor şi legumelor de toamnă.
In jurul copilului ales, ceilalţi copii prinşi într-o horă,se învârteau
spunând :
In horă la lumină
Şade zâna bună
Când hora se învârteşte
Ea cu noi nu vorbeşte
Ia să ne oprim un pic
Nu are de întrebat nimic ?
La sfârşitul acestor versuri ,copiii se opresc iar “Zâna “le arată un jeton pe
care este imaginea sau un element caracteristic toamnei (măr,pară,prună,
gutuie,varză,ceapă, conopidă etc),apoi după o mică pauză ,denumeşte un
copil din cerc care trebuie să descrie elementul indicat de zână.De
exemplu ,mărul este un fruct ,de culoare roşie-galbenă,are formă rotundă sau
ovală,gust dulce multe vitamine,se mănâncă crud sau făcut compot
,dulceaţă.Copilul numit de “Zâna toamnei”,dacă rezolvă bine sarcina,devine
conducătorul jocului dacă nu ,zâna toamnei numeşte un alt copil .
Pe tot timpul desfăşurării jocului,am remarcat la copii o exprimare
logică,fără să fie şablon,iar prin intermediul acestui joc copiii au fost învăţaţi
să urmărească cu atenţie răspunsurile colegilor,să completeze numai la
nevoie ,dar să nu repete.
Având în vedere că jocurile didactice necesită din partea copiilor un
efort de gândire ,am considerat important să mă preocup de forma pe care o
vor îmbrăca jocurile pentru ca activitatea să fie plăcută,atractivă ,interesantă
să conţină multe elemente distractive,să fie dinamică,să cuprindă elemente
de surpriză. Pot spune în general(în afară de unele excepţii în cadrul unor
noţiuni greşit însuşite )că nu a fost nevoie de intervenţii sau instrucţiuni de
detaliu,pentru a-i face pe copii să urmărească atenţi jocul şi să-şi creeze
anumite criterii după care să aşeze aşeze obiecte sau să răspundă la întrebări.
Sarcinile de joc au fost rezolvate de 18 copii din totalul de 20 .Aceşti doi
copii nu aveau însuşite noţiuni corecte despre conopidă.Precizarea lor am

3
făcut-o în cadrul jocurilor şi activităţilor alese desfăşurate în celelalte
zile,cerând acestor copii să le folosească corect.
Deci, procesul de îmbogăţire a cunoştinţelor contribuie foarte mult la
dezvoltarea gândirii cât şi la cultivarea calităţilor limbajului,dar aceasta
numai cu condiţia unei sistematizări riguroase.Sistematizarea înseamnă pe
de o parte,să se respecte logica internă a ştiinţei care formează obiectul
activităfoarte mult la dezvoltarea gândirii cât şi la cultivarea calităţilor
limbajului,dar aceasta numai cu condiţia unei sistematizări
riguroase.Sistematizarea înseamnă pe de o parte,să se respecte logica internă
a ştiinţei care formează obiectul activităţii respective şi pe de altă parte să se
respecte legile procesului de învăţare.Intr-un cuvânt se poate spune: copiii în
cadrul jocurilor didactice operează cu elementele gândirii pe plan superior
faţă de celelalte activităţi.
După desfăşurarea unor astfel de activităţi ,gândirea copiilor devine mai
suplă,mai flexibilă,siguranţa cunoaşterii le dă oarecare independenţă şi
răspunsurile lor devin clare, corecte, exprimate cu multă precizie

BIBLIOGRAFIE:

Glava ,Adina şi Cătălin -Introducere în pedagogia

preşcolară,Cluj-Napoca,Ed.
Dacia,2002

Ionescu,Miron -Demersuri creative în predare

şi învăţare,Cluj-Napoca,Ed.Presa
Universitară Clujeană,2000

Băjenaru,Lenuţa -Contribuţia jocurilor didactice la

Dezvoltarea limbajului,în “Revista
Învăţământului preşcolar”,1996 nr 1.