1.

Proiectarea redresorului

1.1 Alegerea tiristoarelor

Dimensionarea dispozitivelor semiconductoare de putere (tiristoare şi diode) se face în

funcţie de valoarea medie a curentului ce le străbate, în timp ce elementele pasive de circuit
înseriate cu acestea (reactanţe, rezistenţe, etc.) se dimensionează ț inând cont de valoarea
efectivă a curentului.
Acest fapt se datorează căderii de tensiune, practic constantă pe tiristoare şi diode în
stare de conducţie ceea ce face ca puterea disipată să depindă proporţional de curentul ce le
străbate.
Condiț iile de alegere ș i verificare ale tiristoarelor din structura redresorului sunt:

TAVcst k si TAV

VDRM k su U b
VRRM k su U b
unde:
ITAVcat – reprezintă curentul mediu printr-un tiristor (valoare de catalog);
VDRM - reprezintă tensiunea maximă ce poate solicita elementul blocat în sens direct
ș i în mod repetitiv (valoare de catalog);
VRRM - tensiunea maximă ce poate solicita elementul blocat în sens invers ș i în mod
repetitiv (valoare de catalog);
ITAV - curentul mediu printr-un tiristor (valoarea nominală corespunzătoare
redresorului în care acesta va lucra);
Ub - tensiunea maximă aplicată la bornele elementului în stare blocată (valoare
corespunzătoare circuitului);

Coeficientul de siguranț ă în tensiune, ksu, poate lua valori între 1 ș i 2.5 ș i ţine cont
de supratensiunile de comutaţie (convertorul poate fi cu comutaț ie naturală sau comutaț ie
forț ată). Coeficientul de siguranț ă în curent, ksi, poate lua valoarea 1 pentru cazul
ventilaț iei forț ate a redresorului, sau între 2.5 ș i 3, pentru ventilaț ie naturală.
Astfel, curentul mediu nominal printr-un tiristor pentru redresorul trifazat în punte este:

dN N
TAV
3 6
unde:
dN - curentul maxim absorbit de motor (120% din curentul nominal)
N - curentul nominal al motorului

Considerând curentul nominal al motorului de 35A, în urma alegerii unui factor de

siguranț ă în curent de 3, se obț ine:

N 35 A TAV 14,28A
TAVcat 3 14,28 42,86A

De asemenea, pentru un redresor trifazat în punte, valoarea maximă a tensiunii ce

solicită tiristoarele în stare blocată este:

Ub U d0
3

2
unde U d 0 reprezintă valoarea medie a tensiunii redresate la mersul în gol ș i unghi de
comandă nul. Aceasta are următoarele componente:

U d0 UN n UTh UT
UN - tensiunea nominală a motorului.
UT - căderea de tensiune pe bobina de filtrare şi reactanţa secundară a
transformatorului.
U Th - căderea de tensiune pe un tiristor aflat în conducţie.
n – numărul de tiristoare aflate în conducţie în acelaș i timp.

Considerând tensiunea nominală a motorului de c.c. având valoarea de 220V, pentru

redresorul trifazat n = 2, iar

U Th 2V
U T (5 10 )% U N 22 V

Rezultă:

U do 220 4 22 246 V
și
Ub 257 ,6V

Pentru un factor de siguranț ă în tensiune, ksu, de 2.5, rezultă:

VDRM , VRRM 2.5 257 .6 644 .02 V

În urma valorilor obț inute se alege tiristorul 50RiA80 (fig 1.1)

Fig 1.1 Detaliu fizic al tiristorului ales

Acesta are ca parametrii principali:.

VRRM VDRM 800 V - tensiunea de vârf repetitivă ce poate solicita elementul în stare
blocată la polarizare inversă / directă;
TRMSM 80 A - curentul efectiv în stare de conducţie
TAV 50 A / 94 0 C - curentul mediu prin dispozitiv, valoare maxim admisibilă în
stare de conducţie, pentru o anumită temperatură capsulei.

3
 TSM 1430 A / 50 Hz - curentul de suprasarcină accidentală în stare de conducţie.
2
t 10,18 kA / s 2
- integrala de curent a tiristorului (parametru ce caracterizează
capacitatea termică a tiristorului pentru t 10 ms ; şi Tv j 125 0 C ;
di A
100 - viteza critică de creştere a curentului la intrarea în conducţie
dt s
pentru frecvenţa f = 50Hz;
tq 110 s - timpul de comutaț ie;

Caracteristici termice

K
R th j c 0,35 - rezistenţa termică joncţiune-capsulă;
W

K
R th c r 0,25 - rezistenţa termică capsulă-radiator;
W
Tj 40 0 C........ 125 0 C - temperatura de funcţionare sau stocare a joncţiunii;

Caracteristici mecanice

m = 28 g - masa tiristorului;
F = 3,4 Nm - Forţa de strângere pe radiator;
Capsula TO-65

Fig. 1.2 Parametrii de montaj ai capsulei TO-65

4
1.2 Verificarea termică în regim staţionar

Prin această verificare se asigură menț inerea temperaturii joncţiunii la valori

nepericuloase, aflate sub valoarea maximă indicată în foaia de catalog a dispozitivului
semiconductor. Aceasta impune corelarea curentului mediu redresat de tiristor cu rezistenţa
termică a sistemului de răcire aferent.
Temperatura joncţiunii are următoarea expresie:

Tj Tamb p t (R t h j C R t hC R R thR A )

unde temperatura mediului ambiant, Tamb, se consideră la valoarea de 40 C iar:

R t h j C - rezistenţa termică joncţiune capsulă, specifică construcţiei dispozitivului
semiconductor
R t h C R - rezistenţa termică capsulă radiator, specifică fixării mecanice a capsulei
dispozitivului semiconductor pe radiatorul de răcire
R t h R A - rezistenţa termică radiator-ambiant, specifică radiatorului de răcire
R t h C R R t h R A R t h C A - rezistenţă termică capsulă-ambiant
Este necesară verificarea condiţiei Tj max Tjcat
Conform foii de catalog a tiristorului ales, se determină grafic pierderile de putere în
tiristor, în funcţie de valoarea curentului mediu în stare de conducţie (fig. 1.3):
TAVcat 42,86A
PT 67 W

Fig. 1.3 Dependenț a puterii disipate de dispozitivul semiconductor

de curentul mediu prin acesta

Pierderile totale disipate pe tiristor sunt: p t PT 10 %PT 1,1PT

Deci p t 73,7 W
Din foaia de catalog a tiristorului se constată valorile rezistenţelor termince jocţiune –
capsulă. Respectiv, capsulă – radiator:

5
 K
R thj C 0.35
W
K
R thC A 0.25 - pentru o suprafaţă de montare a radiatorului, plană, bine
W
finisată şi lubrifiată cu vaselină specială

Pentru răcirea tiristorului se alege un radiator cu profil extrudat tip SK110,.

Dimensiunile de gabarit ale radiatorului sunt ilustrate în figura 1.4 – a, precum ș i
dependenț a rezistenț ei termice în funcț ie de lungimea acestuia.

a) b)
Fig 1.4 Profilul transversal ș i dimensiunile radiatorului utilizat, tip SK110
respectiv, variaț ia rezistenț ei termice în funcț ie de lungimea acestuia

Pentru o lungime a radiatorului de 150 mm rezistenț a termică a acestuia este:

K
RthR-A = 0.37
W
Rezultă o temperatură a joncț iunii:

Tj 40 73,7 0,35 0,25 0,37 111,48 C

Verificându-se condiţia Tj max T jcat 125 C

1.3 Verificarea termică în regim intermitent

Tiristoarele utilizate în construcţia convertoarelor statice pot fi solicitate în regim

intermitent de suprasarcină. După verificarea motorului electric, curentul prin acesta, deci
curentul de sarcină al convertorului, poate depăşi în anumite perioade, cu mult curentul
nominal. Cu toate acestea, motorul având capacitate de suprasarcină termică mai mare, se
consideră corect ales.
Tiristoarele au, însă, o capacitate de suprasarcină mult mai redusă, motiv pentru care
trebuie verificate pentru a nu exista pericolul depăşirii valorii maxim admisibile a temperaturii
joncţiunii. Suprasarcinile de curent pot fi echivalate cu variaţii dreptunghiulare, (fig. 1.5), la

6
apariţia şocului de curent, temperatura joncţiunii crescând exponenţial, iar la dispariţia sa,
scăzând aproximativ, exponenţial.
i

Id2

Id1

t
T

t1 t2

t
Fig. 1.5 Variaţia temperaturii joncţiunii la apariţia regimului de suprasarcină

Unde d1 , d2 - sunt valorile medii ale curentului prin dispozitiv.

În acest caz se lucrează cu impedanţele termice tranzitorii joncţiune - capsulă Z th j c ,
respectiv, capsulă radiator, Z th j c . Datorită dimensiunilor de gabarit foarte reduse a suprafeţei
de contact dintre capsulă şi radiator (respectiv, a foliei termoconductive de izolare galvanică
utilizate) impedanţa termică capsulă-radiator se neglijează.
Pentru a se asigura siguranţa în funcţiune a acţionării electrice în cazul unei
suprasarcini se verifică dacă pentru o creştere a curentului la 1,2 ori peste valoarea nominală
timp de 3 secunde, nu este depăşită valoarea maximă a temperaturii suportate de joncţiune (
Tv j 125 0 C )
Expresia temperaturii joncţiunii este următoarea:

Tj Tamb p tm R t h j A (p t 2 p tm ) Zt h j A

p t1 t 1 p t2 t 2
unde p tm
t1 t2
p t 2 - pierderile la suprasarcină disipate de dispozitivul semiconductor
t2 3 s - durata suprasarcinii
S 1,2 N 42 A - curentul de suprasarcină
S
k si 49,43A
TAVs
6 - curentul mediu prin tiristor la suprasarcină
t1 p tm p t1 73,7 W

Conform graficului puterii disipate în funcț ie de curentul mediu, pentru tiristorul ales
(fig. 1.3), rezultă:

PTS f( TAVs ) 80,3 W

7
 pt2 1,1 PTS 91,3 W
Zth j A - impedanţa termică joncţiune-ambiant
Zt h j A Zt h j C Rt hc A ;

Fig. 1.6 Variaț ia impedanț ei termice a tiristorului în funcț ie de durata suprasarcinii

Conform graficului din catalog ce corespunde tiristorului ales, rezultă:

Zth j C f (t 2 3) 0,33
K
Zth j A 0,35 0,772 1,102
W

Rezultă:

Tj 40 73,7 0,97 (88,3 73,7) 1,102 124 ,611 0 C

Tjmax Tjcat deoarece Tjcatj 125 0 C

1.4 Verificarea pantei de creştere a curentului

Panta de creştere a curentului printr-un tiristor se calculează cu relaţia:

di
K max
dt max
dN
unde K max
u SC K
3 3
dN N 35 42,86 A
2 2
u SC - valoarea relativă a tensiunii de scurtcircuit a transformatorului;
- pulsaţia tensiunii reţelei;
rad
2 f 314,15
s
K - coeficient de comutaţie specific redresorului utilizat ( =1, pentru redresoare
trifazate complet comandate)

8
 42,86
K max 857,2
0,05 1
di A
314,15 857,2 269,3 10 3
dt s
di A
0,2693
dt s
di A
Comform datelor de catalog ale tiristorului utilizat 100
dt cat
s
dI dI
Astfel, condiţia necesară, < , este verificată.
dt max
dt cat

1.5 Funcţionarea redresorului trifazat în punte complet comandată

Schema de principiu a redresorului trifazat, complet comandat, în punte este ilustrată

în figura 1.7 şi cuprinde:
- TR – transformator de separare galvanică între reţea şi redresor şi adaptare, în
conexiune ;
- Lf – bobină de filtraj, necesară netezirii pulsaţiilor curentului, precum şi pentru
evitarea regimului de curent întrerupt
- M – motor de curent continuu cu excitaţie separată
- T1 ... T6 – tiristoare

Fig. 1.7 Schema de principiu a redresorului trifazat, în punte, complet comandat

Principiul de comandă al tiristoarelor din partea de forţă a redresorului este cel al

comenzii în fază, comform căruia, tiristoarele sunt comandate cu o întârziere reglabilă, , faţă
de punctul de comutaţie naturală.
2
Durata de conducţie a fiecărui tiristor este de radiani, în conducţie simultană
3
aflându-se întotdeauna un tiristor din jumătatea superioară a redresorului (partea P) şi unul din
jumătatea inferioară ( de pe o fază diferită).

9
 Tensiunea redresată, ud, aplicată la bornele indusului motorului este egală cu tensiunea
de linie din secundarul transformatorului, corespunzătoare celor două tiristoare aflate în
conducţie: uab =ua – ub, dacă în conducţie se află T1 şi T6, până în momentul când se aprinde
tiristorul următor, şi anume T2, ş.a.m.d.
Punctul de comutaţie naturală al unui tiristor se defineşte ca momentul din care
tirstorul devine polarizat în sens direct şi poate fi comandat. Pentru redresorul trifazat în
punte, punctul de comutaţie naturală este situat la radiani în urma punctului de trecere prin
3
zero a tensiunii din secundarul transformatorului ( C , comform teoriei generale a
2 p
redresoarelor comandate, unde p reprezintă numărul de pulsuri ce se redresează şi are
valoarea 6).
Pentru unghiuri de comandă mai mari de 90 0 , redresorul va funcţiona în regim de
invertor.

1.6 Protecţia tiristoarelor

1.6.1 Protecţia la supratensiuni de comutaţie

Dispozitivele semiconductoare sunt sensibile la supratensiuni aplicate la bornele

acestora, depăşirea, chiar pentru durate mici a valorilor VDRM şi VRRM specificate, putând
provoca distrugerea dispozitivului.
În sistemele de acţionare electrică supratensiunile ce apar pot avea următoarele cauze:

- descărcările electrice; deconectarea transformatorului de la reţea;

- conectarea sarcinilor inductive;
- procesul de comutaţie al tiristoarelor.

Cele mai utilizate componente pentru protecţia la supratensiuni a tiristoarelor sunt:

grupurile RC şi diodele cu avalanşă controlată. Acţiunea de protecţie a grupurilor RC se
bazează pe rezonanţa serie cu inductanţele din circuit, efect ce transformă orice tensiune cu
pantă mare de variaţie, într-o sinusoidă amortizată, de amplitudine sensibil redusă.
În vederea protejării tiristorului la supratensiuni, oricare ar fi sursa acestora, grupul RC
se montează paralel pe dispozitiv.
R C

A K
G
Fig. 1.8 Schema de montare a grupului de protecţie la
supratensiuni de comutaţie

Grupul RC are trei funcţii:

- diminuarea pantei de creştere a tensiunii care se realizează cu rezistenţe şi capacităţi

de putere relativ mică;
- protecţia la supratensiuni de comutaţie datorate efectului de stocare a purtătorilor de
sarcină realizabilă cu rezistenţe şi capacităţi de putere medie;
- protecţia la supratensiuni provenite din reţea şi care necesită rezistenţe şi capacităţi
de putere mare.

10
 Dimensionarea elementelor grupului se face astfel încât să nu se depăşească tensiunea
VRRM. Pentru aceasta se porneşte de la schema echivalentă a circuitului la blocarea unui
tiristor (fig. 1.9).
Lk

+
RB
Uk k UA
CB UC
-

Fig. 1.9 Circuitul echivalent pentru dimensionarea grupului RC de protecţie

la supratensiuni de comutaţie

unde:

- Ub – tensiunea de blocare;
- LK – inductivitatea de comutaţie, înseriată cu grupul RC, cu care se formează circuitul
oscilant;
- K – tiristorul asimilat cu un întreruptor.

Stingerea tiristorului produce în circuitul RLC oscilaţii amortizate. Condiţiile iniţiale

ale acestora sunt de tensiunea de comutaţie U K şi de cantitatea de energie înmagazinată în
inductivitatea de comutaţie în momentul comutaţiei. Această cantitate de energie se determină
din cantitatea de electricitate stocată în tiristor Qs.
Tensiunea inversă maximă, URmax, se defineşte ca raportul dintre VRRM şi Ks, unde Ks
reprezintă un coeficient de siguranţă supraunitar.

Ks = 1,2÷1,5
VRRM 800
U R max 667 V
KS 1,2
Se defineşte uT, ca fiind raportul dintre URmax şi tensiunea de blocare Ub:

Ub 257,6V

U R max 667
uT 2,588
Ub 257,6
În funcţie de variaţia grafică a acestuia faţă de rezistenţa şi capacitatea grupului,
exprimate în unităţi relative (fig. 1.10), se obţine:

c min f (u T ) c min 1 - peste valoarea 1, uT evoluează asimptotic către valoarea

1,4;
rmin f (u T ) rmin 0,75
rmax f (u T ) rmax 1,3

11
 a)

b)
Fig. 1.10 Dependenţa tensiunii maxime pe tiristor în unităţi relative:
a) de capacitatea relativă, b) de rezistenţa relativă

Conform graficului din catalog ce corespunde tiristorului ales

di
QS f
dt
QS 660 C
2Q S 2 660
C c min 1 5,12 F
Ub 257,6
Se va alege o valoare standardizată :

C 6,8 F

Rezistenţa din grupul RC se alege astfel încât să satisfacă inegalitatea :

LK Ub LK Ub
rmin R rmax
2Q S 2Q S

În care, pentru redresoare comandate ce alimentează motoare de curent continuu:

12
 LK L Lf La
unde:

L - inductivitatea de scurtcircuit a transformatorului;

Lf - inductivitatea de filtraj;
La - inductivitatea motorului;

Inductivitatea de scurtcircuit a transformatorului se boţine cu relaţia:

U d0
L K u sc
I dN

Unde, pentru redresorul trifazat complet comandat:

3
K
2 -
Udo = 246 V – tensiunea medie redresată la mersul în gol
I dN 1,2 I N 1,2 35 42 A - curentul nominal al redresorului

Se obţine valoarea inductivităţii de scurtcircuit:

3 246
L 0,05 1,5 mH
2 314 32

1.6.2 Calculul inductivităţii de filtrare

Inductivitatea totală din circuitul indusului are expresia:

Lt Lf La

unde: Lf - inductivitatea de filtraj;

La - inductivitatea indusului

Pentru evitarea regimului de curent întrerupt trebuie ca:

U d0
L f 1 K W1 mH
K m1 I dN
unde: K W1 0,13 - coeficient ce ţine cont de tipul convertorului;
Km1 = 0,12 ... 0,17 - parametru de catalog al motorui ce arată capacitatea acestuia
de a lucra în regim pulsatoriu de curent;
Se alege o valoare acoperitoare a acestui parametru:
K m1 0,15
Ţinând cont că Ud0 = 246V şi IdN = 1,2 35 A = 42 A‚ se obţine:

246
Lf1 0,13 5,07 mH
0,15 42

Pentru limitarea pulsaţiilor trebuie ca:

13
 U d0
Lf 2 K W2
K 2 m I dN
unde:

K W2 0,3 - coeficient ce ţine cont de tipul convertorului;

o
K m2 0,7 pentru
dN

0 - curentul de mers în gol al sistemului motor electric – maşină de lucru

Se obţine:
246
Lf 2 0,3 2,51 mH
0,7 42
Se alege:

Lf max L f1 ; L f2
Rezultă:

Lf = 5,07 mH
L K 1,5 5,07 6,57 mH

Deci:
3 3
6,57 257,6 10 6,57 257,6 10
0,75 R 1,3
2 660 10 6 2 660 10 6

268,5 R 846,54

Se aleg valorile standardizate pentru rezistenţă şi condensator:

R N 600 , avand Pn 100W. Tip RBP(R) 6100C; V1 2000V

C 6,8 F; Toleranta 10%, U 640V
35 80 A4685 _ K001

Puterea disipată nominală de rezistenţa de protecţie:

2
2 LK RR
PR f (C U b )
2
Unde:
di 6
RR 2QS 2 660 10 0,100 10 6 11,489 A
dt max
3
6 4,8 10 21,5 2
PR 50(6,8 10 271,12 ) 44,24 W
2

14
1.6.3 Protecţia la supratensiuni externe (provenite din reţea)

Aceasta se poate realiza prin montarea în primarul sau în secundarul transformatorului

de alimentare a unor grupuri RC conectate între fazele acestuia.

R1 C1 R1 C1

R1 C1

~
=

Fig. 1.11 Schema de conectare a grupurilor RC de protecţie la

supratensiuni externe

Condensatorul C1 se calculează cu relaţia:

2 SNi 0
C1 2
;
m (VRRM U 2b )
unde:

SN- puterea aparentă a transformatorului:

SN = K f m U 2 I 2

m - numărul de faze

2 2
2 dN dN - valoarea efectivă a curentului în secundarul
m 3
transformatorului
2
2 42,86 35 A
3
U d0
U2 6 182,15 V
2 sin
6
Kf = 1,05 - pentru redresorul trifazat complet comandat

Se obţine puterea aparentă nominală a transformatorului:

SN 1,05 3 182,15 35 20,082 kVA
Curentul relativ de mers în gol al transformatorului, i0, poate fi estimat din tabelul 1.1,
pentru cazul în care nu se cunoaşte curentul efectiv de mers în gol:

I10
i0 , unde:
I 1N

15
 I10 - curentul efectiv de mers în gol al transformatorului
I1N - curentul efectiv nominal al transformatorului

SN [kVA] 0,1 3 10 100 200 500

i0 0,1 0,05 0,03 0,027 0,025 0,02

Tab 1.1 Curentul relativ de mers în gol al transformatorului

în funcţie de puterea aparentă nominală
2 20,082 10 3 0,03
C1 2,22 F
6 50 (800 2 257,6 2 )

Rezistenţa de protecţie are valoarea :

L 0,0015
R1 2 2 51,88
C1 2,22 10 6

Se vor alege în consecinţă componentele standardizate:

C1 2,2 F. Toleranta 20% , Tip B 32892 – B4224. U = 220V

R 1N 50 , Tip RBP(R) – 5100C

1.6.4 Alegerea şi verificarea siguranţelor fuzibile

Siguranţa fizibilă de protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină se alege astfel încât să fie

satisfăcute condiţiile:

NS
~ ef

U NS ~ U ef
unde:
ef, U ef - reprezintă valorile efective ale curentului, respectiv tensiunii
corespunzătoare circuitului unde se montează siguranţa.

În legătură cu acest aspect se menţionează că siguranţele se pot monta atât în partea de

c.c. a convertorului static, cât şi în serie cu fiecare dispozitiv semiconductor, respectiv, pe
partea de c.a, în secundarul transformatorului.

2
ef dN 34,29 A
3
U ef U 2 182 ,15 V

Se va alege siguranţa ultrarapidă SURB 00 110, având parametrii:

INS = 63A,
UNS = 660 V,
greutate 255g.

Pentru verificarea alegerii corecte a siguranț ei se vor parcurge etapele :

16
1. Se calculează curentul prezumtiv de scurtcircuit.

ef 34,29
sc 685 ,8 A 0,685 KA
u sc 0,05
unde
usc - valoarea relativă a tensiunii de scurtcircuit a transformatorului.

2. Se calculează coeficientul de corecţie al integralei de curent al siguranţei în funcţie

de tensiunea de lucru ( U2) pe cale grafică.

K1 = f(U2)
rezultă:

K1 = 0,3 (conform graficului corespunzător din foaia de catalog a sigurantei)

3. Se determină grafic integrala de sarcină a siguranţei fuzibile.

2 sig
t lsig f( );
NS
Se obț ine:

sc 685 ,8
10,88
NS 63
Conform graficului din datele de catalog ale sigurantei
2 A2
t sig 1600 ;
s
4. Se corectează integrala de sarcină a siguranţei :

( 2 t sig ) real 0,3 1600 480 A 2 s

5. Se determină, pe cale grafică, durata scurtcircuitului :

sc
t2 f( );
NS

Conform graficului din datele de catalog ale sigurantei

t 2 10 ms
6. Se determină coeficientul de corecţie al integralei de sarcină în funcţie de durata
scurtcircuitului.
K2 = f(t2)
Conform graficului din datele de catalog ale sigurantei :
K2 = 1,3
7. Se corectează integrala de sarcină a tiristorului.
( 2 t th ) real K 2 2 t th
( 2 t th ) real 1,2 10,18 12,21 kA 2 s
Deci se verifică condiţia:

17
 ( 2 t sig ) real ( 2 t th ) real

8. Se calculează valoarea maximă a tensiunii de arc în funcţie de tensiunea de utilizare.

Umax arc = f (U2)
Conform graficului din datele de catalog ale sigurantei
Umax arc = 300 V ;
Astfel, se verifică condiţia U max arc < VRRM
9. Se verifică curentul limită al siguranţei
l sig f( sc )

Conform graficului din datele de catalog ale sigurantei

l sig f (919,3) 0,98 KA max

10. Se determină timpul de prearc.

sc
t1 f( );
NS

Conform graficului din datele de catalog ale sigurantei

2
t1 2,5 10 25 ms
unde:
2
t sig 1700
C 412 ,3 A
t2 0,01

C
6,5
NS

11. Se determină coeficientul de corecţie al curentului TSM la timp total de

funcţionare a siguranţei ultrarapide.

K3 = f (t2) ; t2 = 10 ms
Conform graficului din datele de catalog ale sigurantei
K3 =1
12. Se calculează curentul de sarcină real al tiristorului.
TSMreal K3 TSMcat 1 1,43 1,43 KA
Deci se verifică condiţia
l sig TSMreal

18