TEHNOLOGIA MATERIALELOR - Deformare plastică. Sudare.

Procedee conexe sudării

1.2.6. Fabricarea țevilor

Ţevile sunt tuburi cu lungimea mult mai mare decât diametrul. Ele au un larg
domeniu de utilizare, cum ar fi: transportul fluidelor și gazelor, realizarea unor
construcții metalice (demontabile sau nedemontabile), consolidarea pereților găurilor
de sondă, transmiterea unor solicitări la diferite echipamente (de exemplu: prăjinile de
foraj transmit mișcarea de rotație la sapa de foraj) etc.

Clasificarea țevilor poate fi realizată după mai multe criterii, cum ar fi:

- după tipul materialului din care sunt confecţionate (oţel, fontă, aliaje
neferoase);
- după forma secţiunii (circulară, ovală, poligonală etc.);
- după grosimea pereţilor (cu pereţi subţiri, cu pereţi groşi);
- după procedeul de execuţie:
o țevi fără sudură:
 turnate:
 continuu;
 centrifugal;
 deformate plastic:
 laminate la cald;
 extrudate;
 trase la rece;
o sudate:
 longitudinal (pe generatoare);
 elicoidal.

Obţinerea ţevilor prin laminare

În practică, pentru obținerea țevilor prin laminare la cald se folosesc doua

procedee:

- procedeul Stiefel;
- procedeul Mannesmann.

Indiferent de procedeul utilizat, realizarea țevilor prin laminare presupune

parcurgerea următoarelor etape tehnologice:

- obţinerea unor ţevi brute (eboşe) prin perforarea unor semifabricate pline (de
obicei cu secţiune circulară) pe laminoare speciale sau pe prese;
- laminarea eboşelor în scopul reducerii grosimii pereţilor;
- finisarea ţevilor.

89
 1. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastică

Obţinerea ţevilor prin procedeul Stiefel

Prin procedeului Stiefel eboşele se obțin prin perforarea semifabricatelor

încălzite, într-o cajă de laminare oblică cu ajutorul unui dop perforator. Pentru finisare,
eboşele sunt laminate pe dorn la o cajă duo-automat având cilindri calibraţi rotunzi şi
la o cajă de netezire (de laminare oblică). În final ţevile sunt trecute fără dorn interior
printr-un laminor de calibrare.

Procesul tehnologic de obținere a țevilor laminate prin procedeul Stiefel

decurge în modul următor:

a) Încălzirea semifabricatelor – se efectuează în vederea asigurării unui grad de

deformare optim. Pentru asigurarea unui flux continuu de alimentare a laminorului cu
semifabricate încălzite, în mod uzual, se utilizează cuptoare rotative (fig. 1.69).

4 5
Fig. 1.69 Cuptor rotativ:
1 – zidărie refractară; 2 – vatra cuptorului (rotativă); 3 – semifabricate în curs de încălzire (bilete);
4 – semifabricat rece; 5 – semifabricat încălzit.

b) Formarea eboșei – reprezintă etapa de deformare plastică în care se

realizează perforarea semifabricatului încălzit. În urma perforării se obține un
semifabricat tubular brut numit eboșă.

Formarea eboşei se realizează într-un dispozitiv special prevăzut cu o cajă de

laminare oblică, numit „perforator” (fig. 1.70). Semifabricatului cilindric i se imprimă în
perforator o mişcare elicoidală, între două valţuri montate oblic unul faţă de celălalt.
Acţiunea rezultantă a căilor de rulare creează o combinaţie a efortului axial pe
suprafaţa cilindrului precum şi forţe de tracţiune şi de compresiune în straturile
interioare, care conduc la apariţia unei cavităţi în interiorul semifabricatului. În acest

90
 TEHNOLOGIA MATERIALELOR - Deformare plastică. Sudare. Procedee conexe sudării

mod se formează locul de unde dornul perforator realizează suprafaţa interioară a

acestei cavităţi. Deformaţia considerabilă a materialului, care are loc în perioada de
străpungere a semifabricatului, creează proprietăţi fizice înalte şi îmbunătăţeşte
structura internă a produsului finit.

1 2

n n

5 4
6

α
α

Fig. 1.70 Laminarea eboşei:

1 – eboșă; 2 – semifabricat inițial; 3, 4 – cilindri de laminare; 5 – cavitate; 6 – dorn perforator.

În cazul în care eboşa formată are însă o grosime de perete mare (de exemplu
eboșele utilizate pentru fabricarea burlanelor de tubaj cu diametre mai mari de 6 in
(152,4 mm)), se utilizează şi un al doilea perforator, similar cu primul în ceea ce
priveşte construcţia şi modul de lucru, deosebirea constând numai printr-o deschidere
mai largă a cilindrului şi prin unghiuri diferite de înclinare a valţurilor, α.

Rolul celui de-al doilea perforator este acela de a mări diametrul şi de a reduce
grosimea de perete realizată la prima operaţie de perforare. Odată cu micşorarea
grosimii de perete are loc şi o alungire considerabilă a tubului.

c) Laminarea eboșei la caja duo-automat – se efectuează în scopul reducerii

grosimii de perete (fig. 1.71). Dornul împreună cu calibrul format de cele două role de
laminare determină diametrul exterior al tubului. Această operaţie se execută prin
două treceri consecutive, realizându-se astfel o alungire substanţială a tubului faţă de
lungimea finală.

91
 1. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastică

A-A A
5

1 4

3
A

Fig. 1.71 Laminarea la caja duo-automat:

1 – țeavă; 2 – dorn; 3, 5 – role (cilindri) de laminare; 4 – eboșă.

d) Netezirea semifabricatului – se efectuează în scopul măririi fineței (micșorării

rugozității) suprafețelor interioară și exterioară a țevii cu ajutorul unui dispozitiv de
laminarea numit „netezitor” (fig. 1.72). Această operaţie este realizată de doi cilindri
de netazire şi un dorn, aflate într-o poziţie similară cu aceea utilizată la perforator.

A-A
B 1 A

2 nc
5
nc v

ns ns
4
nc nc
3 A
B
α
α

Fig. 1.72 Laminarea de netezire:

1, 3 – cilindri de laminare; 2 – țeavă degroșată; 4 – dorn de netezire; 5 – țeavă netezită.

e) Calibrarea țevii – este operația finală a procesului de laminare în care se

efectuează calibrarea țevii în vederea uniformizării finale a circumferinței și
dimensiunilor transversale. Operaţia de calibrare se realizează prin trecerea țevii
printr-un dispozitiv, numit „calibror”, format din 5 ... 7 perechi de role de laminare
montate alternativ în poziţie orizontală şi verticală (fig. 1.73).

92
 TEHNOLOGIA MATERIALELOR - Deformare plastică. Sudare. Procedee conexe sudării

A
A-A
1 2

v ⃝·

4 3

Fig. 1.73 Laminarea de calibrare:

1 – țeavă netezită; 2 – role de laminare orizontale; 3 – role de laminare verticale; 4 – țeavă calibrată.

f) Operații suplimentare – după formarea ţevii, se efectuează o serie de operaţii

specifice destinației finale a țevii, cum ar fi tratament termic, control nedistructiv,
marcare, depozitare, debitare, prelucrări prin așchiere etc.

Obţinerea ţevilor prin procedeul Mannesmann

La fabricarea țevilor prin procedeul Mannesmann eboșele se obţin prin

perforarea semifabricatelor (ţagle rotunde) prin extrudare pe prese speciale (fig. 1.74).
3 4
5
a)
6
2 1

I
II
b)

8 7

v v
d c)
p

Fig. 1.74 Obţinerea eboşei prin extrudare:

a) introducerea semifabricatului; b) introducerea poansonului și dornului de urmărire;
c) extrudarea materialului;
1 – semifabricat; 2 – dispozitiv de introducere a semifabricatului; 3 – container; 4 – corpul instalației;
5 – matriță; 6 – suportul matriței; 7 – poanson de împingere; 8 – poanson urmăritor; 9 – eboșă.

93
 1. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastică

Prima etapă de finisare a eboşelor se execută pe un dorn lung, într-o cajă de tip
Pilgher, având cilindrii de lucru cu calibru variabil pe circumferinţă (fig. 1.75).

A A-A
α (zona de lucru)
1 2 3 4

A β (zona de mers în gol)

a) b)

Fig. 1.75 Modul de lucru al cilindrului cu calibru variabil:

a) procesul de calibrare; b) profilul calibrului;
1 – dornul de laminare; 2 – ţeavă laminată; 3 – cilindri de lucru; 4 – eboşă.

Fazele de lucru la deformarea într-o cajă periodică de tip Pilgher sunt

prezentate în figura 1.76. Procedeul se mai numeşte şi laminare pe bară cu cilindri cu
pas de pelerin. Ţeava obţinută se poate prelucra în continuare pe utilajele de netezire
şi calibrare prezentate la procedeul Stiefel.

1 2 3 4

a) b)

c) d)

Fig. 1.76 Fazele de lucru la deformarea într-o cajă periodică de tip Pilgher:
a), b), c), d) – faze de lucru;
1 – eboşă; 2 – dornul de laminare; 3 – cilindrii de lucru; 4 – ţeava laminată.

94