 Factorii care influenţează necesarul de energie

 Nevoile energetice ale omului

 Surse alimentare de energie
 Consecinţele aportului neadecvat de energie

1
Energia legăturilor chimice din P, L şi G este transformată, prin procese
metabolice, în alte forme de energie; o parte din rezerva de energie a
organismului este stocată în legăturile macroergice.

Energia alimentelor se măsoară prin arderea lor în bomba calorimetrică şi se

exprimă în kcal sau kJ

1 kcal=4,184 kJ

1 kcal = cantitatea de căldură necesară pentru a creşte cu 1°C (de la 14,5 °C la

15,5 °C) temperatura unui kg de apă.

Energia furnizată de alimente reprezintă ENERGIA BRUTĂ. Organismul

utilizează numai acea parte din energia brută, care provine din nutrienţii ce au
străbătut bariera digestivă, numită ENERGIE METABOLIZABILĂ. ENERGIA
NETĂ este energia utilizată în anabolism.

Dacă se cunoaşte conţinutul de P, L şi G din 100 g produs, se poate determina

energia totală (Et), exprimată în kcal, furnizată de 100 g produs.

COEFICIENŢII CALORIGENI 1g G = 4,1 kcal 1g P = 4,1 kcal

1g L = 9,3 kcal 1g alcool = 7 kcal

2
3
4
Deşi atât G şi L, cât şi P sunt surse posibile de energie necesară contracţiei musculare şi efectuării diverselor
activităţi fizice, tipul de substrat utilizat este determinat de numeroşi factori:
atât glucoza cât şi acizii graşi reprezintă surse energetice în proporţii ce depind de intensitatea şi durata
efortului fizic, dar şi de antrenamentul şi condiţia fizică a persoanei respective. Astfel:
• un efort fizic de intensitate foarte mare şi durată mică se bazează pe rezervele de ATP existente şi cele
formate prin intermediul fosfocreatinei
• un efort fizic de intensitate mare ce durează mai mult de câteva secunde va impune intrarea în acţiune a
căii glicolitice anaerobe;
• efectuarea unui efort fizic de intensitate moderată-redusă va presupune utilizarea energiei provenite în
principal din metabolizarea acizilor graşi.
Se poate spune deci că hidrocarbonaţii reprezintă o sursă energetică mai importantă proporţional cu
intensitatea efortului fizic (acizii graşi nu pot suplimenta necesarul de ATP în cazul activităţilor fizice cu
intensitate mare deoarece lipidele nu pot fi metabolizate destul de rapid pentru a asigura energia cerută),
iar lipidele vor constitui o sursă energetică mai mare odată cu creşterea duratei exerciţiului fizic.
Mai mult, după perioade lungi de efectuare a exerciţiilor fizice apare oxidarea compensatorie a lipidelor
pentru resinteza depozitelor de glicogen epuizate; acest proces creşte cu durata efortului fizic.

5
6
1. METABOLISMUL BAZAL (MB )

2. ACTIVITATEA FIZICĂ

3. TERMOGENEZA

4. ALŢI FACTORI

(1.) MB –consumul minim de energie al organismului în stare de veghe, necesar

pentru asigurarea funcţiilor vitale (de ex. activitatea inimii, circulaţia sângelui,
sinteza substanţelor proprii, menţinerea concentraţiei normale a parametrilor
biochimici din sânge, a ionilor intra- şi extracelulari)

MB = 1 kcal/h şi kcorp ( 1 kcal x 24 h x 75 kg = 1800 kcal)

MB este influenţat de:

masa și compoziția corporală

sex (MB femei < MB bărbaţi cu 5-10%)

vârstă (MB copii > MB adulţi > MB vârstnici)

statusul hormonal

7
Statusul hormonal poate influenţa metabolismul bazal
Hormonii tiroidieni
TIROGLOBULINA

I I I I

HO O CH2 CH COOH HO O CH2 CH COOH

NH2 NH2
I I I
levotiroxina liotironina

Rolul esenţial al tiroxinei este de a creşte rata de activitate a majorităţii

reacţiilor chimice în toate celulele organismului.
• influenţează unele componente ale lanţului respirator
• intervine în metabolismului lipidelor, carbohidraţilor şi proteinelor.
• crește secreția de HCl și pepsina și intensifică peristaltismul
• stimulează maturarea sistemului nervos și activitatea neuronilor corticali
• Stimulează creșterea oaselor și procesul de osteoliză

8
Alţi hormoni hormonul de creştere (somatotropina, STH sau GH) şi cortizolul pot
influenţa în acelaşi sens MB.

Hormonii pancreatici (insulina şi glucagonul) influenţează rata utilizării

carbohidraţilor şi metabolizarea lipidelor, în principal prin activarea transportorilor (şi deci
consum de energie).

Hormonii sexuali La femei, rata metabolismului oscilează în funcţie de ciclul menstrual.

O creştere a consumului energetic se produce în a doua jumătate a ciclului menstrual
şi este de aproximativ 150 kcal/zi.
In cursul sarcinii, MB pare a scădea în primele luni, în timp ce în ultimul trimestru
consumul energetic se măreşte prin procesul de creştere uterină, placentară şi datorită creşterii
şi dezvoltării fetale, precum şi prin creşterea sarcinii cordului matern.

9
(2.) ACTIVITATEA FIZICĂ
Este factorul hotărâtor în stabilirea necesarului de E.

Cost metabolic (se măsoară în echivalenți metabolici-MET-multipli de MB)

1 MET = echivalentul energiei cheltuite în repaus, după 12 ore de post alimentar

PALs , Physical Activity Levels = raportul dintre consumul energetic total și MB

PALs ≥1,75 →previne obezitatea

Clasificarea Activităților:

 ACTIVITATE COTIDIANĂ
EFORT FIZIC SUSȚINUT

10
ACTIVITATE COTIDIANĂ

• ACTIVITATE SPONTANĂ

stat în picioare,scaun, mers, control postural, neliniște-nervozitate

Activitate spontană, NEAT (Non Exercise Activity Thermogenesis) = totalitatea

mișcărilor curente, de mică amploare, efectuate în cursul zilei

NEAT = 100-800 Kcal/zi

• ACTIVITATE PROFESIONALĂ

Pentru nutriţionişti este foarte utilă împărţirea populaţiei active pe mai multe grupe,
în funcţie de activitatea fizică efectuată
FAO/OMS stabileşte norme

11
 Clasificarea după FAO/OMS a activităţilor profesionale

Activitatea Bărbaţi Femei

profesională

Activitate uşoară Funcţionari, profesori, Funcţionare, profesoare,

medici, arhitecţi, avocaţi, medici, arhitecţi, gospodine
vânzători care dispun de aparate
casnice

Activitate moderată Studenţi, majoritatea Studente, gospodine fără

muncitorilor din industria echipament mecanic,
uşoară, agricultori, muncitoare din industria
muncitori, din construcţii, uşoară, vânzătoare
militari în termen

Activitate intensă Unii muncitori agricoli, Unele muncitoare agricole,

muncitori forestieri, dansatoare, atlete
militari în perioada de
antrenament, mineri,
muncitori din industria
grea, atleţi

Activitate excepţională Tăietori de lemne, forjori Muncitoare din construcţii

12
Categorii de activitate Energia necesară faţă de Kcal/min
M.B.

Odihnă MB x 1.0 1-1.1

Activităţi foarte uşoare MB x 1.5 până la 2,5

•condus mașina
•calculator
•activ. efectuate sezând
Activităţi uşoare MB x 2.5 2.4-4.9
•Mers normal
•Activităţi gospodăreşti
•Tenis de masă, golf
Activităţi moderate MB x 5 5.0-7.4
•Mers în pantă
•ciclism
•Tenis de câmp, schi
•dans
Activităţi grele MB x 7 7.5-12.0
•Cosit manual, tăiat lemne
•Înot, baschet, box, maraton

13
 (3.) TERMOGENEZA

(A) Termogeneza termoreglatorie

(B) Termogeneza indusă de alimente

A.Termoreglarea reprezintă suma funcțiilor care reglează

producerea de căldură (termoreglare chimică)
transportul (termoreglare fizică)

Creșterea temperaturii ambiante cu 10 0C cheltuieli

energetice cresc cu
3%

14
(B) Termogeneza indusă de alimente (Efectul termic al alimentelor)

Prin ingestia de alimente se cheltuieşte energie, pentru digestia

absorbţia, transportul şi metabolizarea alimentelor ingerate, denumită
Acţiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS)
Cheltuiala de energie începe după aproximativ 30 minute şi atinge
valoarea maximă după 2-3 ore şi se menţine 10-12 ore.

Energia necesară ingerării hranei măreşte MB cu 10-15%.

Valoarea acesteia este 7-10 % din energia conținută de alimente

15
Factorii care influențează ADS P măresc MB cu 15-30%
L măresc MB cu 2-4%
G măresc MB cu aprox. 6-8%
 Cantitatea și compoziția alimentelor

• Condimentele cresc și prelungesc cu peste 3 ore

 Gastrotehnia • ADS este amplificata de cafea, nicotina,
alimente calde

Termogeneza posprandială deficitară la

 Compoziția organismului
obezi

 Alternanța zi-noapte o ADS scade în timpul nopții

o ADS maximă dimineața

 Alți factori  Încărcătura genetică

 Vârsta
 Sensibilitatea la insulină

16
(4.) ALŢI FACTORI:

- GREUTATEA CORPULUI ŞI COMPOZIŢIA SA

cu cât cantitatea de ţesut adipos este mai mare, cu atât necesarul de

E este mai mic.

- VÂRSTA

modifică necesarul energetic din următoarele motive:

 schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei organismului;

 reducerea metabolismului bazal;

 reducerea activităţii fizice după vârsta de 40 de ani, se diminuează

necesarul energetic cu 10% pentru fiecare 10 ani de viaţă

 prin incidenţa mai mare a bolilor.

- CLIMA

în zonele calde consumul de alimente este mai mic decât în zonele

reci dar influenţa climei asupra necesarului energetic este greu de
stabilit.
17
Pentru a se stabili necesarul zilnic de energie al unui individ, se ia drept

criteriu de comparaţie recomandarea FAO/OMS privind necesarul de E

al unui barbat de refrinţă sau etalon (25 ani, 65 kg) şi al unei femei de

referinţă sau etalon (25 ani, 55 kg).

Consumul de energie al unui bărbat şi al unei femei de referinţă s-a

calculat considerând că fiecare consacră 8 ore pe zi pentru odihnă, 8 ore

pentru muncă şi 8 ore pentru ocupaţii neprofesionale.

18
19
Recomandările FAO/OMS privind necesarul de energie al „bărbatului de referinţă”

Activitate Activitate Activitate Activitate

lejeră moderată intensă excepţională

Kcal Kcal Kcal Kcal

Odihnă (8 ore) 500 500 500 500

Muncă (8 ore) 1100 1400 1900 2400

Activitate 700- 700- 700- 700-

neprofesională (8 ore) 1500 1500 1500 1500

Consum de energie (24 2300- 2600- 3100- 3600-

ore) 3100 3400 3900 4400

Medie (24 ore) 2770 3000 3500 4000

Consum mediu pe 42 46 54 62
kilocorp

20
 Recomandările FAO/OMS privind necesarul de energie al „femeii de referinţă”

Activitate A c tiv ita te A c tiv ita te A c tiv ita te

lejeră m o d e r a tă in te n s ă e x c e p ţio n a lă

Kcal Kcal Kcal Kcal

Odihnă (8ore) 4 2 0 4 2 0 4 2 0 4 2 0

M u n c ă (8 o re ) 8 0 0 1 0 0 0 1 4 0 0 1 8 0 0

A c tiv ita te n e p ro fe s io n a lă (8 5 8 0 -9 8 0 5 8 0 -9 8 0 5 8 0 -9 8 0 5 8 0 -9 8 0

o re )

C o n s um d e e n e rg ie (2 4 1 8 0 0 -2 2 0 0 2 0 0 0 -2 4 0 0 2 4 0 0 -2 7 0 0 2 8 0 0 -3 2 0 0

o re )

Medie (24 ore) 2000 2200 2600 3000

Consum mediu pe 36 40 47 55
kilocorp

21
NOU-NĂSCUŢII au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor deoarece

procesele anabolice (creşterea şi dezvoltarea) sunt foarte intense,

metabolismul bazal şi activitatea dinamică specifică sunt crescute.

Pe kilocorp şi zi
Vârsta
Kcal

Până la 3 luni 120

3 – 5 luni 115
6 – 8 luni 110
9 – 11 luni 105
Media (în primul an) 112

22
COPIII ŞI ADOLESCENŢII au nevoi energetice mai mari decât ale
adulţilor, necesare pentru creşterea şi dezvoltarea fizică normală şi
pentru o activitate fizică intensă, caracteristică vârstei

Metabolismul bazal este intens (în special la băieţi).

principalul criteriu pentru stabilirea necesarului total de energie este

creşterea, urmărindu-se să se asigure o dezvoltare optimă.

Conform FAO/OMS, necesarul energetic al adolescenţilor este pentru

băieţi cu 12-13% şi pentru fete cu aprox. 4% mai mare decât al adulţilor
de 25 ani.

23
 Toate alimentele conţin o cantitate oarecare de energie.

Aportul energetic al alimentelor depinde de:

● conţinutul de P, L şi G

● conţinutul în substanţă uscată

Energia conţinută în alimente este foarte variată

EX: conţinut RIDICAT de energie: grăsimile, produsele zaharoase,

făinoasele

conţinut REDUS de energie: fructele şi legumele proaspete

(de regulă, < 100 kcal)

24
Conţinutul de energie al unor alimente

Alimentul Energia/100g

Kcal

Unt 750

Zahăr 410

Caşcaval 382

Carne de porc grasă 388

Carne de vită grasă 297

Parizer 275

Pâine albă 248

Ouă 171

Cartofi 92

Lapte integral 68

Lapte smântânit 36

Morcovi 26

25
 Aportul neadecvat de energie se referă atât la DEFICIT cât
şi la EXCES.
 Deficitul energetic determină un deficit de nutrienţi, o
scădere a intensităţii proceselor metabolice, o diminuare
drastică a randamentului fizic şi intelectual, o reducere a
capacităţii de apărare a organismului → apariţia bolilor
 Astfel:
la COPII sunt direct afectate creşterea, dezvoltarea şi
răspunsul imunitar.
la ADULŢI scade capacitatea de muncă şi răspunsul
imunitar.

26
 DEFICITUL poate avea:

■ Cauze economice: subdezvoltarea şi sărăcia

■ Cauze fiziologice: malabsorbţia nutrienţilor

■ Cauze psihice: ANOREXIA NERVOSA (din greacă,

an-fără şi orexis-apetit)

ANOREXIA = aversie faţă de mâncare, induce o malnutriţie prin

lipsa, gravă, care poate fi mortală.

27
Criteriile de diagnostic a anorexiei nervoase:

• Pierderea a peste 15% din greutatea recomandată

• Fobia creșterii în greutate
• Tulburări de autopercepție corporală
• Amenoree 3 luni consecutive

Semnele și simptomele anorexiei nervoase:

• Scăderea temperaturii cutanate

• Scaderea MB (scade sinteza de tiroxina
• Bradicardie
• Astenie, leșin, somnolență
• Carență de fier
• Tegumente aspre, uscate, reci
• Pierderea parului
• Pierderea dinților
• Constipație
• Amenoree

28
Astfel, daca in 1990 doar o
persoana din 10 care suferea de
anorexie era de sex feminin, in
prezent s-a ajuns ca una din patru
sa aiba gen masculin.

29
 Bulimia

• Persoane cu greutate normală sau ușor crescută

• Consumul de alimente în perioade de stres
• Bulimicul știe că are un comportament alimentar anormal (față de anorexic), în
consecință se ascud de anturaj

Criteriile de diagnostic în cazul bulimiei:

• Consum rapid, în scurt timp, al unor cantități mari de alimente (pâna la 20000
Kcal)

• Individul simte că nu are control asupra propriei persoane

Repercursiuni :
Pentru a preveni sporul ponderal bulimicul
• Carii
- își induce voma
• Pierderea dinților
- folosește laxative, diuretice
• Demineralizare
- recurge la diete stricte
• Hipopotasemie
• Carență de fier
• Inflamația glandelor salivare
• Ulcere gastrice
• Hemoragii esofagiene

30
EXCESUL CALORIC este determinat de:
- ultratehnologizare, sedentarism, consumul de
produse alimentare concentrate, rafinate,
hipercalorice, lipsa autocontrolului.
 Predispune individul la obezitate, diabet, afecţiuni
cardiovasculare, unele forme de cancer, speranţă
de viaţă redusă drastic.
 Întâlnit frecvent în ţările dezvoltate economic,
unde 1/3 – 1/5 din numărul indivizilor sunt obezi
(de ex. SUA)

31
32
33