Tesuturile Consjunctive:

- F diferite ca morfologie si functie

- Sunt contituite din 3 componente fundamentale:
- 1. Cellule 2. Fibre 3. Substanta fundamental
- Au mare capapcitate plastic si regenerative
- Sunt structure ubiquitare
- Nu vin niciodata in contact cu mediul ext, sunt tapetate de epiteliu
- Functional, sunt tesuturi de sustinere si leg, formeaza stroma organelor, bogat vascularizate si
active metabolic
- Histogeneza: se form celulele din celula mezenchimala, celulele vor forma fibrele din substanta
fundamental
- Aceasta secventa o intalnim in momemntul formarii, poate sa apara sa in procesele de
neuroformatie patologica sau de reparative
- Raporturile dintre componente difera in ontogenie in perioada embrionara predomina celulele
- In perioada fetala si la copii predomina substanta fundamental si la adulti predomina fibrele
- Le clasificam ontogenic, in tesuturi conjunctive embrionare sau de tranzitie si t conjunctive
adulte si permanente, pe care le clasificam dupa subst fundamental in a. t conjunctive moi, t
conjunctive semidure/cartilaginous, tesuturile dure sau osoase si tesut sanguine
CELULELE:
- Cellule proprii/autohtone
- Cellule

Celulele autohtone- pot fi cellule nediferentiale: mezenchimala si reticulara sa cellule

differentiate: fibroblastul, mastocitul, adipocitul
Cel mezenchimala- provine din mezenter, “celula cap de serie”, prin metaplazie formeaza:
fibroblast, condroplast, osteoblast, adipocit, elemente hemato si limfopietice, cellule endoteliale
si fibre musculare.
- La embrion formeaza t mezenchimatos
- La adult o gasim in insule, dispuse pericapilar, ultimul loc inc are se gaseste este in procesul
alveolar

Celula resticulara:

- Deriva din celulele mezenchimale, au rol de support mechanic, sunt stellate cu prelungiri, ce se
anastomozeaza si formeaza retele
- Nucleul este mic, rotund, central, eucrom, nucleolat
- Fibroblastul si fibrocitulul:
- Forme funct ale acelelasi cellule
- Cele mai raspandite din organism, fibroblastul este f active metabolic
- Fibrocitul este forma adulta, sta in repaus functional
- Ele pot sa treaca dintruna in alta
- Provinfd din fibrobraste ce se multiplica
- Ele se pot transforma in cellule adipoase, cellule endoteliale

Fibroblastul:
- Cea mai raspandita celula conjunctiva
- Este mobile
- Are rol in formarea matricei extracelululare
- Cellule ovalara, rotunzjita, de dimensiuni mici, cu nucleu central, cu aspect de bastonas
- Heterocormatina este dinspusa in bada la periferie
- Prezinta unul sau 2 nucleoli
- Citoplasma este abundenta, cu aspect bazofil
- Contine protein interesate in reteta metabolica: lizozomi, mitocondrii, ribozomi, incluziuni cu
subst produse
- Aggregate de microfilamente
- In coloratie de hematoxilina euxina, limitele celulare nu se vad
- Recunoastem celula dupa forma de bastonas, cu nucleu bine trasat
- Celula prezinta receptori membranari ptr insulin si factorul epitelului de crestere
- Aare rol in sinteza fibrelor, produc molec de collagen si elastina, in sinteza comp substantelor
fundamentale

COlagenului:
- Este constituientul proteic extracellular, repr 60-70% din masa tesutului conjunctiv, sintetizat si
secretat de fibroblaste
- Si de alte cellule: condroblaste, osteoblaste,
- Etapa de sinteza a colagentului se desfasoara in trei etpe:
- Etapa ribozomiala, postibozomiala si extracelulara
Etapa ribozomiala:
- Comuna cu sinteza proteinelor celulare de export, se deruleaza la nvi poliribozomilor atasati
RER, AA vor fi legati in lanturi pro-alfa
- Cu telopeptide de capete, condorm codului transmis la ARN
- Ex mai multe tipuri de collagen
- Etapa postribozomiala:
- Si formarea lizinei si prolinei, utiliziand o enzima ce sunt transhidroxilaze
- Urmeaza apoi glicozilarea: aditia de grupari glicozidice, su influenta unei enzyme =
transglicozilaza
- Procesul incepe in REG, si se termina in aparatul golgi, ulterior se asambleaza cate 3 catene intr-
un triplu helix, cu pas la dreapta, stabilizat prin legaturi disulfidice
- In modul acesta se fprmeaza molecula protropocolagen
- Si este vehiculat spre periferie, de microtubului si microfilamente
- Etapa extracelulara este data de excretia protropocolagenului prin exocitoza si detasarea
capetlelor telopeptidice sub influenta precolagen peptidazei
- Tropocolagenul se dispune in siruri date de deplasarea fibroblastului cu periodicitate de 37 nm,
in directia in care se deplaseaza hidroblastului
- Ulterior, are loc procesul de //… si formarea colagenului la 37 grade sip h 7
- Orientarea fibrelor este data de fibroblaste, ce se deplaseaza sb incluenta fibronectinei

ELASTINA:
 - Sintetizate de catre fibroblaste si alte cel conjunctive, se sintetizeaza sub forba de precursor,
urmand acelasi procedure ca la sinteza colagenului
- Sinteza de elastina este maxima la sf vietii intrauterine, dupa care scade tot mai multe
- Sunt const majori ai amtricei conjuctive, sunt produsi de catre fibroblaste sua alte cellule
conjuctive
- Glicoproteinele structural sunt produse de catre fibroblaste, sunt reprezentate de fibroneptine-
rol in adeziunea comp t fundamentale, ale t conjunctiv si altele specific ptr fiecare tesut
- Fibroblastele : la tineri au functia mai evidenta decat la adulti
- Functia lor este derivate de catre derivatii cortizonici, de tiroxina, sth si hormonii tiroidieni
stimuleaza sinteza si active fibroblastelor
- Vitamin C este importanta ptr sinteza colinei si ptr refacerea colagenului
- Fibrocitul este celula matura, mai putin active, greu de diferentiat de catre fibroblast, este mai
mica,a re prelungiri mai scurte, nucleul este mai condensate
- Citoplasma este acidofila
- El se poate reactiva sa devina celua reactiva

MASTOCITUL:

- Celula conjunctiva ce prez granulatii bazofile, metacromatice, ce are rol in procesul de

hipersensibilit de tip medial si aparare atitumorala
- Originea este discutabila, poate proven fie din bazofile, cale migreaza din sange, sau direct dinc
elula mezenchimala
- Le gasim in tesuturi conjuctive, in vecinatatea mediului extern
- Mai abundente in derm, apparat digestive, serosae
- Celula este mobile, de dimensiuni medii, cu nucleu mare, rptund, central, nucleolat
- In citoplasma gasim grabnule inegale ca forma, dimensiuni si dispozitie, ce mascheaza nucleul
- Ex si granule ortocormatice ce se coloreaza positive in coloratie PAS ce contin componente alte
substantei fundamentale
- Celula prezinta prleungiri citoplasmatice, cu aspect digitiform, citoplasma are relative putine
organite: mitocondrii, REG, ribozomi, microtubului, apparat golgi, microfilamente, granulatii
delimitate de citomembrane
- Pe suprafata celula prezinta receptori specifici ptr complement si IGE
- Functia este data de component granulatiilor: heparina, histamina, factorul chemotactic ptr
eozinofile, substantele rective in socul anafilactic, serotonina, enzyme hidrolitice

Heparina:

- Glicozaminoglicat sulfatat, rol anticoagulant si antipipenic

HISTAMINA:

- Vasodilatator, care determina crestera permeabiliatii vaselor sic apilarelor

- Contractia cel endoteliale, cu desfacerea jonctinulor intercelulale, form de spatii in epiteliu
intraepiteliale, prin care se extravazeaza apa si microfagele
- Consecinta- sscaderea tensiunii arteriale
- Factorul chemotactic pentru eozinofile
- Atrage leucocitele in zona degradarii mastocitatre
- Substante care provin din acidul hyaluronic si care au rol in reactiile de hipersesibilitate de tim
de factori imediat
- Leucotriena, prostoglandine, factor activator al plachetelor
- Degranularea este favorizata de contactul din Ig E si un Ag
- Sau factori fixici: soarele etc
- Factori chimici
- Factori mecanici
- In socul anafilactic,din cauza degranularii sistemice, creste permeabilitatea vasculara, se
modifica coagu;area, se modifica contractica fibrelor msuculare netede
- Dupa contactul cu antigenul devin plasmocite, secreta IgE sip rind de antigen si determina
granularea
-

ADIPoCITUL:
- Celula a t conjunctiv
- ACelULE ALOGENE:
- - limfocite, plasmocite, macrophage sau histiocitul
- Ele au roluluri diferite in infectiile acute bacteriene cresc neutrofilele,
- In procesele de aparare nespecifica si specifica histiocitele
- Plasmocitul il gasim in org doar dupa nastere
- Forma funct alimf B, dup ace vine in contact cu un AG
- In gasim in inflamatii acute, in alergii
- Este mai bogat in tesuturi, in apropierea mediului extern: dermul tegumentar, colionul
mucoaseor tubului digestive, apparat respirator, urinar, genital, in tesutul limfoid
- Ele nu se divid si dispar din atoptoza
- Este o celula rptunda sau ovalara, de mici dimensiuni, cu nucleu rotund, sit excentric, cu
hereocromatina dispusa in cadran de ceasornic sau spite de roata
- Citoplasma este abundenta, bazofila, prezinta cu halou perinuclear
- Multistructural, o sa gasim poliribozomi liberi si atasati, numeroase cisterne golgiene, ce
formeaza corpurile citofile si care contin imunoglobuline
- Au rol in apare prin secretia de Ig si intervin in imunitatea umorala

MACROFAGUL S AU HISTOCITUL:

- Origine in maduva hematogena, provine din monocyte, timp circulantL 24-72h, api migreaza in
tesuturi periferice, sufera procese de postmaturare side vine macrofag
- In infectii cornice bacilare, cum este tuberculoza sau lepra, ptr care nu e imunitate naturala,
macrofagele se conglomereaza, formeaza cellule gigant, ce au pana la 50 de nuclei si fagociteaza
bacilii
Macrofac active: emite toate tipurile de expansiune membrano-citolasmatice, pseudopode,
amipode, fibripode
Nucleul- ovoid sau reniform, adesea excentric
Cromatina este dispusa in siruriparalele, pe fata interna a cariolemei – aspect de par pieptanat
- Citoplasma este abundenta, eozinofila, contine organite interesate in fagocitoza si granule
citoplasmatice
- In periferie sunt microtubului si microfilamente, un apparat golgi bine dezvolat, el produce
monochine, iar cei mai importanti sunt lizozomii care au toate tipurile de enzyme lipolitice
- Pe suprafata celulara gasim receptori specifici pentru Ig G si Ig M
- Macrofagul inactic este mic, torund, fix, cu nucleu ortund, cu citoplasma putina si acidofila
- Functiile: mobilitatea, fagocitoza, secretia si imunitatea, fagociteaza orice
- Fagocitoza este de 2 feluri: fagocitoza nespecifica, care se face fara receptori de membrane si
fagocitoza specifica, care se face cu receptori de membrane
FIBRELE CONJUNCTIVE:
- Fibre de collagen, de reticulina, elastive
- Fibrele de collagen sunt si fibre albe, cele mai numeroase, prezente in toate tipurile de tesuturi
conjunctive
- Au traiect drept sau ondulat, nu se ramifica, nu se anastomozeaza, formeaza fascicole, retele
isolate, formeaza tramule
- Sunt orientate in directia fortelor mecanice si aglutineaza pe tesutul respective
- Fibrele de collagen apar in coloratie usuala si in coloratie Masson sunt verzi
- Sunt flexibile, foarte rezistente la tractoune, insolubile in apa, se retracta la incalzire, prin
fierbere dau gelatin, sunt digerate de colagenaze
- Sunt formate din subunitati numite protofibrile, alcatuite din filament subtiri, ce sunt molecule
de tropocolagen, format din 3 lanturi tehnicoidale polipeptidice
- Colagenul nu contine deloc grasimi, grasimile sunt f putine si component e ??
- Are specific glicina si prolina si hidroxiprolina
- In functie de modul in care le asamblam, sunt pana la 32 de tipuri de collagen
- Fibrele de reticulina sunt fibre de collagen de tip 3, ele se anastomozeaza, se ramifica, formeaza
retele, niciodata fascicole
- Sunt localizate in stroma organelor limfato poetice, in membranele bazale, in jurul celulelor de
mari dimensiuni: cellule adipoase, musculare
- In coloratie he nu sunt vizibile, in coloratia Pas suunt rosii si se vad f bine in impremartiile
argentice
- Ultrastructural sunt formate din fibrile, au periodicitate axiala, dar dispozitie dezordonata,
specific fata de collagen, au ai putina hidroxiprolina si au leucine si arginine in structura
- In structural or vom gasi lipide 10%, glucine 0.5%, restul protein
- Fibrele de reticulina le sintetizeaza celulele conjunctive
- Fibrele elastic au culoare galbena, f fine, sunt subtiri si au prorietati mixte, se ramifica, se
anastomozeaza, formeaza retele sau lame elastic
- Le gasim in ligament elastic, care inched posterior lig vertebrale
- In forma de lama le gasim la nivelul arterelor, in special rolul lor f mare este la aorta
- Roze, mai bine se vad in aldehida fuxina – negre
- Proprietati fizice: insolubile in apa, eterorezistente, digerate de catre elastase
- Elecontin central o masa amorfa omogena, care este inconjurata de o retea fibrilara, cu fibre ce
au periodicitate axiala
- Substanta fundamental este a dpua comp a matricei, in ea se deplaseaza celulele, contine
fibrele, amorfa, greu vizibila in coloratii uzuale
- Sunt formate din protein puternic hidrofile, ce pot prezenta grade diferite de polimelozare,
 - Snt formate din glucozmainoglicani, glicoproteine structural, are functii de permeabilitate,
aparare, difuziune si de rezerva pentru ?

TESUTURI CONJUNCTIVE EMBRIONARE:

- Tesutul mezenchimatos- din el se evidentiaza toata t conjunctive adulte, are character

tranzitoriu
- Celula cu citoplasma redusa, bazofila, prezintaprelungiri ce formeaza retele
- Celulele au bogata activitate mitotica, de sinteza si metabolica, sunt celulele cap de serie pentru
tesuturile adulte
- Tesuturi de support si unire, au rol cytogenetic, formeaza tesuturi si cellule, fibrogenetic, mare
capacitate de fagocitoza, pot sa produca anticorpi

TESUTUL MUCOS:

- Este in cordonul ombilical si in pulpa dintilor tineri

- In el predomina substanta fundamental: semilichida, vascoasa, gelatinoasa, semitransparenta,
metacromatica si boagata in acid hyaluronic
- Clulele sunt fibroblaste, putine, au forma stelata, prelungiri lungi, ele produc fibre, initial sunt de
reticulina, ulterior apar fibre de collagen, pe masura ce sarcina se apropie de termen
- Tesuturile conjunctive permanente adulte: tesuturi conjunctive moi – conjunctiv lax – cellule,
fibre si substanta futndamental in proportii egale
- Tesuturile conjunctive specializate, in care predomina comp celulara: t conjunctiv reticular,
pigmentos, seromemmbranos
- T conjunctive dense, inc are predomina fibrele, daca predomina fibrele de collagen avem
tesuturile conjunctive dense, de tipul ordonat, in care avem t conjunctiv tendinous, aponevrotic
si fribrolamelar
- Si tipul neordonat/semiordonat – t conjunctiv dermocapsular
- Daca predomina fibrele elastic, t conjunctiv elastic
- T CONJUNCTIV LAX / ALVEOlAR:
- - are origine in mezenchim, este format din toate tipurile de fibre, de toate tipurile de cellule si
substanta fundamental, in proportii eglae
- Testul are dispozitie ubiguidala, mai abundant in jurul vaselor sanguine si nervilor
- Sub fascii, este bogat vascularizat si inervat, are importanta metabolica active, poate avea rol de
sustinere si support, intervine in aparare prin celulaltitate sua asigura suportul mezoterilor
- Tesuturi specializate: tconjunctiv reticulat: nu are substanta fundamental, format dintr-o retea
tridimensionala din fibre de reticulina, ce dubleaza reteaua celulelor reticulate
- Il gasim in stroma organelor limfo di micoproteice, ggl limfatici, splina, in endometru sau in
stroma hepatica
TESUTUL CONJUNCTIV ADIPOS:
- T conjunctiv specialziat, in care predominica component ccelulara, in detrimental fibrelor si
substantei fundamental
Celula adipoasa poate fi dispuisa izolat sau grupata in faliculi adipose

- Tesut adipos alb si tesut adipos brun

- Else de deosebesc prin aspect, culoare, distributie, vascularizatie si activit metabolica
- TESUTUL CONJUNCTIV ADIPOS ALB:-
- Celula de dimensiuni mari, ce contine o singura vacuola de grasime, de marime mare, ce
impinge in periferie nucleul si citoplasma
- Se mai numeste adipocit univacular
- Citoplasma e redusa, dispusa perferic, in forma de torta de inel acidofila
- Nucleul este turtit, dispus periferic, are forma de pecete
- In coloratie uzuala, celula apare goala in interior ptr sa solventii organici dizolva grasimile
- Grasimea se poate vedea in coloratii special
- In jurul adipocitului, se gaseste o retea de fibre de reticulina, putina subst fundamental, capilare
si fibre nervoase amlinice, ce sunt fibre simpatico, post ggl
- Ultrastructural avem vezicula mare d elichide, organitele mai numeroase in jurul nucleului, unde
gasim aparat golgi, REN si mici picaturi de lipide
- Il gasim in hypoderm, in jurul organelor, unde are rol functional
- Qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq
- Este iun bun ixolatr termic, asigura protectia si amortizarea la lovituri si functia principal este
rezerva pentru lipide
- Sursa grasimilor este fie exogena, fie endogena, in urma sintezei hepatice
- Celulele pot sa provina din cellule mezenchimale sau in fibroblaste
TESUTUL ADIPOS BRUN:
- De tip multivacuolar, culoare variabila, din caza vascularitaziei f abundente si citocormului
Clipocondrial,
- Specific animalelor, il intalnim la sugar, gat , torace, axila
- Cu varsta se transforma in t alb
- Tesut cu aspect net globular, f bine vascularizat, ce confera aspect pseudoglandular
- Structural, este format din numeroase cellule grupate, de norma poligonala, cu nucleu central
- Citoplasma este bogata in picaturi de lipide, de marimi diferite
- Intre cellule, stroma este redusa cu numeroase capilare si terminatii nervoase amielinice de tip
postganglionary drenergic, care se termina la fiecare celula in parte
- Functia e sa genereze caldura ce este data de catre cresterea secretiei de catecolamine din
cauza frigului, ce are consecinta blocarea fosforilarii pxidative din mitocondrii, intreaga cantitate
de energie se transforma inc aldura si nu se mai sintetizeaza ATP-ul
TESUTUL PIGMENTAR:
- Un tesut special, in care celulele prezinta in citoplasma pigment brun
- Melanocitoul formeaza pigment, provine din melanoblast,
- Exista cellule melanofore, au origine mezenchimala sau cromatofore, care fagociteaza substante
colorate
- Originea este ectodermica si pentru melanofore este mezodermica
- Melanocitele isi furnizeaza singure pigmentul, melanoforele sunt colorate
TESUTUL CONJUNCTI SEROMEMBRANOS:
- Cellule dispuse ordonat, ce alc un epiteliu pavimentos simplu
- Ei au un ax conjunctivo-vascular central, pe care asezam celulele mezoteliale
- In axul conjunctiv macrophage, au functie de flitrare absorbtie, rezorbtie, fagocitoza si coloido
pexie
-