Curs Constructor Structuri Monolite PDF

CUPRINS
Tehnologia meseriei
1 Utilizarea corect a vocabularului tehnic de baza .............................. 1

2. Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor ........................................ 6
3. Tipuri de structuri monolite .............................................................. 10
4 Excavatii pentru fundatii la constructii ............................................ 11
5. Cofrare - decofrare ........................................................................... 15
6. Fasonarea-montarea armaturilor....................................................... 26
7. Montare piese inglobate in beton ..................................................... 93
8. Executia lucrarilor de betonare......................................................... 94
Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic ....... 151

B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ............................... 168
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 173
D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 176
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn..................................... 178
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 179
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ............ 182
H. Desenarea planurilor....................................................................... 185
I. Desenarea seciunilor ..................................................................... 191
J. Desenarea faadelor ........................................................................ 193
K. Planuri de cofraj ............................................................................. 195
Matematica aplicat
1. Operaii cu numere întregi i raionale ........................................... 199

2. Raport, procent ............................................................................... 209
3. Uniti de msur............................................................................ 211
4. Geometrie plan ............................................................................. 215
5. Geometrie în spaiu ........................................................................ 232
Organizarea i legislaia muncii
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul

economiei de pia .......................................................................... 245
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii – ROF Societate......................................... 249
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie ......................................... 260
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ...................... 276
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate în unitile de construcii .................................................. 278
Tehnologia meseriei - 1
Sntatea i securitatea muncii
1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de constructor

structuri-monolite: .......................................................................... 289
2. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in
santierele de constructii-montaj...................................................... 290
3. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si instalatiilor.
Masini si utilaje pentru lucrari de constructii montaj utilizate in
activitatea de constructor structuri-monolite .................................. 405
Liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme .................... 437

2. Planul de afaceri ............................................................................. 444
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ....... 466
Iniiere în cutarea unui loc de munc
1. Economia de Pia .......................................................................... 477

2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 481
3. Scrisoarea de intenie...................................................................... 497
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 499
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

TEHNOLOGIA MESERIEI
Cap. I. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE
CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE
UTILIZAREA VOCABULARULUI TEHNIC DE BAZA
Particularitatile activitatii de constructor structure monolite
Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului.

Dezvoltarea constructiilor este strâns legata de satisfacerea necesitatilor
fundamentale ale omului, si este strins legata de dezvoltarea stiintei,
tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu
caracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii
de montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii
si chiar la automatizarea anumitor operatii.
Cunoasterea calitatii materialelor de constructii si a modului de vericare
a acestora este o cerinta de baza pentru un bun constructor.
Rolul constructorului structurist in executarea lucrarilor

de constructii montaj
Constructorul-structurist este muncitorul din constructii-montaj a carui

activitate se compune din: trasarea elementelor de constructii, dirijarea
executiei excavatiilor in vederea atingerii cotei de fundare, cofrarea si
decofrarea elementelor de constructie pe faze tehnologice de lucru, fasonarea
si montarea armaturilor din otel-beton, betonarea elementelor de constructii
pe faze tehnologice, montarea pieselor inglobate, montarea elementelor
prefabricate, monolitizarea elementelor prefabricate, etc.
In principal, constructorul-structurist are de efectuat urmatoarele
activitati:
- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru
executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;
- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de
materiale pentru executia lucrarilor;
- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc executate
(colaboreaza cu celelalte echipe de specialist: dulgheri, erari, betonisti,
etc.);
- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii
activitatilor proprii;
- verica calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de
executie, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate
sa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare.
Denirea si clasicarea constructiilor
Criteriile de clasicare se refera la gruparea constructiilor pe categorii de
constructii.
Constructiile se pot clasica:
a) Din punct de vedere al destinatiilor:
- locuinte de diferite tipuri si destinatii
- cladiri social-culturale
- cladiri administrative si comerciale
- constructii industriale
- constructii agrozootehnice
- lucrari pentru industria transportului
- lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea
cailor de comunicatii, pentru traversarea râurilor, zonelor denivelate,
consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente,
(poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.
- lucrari hidrotehnice si hidroameliorative
- lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari
- constructii speciale: forticatii, lucrari militare, stalpi de energie
electrica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii
de masini, etc.
b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si
alcatuire:
- constructii cu structura de beton armat
- constructii cu pereti portanti
- constructii cu structura de lemn
- constructii metalice
- constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de
inchidere realizate din materiale diferite
Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:

fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale
de fum si ventilatie, bolti, arce, etc.
Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe

verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure
preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile,
sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane,
cutremure, etc.).
Partile constructiilor:
a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la teren,
stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra inltratiei
apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite sau
prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;
b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si
interiori);
c) Planseele cladirilor;
d) Acoperisul constructiilor;
e) Scarile si mijloacele de transport;
Lucrari de completare, protectie si nisaj
Aceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea
pardoselilor, tamplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea
aspectului estetic si de confort:
- pardoselile;
- tamplaria;
- tencuieli si placaje;
- zugraveli si vopsitorii;
- invelitoarea;
- izolatii termice, fonice si hidrofuge
Elemente de constructii
Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei
sau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de
elemente de constructii sunt:
- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie;
- pentru structuri de beton armat;
- elemente pentru pereti;
- elemente pentru planseu;
- elemente de acoperis;
- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si
ventilatie).
Instalatii pentru cladiri:
- alimentari cu apa - canalizare
- electricitate - incalzire
- ventilatie - antipoluante
- crematoriu - etc.
Vocabular
TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT ÎN CONSTRUCII
NOTAII, SIMBOLURI, UNITI DE MSUR
In construcii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunile

i notaiile folosite pentru ca toi inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s
foloseasc acelai limbaj.
Noiuni de arii i volume
Aceste noiuni sunt denite în STAS 4908/72.
Aria construciilor Ac este suprafaa seciunii transversale a cldirii
delimitat de conturul exterior, msurat deasupra soclului.
Aria catului (nivelului) Ac se msoar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de
la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circulaie, coridoarele
exterioare, scrile de acces între caturi etc.
Aria de locuit Aloc este suma suprafeelor seciunilor orizontale ale tuturor
încperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevzute pentru aceast
destinaie (ea nu se confund cu aria locativ), msurat între feele interioare
ale zidurilor.
Aria desfurat Ad este suma ariilor tuturor caturilor.
Volumul catului Vc este volumul obinut prin produsul dintre aria catului Ac
din care se scad balcoanele i ariile deschise msurate între feele superioare
ale pardoselii i faa interioar a tavanului.
Simbolul multiplilor
Nr. Uitatea i Uniti tolerate
Mrimea i submultiplilor Observaii
crt. simbolul care pot folosite
zecimale
km (kilometru)
dm (decimetru)
1 Lungime l Metru (m) cm(centimetru)
mm(milimetru)
µ (micron)
km2
Arie A Metru ptrat dm2 Hectar [ha] =104m2
2
sau S [m2] cm2 Ar [a] = 102m2
mm2
Hectolitru [Hl]
dm3
Metru cub Litru [1]
3 Volum V cm3
[m3] Centilitru [cl]
mm3
Mililitru [mml]
Unghi drept
4 Unghi plan Radian [rad] grad sexagezimal (...o)
grad centezimal (....c)
Metru pe
5 Vitez v secund km/s
[m/s]
Mg (megagram) M este factor de

Kilogram
6 Masa m g (gram) Ton [t] = 103 kg. multiplicare egal
[kg]
mg (mlligram) cu 1 000 000
Densitate Kilogram pe Mg/m3 Ton pe metru cub [t/m3]

7 (mas metru cub kg/dm3 Kilogram pe litru [kg/l]
volumic) [kg/m3] g/cm3 Gram pe mililitru [g/ml]
MN (meganewton)
8 For F Newton [N] KN (kilonewton daN Ton tort [tf] 9 806,50N
(deca-newton)
Newton daN/mm2
pe metru daN/cm2 9,80N/cm2
9 Presiune p kgf/cm2 kgf/m2
ptrat) [N/ N/cm2 9,80N/m2
m2] KN/m2
Uniti de msura uzuale folosite în construcii conform standardelor
Uniti de masur
Ordinul de mrime exprimat prin prexe:
M (mega) = 106 Da (deca) = 101 m (mili) = 10-3
3 -1
K (kilo) = 10 d (deci) = 10 µ (micro) = 10-6
2 -2
h (hecto) = 10 c (centi) = 10 n (nano) = 10-9
Semne matematice:
+ plus (se adun cu) > mai mare decat
- minus (mai puin cu) innit
x inmulit cu valoare absolut
: Împrit cu suma de
= egal cu II paralel

diferit de perpendicular pe
a identic egal cu ~ asemenea cu
< mai mic decât AB segment de dreapta AB
mai mic sau egal cu AB arc de cerc
Litere greceti utilizate:
A alfa E epsilon I i Iota N niu
B beta Z zeta K k capa pi
gamma H eta lambda P ro
delta teta M µ miu sigma
Ø
Notiuni de tolerante
In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de
constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o
constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza
la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe
desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin
valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate.
In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier.
Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS
7009-70. Cele mai importante tipuri folosite in constructii sunt:
Toleranele dimensionale pe planuri i înscrierea conform indicaiilor. La
execuie se veric dimensiunea efectiv executat gsit prin msurare care
trebuie s e între limitele admisibile trecute în proiect.
Toleranele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou
elemente destinate a îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast categorie
intr acoperirile cu beton ale armturii, poziionarea lor în cofraj, îmbinarea
prefabricatelor, îmbinrile elementelor metalice etc.
Toleranele de forma : tolerana de exactitate a unui prol, exactitatea unei
suprafae (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distana dintre
dou planuri paralele în care este cuprins suprafaa considerat), paralelism,
înclinare, perpendicularitatea etc.
Toleranele de poziie: poziia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie,
alinieri, poziia a dou suprafee (poziia marginilor cofrajului, rândurilor de
armturi etc).
Toleranele de asamblare care cuprind distanele dintre elemente (rosturi),
axele de poziii etc.
Terminologie folosit la încercrile materialelor de construcii
Materialele de construcii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete
trebuie s aib anumite caracteristici de rezisten conform STAS-urilor in
vigoare i anume:
Rezistena — efort unitar — la întindere (Rt = kgf/mm2) care reprezint
fora exprimat în kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru
ptrat din materialul respectiv supus la întindere.
Rezistena — efort unitar — la compresiune (Rc = kgf/mm2) care reprezint
fora exprimat în kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru
ptrat din materialul respectiv (obinuit betonul) supus la compresiune (se
poate exprima i în N/mm2).
Modulul de elasticitate (E = kgf/mm2) care arat cum variaz rezistenele
de întindere i compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea
corespunztoare a materialului.
Alungirea (A = ...%) este alungirea unitilor de lungime din epruvet,
exprimat în procente supuse la întindere sau compresiune.
Rezistena la rupere (Rm = kgf/mm2) este efortul unitar ultim i se
determin atât pentru întindere, cât i pentru compresiune prin raportul dintre
fora maxim suportat de epruvet i aria seciunii Rm ^F^-.A.
Limita de curgere (Re = kgf/cm2) este efortul unitar de întindere sau
compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar în timpul
încercrii materialul continu sa se deformeze fr s creasc fora). Se mai
noteaz i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatele
de încercat i în consecin se msoar o anumit deformaie permanent
(0,2%).
Diagrama încercrii la întindere (denumit i traciune) este reprezentarea
grac a creterii rezistenei la încercare (încrcare) în raport cu alungirea.
Variaia se reprezinta printr-o curb (o linie dreapt în zona elastic).
Cap. 2. TRASAREA ELEMENTELOR SPECIFICE

CONSTRUCTIILOR
Executarea constructiilor se executa conform documentatiilor tehnice.

Acestea se compune din:
Partea scrisa:
Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre
proiectant pe hartie (partea scrisa):
- partea economica a lucrarilor – antemasuratori; devize economice
pe categorii de lucrari; extrase de manopera, necesar de materiale si
utilaje, etc.
- caiete de sarcini - detalierea in scris a normelor tehnice de respectat;
- proceduri tehnice de executie (intocmite de executant) - detalierea
conditiilor tehnice, succesiunea etapelor, detalierea responsabilitatilor si
nominalizarea actelor/documentelor ce se intocmesc pentru executarea
unor lucrari anume identicate din categorii de lucrari (terasamente,
cofrare-decofrare, fasonare-montare armaturi, receptie lucrari in
anumite faze de executie, etc.)
- instructiuni de lucru - detalierea in scris a unor activitati generale
specice (testarea/autorizarea interna a personalului tehnic si de
executie, analiza si tratarea reclamatiilor, condica de programare a
receptiilor calitative a lucrarilor, etc.);
Partea desenata:
- Planuri de situatie; Plansele desenate se numesc “plan”-uri si se executa
pe coli de hartie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare,
sunt impartite la cei interesati (beneciar, banca de investitie, diriginte de
santier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru).
- Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se
executa pe hartie speciala, care are dimensiuni bine denite, conform STAS
1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul (A1, A2, A3, A4,
A5) dimensiunile in milimetri; suprafata in m2, dimensiunile chenarului,
distanta intre chenar si margini, precum si latimea fasiei de indosariere.
- Dimensiunea formatului de baza aeste urmatoarea: A4 210 mm X 297
mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului
de baza.
- In functie de continut, planurile se clasica astfel:
1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului

exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele
cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan
este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa.
2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restrinsa a obiectelor de
constructie care uremaza a se executa si contin elementele pentru trasarea
limitelor constructiei;
Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din:
1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului
si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectiunea constructiei cu un plan
orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea
camerelor,golurile ferestrelor si usilor);
2. Sectiunile constructiilor -prin planuri verticale in lung sau transversal
constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea
camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea
respectiva etc.);
3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta
dintr-o sectiune prin fundatie;
4. Planurile de cofraj - se executa pentru elementele de beton armat
turnate pe santier;
5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa
montarea armaturii in lucrare;
6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza
armatura in lucrare;
7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc.
se intocmesc de regula dupa reguli de desen specice, ele contin traseul
conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor
etc.;
Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective
constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.
Planul de situatie - desenul la scara a unei zone de teren, care cuprinde
toate detaliile planimetrice si altimetrice ale terenului, reprezentat prin semne
conventionale.
Planul general de trasare- este documentul tehnic ce contine elementele
topograce necesare aplicarii pe teren a proiectului lucrarii.
Prolul topograc- reprezentare graca rezultata din intersectia suprafetei
solului cu un plan vertical in scara inaltimilor este mai mare decat cea a
lungimilor. Se deosebesc prol longitudinal si prol transversal.
Trasare-operatiunea de materializare in teren a elementelor geometrice
ale proiectului de executie, prin metode topograce.
Borna- punct x de beton, care materializeaza un punct de triangulatie
care are coordonate planimetrice.
Reper de nivelment- punct x de otel-beton, care materializeaza altitudinea
punctului.
Picheti - tarusi de lemn (er) cu ajutorul carora se materializeaza
elementele de trasare.
- Sectiuni caracteristice, detalii de executie sunt materializate de

proiectant in planse desenate si redau amanuntit anumite caracteristici ale
unei parti dintr-un anumit element de constructie.
Pe baza planului general de trasare si al proiectului de executie se face
trasarea obiectivului.
Din bornele care materializeaza punctele principale (axele lucrarii) se
traseaza axele principale ale obiectivului. Aceste axe se materializeaza
pe teren prin pichetare. Se traseaza cote, conform proiectului, din reperii
de nivelment si se marcheaza pe teren. Aceste elemente de trasare, axe
si cote, se predau sefului punctului de lucru, pe baza de proces-verbal de
trasare a lucrarilor. Seful punctului de lucru, impreuna cu echipele pe care
le coordoneaza, vor folosi aceste elemente pe toata perioada de executie
a lucrarii. De aceea, aceste elemente sunt protejate cu mici imprejmuiri,
pentru a nu distruse, miscate, pana la receptia lucrarilor si predarea lor
la beneciar. Pe parcursul executiei lucrarilor, aceste elemente de trasare se
folosesc la vericarea pozitiei cofrajelor, a armaturilor, a cotei de fundare,
a pozitiei prefabricatelor, a pozitiei ecarui element de constructie in parte.
Vericarea pozitiei elementelor de baza se face de catre topometrul santierului
cu teodolitul si nivela, din bornele si reperii de baza.
Trasarea constructiilor si a elementelor acestora se face plecand de la
bornele de coordonate. Acestea sunt preluate de la topometrul proiectantului
de topometrul de santier impreuna cu seful punctului de lucru. Bornele de
coordonate sunt materializate in teren, protejate cu o imprejmuire din lemn,
semnalizata in asa fel incat sa e vizibile. Bornele de coordonate sunt pastrate
in teren pana la terminarea constructiei.
Trasarea fundaiilor. Operaiile de trasare au ca scop xarea pe teren a
axelor fundaiilor, a conturului în plan i a adâncimii gropilor în raport cu un
plan de reper — cota zero a construciei.
Trasarea fundaiilor se face astfel:
La aproximativ 1,50 m de colurile cldirii se bat în pmânt rui de circa
1,50 m lungime, pe care se bat scânduri la 0,80—1,00 m înlime fa de
teren — care formeaz caprele de trasare. Axele fundaiilor sunt marcate de
re de sârm prinse de cuie btute în scândurile caprelor de trasare.
Contururile gropilor de fundaie se marcheaz prin dulapi sau scânduri
xai de rui, a cror poziie se stabilete pornind de la axele xate de rele
de sârm.
Gropile de fundaie se sap pân la o cot cu puin peste nivelul denitiv
al lor, ultimul strat ind spat imediat înainte de turnarea betonului, pentru ca
pmântul de fundaie s nu e degradat de eventuale ape provenite din ploi
sau din inltraii.
Grosimea ultimului strat spat înainte de turnarea betonului trebuie s
e de: 10—15 cm pentru nisip n 15—25 cm pentru pmânturi argiloase
25—50 cm pentru loessuri Fac excepie de la aceast regul terenurile care
nu pot degradate de ap, cum sunt terenurile stâncoase, pietriurile, la care
sptura se poate executa, de la început, pân la cota din proiect.
Deosebit de important este aceast msur în cazul terenurilor
macroporice sensibile la înmuiere. Dac, în mod accidental a intervenit o
ploaie dup sparea ultimului strat i înainte de turnarea betonului, atunci este
necesar ca în fundul gropii s se întind un strat de pietri, piatr spart sau
nisip grunos de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pân când intr
complet în pmânt.
Cap. 3. TIPURI DE STRUCTURI MONOLITE
Denire: Procedeul cel mai obisnuit si mai vechi de executie a

constructiilor din beton si beton armat este prin turnarea monolita a betonului.
Betonul monolit se toarna in tipare, care pot gropile de fundatii sau
cofraje. Prin turnarea monolita a betonului se obtine o continuitate perfecta
a elementului de constructie – stalpi, grinzi, placi, care prezinta doua mari
avantaje importante: se pot reduce dimensiunile elementelor de constructie
realizindu-se economii la beton si armatura si se obtin constructii care se
comporta mai favorabil la miscari seismice.
Betoanele turnate monolit prezinta insa si o serie de dezavantaje:
necesita un volum mare de manopera pe santier pentru fasonarea si montarea
armaturilor, pentru executarea cofrajelor, pentru decofrare, pentru turnarea
betonului in conditii mai dicile decat in ateliere de prefabricate, limitarea
conditiilor de executie pe timp friguros, etc.
Datorita avantajelor proprii ale constructiilor de beton armat monolit
si dicultatilor de folosire a prefabricatelor in unele cazuri, de exemplu la
constructiile multietajate din zone seismice, la constructiile speciale din
beton masiv (constructii hidrotehnice, constructii hidroenergetice, amenajari
uviale,amenajari navale, etc.).
Tipuri de lucrari executate monolit:

- constructi la care s-au folosit cofraje glisante: locuinte, rezervoare apa
aeriene, cosuri de fum, etc.;
- rezervoare apa din beton armat, monolit: subteran, suprateran;
- constructii hidrotehnice, hidroenergetice: baraje de greutate, baraje
in arc, baraje cu contraforti, castele de echilibru, ziduri de sprijin,
infrastructura la hidrocentrala, amenajari portuare, ecluze, etc.;
Constructiile monolite sunt realizate pe elemente, din ploturi independente.
Etansarea rosturilor intre ploturi se realizeaza cu tole de etansare. Tolele de
etansare pot din: table de cupru, table zincata, benzi din PVC tip “M” sau
“O”, etc.
Constructiile realizate sub forma de structuri monolite sunt in general
unicate. Unicitatea lor consta in forma, dimensiuni, scop-destinatie, etc.
Principiile de realizare a lor sunt in general diferite, dar au o serie de
elemente commune in ce priveste realizarea lor: excavatii, fundatii, cofrarea
si decofrarea elementelor betonate, fasonarea si montarea armaturilor,
montarea pieselor inglobate, betonarea elementelor de constructie, protejarea
betoanelor proaspat turnate, tratarea rosturilor, etc.
Cap. 4. EXCAVATII PENTRU FUNDATII LA CONSTRUCTII
Terenul de fundare reprezinta ansamblul de strate din scoarta pamantului

pe adancimea careia se resimte inuenta incarcarilor date de constructii.
Terenul de fundare este alcatuit din roci care au o comportare foarte diferita
fata de solicitarile pe care constructia le transmite.
Dupa modul de formare, rocile se impart in trei categorii:
- roci magmatice;
- roci sedimentare;
- roci metamorce.
Functie de natura rocilor, se poate aprecia comportarea lor la actiunea
incarcarilor date de constructii.
Dupa modul de comportare ca terenuri de fundare, rocile se impart in
doua mari grupe:
- roci stancoase, adica roci cimentate, cu rezistenta mare si care sunt
practic incompresibile pentru incarcaturile transmise de constructii;
- roci pamantoase, adica sunt acelea care sunt alcatuite din aglomerari
necimentate de particule solide, rezultate din actiunea de dezagregare
a rocilor stancoase de catre diferiti agenti (apa, variatii de temperatura,
vant, etc.).
Rocile stancoase nu pun in general probleme, cand sunt folosite ca
terenuri de fundare.
Rocile pamantoase, datorita alcatuirii lor, au proprietati foarte variate,
ceea ce face ca si comportarea lor sub incarcaturile transmise de constructii
sa e foarte diferita. De modul cum se comporta rocile pamantoase se ocupa
“geotehnica”.
In alcatuirea terenurilor de fundare se intalnesc doua categorii principale
de pamanturi:
- pamanturi necoezive: grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri,
prafuri.
- pamanturi coezive: argile, loessuri, miluri, namoluri.
Pamantul este alcatuit din trei faze: faza solida, faza lichida, faza gazoasa.
Faza solida este alcatuita din particule de diferite marimi. Proportia, in
greutate, in care intra particulele de marimi diferite, in raport cu greutatea lor
totala, poarta denumirea de compozitie granulometrica.
Compozitia granulometrica da unele indicatii asupra proprietatilor sale.
Comportarea pamanturilor sub actiunea solicitarilor transmise de
constructii, depinde de:
- caracteristicile zice: greutatea specica a scheletului mineral; greutatea
specica aparenta (greutatea volumetrica); umiditatea.
- caracteristici mecanice: rezistenta la compresiune si rezistenta la
forfecare.
Lucrarile de excavatii cuprind:
- curatirea suprafetelor de teren afectate de amplasamentul lucrarilor;
- decaparea stratului vegetal de teren;
- excavatia propriu-zisa;
- evacuarea apelor de inltratii sau de orice alta natura pentru punerea si
mentinerea la uscat a incintelor;
- evacuarea materialului excavat.
Excavatiile vor realizate conform liniilor, pantelor si dimensiunilor
aratate in planuri.
Lucrarile de excavatii ce se executa intre suprafata terenului natural si
cota de fundare a structurii prevazute prin proiect, se denesc astfel:
a) Functie de conditiile tehnice impuse la executie:
- curatirea suprafetei amplasamentului lucrarii si care implica: defrisarea,
scoaterea cioatelor, inlaturarea constructiilor existente, decaparea stratului
vegetal, depozitarea si protejarea stratului vegetal in vederea refolosirii lui;
- excavatii grosiere: sunt excavatii care se executa fara conditii tehnice
special pana la adancimea de 0,50 ÷ 1,0 m fata de linia proiectului, sau
asa cum se precizeaza in detaliile de executie;
- excavatii de nisaj: sunt excavatiile care se executa imediat deasupra
cotei de fundare si care se realizeaza in conditii speciale ca mijloace si
ca plasare in timp in raport cu momentul inceperii executiei structurii
prevazute in proiect.
b) Functie de spatiul disponibil la executie:
- excavatii sau sapaturi in spatii largi sau intinse;
- excavatii sau sapaturi in spatii inguste.
c) Functie de nivelul apei:
- excavatii la uscat;
- excavatii sub nivelul apei
Zona excavatiilor grosiere

Este cuprinsa intre linia terenului natural si linia situata la 0,50 m deasupra
cotei de fundare. In functie de prolul geologic din zona, zona excavatiilor
grosiere este formata din :
- la suprafata, un strat de 0,2÷0,5 m sol vegetal;
- un strat de aluviuni grosiere cu grosimi medii intre 3,0 m si 12,0 m
format din pietrisuri, nisipuri (mai mult sau mai putin argiloase) si
bolovanisuri in procent redus;
- roca de baza care este formata din pietrisuri cu granulatie variata. Din
punct petrograc este foarte asemanatoare cu aluviunile.Roca de baza
poate formata si din marne compacte, dure, care se excaveaza foarte
greu. Prezenta rocilor dure depinde pe conditiile locale si difera de la o
constructie la alta.
Excavatiile acestei zone vor executate mecanizat cu excavatorul, in
conformitate cu tehnologia de executie si detaliile din proiect.
Excavarea taluzarii se va face pe toata latimea taluzului manual, cu o
deosebita grija, pentru a nu deranja materialul din fundatie. Pantele taluzelor,
dimensiunile excavatiei si masurile de protecie se vor realiza in conformitate
cu proiectul de executie si proiectul de organizare a santierului.
Nu se vor folosi explozivi la executia excavatiilor grosiere.
Pentru asigurarea stabilitatii taluzelor se vor respecta intocmai pantele
prevazute in proiect. Se executa o rigola betonata pentru scurgerea apelor
din panza freatica. Rigola va avea o panta de scurgere spre putul colector,
prevazut cu o statie de pompare.
Nu se vor amplasa utilaje si cai de comunicatii in imediata vecinatate a
taluzelor, in special in zonele in care orientarea straticatiei ar putea favoriza
alunecarea acestora.
Receptia la nivelul excavatiilor grosiere se va face in prezenta
proiectantului si a geologului.
Zona excavatiilor de nisaj

Reprezinta ultimul strat care se indeparteaza de pe suprafata de fundatie.
Grosimea ultimului strat sapat inainte de turnarea betonului trebuie sa e de:
- 10÷15 cm pentru nisip n
- 15÷25 cm pentru pamanturi argiloase
- 25÷50 cm pentru loessuri, argile marnoase, etc.
Fac exceptie de la aceasta regula terenurile care nu pot degradate de apa,
cum sunt terenurile stancoase, pietrisurile, la care sapatura se poate executa
de la inceput, pana la cota din proiect.
Deosebit de importanta este aceasta masura in cazul terenurilor
macroporoase sensibile la inmuiere. Daca in mod exceptional a intervenit o
ploaie dupa saparea ultimului strat si inainte de turnarea betonului, atunci este
necesar ca in fundul gropii sa se intinda un strat de pietris, piatra sparta sau
nisip grauntos de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pana cand intra
complet in pamant.
Stratul de protectie (excavatia de nisaj) urmareste conturul fundatiei
conform proiectului de executie. Excavarea stratului de protectie se va face
manual, cu lopata si târnacopul. In aceasta zona este interzisa folosirea
explozivilor, a excavatiilor cu utilaje mecanice de mare putere (excavatoare,
etc.). Eventual se poate folosi pickamerul.
Indepartarea acestui strat de protectie se va face numai daca in continuare
sunt pregatâte toate conditiile pentru inceperea imediata a betonarii, pentru a
se evita expunerea materialului din patul de fundare, actiunii aerului sau apei.
Operatiunea se va executa pe lamele ce nu vor depasi 15÷20 mp.
Executarea excavatiilor de nisaj in perioadele de inghet sau precipitatii
de lunga durata se va realiza in spatii inchise si incalzite pe suprafete reduse.
In cazul averselor de ploaie, excavatia se opreste si se trece imediat la
evacuarea apei de pe fundatie si a curatirii fundatiei degradate din cauza apei,
la o grosime corespunzatoare, stabilita de geologul proiectantului.
Dupa indepartarea stratului de protectie se va evita circulatia pe suprafata
de fundare spre a nu deranja structura materialului de fundare. Inainte de
inceperea betonarii se trece la curatirea fundatiei. Curatirea se va face prin
indepartarea murdariei si a corpurilor straine, cazute pe suprafata de fundare,
a zonelor inmuiate, uscate sau surate, a zonelor nisipoase cu extindere
redusa si a materialelor foarte alterate.
Curatirea se face manual, evitindu-se folosirea apei si/sau a aerului
comprimat.
Inainte de curatirea suprafetelor se vor verica si curata taluzele pentru a
evita alunecarile ulterioare de material pe suprafata de fundare.
Curatirea materialului alterat din falii se va executa de asemenea cu lopata
pe adancimi egale cu latimea faliei in cazul latimilor de pana la 0,5 m. In
cazul zonelor de falii mari se vor lua masuri speciale in functie de conditiile
locale, ce se vor stabili la executie de catre geolog proiectant.
Intercalatiile de nisip mai mari de 0,50 m, se vor trata ca falii.
Nu se admite nici o retinere a apei pe suprafata de fundare. Vor asigurate
masurile necesare potrivite situatiei locale pentru ca pe suprafata care se
pregateste pentru betonare sa nu se scurga sau sa stagneze ape provenite din
inltratii sau de la suprafata.
Apa din inltratii sau din eventuale ploi se va indeparta imediat e prin
santuri si rigole, e prin pompaj. In locuri in care vor intilnite eventuale
izvoare, acestea vor captate prin tevi metalice plantate in drenuri cu ltre
inverse si scoase in sus prin beton pana la inaltimea necesara injectarii. Fiecare
izvor de apa va anuntat proiectantului si va tratat conform indicatiilor
acestuia.
In cazul prezentei lentilelor cu nisip la cota de fundare, se vor realiza
santuri umplute cu pietris sau plombe betonate. Daca nisipurile au tendinta
de anare, se vor acoperi cu balast compactat.
Nu se admite lucrul in perioada de timp friguros (inghet) sau ploi. Daca
acestea apar totusi in timpul lucrului, se vor respecta urmatoarele restrictii:
- inainte de betonare se indeparteaza eventualele zone alterate sau inghetate;
- curatirea suprafetei de fundatie se va continua in spatii reduse acoperite
cu panouri sau prelate, eventual incalzite cu sobe suspendate;
- in cazul cand temepratura continua sa scada sub +5Ԩ, se intrerupe
lucrul (se vor face masuratori de temperatura la interval de 4 ore si se
va inscrie in sa speciala);
- inainte de turnarea betonului dupa caz, la indicatia geologului, se vor
recolta probe ale materialului de fundatie pana la 0,5 – 1,0 m adancime
pentru determinarea caracteristicilor zico-mecanice;
- pe suprafata pregatâta pentru betonare este interzisa circulatia,
manipularea sau depozitarea de material;
- dupa pregatirea suprafetei de fundare urmeaza betonul de egalizare cu
grosime de 0,2÷0,5 m;
- betonul din plombe va de aceeasi clasa si reteta cu betonul de
egalizare;
Stabilitatea taluzelor
Se vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea stabilitatii taluzelor
respectand intocmai pantele prevazute in proiecte.
Pentru colectarea apelor din panza freatica si din precipitatii, vor
executate santuri de colectare betonate ce vor dirija apa spre putul colector,
prevazut cu pompe de epuisment.
Taluzele cu caracter denitiv sau cu perioada mare de existenta in timpul
executiei, vor protejate conform proiectului cu pereu de beton simplu.
Dupa executia excavatiilor de nisaj, se executa un releveu topo, cu
detalii ale situatiei locale: cote absolute, falii de nisip, izvoare, etc.
Cap. 5. COFRARE-DECOFRARE
Funciuni i principii de alctuire
Cofrajele sunt lucrri auxiliare în execuia construciilor de beton i beton

armat, cu rol foarte important: de calitatea cofrajelor depinde aspectul general
al betonului armat. Orice defecte ale cofrajelor duc la defecte ale betonului,
pe care cu greu le mai putem remedia ulterior, iar remedierea cost adesea
de zeci de ori mai mult decât ar costat suplimentul de manoper necesar
alctuirii lor corecte. O îngroare local a unei grinzi din cauza unei defeciuni
a cofrajului duce la necesitatea îngrorii tencuielii pe toat lungimea ei i a
riscului ca aceast tencuial, prea groas, s crape.
Betonitii preiau cofrajele de la dulgheri i toarn în ele betonul; dac
cofrajele au fost executate defectuos, sau dac în timpul betonrii unele
din legturi sau susineri au fost desfcute sau slbite, se ajunge la stalpi cu
umturi, la grinzi cu deformaii mari pe vertical datorit cedrii terenului sub
tlpile popilor, sau slbirii penelor de sub popi. O deformare pe vertical a unei
grinzi oblig adesea nu numai la îngrori de tencuieli, dar i la modicarea
tâmplriei (ui i ferestre), care nu mai încape în golul rmas sub grind.
O deformare mai important a unei plci prin slbirea penelor la unii din
popii de susinere a cofrajului poate s necesite nu numai lucrri de completare,
dar chiar demolarea i refacerea plcii, întrucât greutatea suplimentar a
tencuielii îngroate de la partea inferioar a ei i a betonului de umplutur de la
partea superioar, pot duce la o mrire simitoare a eforturilor din plac i deci
la o reducere a coecientului de siguran, respectiv sub limitele admisibile.
Din aceast cauz, betonitii trebuie s cunoasc modul de alctuire a
cofrajelor i rolul ecrui element al lor, pentru ca s nu preia cofraje executate
defectuos, iar pe cele corect executate s nu le defecteze în timpul turnrii
betonului.
Cu toate c cofrajele reprezint lucrri auxiliare, costul lor este relativ
mare: circa 30% din costul betonului armat, iar manopera este, de asemenea,
foarte mare — peste 60% din manopera total.
Costul acestor lucrri i consumul de manoper respectiv sunt în direct
legtur cu numrul posibil de reutilizri a panourilor de cofraj, cu dicultile
de montare i demontare a lor, cu cantitatea de rebuturi rezultat la decofrarea
lor etc. In alctuirea cofrajelor trebuie deci dat atenia cuvenit acestor factori.
O alt problem care se pune la realizarea cofrajelor este necesitatea
economisirii lemnului de rinoase — material decitar. Din aceast cauz
tendina actual este s se înlocuiasc lemnul de rinoase în cât mai mare
msur cu PFL, lemn de foioase etc, sau chiar s se suprime — prin folosirea
prefabricatelor.
Cofrajul este tiparul în care se toarn betonul. El este susinut la nivelul
necesar, de un eafodaj format din popi i contravantuiri.
Pentru ca cofrajele s-i poat îndeplini rolul, în alctuirea lor trebuie

s se in seama de urmtoarele:
1. S aib forma i dimensiunile interioare corespunztoare dimensiunilor

exterioare, prevzute în proiect, ale elementelor de beton armat.
2. S reziste la încrcrile ce le revin din greutatea lor proprie, greutatea
i împingerea lateral a betonului proaspt, greutatea oamenilor i
utilajelor la betonare, presiunea vântului etc.
3. S nu se deformeze prea mult datorit încrcrilor i variaiilor de
umiditate.
4. S nu adere de beton pentru a se permite o decofrare uoar.
5. S permit realizarea unei fee aparente a betonului, de calitatea i
aspectul cerut.
6. Faa interioar a cofrajelor s aib o rezisten sucient pentru ca s nu
e degradat la introducerea armturilor, la betonarea i compactarea
betonului.
7. S e sucient de etane, astfel încât s nu se produc pierderi de lapte
de ciment.
8. S e astfel alctuite, incat s permit o decofrare uoar, fr degradri
ale panourilor de cofraj i ale betonului.
9. S poat refolosite de un numr cat mai mare.
Elementele de susinere ale cofrajelor trebuie s îndeplineasc

urmtoarele condiii:
1. S permit decofrarea prilor laterale ale cofrajelor fr a se demonta

elementele de susinere a betonului (panourile inferioare ale cofrajelor
grinzilor i popii), care trebuie pstrate pân la întrirea sucient a lui.
2. Dac susinerea cofrajelor ar realizat numai de elementele
verticale (popi), acetia ar putea prelua încrcrile verticale, dar nu ar putea
prelua eforturile din împingerea vântului i nu ar putea asigura stabilitatea
ansamblului (g. 1, a). Pentru aceasta sunt necesare contravantuiri în ambele
sensuri, care se fac în mod obinuit din dulapi btui în cruce (g. 1, b) i din
cleti alctuii tot din câte doi dulapi.
a) b)
Fig. 1 Contravantuirea popilor unui cofraj
3. Popii eafodajelor de susinere a cofrajelor ce se reazem la primul

nivel pe teren, iar la nivelurile urmtoare pe planeele turnate anterior (dup
întrirea sucient a betonului). Rezemarea se face prin intermediul unor
tlpi pentru repartizarea presiunilor i a unor pene pentru potrivirea, la nivel,
a cofrajelor. Rezemarea la primul nivel, pe teren, trebuie fcut cu o deosebit
grij, pentru ca s nu se produc tasarea terenului sub greutatea betonului i
a cofrajelor i în special s nu se produc tasri neegale ale popilor. Pentru
reducerea tasrilor, popii se reazem pe grinzi de lemn, care s repartizeze
încrcrile aduse de ei pe o suprafa mai mare de teren. In cazul unor terenuri
slabe eafodajul poate rezema pe piloi scuri btui în pmânt pân la un strat
de teren mai rezistent. De tasarea normal a terenului se ine seama dând
cofrajelor o supraînlare egal cu tasarea probabil.
4. Popii cofrajelor cldirilor cu mai multe niveluri trebuie dispui pe
aceeai vertical (g. 2, a) pentru ca încrcrile lor s se transmit direct, de la
pop la pop pân la reazem i nu prin solicitarea la încovoiere a planeelor (g.
2, b) care nu sunt dimensionate pentru preluarea unor încrcri atât de mari.
Cofraje xe
Cofrajele xe servesc pentru turnarea betoanelor monolite. Ele se

confecioneaz din scânduri de brad, care se asambleaz formând panouri de
stâlpi, sau grinzi - montate apoi direct în lucrare.
In g. 3 sunt artate exemple de cofraje pentru stâlpi (ptrat i octogonal).
Stâlpii pot avea muchiile vii, dar exist riscul ca la decofrare s se rup
buci din muchii, care trebuie ulterior reparate. Din aceast cauz este
mai indicat ca în colurile cofrajelor s se bat ipci triunghiulare (g. 3, a)
rezultînd stâlpi cu muchii teite, evitându-se riscul ruperii lor.
In g. 3, a, b se vd ramele pentru xarea distanei dintre cele doua
panouri de cofraj.
Betonistul trebuie s e atent ca piuliele buloanelor s e strînse pentru
ca la turnarea betonului s nu se produc deformaii ale cofrajelor. Inainte
ca panourile s e asamblate, faa lor interioar se unge cu substane care
s împiedice lipirea betonului de scândur, uurând în acest fel decofrarea.
Din cauza manoperei mari pentru fasonarea i montarea acestor cofraje i
din cauza necesitii de a se face economii de lemn de rinoase, folosirea
acestui tip de cofraj este limitat la construciile cu forme speciale (cupole,
acoperiuri special, etc), la care nu s-ar putea utiliza cofraje demontabile.
a) b)
Fig. 2 Dispunerea popilor de sustinere a cofrajelor la constructii cu mai multe nivele
a-solutie corecta; b-solutie defectuoasa
c)
a) b)
Fig. 3. Cofraje xe pentru stâlpi:
a -stâlp ptrat cu muchii teite; b-stâlp octogonal; c-elevaie;1-ching;2-ipc;3-bulon.
Fig. 4. Vedere cofraj x
În g. 4 este dat un exemplu de cofraj x cu stâlpi, grinzi i astereala

plcii — înainte de montarea contravantuirilor.
Cofraje demontabile
La decofrare se pierde o parte din materialul lemnos.
Pentru reducerea acestor pierderi, dar i pentru reducerea
general a consumului de cherestea de brad, se folosesc
cofrajele demontabile, la care mare parte din scândurile de
brad sunt înlocuite cu placaj, PFL etc.
1,80 - 3,20m
In vederea realizrii unei montri i demontri uoare,

în afara panourilor mai sunt necesare i o serie de piese
pentru susinere, aliniere, asamblare i xare: rame pentru
xarea la planeu a cofrajelor stâlpilor, rame metalice
pentru asamblarea panourilor de cofraj ale stâlpilor i
grinzilor, distanieri, buloane, grinzi metalice extensibile
pentru susinerea cofrajelor, popi extensibili (g, 5) etc.
Toate acestea constituie piese de inventar, din metal sau
Fig. 5 beton, cu un grad foarte mare de refolosire.
Pop metalic Panourile demontabile pot fcute din scurtturi de
extensibil
scânduri de brad - mai ieftine decât scândurile întregi i
care nu ar putea folosite în industria mobilei, din placaj, PFL, metal etc.
a. Panouri de cofraj cu placaj. Aceste panouri sunt alctuite dintr-o ram
din lemn de brad, coaste i distaniere (g. 6, a) pe care este btut în cuie foaia
de placaj.
Cu aceste panouri se pot alctui cofraje pentru perei, plci de planeu,
stâlpi, grinzi.Aceste panouri prezint avantajul c suprafaa neted a placajului
permite realizarea unei fee mai îngrijite a betonului, ceea ce duce, în unele
cazuri, chiar la suprimarea tencuielilor.
Panourile cu placaj sunt mai scumpe decât cele din scânduri de brad, astfel
încât pentru ca utilizarea lor s devin raional, trebuie asigurat posibilitatea
de refolosire a lor de foarte multe ori, chiar la construcii diferite. Din aceast
cauz s-au tipizat atât mrimile panourilor, cât i ale construciilor. Dimensiunile
nominale ale panourilor din g. 7, a sunt 1 000 X 2 000 mm (dimensiuni de
execuie 995 X 1990 mm).
In cazul în care pentru o încpere nu s-ar putea folosi numai panouri
tipizate (exist un numr limitat de dimensiuni de panouri), se pot face
completri cu cofraje din cherestea de brad (cofraje xe).
Pentru ca panourile s reziste la un numr cât mai mare de refolosiri, este
necesar ca dup ecare utilizare, ele s e curatate, reparate i apoi unse cu o
emulsie paranoas (20—25% paran, 15—20% spun i 72—78% ap).
In g. 6, b este artat un exemplu de cofrare a unui perete folosind panouri
cu placaj.
a)
c) b)
Fig. 6. Perete placat cu panouri de placaj: a -panou: b -cofraj perete; c -detalii bulon strîngere;
1-ram; 2 -placai; 3 -coast; 4 - distanlerl; 5 - panou cofraj plac; 6 -panou cofraj perete; 7
-clem; 8-pies metalic cu pan; 9 -moaze de lemn; 10 -pana metalica; 11-ploturi; 12 -pene de
lemn; 13 -scândur de trasare; 14 -plcu metalica de 8 mm grosime: 15-distantier între panouri,
b. Panouri de cofraj cu PFL. Se pot face panouri asemnatoare celor

de la punctul a, înlocuind placajul (un material scump i cu o utilizare mai
ecient în alte domenii) cu plci brolemnoase dure, de 4-6 mm grosime.
Acestea sunt mai ieftine, îns mai puin rezistente la umiditate, ocuri i
manipulri. Din aceast cauz ele trebuie vopsite cu vopsea de ulei i apoi
unse cu o emulsie paranoas la fel ca în cazul a. Muchiile acestor panouri se
întresc cu fâii de tabl zincat. Numrul minim de refolosiri este de 20.
c. Panouri de cofraj din cherestea scurt. La aceste panouri, în locul
placajului sau al PFL-ului, se folosesc scurtturi din scânduri de brad sau fag
(cherestea ..scurt”, sau „subscurt” - mai ieftin decât scândurile obinuite,
lungi) btute în sens transversal (pe dimensiunea scurt) pe o ram tot din lemn
de brad.
O alt posibilitate de alctuire a acestor panouri este prin baterea
scurtturilor peste chingi fcute tot din scurtturi. Scurtturile se înndesc,
alternativ, peste chingi.
Mult mai raional este îns folosirea caloilor metalici reglabili — de

inventar, din oel lat sau cornier (g. 7. b).
d. Panouri metalice. In cazul asigurrii unei reutilizri de 200—300 ori
poate deveni raional folosirea panourilor de cofraj metalice (dei sunt mult
mai scumpe), care asigur mai bine decât cele precedente, atât dimensiunile
elementelor, cât i o fa vzut foarte îngrijit a betonului.
a)
b)
Fig. 7. Cofraj de stâlp din panouri

cu scurtturi:
I -panou; 2-juguri; 3 -ching; 4 -capac
de curire: 5 -ram de montaj.
Cofraje pierdute
Se numesc cofraje pierdute cele care rmân în construcie dup turnarea

betonului, îndeplinind i alte funcii.
Astfel, exist urmtoarele tipuri de cofraje pierdute:
1. Cofraje din tuburi de azbociment, în care se pot turna stâlpi cu o form
foarte corect i care nu mai necesit tencuire.
2. Cofraje din tuburi de mortar de ciment sau din elemente prefabricate
pentru ventilaii, cu care se pot realiza stâlpiori pentru arpante pe scaune la
acoperiuri din elemente prefabricate de beton armat.
3. Cofraje din dulapi de beton precomprimat peste care se toarn un strat
de beton, împreun cu care formeaz planeul, armturile din dulapi preluând
eforturile de întindere, iar betonul din suprabetonare, pe cele de compresiune.
a)
Fig. 8. Cofraj de stâlp din panouri

cu scurtturi:
1-panou; 2 -juguri; 3 -ching;
4 -capac de curire: 5 -rama de montaj.
b)
4) Cofraje formate din blocuri ceramice, din blocuri de beton cu goluri,

din blocuri pline din beton celular autoclavizat sau din cutii de lemn, stut
sau stabilit — utilizate la planeele cu nervuri dese (g. 8).
Condiii generale de calitate
In afar de cele artate anterior, cofrajele i susinerile lor trebuie s mai

îndeplineasc o serie de condiii generale i anume:
1. Scândurile cofrajelor trebuie astfel btute încât între ele s rmân
rosturi de cel puin 1 mm, pentru ca la turnarea betonului din cauza umrii
lemnului datorit umezirii s nu se deformeze cofrajul, dar nici mai mari ca 3
mm; în caz contrar rosturile nu se mai închid i se produc pierderi de lapte de
ciment, care slbesc rezistena betonului.
2. Toate elementele încovoiate - plci, grinzi - sub aciunea încrcrilor se
deformeaz, realizând sgei care variaz între 1/200 i 1/1000 din deschidere;
în plus se mai produc deformaii ale elementelor de susinere ale cofrajelor
sub aciunea greutii betonului turnat.
Pentru ca s nu rezulte tavane curbe, cu aspect neplcut, cofrajelor plcilor
i grinzilor trebuie s li se dea, de la montare, contrasgei de aproximativ 3
mm/m.
3. La plci i grinzi se poate controla, foarte uor, curenia cofrajelor
i calitatea armturilor. Nu acelai lucru se intîmpl la partea inferioar a
stâlpilor unde, de obicei, la splarea cofrajelor înainte de betonare cad diferite
deeuri de lemn, bucele de carton ce au servit la închiderea unor rosturi
etc. Dac acestea ar rmâne acolo i betonul s-ar turna peste ele, rezistena
stâlpilor ar mult slbit. Din aceast cauz, la partea inferioar a stâlpilor se
prevd ferestre prin care se face curirea i care se închid imediat înainte de
începerea turnrii betonului.
4. La primul nivel al construciei, unde eafodajele de susinere a cofrajelor
sunt rezemate pe pmânt, betonitii trebuie s se asigure c rezemarea este
corect fcut, c pmântul nu este în situaia de a afuiat de ape i dac
betonarea se face pe timp friguros c rezemarea popilor este fcut pe un
teren care nu va avea variaii de volum la înghe-dezghe (pietriul i nisipul
care nu rein apa, nu prezint asemenea variaii de volum), iar în caz contrar
c rezemarea se face pe un teren sub nivelul de înghe (de exemplu prin pari
btui în pmânt cel puin pân la 1,10— 1,20 m).
DECOFRAREA BETONULUI
a. Termene de decofrare. Durata necesar de meninere a betonului în

cofraje depinde de rolul prii de cofraj respective (de susinere a greutii
betonului sau numai de sprijinirea lateral a lui), de deschiderea elementului
de construcie respectiv, de tipul cimentului, de temperatura i umiditatea
mediului ambiant etc.
Termenele la care se desfac prile principale ale cofrajelor, care susin
greutatea prilor de construcie respective (de exemplu fundul cofrajului
unei grinzi susine greutatea grinzii respective i a plcii care reazem
pe ea) trebuie s garanteze atât sigurana construciei, cât i s limiteze
deformaiile elementelor de construcie, la nite valori acceptabile.Alte pri
mai puin solicitate ale cofrajelor, cum sunt de exemplu, prile laterale ale
tiparelor grinzilor, care în momentul turnrii betonului trebuie s reziste la
împingerea lateral a lui, dar care dup întrirea chiar parial a acestuia,
nu mai sunt supuse la nici o solicitare, pot îndeprtate mai devreme decât
prile principale. Prile laterale ale cofrajelor pot îndeprtate imediat ce
betonul a obinut o rezisten sucient ca muchiile s nu e deteriorate din
cauza aderenei dintre cofraj i beton. Termenele respective depind de tipul
cimentului i de temperatura medie a aerului din timpul întririi betonului,
astfel:
- La folosirea cimenturilor RIM 1,5 zile dac temperatura medie a fost de
+ 5°C i 1 zi dac a fost de + 15°C sau mai mare.
- La folosirea cimenturilor portland cu maximum 15%
adaosuri 2 zile la temperatura medie de +5°C, 1,5 zile pentru
temperatura de +15°C si 1 zi pentru temperatura de + 25°C
- La folosirea cimenturilor portland cu peste 15% adaosuri 3 zile la
temperatura de +5°C, 2 zile la +15°C i 1,5 zile la +25°C.
Elementele principale de susinere ale cofrajelor se pot îndeprta
atunci când rezistena betonului a ajuns la urmtoarele procente din
marca prevzut în proiect:
- 50% pentru elemente cu deschidere pân la 2,00 m
- 70% pentru elemente cu deschidere între 2,00 i 8,00 m
- 90% pentru elemente cu deschidere peste 8,00 m
Stabilirea rezistenelor betonului se poate face prin încercarea unor

corpuri de prob pstrate în condiiile lucrrii sau prin încercri nedistructive.
In cazul în care rezistena betonului nu a fost stabilit prin încercri,
desfacerea prilor principale de susinere ale cofrajelor, se poate face la
urmtoarele termene minime, în zile - funcie de tipul cimentului utilizat i
de temperatura medie din timpul întririi betonului:
Deschiderea elementului
Ciment Temp. °C
<2 m 2-8 an >8 m
5 6 12 28
R1M 15 4 8 18
25 3 6 12
5 10 20 35
Portland cu Max.
15 6 12 22
15% Adaosuri
25 5 8 16
5 12 24 45
Portland cu Peste
15 8 16 26
15-% Adaosuri
25 6 12 20
Aceste termene sunt acoperitoare, în general mai mari decât cele care
rezult prin stabilirea rezistenelor minime artate mai înainte; înseamn c
este mai bine s se urmreasc variaia rezistenelor betonului, care permite
o decofrare mai rapid i prin aceasta o reducere a duratei de execuie a
construciilor.
Stabilirea rezistenelor betonului se poate face prin încercarea unor
corpuri de prob.
b. Condiii de decofrare. Decofrarea se face începând cu stâlpii, a cror
cofraje nu sunt solicitate la nici un fel de eforturi, apoi trecând la plci, care
au deschideri i deci solicitri mai mici decât grinzile i în urm la grinzi.
Popii se desfac uor, fr ocuri, prin slbirea treptat a penelor, începând
de la mijlocul elementului i continuând simetric ctre reazeme; este interzis
decofrarea prin baterea popilor.
Desfacerea panourilor de cofraj se face prin baterea unor pene de lemn,
astfel încât scândurile s se deterioreze cât mai puin; nu este permis folosirea
rngilor i a târncoapelor.
Cintrele construciilor în form curb cu deschideri mari, trebuie coborâte
încet, prin slbirea vinciurilor, preselor, prin scurgerea nisipului din cutiile
cu nisip etc. Coborârea lor se face treptat, cu câte o jumtate sau o treime,
din deplasarea nal, astfel încât arcele sau bolile s se încarce treptat.
Scoaterea denitiv a cintrelor nu se face decât dup ce s-a controlat foarte
atent întreaga construcie în ceea ce privete deformaiile, surile etc.
Decofrarea bolilor obinuite i a plcilor suprafeelor cilindrice
autoportante cu dimensiuni pe direcia generatoarelor pân la 5,00 m, se face
deodat pe toat lungimea lor, începând de la cheie i continuând spre nateri,
simetric, de ambele pri. Dac dimensiunea pe direcia generatoarei este
peste 5,00 m, decofrarea se face pe fâii transversale. Lungimea fâiilor este
determinat de lungimea elementelor longitudinale portante ale cofrajelor
care reazem pe cintre.
Decofrarea se începe cu fîia de la mijlocul axei longitudinale a bolii
(generatoarea care trece prin cheie) i se continu simetric spre nateri.
La arcele i bolile cu tirani având manoane de întindere, tiranii trebuie
s e pui sub efort înainte de decofrare; în caz contrar în timpul decofrrii,
sub aciunea eforturilor, naterile acestor elemente sunt deplasate în spre
afar.
c. Popi de siguran. Dup decofrarea elementelor cu deschideri de peste
3,00 m, la termenele prevzute la punctul a, se mai las o serie de popi de
siguran, care nu se îndeprteaz decât dup înc un termen egal cu cel puin
jumtate din numrul de zile prevzut la punctul a de mai înainte. Numrul i
poziia acestor popi se stabilete astfel:
- La plci se las cel puin un pop de siguran la mijlocul lor i minimum
un pop la 12,00 m2 de plac.
- La grinzi cu deschiderea pân la 5,00 m se las un singur pop de
siguran în mijlocul lor, la grinzi cu deschideri mai mari numrul
popilor se sporete astfel încât distana între ei i de la ei la reazeme, s
nu depeasc 3,00 m
- Pe înlime între diferitele etaje, popii se dispun pe cât posibil, unul
peste altul.
- Nu este permis îndeprtarea popilor de siguran ai unui planeu aat
imediat sub altul care se cofreaz i se betoneaz.
Pe elementele proaspt decofrate nu este permis depozitarea de materiale
de construcie.
Dup decofrarea unei pri de construcie, conductorul tehnic al lucrrii,
împreun cu dirigintele antierului, trebuie s fac o examinare amnunit a
tuturor elementelor de rezisten, consemnând într-un proces-verbal de lucrri
ascunse calitatea lucrrilor i eventualele defecte constatate. Cu aceast
ocazie se stabilete i felul reparaiilor necesare. In orice caz este interzis
efectuarea oricror reparaii înainte de a se face aceast examinare. Dac
se constat defecte importante, care ar putea afecta sigurana construciei
(goluri în beton, zone necompactate, segregate etc), remedierea lor se face
pe baza unor detalii propuse sau acceptate de proiectant i sub supravegherea
permanent a conductorului tehnic al lucrrii i a dirigintelui de antier.
La elementele la care sunt prevzute nisaje, acestea se vor executa odat
cu efectuarea reparaiilor superciale. Prile de construcie decofrate nu pot
încrcate înainte ca rezistena betonului s ajuns la marca prescris.
Cap. 6. FASONARREA-MONTAREA ARMATURILOR
Tipuri de oeluri pentru beton armat
Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz:

1) Oteluri-beton laminat la cald cu prol neted sau prol periodic livrate
(STAS 438/1-79);
2) Sârma tras pentru beton armat cu suprafaa neted sau cu suprafaa
prolat (STAS 438/2-74);
3) Sârma moale de legat (STAS 889-76);
4) Bi-oelul (conform normei interne de întreprindere N.I.N nr. 1979/4.
II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de Construcii Montaj -Bucureti);
5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase
sudate pentru armarea betonului.
Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane
Oelul-beton-neted OB 37
Oelul beton cu prol periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare
bun (aderen). Cu betonul, corespunztoare forei mai ridicate pe care o
poate suporta ecare bar oelul este prevzut cu nervuri longitudinale i
transversale elicoidale. Aderena cu betonul în acest caz se realizeaz pe
lâng încleierea pastei de ciment de barele de oel-beton i prin încletarea
betonului în nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafeei barei de
beton în ultima instan. Oelul-beton tip PC are dou nervuri longitudinale
diametral opuse i nervuri elicoidale situate la distane egale, înclinate cu
55—65° fa de nervurile longitudinale.
Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

Nervurile elicoidale au înlimea maxim la mijlocul lungimii lor,
înlimea acestora sczând pe msur ce se apropie de nervura longitudinal.
Nervurile sunt decalate unele fa de altele.
Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup tipul de
oel. Astfel:
1) Cu nervurile dispuse in aceeai direcie pe ambele jumti ale
prolului (g.2) i separate de nervurile longitudinale pentru oelul PC 52.
2) Cu nervurile dispuse in direcii contrare pe cele dou jumti ale
prolului (sistem brdule) i separate de nervurile longitudinale (g.3)
pentru oelul PC 60 i PC 90.
Livrarea oelului-beton, laminat la cald. Oelul-beton laminat la cald
OB 37 i cel de tip PC se livreaz în bare sau colacit.
Marcarea oelului-beton OB 00, pentru a se deosebi de oelul OB 37,
se va face cu vopsea de culoare alb. Colacii vor vopsii în dou puncte
diametrul opuse pe toat suprafaa exterioar. Obligaia uzinelor este de a se
marca oelul cu vopsea rezistent la intemperii, care s nu micoreze aderena
oelului cu betonul.
Fig. 2. Oel PC 52
SECIUNEA B-B
Fig. 3. Oel PC 60 i PC 90
Vericri ale calitii oelurilor-beton laminate la cald. Pe antier se

fac urmtoarele vericri:
1) Se veric dac lotul de oel-beton este însoit de Declaratia de
conformitate.
2) Se veric dimensiunile i prolul.
3) Se veric aspectul (calitatea suprafeei).
4) Se face proba de îndoire la banc.
5) Proba de traciune se face prin trimiterea de probe la un laborator (cu
toate datele existente pe certicatul de calitate al uzinei) i indicarea
diametrului barelor, numele antierului, lotului de construcie i a
obiectului în care se va introduce oelul.
Vericarea aspectului (calitatea suprafeei). Pe suprafaa barei se admite
un strat subire de oxizi (rugin), cu condiia ca reducerea dimensiunilor
seciunii barei, dup îndeprtarea stratului de oxizi, s nu depeasc abaterea
limit la diametru. Nu se admit nervuri rupte. Se admit urmtarele defecte
locale ale suprafeei: denivelri, zgîrieturi rotunjite, striuri sau asperiti cu
condiia ca abaterea limit prevzut pentru prolul i diametrul respectiv s
nu e depit. Proba de îndoire similar cu cea prevzut în STAS 777 — 73.
Condiia este ca diametrul dornului D pe care se face îndoirea i unghiul
de îndoire (g. 4) s corespund cu valorile prevzute în tabel. Unghiul de
îndoire de 180° se realizeaz fcând îndoirea pân când cele dou ramuri
ale barelor ajung paralele (oelurile OB 37 i PC 52), iar unghiul de 90°
când prelungirile celor dou ramuri fac un unghi de 90°. Proba de îndoire se
consider satisfctoare dac dup efectuarea ei nu apare nici o crptur sau
sur pe faa exterioar curbat.
Incercarea la traciune se face pentru determinarea rezistenei de rupere
Rm, limitei de curgere Rc sau Rp0,2 i alungirii la rupere A5. Aceast prob se
face unde nu exist ceriticat de calitate sau exist dubii asupra calitii
oelului i la livrri importate. In cazul execuiei prefabricatelor în serie
încercarea la traciune este obligatoriu.
Sârm tras pentru beton armat
Pentru beton armat se livreaz

conform STAS 438/2 — 74 „Sârma
tras pentru beton armat” în dou
caliti: • cu suprafaa neted (STNB);
• cu suprafaa prolat (STPB).
Sârm moale de legat

Barele fasonate pentru a realiza
armtura propriuzis se leag cu sârm
moale pentru a forma plase legate sau
carcase legate. Legarea are ca scop
de a asigura poziionarea corect
Fig. 4. Indoirea
otelului beton pe a armturii spaiale. La plasele i
santier carcasele sudate legarea este înlocuit
cu sudur.
Pentru legare se folosete sârm moale neagr (recoapt) denumit pe
antiere i sârm ars, trelat din oeluri moi cu coninut redus de carbon
OL 34 si care dupa trelare este incalzita intr-un cuptor pana la inrosire.
Plasele sudate uzinate

Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare de
otel (sarme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistenta
electrica in punctele de incrucisare.
Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.

Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de calitate
si vericarea materialelor pentru armare.
Punerea în oper a armturilor necesit poziionarea lor corect în cofraje,

respectarea toleranelor, îmbinarea i înndirea acestora atât pentru armturile
betonului armat, cât i pentru armturile nepretensionate din elementele de
beton precomprimat. Pentru armtura pretensionat trebuie s se asigure i
ancorajele de blocare. Pentru poziionarea i xarea armturilor în normele
de proiectare i execuie sunt prevzute cote precise. De regul poziionarea
se asigur prin distanieri.
Distanieri (supori) Prin distanieri (supori) se îneleg toate mijloacele

folosite, executate din beton, oel, mas plastic sau alte materiale, care
asigur poziia armturii la cotele prevzute în proiect în timpul betonrii prin
xarea distanei dintre cofraj i armtur, distan care se numete acoperirea
cu beton.
In general proiectele nu prevd mijloacele de xare a armturii; ca urmare
acestea sunt foarte diverse.
O xare sumar i improvizat poate s e cauza deplasrii armturii
în momentul betonrii care duce la o acoperire insucient sau prea mare.
Acoperirea prea mare poate duce la micorarea braului de pârghie interior
ceea ce reduce capacitatea portant a elementului, în special la elementele
de grosime mic. Acoperirea prea mic aduce pericolul coroziunii i poate
antrena o diminuare a aderenei armturii in beton i în consecin se
prejudiciaz durabilitatea i securitatea operei.
In lucrrile de beton precomprimat punerea la poziia din proiect a relor,
barelor i cablurilor au o importan i mai mare, impreciziunile putând avea
consecine mai grave, eforturile unitare din beton i armtur având valori
mult mai ridicate.
Clasicarea distanierilor (suporilor)
Distanierii (suporii) se pot împri dup câteva criterii: materialul care

îl alctuiesc, forma lor, modul de xare, funcionarea pe care o îndeplinesc,
tipul de element în care sunt folosii etc.
Din punctul de vedere al materialului se disting: • supori metalici
(denumii i purici); • supori din mas plastic; • supori din mortar de
ciment; • supori din azbest-ciment.
Din punctul de vedere al formei i modului de xare : • cale sau blocuri
de forma geometric simpl pe care se aaz armtura; • supori tip clrei
care se prezint ca un leagn pe care se plaseaz barele sau nodurile plaselor,
piese de distanare între plase sau carcase paralele; • distanieri de tip circular
care înconjoar barele i asigur aceeai acoperire de beton în toate direciile
perpendiculare pe axa sa; • supori continui care sunt destinai s asigure
pe fundul cofrajului sau pentru plasele superioare o poziionare egal a
armturilor paralele.
Din punctul de vedere al elementului, suporii pot pentru plci, grinzi i
stâlpi. In cazul cofrajelor orizontale, dispozitivele de xare trebuie s suporte:
• greutatea armturii; • greutatea rezultat la punerea in oper a betonului ; •
greutatea muncitorilor care circul pe reeaua armturii. Aceste dispozitive
poart denumirea de supori sau distanieri. Suporii pot metalici, din mortar
de ciment i din mas plastic.
Supori metalici. Se disting 3 tipuri:

1) Purici care pot realizai din buci scurte de vergea de oel-beton
(deeuri) tiate pentru plci la lungimi de circa 5—8 cm, iar pentru grinzi
aproximativ de limea grinzii.
2) Clrei, care folosesc la xarea plaselor superioare; pot clrei
simpli confecionai pe antier (g.5, a, b) sau clrei prefabricai.
Vergea susinuta
3) Supori continui care la fel ca i clreii prefabricai (g. 6) folosesc
la xarea plaselor superioare, ind produi de uniti specializate. Formele
suporilor continui i a clreilor metalice pot foarte diferite.
Fig. 5. Clrei simpli i distanieri confecionai pe antier din oel-beton i

1 — er de distanare; 2 — etrier; 3 — purice.
Supori din mortar de ciment

Se folosesc blochei de mortar confecionai adesea pe antier. Tendina
este de a se prefabrica în serie aceti supori pe maini simple.
Suporii pot avea dou re din oel moale recopt sau galvanizat pentru
xarea de armtur. Pentru a se reduce suprafaa de contact cu cofrajul se
poate alege forma semisferic sau cilindric (g. 7). Dezavantajul acestor
supori este acela c rmân apareni i adesea pot absorbi uleiurile de
decofrare.
Prol PC
Fig. 6. Clrei i supori metalici continui.
Fig. 7. Tipuri de blochei din mortar de ciment i.
Fig. 8. Supori diferii din

mas plastic.
Supori din mas plastic. Se disting 3 tipuri:

1) Supori tip clre: (g 8) pe care barele sunt prinse.
2) Supori tip scaun pe care barele stau simplu rezemat i pot folosii i
pentru bare încruciate. În general aceste tipuri de supori pot prelua greuti
mai mari.
3) Supori tip rondel (g. 9), care sunt xai de armtur prin presiunea
axial exercitat de rondela de plastic. Aceti supori sunt în general mai
puin robuti decât suporii tip clre i se pot desface prin presare lateral.
Sunt indicai pentru armturi verticale. Au avantajul c prezint o poriune
redus de contact cu cofrajul.
Fig. 9. Supori tip rondel din mas plastic.
Preul ridicat al distanierilor din mas plastic este un element care

frâneaz extinderea utilizrii lor pe toate antierele.
Supori pentru armtura superioar. Acetia sunt de obicei din
armtur îndoit (clrei) supori continui metalici, sau chiar blochei înali
din mortar de ciment. Suporii de oel pot prevzui cu capace din mas
plastic.
Condiii de alegere a tipurilor de supori. Alegerea tipurilor de supori
revine de regul executantului care trebuie s se ghideze dup considerente
economice, tehnice i modul de punere în oper. Fiecare tip de suport are
anumite caracteristici tehnice i economice (rezisten la sarcini locale,
deformabilitate, caracteristici tehnice care se modic la tratamente termice
ale betonului sau pe timp friguros, aderena cu betonul, coroziunea armturii,
rezistena la foc, aspectul de suprafa al betonului, rapiditatea de punere în
oper, manipulare, depozitare, pre de vânzare).
Materiale de îmbinare
Pentru îmbinarea armturilor de beton armat se folosesc urmtoarele
procedee : • îmbinri prin ancorarea (aderena) armturilor în beton;
armturile ind petrecute unele peste altele; • îmbinri prin sudare; • îmbinri
pentru realizarea plaselor i carcaselor (legate i sudate); • ancorri ale
armturilor pentru beton precomprirmt.
Sârm de legare. Legtura între barele de armtur a betonului armat,
atunci când aceast legtur nu se realizeaz prin sudare, se face cu sârm
de legat. In acest scop se folosete sârma moale neagr (recoapt) (STAS
889-76), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se folosete aceeai
sârm de 2 mm. Sârma este uor de îndoit, legarea fcându-se manual cu
un clete. Rezistena sârmei este slab, dar lucrabilitatea ei este foarte bun.
Sârma se obine din sârm obinuit care a fost la uzin trelat de câteva ori
i apoi înclzit (recoapt) într-un cuptor.
Electrozi de sudur. Electrozii utilizai pentru sudarea manual cu arcul
electric sunt învelii; ei sunt alctuii din vergele metalice acoperii cu o mas
mai mult sau mai puin groas, de materiale, în general nemetalice care au o
compoziie ce ajut la sudarea electric manual. Electrozii folosesc la formarea
arcului electric de sudare i constituie în acelai timp i materialul de adaos,
adic materialul care se depune pentru formarea sudrii. La una din extremiti
electrodul este dezvelit pe o distan de 25 mm, pentru a prins în cletele
port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea în cletele portelectrod, se
poate face pe o poriune dezvelit plasat la mijlocul electrodului.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE

A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT
Armaturile betonului armat (armaturi de rezistenta, armaturi

de repartitie, armatura de montaj, elemente auxiliare la lucrarile
de armare: distantieri, purici, mustati, barele armaturilor: forma,
diametrele minime si maxime, ancorarea, innadirea, distante dintre
bare, acoperirea cu beton a barelor, reguli generale si exemple)
Principii de realizare a elementelor de beton armat:
a) Avantaje:
- folosesc materiale ieftine (agregate grele sau agregate usoare, pietris,
nisip, ciment, apa);
- cantitatea de otel este mai mica decat la constructiile metalice;
- se pot turna in formele cele mai diverse in cofraje;
- se pot realiza elemente continue (cadre, grinzi, plansee, etc)
- rezista bine la actiunea focului, nu corodeaza in conditii obisnuite,
rezistentele lui cresc in timp;
b) Dezavantaje:
- constructiile sunt grele;
- nu izoleaza bine la caldura si frig;
- transmit cu usurinta zgomote;
- nu pot modicate dupa executie (armatura de la demolari nu poate
reutilizata);
- calitatea betonului nu poate controlata ecient decat la betonare si
numai indirect;
- reparatiile ulterioare sunt foarte greoaie, de aceea se cere o foarte mare
atentie la turnarea betonului;
Principiul armarii elementelor de beton armat
Pentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa
cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioare
si unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foarte
mica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele
comprimate ind preluate de beton.
Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element
la element (stâlp, grinda, fundatie, etc.).
Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul
manipularii.
La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o sura mare,
de regula in mijlocul grinzii, in zona intinsa care se deschide foarte mult si
grinda se rupe. Daca aderenta intre armatur si beton este foarte buna, se
produce ruperea armaturii.
In cazul unei grinzi continue (g. 10) se constata ca distributia surilor
este alta, apar suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru a
realiza urmarirea eforturilor de intindere armatura se fasoneaza dupa desenele
de armare din g. 11.
Barele fasonate sunt legate i aezate în cofraje conform poziiilor indicate
în planuri (g. 11).
Pentru elemente puternic armate se pun armturi i la partea superioar a
grinzii i la partea inferioar a acesteia, realizându-se elemente dublu armate.
Fig. 10. Grind continu

încovoiat :
a) a - cum se încovoaie i se rupe;
b - cum se aeaz armtura din
vergele de oel.
b)
Avându-se în vedere comportarea de ansamblu a elementelor asociate cu

oeluri superioare se pot folosi ecient oeluri cu limita de curgere de 1,5—2,5
ori mai mare decât a oelurilor obinuite (OB 37) realizându-se importante
economii de metal.
Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat se

clasic în 3 categorii, dup raportul în care stau cele 3 dimensini de baz;
limea a înlimea b (grosime),deci elementele seciunii transversale i
lungimea l.
Fig. 11 . Seciuni de beton armat: a)
a — încovoiate;
b — comprimat
Fa de raportul dimensiunilor se întâlnesc: blocuri, plci sau dale, grinzi

i stâlpi.
1) Blocurile sunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b i l nu difer prea
mult. De exemplu blocuri de fundaii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri de beton
celular mici, blocuri ceramice etc.
2) Plcile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mic în
raport cu celelalte dou; dac plcile au dimensiuni mai mici (lime i
lungime) se numesc dale; fâiile sunt o form derivat a plcilor (de exemplu:
12 x 60 x 250 cm fâii de beton celular auto-clavizat).
3) Bara este un element la care dimensiunile seciunii transversale a i b
sunt mici în raport cu lungimea.
4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportând
încrcrile în aceast poziie i stâlpii care suport sarcini verticale (de
exemplu stâlpi de 30x40 X 350 cm la o cldire de locuit).
CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMAT

ÎN ATELIERE DE ARMTURI
OPERAII PREGTITOARE
Pentru confecionarea armturilor pe antier, în ateliere sau uzine,

se folosesc dispozitive si maini cu un grad mai mic sau mai mare de
complexitate.
In general operaiile pe care le suport armturile sunt: îndreptarea,
tierea, fasonarea (îndoirea), înndirea i sudarea, confecionarea carcaselor
i plaselor legate i sudate etc.
Operaia de îndreptare este în funcie de modul de livrare a armturii
(colaci sau legturi de bare), forma prolului, rezistena oelului, diametrul
barelor i dispozitivelor sau utilajelor specice de care se dispune pe antier
sau în atelier. Aceast operaie poate fcut manual sau mecanic.
Operaia de tiere a armturilor la lungimea desfurat prevzut în
proiect se face i ea manual sau mecanic în funcie de dispozitivele sau
utilajele de care se dispune.
Fasonarea (îndoirea) se face manual sau mecanic în funcie de
dispozitivele i utilajele de care se dispune de grosimea barelor, razele de
îndoire, calitatea oelurilor etc. Fasonarea se face dup desenele din proiect.
Operaiile de sudare, atât cele de înndire în lung a barelor, cât i cele
de petrecere pentru formarea carcaselor i plaselor sunt incluse de regul în
tehnica sudrii armturii i nu se realizeaz de erarii-betoniti, ci de sudori
specializai în sudarea oelului-beton sau se execut cu agregate complexe pe
linii semiautomate sau automate de sudare. Unele operaii simple la sudarea
prin puncte se pot executa i de erarii betoniti.
Confecionarea carcaselor i plaselor se poate face, în ateliere sau direct
la locul de montaj a armturii, respectiv în cofraje.
Industralizarea producerii armturilor necesit execuia în ateliere a
armturilor sub form de carcase i plase sudate.
Întocmirea ei de debitare i fasonare
Pregtirea fabricaiei se face pe baza proiectului de execuie, din care se

extrage armtura, pentru ecare obiectiv, pe elemente, mrci de armtur,
diametre i numr de buci, întocmindu-se a de debitare i fasonarea
armturii, conform modelului din tabel.
În planele de proiectare exist i un extras de armtur. Fia de debitare
i fasonare se face pe baza datelor din proiect, care trebuie examinate i
înelese perfect de maistru.
Fia poate întocmit de organele specializate cu pregtirea fabricaiei
sau de ctre maistru. Fiecare bar va trebui s poarte un indicator din care s
rezulte elementul la care se refer i marca armturii prevzut în proiect.
Nu este indicat practica de a se lucra direct cu planurile de execuie fr
a se face a de debitare i fasonare. Fiele de debitare trebuie s e înserate
în carnetul erarului betonist, putând face parte din acest carnet.
În atelierele de armturi este indicat s e aate plane cu tehnologia de
fasonare în care se va arta pe caliti de oeluri i diametre de baz, razele de
îndoiri, mrimea dornurilor i al rolelor pe care se face îndoirea, tehnologia
schematic de îndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desfurat a îndoirilor
etc.
Pentru completarea ei (v. tabelul) se dau urmtoarele indicaii:
La coloana 1, indicativul conine denumirea prescurtat a elementului.
La coloana 2 se trece marca armturii.
La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A,
B,etc., stâlp S, I etc, placa P etc.
În coloana 4 se d oelul de armare : de exemplu OB 37; PC 52; STBB;
STPB
Coloana 5 conine numrul elementelor similare, deci care au aceleai
dimensiuni i acelai fel de armare.
În coloana 6 se trece numrul de bare, de acelai tip care se gsesc în
element.
În coloana 7 se trece numrul total de bare asemenea din elementele de
acelai tip, care se obin din înmulirea coloanei 3 cu coloana 8.
În coloana 8 se d diametrul armturii, în mm, pentru marca prevzut
în proiect
În coloana 9 se reprezint desenul cotat conform proiectului, a mrcii
de armtur cu poziia ciocurilor din construcii (de regul ciocurile
în sus sunt pentru barele de la partea inferioar i ciocurile în jos sunt
pentru barele de la partea superioar a grinzii). Se trec de asemenea
lungimile, in cm, pe tronsoane, unghiurile de înclinare a barelor care
difer de înclinarea obinuit de 45° (sau catetele triunghiului). Pe
desenele cotate se vor gura barele în poziia în care sunt puse în oper
(construcie). Agrafele i etrierii se gureaz în planul lor, planul în care
sunt montate în oper, iar barele de stâlpi în poziie rabatut (culcate),
deci ca i când stâlpul ar culcat spre dreapta. Dac este necesar se vor
trece i explicaii pentru piesele mrunte (etrieri, frete, etc.).
Fiele se vor îndosaria, pentru a forma caietul de lucru al erarului
betonist. Acest caiet poate folositor la recepia lucrrilor ascunse (armturi
înglobate în beton).
În coloana 10 se trece lungimea, în cm, desfurat a unei bare.
În coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceeai marc,
obinut din înmulirea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 i 11 nu
sunt trecute în tabel.
La observaii se trec indicaiile speciale cu privire la modul de fasonare la
rece sau la cald, temperatura admis pentru fasonare pe timp friguros etc.
O margine a ei rmâne liber pentru însemnri ale erarului betonist
(evidena numrului de bare, numrul comenzii, formaiunea de lucru etc).
În partea de jos a ei se întocmete recapitulaia, în care se trec mrcile
de oel similare (de aceeai lungime), care folosete la debitarea armturii
dup ce au fost îndreptate.
Lungimea, desfurat a unei bare se compune din suma lungimilor
ecrei poriuni.
De regul, în proiect sunt trecute atât lungimile elementului ecrui
element, cât i lungimea total a barei care se fasoneaz.
TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT
I ÎNDREPTAT OELUL-BETON
Generaliti asupra fasonrii manuale

Barele de oel-beton sunt puse în elementele de beton în zonele întinse
ale elementelor, pentru a ajuta seciunile de beton de a prelua eforturile de
întindere prin barele de oel (armturi).
Pentru a rspunde acestei cerine, barele sunt prelucrate, de fapt îndoite, la
diferite unghiuri, pentru a asigura trecerea de la o zon la alta i pentru o bun
ancorare a barelor în masa betonului. Prelucrarea armturii conform cotelor
din proiect i al ei tehnice se numete fasonarea armturii.
Fasonarea poate fcut manual sau mecanic. Fasonarea manual se face
cu ajutorul unor dispozitive simple.
Fasonarea const din îndoirea simpla sau succesiv a barelor la unghiul
dat, de regul 45°, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare se
numete fasonarea barelor ridicate).
Pentru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90o sau 180°.
îndoirile la 90° se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de beton
armat.
Tabel: Fia de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele
de beton armat
Fasonarea const din îndoirea simpla sau succesiv a barelor la unghiul
dat, de regul 45°, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare se
numete fasonarea barelor ridicate).
Pentru realizarea ciocurilor, se fac îndoiri la unghiuri de 90o sau 180°, îndoirile
la 90° se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de beton armat.
Indoirea barelor trebuie fcut cu anumite raze de curbur pe discuri cu raze
diferite, stabilite in funcie de natura îndoirii (cioc, bar ridicat etc), prolul
oelului i calitatea otelului, (g. 12). Unghiul de îndoire poate vericat prin
abloane.
Fig. 12. Raze de îndoire.
Dispozitive simple pentru fasonare manual
Fasonarea manual se face de regul pe un banc de lucru, pe care sunt

xate dispozitivele ajuttoare de îndoire, în special plci din oel prelucrat
sau turnat, de forme i alctuiri diferite. În g. 13 se arat un banc de lucru
care trebuie s aib un blat foarte rigid.
Din dispozitivele anexe care se folosesc se prezint cele mai uzitate i
anume:
1) Cheile simple sau duble cu bra drept sau bra frânt. Cheile au
dimensiuni diferite în funcie de diametrul barelor care se fasoneaza.
Fig. 13. Banc pentru fasonarea

manual a otelului-beton
Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi în prezent se folosesc maini

de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate
ridicat la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux
tehnologic continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de
armturi.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
între dou bancuri prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor i glisarea
lor în timpul fasonrii.
Asamblarea armaturilor (asamblarea in carcase din otel beton

si a armaturilor la elementele din beton armat – stalpi, grinzi, placi,
buiandrugi, canale; asezarea si legarea barelor; xarea si legarea
etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la asamblarea armaturilor;
etichetarea si depozitarea carcaselor in vederea montarii lor)
TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA I ÎNNDIREA

PRIN SUDARE I ÎMBINRI MECANICE ALE OELULUI-BETON
Generaliti asupra procedeelor de sudare
Barele de oel-beton în elementele de beton armat pot înndite e prin

petrecere folosind aderena si ancorarea în beton, e prin sudur sau prin
mijloace mecanice.
Imbinarea prin sudur se poate face pentru asigurarea continuitii barelor
longitudinale, pentru realizarea de armturi transversale închise, pentru
îmbinarea prefabricatelor sau pentru folosirea i valoriarea capetelor de
bare care rezult la debitare.
Pentru realizarea plaselor i carcaselor sudate se folosete sudarea de
rezisten prin presiune prin puncte.
Procedee de sudare. Reglementarea modului de executare a sudrii (vezi
tabelul) i precizarea tehnologiilor de sudare este stabilit prin „Instruciunile
tehnice pentru sudarea armturilor de otel beton” C 28 — 78, în care se dau
toate elementele necesare executrii sudrii prin urmatoarele procedee:
- I sudarea electric prin puncte;
- II — sudarea electric cap la cap prin topire intermediar ;
- III —sudarea manual cu arcul electric prin suprapunere i cu eclise;
- IV — sudarea manual cap la cap cu arcul electric cu urmtoarele
variante: sudarea în cochilie, în baie de zgur (cu sau fr custuri
longitudinale); sudarea în semimanon de cupru.
La sudarea barelor de oel-beton i la utilizarea lor trebuie s se
respecte urmtoarele recomandri:
1) Otelurile care se sudeaz trebuie vericate strict dac îndeplinesc
condiiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 79 i STAS 438/2- 74.
2) Calitatea sudurilor se veric prin probe.
3) Sudarea se execut de sudori care au examenul practic i teoretic
pentru grupa 3, si sunt autorizati special
4) Inndirile sudate se vor amplasa la poziionarea armturii fasonate în
poziia precizat prin proiect; în lipsa precizrilor din proiect se vor amplasa
la o distant de 50 d; în cazul în care distana este mai mic se admite în
aceeai seciune maximum 25 — 30% din aria total transversal barelor din
element s e sudate.
5) Indoirea barelor sudate este admis la o distan de 5 d de captul
sudurii (d=diametrul barelor sudate).
Tabelul.Procedeele de sudare admise la
Îmbinarea sau înndirea otelurilor-beton
Tipul de Procedeul
oel I II III IV Observaii
OB 37 0 0 0 0
STNB
Sau
STPB 0 - - - Se admite sudarea cu semimanon de cupru
PC 52 0 0 0 0
PC 60 0 0 0 -
PC 90 - 0 0 -
0 = se admite sudarea;
- = sudarea nu se admite. Olelul OB 00 nu se admite a sudat.
Condiii generale de execuie
La executarea sudrii se vor respeeta urmtoarele reguli:

1) Temperatura ambiant nu va trebui s e mai redus de -5C°.
2) La temperaturi sub -5 C° i pe vânt i ploaie se vor lua msuri de
protejare, realizând spaii acoperite i respectând condiiile de sudri pe
timp friguros pe baza dispoziiilor speciale ale responsabilului cu sudura.
3) Barele care se sudeaz cap la cap se vor tia numai cu mijloace
mecanice i se vor curai cu perii.
4) La sudare se vor alege electrozii corepunztori procedeului de sudare,
calitii oelului i a poziiei de sudare conform Instruciunilor tehnice
C.28—76. La oelurile PC sudate manual cu arcul electric prin suprapunere
se vor prefera electrozi bazici sau supertit.
5) Sudarea cu preînclzire se va face cu arztoare (STAS 4137—70/1)
respectându-se condiiile pentru rcirea lent, folosind împachetri cu vat
mineral.
6) Utilajele de sudat, transformatoarele i agregatele se vor verica,
controlîndu-se funcionalitatea i realizarea parametrilor de sudare(curent,
tensiune, presiune, conform normelor i prevederilor STAS 2689-71.
7) Tehnologiile de sudare trebuie s asigure o comportare tenace,
adic îmbinarea s aib capacitate de deformare, iar ruperea barelor s se
produc, dac sunt supuse la traciune la o distan de (2—3) d de captul
înndirii sudate; în cazul în care ruperea s-ar produce în sudur aceasta
trebuie s e precedat de tendina de gîtuire, având loc lent i suprafeele
de rupere cu aspect bros, cu smulgeri de material. Nu sunt admise ruperile
casante, cu aspect lucios, care se produc brusc, fr avertizare, de regul la
urechile de prinderi, când piesele sunt manipulate pe timp friguros.
Sudarea electric prin puncte
Principiul sudrii prin puncte. Sudarea prin puncte este procedeul de

sudare electric prin presiune, în punctele de intersecie a barelor de oel-beton
care formeaz prin asamblare plase i carcase sudate. Sudarea se bazeaz pe
înclzirea prin curentul electric a barelor pe suprafaa lor de contact pân
când sunt aduse în stare plastic (adic o stare de topire local cu tendin
de curgere), în timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda (forja) prin
presare.
ALCTUIREA ARMTURILOR DE REZISTENT

I CONSTRUCTIVE.
REGULI PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT,
ARMATE CU BARE
Reguli generale, deniii

Oelurile folosite în elementele de beton armat poart denumirea generic
de „armturi” întrucât întresc sau armeaz seciunile de beton armat fcându-
le capabile s suporte eforturi mari longitudinale de întindere, s sporeasc
capacitatea seciunilor de beton pentru a prelua eforturi de compresiune sau
de a rezista la eforturile date de aa numitele fore transversale sau tietoare.
Clasicri.
Armturile se denesc în raport cu anumite criterii (tipul oelului, rolul
armturii în elementele de beton armat si beton precomprimat etc).
Din punctul de vedere al rigiditii, armturile se împart: armaturi
exibile formate din bare de oel beton i armturi rigide alctuite din prole
laminate la cald (g. 14).
Din punctul de vedere al rolului armturilor in elementele de beton
armat acestea se împart în: armturi de rezisten (sau armaturi principale,
longitudinale); bare ridicate (sau bare înclinate); armturi de repartiie (sau
armturi secundare); armturi transversale (sau etrieri, frete etc), armturi
de montaj (sau armturi ajuttoare).
Armturile betonului precomprimat se împart în armturi tensionate
(formate din oeluri de înalt rezisten în care se introduc eforturi de
pretensionare (mare) i armturi nepretensionate din oel-beton obinuit
similare cu armturile din elementele de beton armat.
Fig. 14.Tipuri de armturi:

1),2),3) — mrci de oel-beton
Armturile care nu rezult dintr-un calcul de rezisten se numesc

armturi constructive.
Din punctul de vedere al aderenei cu betonul armturile se împart în
armturi cu prol periodic, armturi netede etc.
Se mai întâlnesc denumirile : armturi cu ciocuri i armturi fr ciocuri,
plase legate sau plase sudate, precum i carcase legate sau carcase sudate.
Din punctul de vedere al gradului de industrializare, armturile
folosite sunt sub form de bare izolate care se asambleaz în cofraj sau sub
form de carcase legate sau plase i carcase sudate prefabricate.
Prelucrrile pe care le suport barele izolate sunt, de regul, îndoiri,
formri de ciocuri, asamblri prin legare, asamblri prin sudare, preasamblri
în atelier, prelucrri de completare în cofraj etc.
Din punctul de vedere al elementelor la care sunt destinate, armturile
sunt denumite : armturi pentru plci plane, plci curbe, grinzi, stâlpi, arce,
console, perei, fundaii i armturi pentru construcii speciale: rezervoare,
castele de ap, turnuri de rcire, couri, elemente spaiale, stâlpi LE A etc.
Planurile trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:

1) Planurile de armare pentru obiectivul care se execut trebuie sa
conin denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se refer si toate alte
elemente necesare identicrii.
2) Elementele care urmeaz a executate la un obiectiv trebuie s e
complet înseriate, purtând indicative din litere i numere, conform regulilor
de desen, pentru a se identica uor armtura care se fasoneaz pentru ecare
element, pentru a nu se executa armturi în plus sau a se omite execuia unor
armturi.
Astfel, toate fundaiile, stâlpii, de un anumit nivel, grinzile, nervurile,
plcile, pereii, elementele secundare etc. vor avea indice separate distincte
care s nu dea natere la confuzii. Este necesar ca înainte de a se trece la
organizarea lucrului s se fac liste complete cu seria i indicativele tuturor
elementelor si s se completeze ele de debitare i fasonare a armturilor.
Inainte de a se începe lucrul propriu-zis, meterii i ei de echip
trebuie s cunoasc toate datele necesare. În cazul neclaritilor sau lipsurilor
din proiecte, nu se va trece la debitarea i fasonarea armturii pân nu se
lmuresc în detaliu toate datele, care nu rezult cu claritate din planuri; se
trece la completarea acestora pe baza discuiilor i lmuririlor cu inginerul
responsabil de execuia lucrrii.
eful de echip va avea mai întâi o reprezentare clar asupra modului cum
va pus armtura în oper, la întregul obiectiv, asupra ordinei de execuie
a armturii, întocmindu-se o documentaie complet asupra întregului lot de
armturi ce-l are de fasonat.
Planurile de armare ale unui element trebuie s conin toate datele pentru
poziionarea armturii i fasonarea ecrei bare, astfel:
1) Vederea lateral conine dimensiunile elementelor de beton armat,
poziia lateral a armturii, având marcate barele de rezisten, numrul
barelor din aceeai seciune i acelai rând, marca armturii, diametrul
armturilor, distana dintre etrieri sau între barele de repartiie, poziia
barelor înclinate i a barelor de montaj, acoperirea cu beton.
2) Seciunile transversale conin poziia barelor longitudinale de
rezisten, barelor de montaj, etrieri etc. cu indicarea dimensiunilor seciunii
transversale, diametrul barelor, distanelor dintre bare, numrul de rânduri
pe care se gsete armtura.
3) Desenul ecrei bare caracteristice se extrage i redeseneaz separat,
paralel cu poziia barei în element: desenul conine lungimile în centimetri
ale ecrui poriuni drepte (considerate între colurile axelor barelor),
lungimea total, tipurile de ciocuri, diametrul barei, în mm, simbolul oelului
(de exemplu 30 Ø OB 37 i marca barei).
Desenele pe care nu este trecut calitatea oelului se înelege c oelul
este de calitatea OB 37.
Vederea de sus este folosit pentru indicarea poziionrii în plan a
armturii elementelor plane, indicându-se distanele dintre bare (respectiv
numrul i diametrul barelor pe metru liniar, inclusiv calitatea de oel).
Pentru a se exemplica cum se citesc planurile în continuare se dau o
serie de exemple.
Exemplul Cuzinetul (fundaia) unui stâlp de beton armat. In g. 15 este
reprezentat cuzinetul de belon armat cu dimensiunile in plan de 125 x 150
cm, rezemat pe beton simplu la fundaie.
Detaliile gurii reprezint:
1) Vederea in perspectiv a cuzinetului de form prismatic din care se
vd ieind 6 musti prevzute cu ciocuri.
2) Vederea de sus a tlpii cuzinetului care este armat cu o plas de bare
legate i anume pe o direcie sunt 9 Ø 14 bare i pe cealalt direcie 11 Ø 14
ceea ce înseamn c pe latura de 125 cm sunt 11 bare aezate la intervale de
15 cm, iar pe cealalt direcie sunt 9 bare la interval de 9 cm, respect 10 cm
intre ele. Tipul de bare de pe latura scurt a cuzinetului are marca 1, iar cele
de pe latura , lung au marca 2. Fiecare marc de armtur este desenat
având gurate ciocurile semicirculare i trecute urmtoarele dimensiuni:
lungimea dreapt a barelor care este de 95 cm la marca 1 i de 120 cm la
marca 2; lungimea total a barelor care este de 115 cm la marca (1), deci
mai lung cu 20 cm ce reprezint lungimea necesar confecionrii celor dou
ciocuri (aproximativ 2 x 7 d) i numrul total de bare pentru ecare marc. Se
remarc, c ciocurile se pun in sus.
3) Seciunea vertical fcut paralel cu latura lung a cuzinetului. Din
acest desen se vd: dimensiunile in plan vertical cuzinetului, poziia pe care
o are plasa de armare din cuzinet i poziia mustilor, precum i desenul in
detaliu a mrcii (3) ce reprezint mustile. La desenul mustii marca (3),
sunt trecute la fel ca la celelalte armturi lungimea prilor drepte (153 cm)
inclusiv a ciocului drept îndoit la 90° (de 10 cm), cât i lungimea total (180
cm), i numrul barelor (6 Ø 22).Pe aceeai seciune este trecut i poziia
armturilor din stalpi care se vor pretrece cu mustile pe o lungime de 100
cm (aproximativ 45 d). In ceea ce privete plasa de la baza cuzinetului se
observ din acest desen c barele lungi marca (2) au ciocurile in sus i sunt
puse sub barele scurte marca (2) au ciocurile in sus i sunt puse sub barele
scurte (marca 1) care in seciune se vd numai ca nite puncte.
4) Seciunea vertical fcut paralel cu latura scurt. Din acest desen
dimensiunile cuzinetului in seciune, aezarea barelor plasei din cuzinet la
care (marca 1) se vede in întregime cu poziia ciocurilor, iar marca (2) se vede
sub form de puncte.
. Cuzinet de beton armat,

Vedere în perspectiv i
planuri de armare.
5) Seciunea orizontal prin stâlp deasupra mustilor de unde se vede
poziionarea acestora in seciune, poziionare care se deduce i din cele dou
seciuni verticale.
Exemplu. Armarea plcilor de planseu, cu armtura pe o singur direcie
i cu armtur pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Modul
de armare a fost artat la capitolele anterioare din care se vede atât armarea
i pe o direcie cu bare drepte, bare ridicate, clrei i bare de repartiie cat i
armarea incruciat a plcilor.
In gura 16 se arat dou modaliti de fasonare a armturii i anume
in desenul a barele de rezisten sunt de dou tipuri marca 1i marca 2; În
câmpul plcii este trecut numrul de bare pe metru liniar (de exemplu 6 Ø
6 mm/m), numr realizat de cele dou mrci 1 i 2, dar pe reazeme se ridic
numai barele de marc 1; barele de marc 2 sunt continuate ca bare drepte
pân pe reazem având ciocuri semicirculare în sus.
Barele de repartiie sunt cele indicate cu marca 3.
In desenul b se arat c se poate folosi o singur marc de armtur 1 pus
alternativ cu un capt ridicat spre stânga marca 1’ apoi spre dreapta marca 1.
Stâlpii cu seciune dreptunghiular pot avea in loc de doi etrieri in aceeai
seciune un etrier i o agrata în form de S (g. 17).
In regiuni seismice nu se recomand folosirea agrafelor.
Condiii generale de utilizare a oelurilor. La elementele din beton de
granulit, armturile de diametru mai mare ca 12 mm vor din oeluri cu prol
periodic. Construciile de beton simplu adesea se armeaz constructiv pentru
preluarea unor solicitri neluate în calcul.
Aceste elemente se armeaz cu armturi constructive i anume: în zonele
cu modicri brute ale seciunii (pe o poriune lung) deasupra golurilor
practicate în elementele plane de beton armat în elementele supuse la aciunea
temperaturilor (peste 70°C), la solicitri dinamice precum i elemente plane mari,
la care se doreste s nu apar suri din contracia betonului sau din temperatura.
Distanele dintre barele armturilor
Fig. 16. Armarea placilor de beton

cu armatura de rezistenta pe o
singura directie
Fig. 17. Agraf i poziia ei
in seciunea unui stâlp de
beton armat.
La grinzi, stâlpi, arce i la toate elementele liniare la care armturile

apar constituite sub form de carcas spaial legat sau sudate, este necesar
s se prevad distane minime intre armturi, pentru a se asigura trecerea
granulelor de agregate i a laptelui de ciment în timpul turnrii, vibrrii sau
îndesirii betonului.
Distanele dintre barele armturilor la grinzi. Distana (lumina) minim
dintre armturile longitudinale de rezisten care au o poziie orizontal sau
înclinat a elementelor liniare (grinzi, arce etc.) în timpul betonrii se ia egal
cu diametrul barelor dar nu mai puin de:
25 mm pentru armtura de la partea inferioar
30 mm pentru armtura de la partea superioar.
Când armtura de la partea inferioar a grinzilor este dispus pe mai mult
de 2 rânduri, distana minim (în afar de barele primelor dou rânduri) se va
lua de 50 mm i se va respecta condiia ca armturile din rândurile 2 i 3 s
cad exact peste cele din rândul 1.
Pentru etrieri distanele minime nu vor coborâ sub 100 mm.
La elementele preturnate i prefabricate, distana dintre armturi (lumina)
poate micorat pân la 15 mm, dar nu sub diametrul armturii.
In tabel sunt indicate distanele minime admise între armturi.
Distana la armtura constructiv dispus pe faa lateral la grinzi, mai
înalte de 70 cm va de 400 mm. Armturile vor legate cu agrafe cu
diametrul minim de 6 mm.
Distanele dintre etrieri vor de minimum 100 mm.
La grinzile la care armtura comprimat nu rezult din calcul, etrierii vor
pui la distana maxim de 300 mm, dac din calcul nu rezult o distan
mai mic sau din condiia ca distana dintre etrieri s nu e mai mic de 3/4
din înlimea grinzii: aceast condiie impune distana dintre etrieri la grinzi
care au înlimea mai mic de 40 cm.In zone seismice distana maxim dintre
etrieri va de 200 mm i nu va depi 1/4 din înlimea grinzii.
La grinzile la care armtura comprimat rezult din calcul se pune condiia
ca aceast armtur s nu ambeze din lips de legturi dintre etrieri; de
aceea distana dintre etrieri trebuie s respecte si conditia ca sa e mai mica
de 15 de, care impune distanta dintre etrieri la bare comprimate cu grosimi
mai mici.
Tabel: Distane maxime admise intre armaturi
Maximum sau cea mai mici
Elemente Distana între;
dintre valorile [mm]
T Stalpi Armturi longitudinale :
— pentru laturile cu numai dou bare 350
— pentru laturi cu mai mult de dou bare 250
Etrieri
— In zona curent 15 d ; b < 300
— tn zona de inndire a barelor 10 d
Spirala fretei 0,2 ds; 180
Armturi de rezisten
2 Grinzi Etrieri: 150
— cand nu exist armtur comprimata
rezultat din calcul Distana rezultat din calcul:
— cand exist armtur comprimata 3/4 h ; 300
rezultat din calcul 15 dc; 3/4 d ; 300
Armturile constructive dispuse pe faa
lateral, la grinzi mai inalte de 70 cm 400
Armturi de rezisten :
— plci cu grosime de cel mult 15 cm 200
3 Plci — plci cu grosime de peste 15 cm 1.5 hp
Armturi de repartiie
— pentru plci armate pe o singur direcie
cu l2/l1 2: 350
— pentru plci pe care pot aciona i 350
încrcri concentrate sau distribuite local 250
d = diametrul minim al barelor de rezisten;

b = cea mai mic latur a stâlpului ;
ds= diametrul simburelui de beton ;
h= înlimea grinzii;
hp= înlimea plcii;
dc= diametrul armturii comprimate
Forme constructive i acoperirea cu beton a armturilor

a. Forma seciunilor transversale. Pentru elementele liniare (stâlpi,
arce, grinzi) se aleg de regul seciuni dreptunghiulare sau sub form de
T. Dimensiunile sunt modulate, ind de regul multiplu de 50 mm pentru
seciunile transversale. Se admit excepii când elementul este integrat în
zidrie sau în cazul unor condiii speciale.
De regul la seciunile dreptunghiulare raportul laturilor este: h/b 2,5;
La elementele cu seciune dreptunghiular solicitate la încovoiere cu torsiune,
raportul laturilor este: h/b 2.
Pentru grinzi, înlimea minim a grinzilor este de regul în funcie de
deschideri (lumina le între axele reazemelor). Înlimea grinzilor h trebuie s
se cuprind de 15 pân la 25 ori în lungimea l a grinzii, dup importana i
încrcarea grinzii; cele mai înalte sunt grinzile principale l = 15 h.
Stâlpii trebuie de asemenea conformai respectând raportul H/b < 25. Se
recomand ca acest raport s e redus la 20 pentru stâlpii din beton uor
(granulat) unde H este înlimea stâlpului, iar b latura cea mai mic.
Stâlpii fretai vor avea de regul seciune transversal de form circular
sau poligonal (hexagonal, octagonal etc).
Plcile se caracterizeaz prin raportul laturilor i grosime. La plcile
lungi cu raportul laturilor l1/l2 > 2 se armeaz pe direcia laturii scurte, iar
grosimea lor este cuprins de circa 30—35 ori în deschiderea laturii scurte.
La plcile ptroase, cu raportul l2/l1< 2, armarea se face pe dou direcii,
iar grosimea este cuprins de circa 40—45 ori în deschidere.
b. Acoperirea cu beton a armturii (tabelul). Barele de armtur trebuie

s aib o acoperire minim, cu un strat destul de gros de beton, în funcie de
mai muli factori pentru a proteja armtura i a asigura conlucrarea acesteia cu
betonul. Prin acoperire se înelege grosimea stratului de beton de la armtur
pân la faa elementului.
Grosimea stratului de beton este în funcie de:
1)Calitatea betonului (beton greu, beton uor, clasa acestuia, condiiile
de execuie etc).
2)Aciunea mediului exterior (umiditate, aciune chimic, acizi, sruri de
vapori agresivi, aciuni biochimice etc).
3)Aciunea focului i temperaturilor.
4)Diametrul armturii i rolul acesteia în element.
Fig. 18. Acoperirea armaturilor :

a-la grinzi si stalpi
b-la pereti si placi
Proteciile suplimentare ale betonului (cum ar tencuirea sau alte

procedee similare), au rol mic în mrirea proteciei armturii.
Placajele de piatr, faian, sticl, mas plastic i tencuielile obinuite nu
se consider acoperiri ale armturii.
Pentru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirii este
obligatorie folosirea distanierilor (puricelor) din mas plastica, oel, mortar
de ciment etc. Acoperirile minime trebuie satisfacute concomitent, atât pentru
barele de rezisten, cat i pentru etrieri sau barele de repartiie.
Armturilor li se vor asigura o rigiditate spaial corespunz prin execuia
corect a etrierilor, a armturii ridicate, prin legarea strâns i execuia lor la
cot.
Este foarte important ca erarii betoniti s tie c execuia armturii
ridicate mai înalte, nu asigur acoperirea cu beton, iar execuia unei armturi
ridicate cu înlime mai mic are ca efect micorarea rezistenei elementului.
Elementele prefabricate vor transportate, manipulate i montate cu
atenie pentru a nu se distruge stratul de acoperire.
Protecia armturii la betoanele uoare se face în fabrici cu respectarea strict
a tehnologiei.
La elementele din beton precomprimat armturile i piesele înglobate vor
protejate special.
Tabel Acoperirea minima cu beton a armturii
Grosimea
Nr. stratului minim
Tipul armturii i elementului Observaii
crt. de acoperire
g [mm]
Armturi longitudinale de rezisten
1 Plci (planee, diafragme, perei cu grosimea < 100 m 10
2 Idem, plci cu grosimea > 100 mm 15
3 Plci prefabricate 10
Grinzi cu înlimi < 250 mm i armturi Ø20 grinzi cu
4 15
înlime mai mare de 250 mm:
5 — armtura 32 mm 25
8 Grinzi prefabricate cu inlime mai mare de 250 mm 20
9 Grinzi cu înlime 500 mm i Ø 16 cm 20
Grinzi cu armtura rigid (laminare); elemente din
10 50
granulit:
11 — elemente diferite 15 Minimum
12 — plci folosite în spaii închise, fr mediu mrimea
agresiv 10 granulei
13 Armturile înclinate pentru bare, cu 0< 16 (obliga-
toriu pentru elemente din granulit) 2d
14 Stâlpi 25
15 Grinzi de fundaii i fundaie aezat pe pmânt cu
strat de egalizare (acoperirea pentru faa inferioar) 35
Idem, fr strat de egalizare 50
16 Fundaii prefabricate pe strat de egalizare 30
17 Armturile de pe feele laterale ale elementelor (stâlpi-
grinzi, fundaii) în contact cu pmântul
45
18 Armturi transversale i montaj
Etrieri, armturi transversale, bare de montaj 15
19 Armtur de repartiie la plci 10
Distanele dintre capetele armturilor la marginea
20
elementului
Plci, panouri, diagrame Max. 5
22 Alte elemente Max. 10
23 Elemente din beton aparent
g + 10
24 Elemente în medii agresive (dup prescripii speciale):
- alte elemente g+ 5
- plci g = 10
Ancorarea armturii, forma barelor
Pentru asigurarea conlucrrii armturii cu betonul, armtura trebuie s

e ancorat in beton pentru a suporta efortul de întindere fr s alunece din
beton.
Pe lungimea barelor ancorarea în beton se realizeaz prin aderena pe care
o are suprafaa armturii ce numai aparent este neted, dar care în fond are
foarte multe asperiti, care nu se observ cu ochiul liber, în care ptrunde
laptele de ciment.
Aderena se îmbuntete prin folosirea oelului cu prol periodic, care
permite de fapt s se ancoreze armtura prin încletarea prolului în beton,
prin intermediul nervurilor, astfel c aceeai seciune de armtur rezist la
un efort de smulgere mai mare la prolul periodic în raport cu prolul neted.
Carcasele i plasele sudate se ancoreaz în beton prin efortul spaial, barele
transversale opunându-se tendinei de lunecare al armturilor longitudinale
supuse la întindere.
La armturile comprimate, eforturile de compresiune au efect favorabil
asupra aderenei.
Pentru ancorare la capete, barele izolate sunt prevzute cu ciocuri.
Deoarece ancorarea în lungul barei, pentru preluarea efort de întindere
necesit o lungime mare, se caut s se ancreze capetele barelor în zonele
comprimate ale seciunilor de beton, folosind îndoiri corespunztoare,
ridicri ale barelor i prevederea de ciocuri.
Ancorarea cu ciocuri. Normele prevd ca armturile întinse (barele
izolate) s se termine de regul prin ciocuri. Pentru armturile comprimate
sub form de bare izolate prevederea ciocurilor nu este obligatorie.
Armturile din plasele sudate i chiar barele izolate din bare prol periodic,
de regul, se termin fr ciocuri.
In cazuri speciale se fac ciocuri drepte pentru barele izolate cu prol
periodic, se îndoaie plasele, se prevd bare sudate marginale sau chiar piese
metalice sau dispozitive speciale.
Ciocurile (numite uneori i cârlige) se folosesc la agarea barelor în
beton.
Se deosebesc trei forme de ciocuri:
1)Ciocuri semirotunde obinute prin îndoirea captului (fasonarea barei la
180°, ramura întoars ind paralela cu bara (g. 19).
2)Ciocuri ascuite la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de
135°, dou ramuri fcând între ele un unghi de 450;
3)Ciocuri drepte la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de
90°.
Ciocurile semirotunde se folosesc, regul, pentru barele netede, ciocurile
ascutite la etrieri, iar ciocurile drepte la bare cu prol periodic sau chiar la
barele comprimate din stâlpi care se ancoreaz în cuzinei.
Fig.19. Tipuri de ciocuri la Fig. 20. Diametrul ciocurilor
armaturile pentru beton armat la barele de armatura
Lungimea parial de ancorare se socotete pân la începutul curbei de
racordare a ciocului.
Forma i dimensiunile ciocurilor sunt în funcie de forma prolului barei,
destinaia armturii, calitatea oelului, diametrul barei si modul de fasonare.
Dimensiunile obinuite se vor respecta atât la debitare, cât i la fasonarea
armturii (razele de îndoire, dimensiunea captului drept al ciocurilor etc).
In funcie de criteriile artate mai inainte se vor respecta urmtoarele
indicaii:
Barele netede longitudinale, de rezisten, se confecioneaz cu ciocuri
tip a sau b (v. g. 20) pân la Ø 20; tipul a se execut de regul prin fasonare
manual, iar tipul b prin fasonare mecanic (STAS 10107/0-76 prevede
numai tipul a).
Barele cu Ø > 20 se admite a se fasona cu ciocul tip c (v. g. 20) dac nu
sunt incompatibiliti de ancorare (grosimea elementului etc).
La ciocurile tip a captul ciocului are o poriune dreapt de 3 d.
Etrierii vor avea ciocuri ascuite cu o poriune dreapt a captului, tot cu
3 d (la etrieri legai cu sârma ars (STAS 889—76).
Pentru armtura de rezisten din stâlpi, la captul ancorat în cuzinet
(fundaii) se admite fasonarea unui cioc drept tip e (v. g. 20), care are o poriune
dreapt de minimum 3 d, dup terminarea curbei de îndoire (racordare).
Barele netede nu au ciocuri in urmtoarele cazuri:
1) Când fac parte din plase sudate.
2) Când fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunztor,
iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri.
3) Când sunt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru
construcii care sunt executate în zone neseismice (fr cutremure de
pmânt).
4) Pentru barele de montaj, dac proiectul nu prevede execuia de ciocuri.
Unele proiecte admit s nu se foloseasc ciocuri i la plase legate, pe
considerentul c armtura este ori slab solicitat ori ancorarea prin aderen
este satisfctoare. La plci se pot folosi i ciocuri ascuite.
Barele cu prol periodic, în special cele de diametru mic (Ø <14) pot
folosite fr ciocuri, ancorarea realizându-se prin aderen. La diametre mai
mari sau când proiectul prevede fasonarea de ciocuri, acestea se fac de tipul
d cu o raz de minimum 2,5 d (sau 2 d) i cu o poriune dreapt de 7 d. Nu se
fac ciocuri semirotunde deoarece aceste oeluri ind mai dure, se fasoneaz
greu i pot sura pe zona de curbare. Pentru bare cu dimensiuni foarte mari se
pot prevedea mijloace speciale de ancorare la capete (sudare de plcue, piese
metalice sau alte dispozitive prevzute în proiect).
Lungimea ciocurilor. În afar de lungimea obinuit a barei l0 se mai
prevede o lungime pentru ciocuri Lc care este în funcie de forma ciocului,
diametrul barei d, diametrul rolei de fasonare D = fd, unghiul de îndoire d
i mrimea poriunii drepte c = nd. În g. 21 sunt artate datele geometrice
pentru stabilirea lungimei Lc necesare fasonrii ciocurilor.
Urmrind datele din gur se stabilesc urmtoarele relaii pentru lungimile
necesare ciocurilor:
Le = 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
Le = 0,67(f+1)d + nd (pentru ciocuri ascuite);
Lc = 0,28(f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).
În aceste relaii f este numrul care stabilete în raport cu diametrul barei
i raza de curbur D a rolei de fasonare f= D/d = k; d — diametrul armturii
care se fasoneaz; n — numrul de diametre care denete lungimea dreapt
a captului barei (n = cjd), (dup zona de curbare).
Fig. 21. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la: a-1800; b-1350; c - 90°.
Urmrind datele din gur se stabilesc urmtoarele relaii pentru

lungimile necesare ciocurilor:
Le = 1,07 (f -f l)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
Le = 0,67(7 -\- l)d + nd (pentru ciocuri ascuite);
Lc = 0,28 (f + l)d + nd (pentru ciocuri drepte).
În aceste relaii l este numrul care stabilete în raport cu diametrul barei
i raza de curbur JD a rolei de fasonare l = D/d = k; d — diametrul armturii
care se fasoneaz; n — numrul de diametre care denete lungimea dreapt
a captului barei (n = c/d), (dup zona de curbare).
Pentru calculul lungimii poriunilor de bar necesar ciocurilor se

poate folosi tabelul de mai sus, astfel:
Cu aceste relaii se calculeaz valorile din tabel pentru lungimea necesar
ciocului L la unul din capetele barei.
1) Pentru o bar cu dou ciocuri semicirculare cu f = 2,5 i n=3, lungimea
necesar ambelor ciocuri va 2 Lc = 2 x 7 d = 14 d.
2) Pentru o bar cu dou ciocuri diferite, un cioc semicircular f = 2,5 i n
= 6 i un cioc drept f= 2,5 i n = 7 d, lungimea necesar ciocurilor va Lei +
Lc2 = 7 d + 8 d = 15 d.
Tabel: Lungimile necesare ciocurilor

f n Tipul (g.
Tipul ciocului Lc Observaii
(D=fd) (c=nd) IV.12)
2,5 3 a Bare netede cu diametrul mic

Semicircular cu 7,0 d
5,0 3 c Bare nedede cu diametrul
capt drept 10,0 d 12,0 d
5,0 5 c mare
Semicircular cu 2,5 0 4,0 d b

Idem, fasonare mecanic
capt drept 5,0 0 7,5 d b
Ascuit cu capt 2,0 3 5,0 d -

Etrieri pentru plase
drept 3,0 4 7,0 d -
2,0 3 4,0 d d
Drept cu capt Bare pentru stalpi
2,5 5 6,0 d d
drept Bare cu prol periodic
2,5 7 8,0 d d
Formele barelor de rezisten (bare drepte, bare indoite, bare curbe,

etrieri)
Barele drepte de rezisten i constructive se folosesc la stâlpi i la grinzi

(aproximativ 1/3 din barele de rezisten întinse), la plase sudate, la bare de
rezisten i de repartiie, i la grinzi ca bare de montaj.
Barele curbe de rezisten, cu curbur mare se folosesc la arce, boli,
rezervoare, silozuri etc ; curbarea se poate face direct în cofraj, la montajul
armturii; dar pentru tuburi cu diametrul mic, armtura sub forma de fret etc.
se execut în atelier.
Barele îndoite de rezisten se folosesc pentru trecerea armturii întinse
dintr-o zon în alt zon, dup tendina de curbare a elementului. La
elementele încovoiate, barele întinse din câmpul deschiderilor sunt ridicate
(îndoire) )spre reazeme i se numesc bare ridicate sau bare înclinate.
Barele ridicate, dup înlimea grinzii, numrul de bare i valoarea
eforturilor pe care trebuie s le ia în seciunile înclinate, precum i alte
considerente de rezisten sau constructive, pot s aib o înclinare fa de
axa elementului cu un unghi de 45° sau mai mare (60— 70°). La plci, în
schimb unghiul poate scdea la 30°. Pentru îndoirea barelor ridicate i a celor
în unghi drept, se vor folosi role cu raze mari D = (10—15) d pentru bare
ridicate i de minimum 2 d pentru barele îndoite la un unghi de 90° (g. 22).
Poziionarea corect în cofraj a barelor îndoite ind foarte important, apare
necesar s se verice cu foarte mare atenie poziia punctelor de îndoire în
lungul elementului de rezisten. Barele se pot îndoi i pentru schimbrile de
seciuni ale stâlpilor.
Etrierii (g.23). Rolul etrierilor a fost artat anterior.
Fig. 22 Raze de indoire a barelor: Fig. 23 Forme de etrieri pentru grinzi

a-la 450 ; b-la 900
Aspecte constructive i de rezisten pentru armare i ancorare

La execuia armturii elementelor încovoiate se vor respecta o serie de
reguli. Astfel:
1) Armtura care se menine dreapt pe toat lungimea elementului, de
regul, va :
- la grinzi o treime din barele de rezisten necesare în mijlocul deschiderii
grinzii (minimum o bar la grinzi înguste, cu b < 15 cm i minimim
dou la grinzi mai late). La seismicitate ridicat, gradul 8, pe reazem se
pstreaz 40%;
- la plci, jumtate din armtura maxim de rezisten la plci simplu
rezemate i o treime la plcile continue pe reazem (la un interval minim
de 40 cm). La gradul 8 de seismicitate armtura plcilor se mrete pe
reazeme;
2) Barele ridicate pe reazeme în zona întins, rezultate din calcul, vor
respecta distanele : minimum 5 cm de la reazem la începutul primei bare
înclinate, iar distanele maxime, între barele înclinate vor , de regul, egale,
cu înlimea h a grinzii, începând cu a treia bar înclinat (pornind de la
reazem), aceast distan se poate mri pân la 1,5 h (g.24). Barele înclinate
trebuie s respecte i condiiile ca poriunile drepte în zona comprimat s e
de minimum 10 d, iar în zona întins de 20 d, iar razele de curbur la îndoire
de (10-15) d - conform g.80. La barele ridicate la plci pentru zona întins,
care nu rezult dintr-un calcul.
Fig. 24. Distanele dintre barele înclinate.
Nu se admit bare ridicate otante (g. 25 d).
Lungimile de ancorarea prin aderen sunt în funcie de zona de ancorare,
tipul armturii, natura prelucrrilor sale (ciocuri, suduri etc.), calitatea
betonului etc. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. Unele valori ale
lungimilor de ancorare sunt date direct de standardul de calcul, pentru diferite
zone de ancorare pe reazeme, înainte de reazeme, în zonele comprimate
întinse etc. (v. tabelul).
Fig. 25. Ancorarea barelor ridicate:

a-în zona comprimata;
b-în zona intinsa;
c-în zona comprimata pentru grinzi mai
Fig. 26. Distante constructive
inalte de 1,00 m;
pentru bare ridicate.
d-bara otanta - nu se utilizeaza
Fig. 27. Lungimi de ancorare

lâng reazeme in zonele întinse.
Etrieri sau agrafe speciale
Fig. 28. Lungimi de ancorare la stalpi. Fig.29. Lungimi de ancorare in zona

elemen telor frânte
In gura 28 se arat cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde

apar eforturi de întindere în aceste zone; eforturile transversale sunt preluate
e prin armturile longitudinale din partea de jos sau de sus a grinzii, e prin
etrieri. Lungimile de ancorare calculate l sau lungimile de ancorare stabilite
constructiv W sunt indicate în gur. Pentru consolele stâlpilor sau consolele
transversale ale grinzilor (g. 48), armturile longitudinale i eventual cele
înclinate, vor ancorate pe o lungime de calcul l prestabilit ca pentru zonele
întinse, socotit de la marginea stâlpului sau grinzii.
Armarea în zonele de frântur a elementelor liniare (bare) se face cu

respectarea datelor constructive din g. 48 din care se vede c armarea se
face printr-un sistem de bare întretiate, cu lungime de ancorare la artate pe
gur, în care se ine seam de întreaga lungime activ de ancorare la =lal + la2
Pentru bare curbe sau cu unghiuri mai mari de 160° i bare subiri (Ø<
14), îndoirea se poate face dup conturul feei, îns se prevd etrieri sau
agrafe speciale (gurile 30 i 31).
Fig. 30. Asigurarea cu etrieri la Fig. 31. Elemente curbe la care

elemente curbe pe lungimea la armturile sunt ancorate cu etrieri i agrafe.
Tabel: Lungimile de ancorare (inndiri) ale armturilor
Lungimea de
Nr. Tipul de armtur Zona de ancorare Observaii
ancorare
Armtura
de rezisten Pe reazeme (dincolo de marginea
longitudinal cu interioar) :
1
ciocuri la capete — elemente slab solicitate 10 d STAS
OB 37; PC 32; — elemente puternic solicitate 15 d 10107/1-77
PC60
Idem 1 4- plase
15 d
2 sudate cu armturi Inainte de reazem (de la (min. 200 mm)
cu ciocuri seciunea in care nu
Plase sudate i mai este necesar armtura la
eforturi de încovoiere i normale) 20 d
3 carcase legate cu
(min. 250 mm)
sârm
Armtur de
4 In alte zone:
rezisten
longitudinal OB 37
(cu ciocuri sau dou
- zona comprimat Dup clasa
bare transversale 15 d
zona întins (cazuri curente): bet.
sudate PC 52 ; PC
60) Pentru zone
- OB 37 (cu ciocuri B 200 (35-40) d seismice
lungimile
- PC 52; B 250 i B 300 (30-35) d
35 d
- PC 60 ; B 250 ; B300
- zona întins : se mresc cu
- bara nu este necesar din calcul 5d
pentru preluarea eforturilor
W= 20 d
- la (lungime
calculat
- idem, este necesar in întregime
conform STAS
pentru a prelua eforturi normale
10107/1-77
- min. 250mm
Inndirea armturilor
Barele de oel-beton puse in oper, pe cat posibil în special cele întinse,

vor folosite fr înndiri. Inndirile apar necesare in primul rând din
considerente de calcul, care stabilete aria armturilor în diferite seciuni ale
elementului de beton, arie care difer foarte mult ca mrime i poziie de la o
seciune la alta.
Un alt considerent, care poate conduce la necesitatea înndirii armturilor
sunt consideratele tehnologice de execuie, când trebuie folosite buci mari
de bare, care implicit trebuie înndite.
Fig. 32. Modul de suprapunere
a armturilor înndite fr sudur
Inndirile se poziioneaz în seciuni cu eforturi mici. Dac aceste seciuni

nu sunt precizate în proiect, executantul trebuie s aib acordul inginerului
responsabil de lucrare, asupra poziionrii înndirilor.
Inndirea armturilor se poate face prin suprapunere sau prin sudare. Se
recomand ca înndirea armturilor Ø 25 s se fac prin sudare (obligatoriu
de la Ø 32).
Nu se vor înndi cu sudur bare având Ø < 10.
Se va urmri ca într-o anumit seciune s se înndeasc numai o singur
bar. Dac trebuie s se înndeasc mai multe bare într-o seciune, se va
urmri ca aria armturilor întins înndite prin petrecere fr sudur, intr-o
singur seciune s e de maximum 25% din aria total de armtur întins
în cazul armturilor netede i maximum 50% în cazul armturilor cu prol
periodic laminat la cald.
Lungimea de suprapunere a armturilor înndite, amplasate in zona întins
a elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excentric i întindere
excentric cu excentricitate mare, deci la stâlpi puternic încovoiai i la bare
întinse i încovoiate i la baie comprimate i încovoiate (g. 32) va egal cu
cel puin valorile calculate la i de minimum 250 mm; pentru cazurile curente,
se permite s se foloseasc valorile din tabel în locul formulelor de calcul a
lungimilor de înndire.
Înndirea prin petrecere (suprapunere) nu este permis :
1) La bare 0 >25;
2) La tiranii, diagonale i bare întinse ale grinzilor cu zbrele de beton
armat.
Înndirea plaselor sudate din STNB, pe direcia armturilor de rezisten,
se va face prin suprapunere pe dou ochiuri plus 5 cm; se permite ca înndirea
s se fac pe un ochi plus 5 cm, dar cel puin 40 d, dac înndirea se face
într-o zon în care eforturile unitare sunt mici în armturi.
Observaie. Pentru înndirile armturilor în stâlpi comprimai excentric,

în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere corespunde unei
solicitri de compresiune excentric cu excentricitate mic, se permite ca
lungimea de suprapunere s corespund valorilor din tabel, punctul 4 dac
se înndesc în aceeai seciune bare reprezentând pân la 50% din aria total
a armturilor longitudinale i lungimi sporite cu 50 % dac se înndete în
aceeai seciune o cantitate relativ mai mare.
Lungimea minim de suprapunere pentru armturile înndite în zona
comprimat va de 30 d pentru elemente executate cu betoane de clasa
mai mic ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de
clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de suprapunere pot reduse în mod
corespunztor, dac înndirea se face într-o zon de solicitare mai redus.
La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de
suprapunere a armturilor în zona de înndire, etrierii vor îndesii, distana
maxim dintre ei ind de 10 d.
Nu se admite executarea înndirilor prin suprapunere fr sudur în
elemente liniare a cror seciune este întins în întregime (tirani). De asemenea,
se recomand s nu se execute înndiri prin suprapunere, fr sudur, la alte
elemente întinse centric sau întinse excentric cu excentricitate mic, armate cu
oeluri netede. Se admite înndirea prin suprapunere fr sudur a armturilor
din pereii rezervoarelor sau silozurilor cu urmtoarele condiii:
1) Diametrul armturilor înndite s nu depeasc 12 mm.
2) Seciunile de înndire s e mai decalate decât la celelalte elemente,
astfel încât în aceeai seciune de calcul s nu e înndite mai mult ca 25%
din bare.
3) Distana dintre dou înndiri succesive s e mai mare decât valoarea
lungimii de ancorare calculat la i anume la înndirea prin suprapunere,
fr sudur, a armturilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea
de suprapunere s e sporit fa de valorile prevzute la alte elemente, cu
50% pentru armturile netede, respectiv 25 % pentru armturile din oel cu
prol periodic.
REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE

A ELEMENTELOR DE BETON ARMAT
Reguli generale
Plasele sudate sunt destinate, de regul, armrii elementelor din beton
armat plane sau curbe (plci de planeu i acoperi, perei, pardoseli, panouri
prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silozuri etc.) i sunt executate, de
regul, din sârm tras de rezisten medie.Plasele sudate sunt alctuite din
bare netede sau cu prol periodic OB37; PC; STNB i STPB cu Ø 3...12 mm.
Plasele sudate pot plase sudate uzinate de mare serie i plase produse în
ateliere de armturi prefabricate sub form de plase cu limi mari sau plase
înguste executate la maini cu o singur pereche de electrozi.
Condiii generale de armare

La folosirea plaselor sudate trebuie s se in seama de modul lor de
alctuire, diametrul barelor, raportul dintre bare, distana dintre bare, aria
seciunii active, modul de înndire i modul de ancorare. Forma plaselor
impune reguli constructive speciale pentru utilizare.
Pentru fundaii, diafragme sau alte elemente cu caracter speciale,
diametrele minime se stabilesc prin instruciuni speciale.
In cazul suprapunerii plaselor sudate, distanele minime (lumina) dintre
barele aceleiai seciuni se pot reduce la 25 mm la partea inferioar a plaselor
i la 30 mm la partea superioar, care reprezint condiia unei bune betonri
(ptrunderea granulelor); distanele reduse se refer la bare care fac parte din
plase diferite.
Unele plase pot avea sudate câte dou bare alturate.
Pentru acoperirea cu beton se va respecta prevederile proiectului.
Barele care se adaug plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va cuta
s e de calitate apropiat barelor din plase. Se admite ca barele adugate s
e i de calitatea PC 52 sau PC 60.
In dreptul golurilor din plci, plasele se întrerup prin tiere, iar golul
se va borda cu bare suplimentare, având aria seciunii, echivalent barelor
întrerupte. Aceste bare se sudeaz între ele la coluri i se vor suda i de
plas în cel puin doua puncte de sudur de ecare parte a golului sau va
avea lungimea necesar de ancoraj, în funcie de calitatea oelului i marca
betonului.
Executia armaturilor si montarea lor la elemente de constructii din

beton armat (la fundatii si cuzineti; la stalpi, pereti si grinzi; la plansee,
cadre, scari, buiandrugi etc.; la elemente prefabricate: stalpi, ferme,
grinzi, fasii de planseu, chesoane din beton armat)
TIPURI CARACTERISTICE DE ARMARE
ARMAREA FUNDAIILOR
Fundaia este partea de construcie care transmite terenului încrcrile
construciei, asigurându-i nedeformabilitatea acesteia pân la limitele ce-i
confer siguran. Fundaiile pot din zidrie de piatr, beton ciclopian,
beton simplu i beton armat.
Deoarece terenul are capacitate redus de a prelua compresiuni, fundaia
asigur o suprafa de rezemare mare, fcând trecerea de la seciunile mai
reduse ale stalpilor sau elementelor de construcii la suprafaa necesar
rezermrii. Corpul de fundaie se gsete de regul sub nivelul terenului; el
reazem pe un strat de fundare ce se gsete la o adâncime relativ mic.
Tipurile de fundaii obinuite sunt: • fundaii izolate din beton i beton
armat; • fundaii de adâncime; • fundaii continue rectilinii i circulare din
beton simplu sau beton armat; • fundaii din reele de grinzi i radiere din
beton armat; • fundaii speciale de beton armat (circulare, poligonale, cu
nervuri, fundaii precomprimate etc.).
Tipurile de fundatii, adancimea de fundare, suprafaa de rezemare
i condiiile de izolare se aleg în funcie de: • natura terenului si nivelul
apelor subterane; • adancimea de înghe (talpa fundaiei gsindu-se sub
aceast adâncime); • importana cldirii i seismicitatea regiunii; • condiiile
de exploatare ale cldirii (încrcri, umiditate etc).
1. Materiale folosite
Pentru fundaiile din beton simplu se folosesc clase de beton inferioare .
Pentru fundaiile din beton armat se folosesc clasele de betoane BC 12,5; BC 15.
Pentru armare se folosesc: • pentru armtura constructiv OB 00 i OB
37; • pentru armtura de rezisten OB 37, sârme netede i prolate STNB i
STPB i oeluri cu prol periodic PC 52.
Reguli de armare:
1) Procentul minim de armare se ia 0,05% raportat la seciunea Bh0; de
exemplu la B =100 cm i h0 = 30 cm, armtura minim va :
Af=100x30x0,05:100=1,5 cm2; Af 6 Ø
Fig. 33. Fundatie izolata

prismatica
2)Armarea se face de regul cu plase sudate cu sau fr ciocuri, conform

regulilor de armare. Aria armturii se determin prin calcul i va mai
mare decât cea minim artat.
3)Armtura se plaseaz la partea întins a fundaiei (faa de jos); la
fundaii ptrate armtura se distribuie uniform pe întreaga talp.
4)Armtura stâlpilor trebuie s ptrund în fundaie, pe lungimea de
ancorare necesar.
c. Fundaii izolate de form tronconic. Acest tip de fundaie se
utilizeaz la fundaii cu tlpi mai late (A > 1 m2) sau când trebuie s se reduc
cantitatea din beton. Acest tip de fundaie este mai dicil de executat.
Reguli constructive de fundare (g. 34):
1) Inlimea marginii H va de cel puin 20 cm, de regul: H = H/3... H/2.
în jurul bazei stâlpului se va lsa o poriune orizontal de 5—10 cm lime.
2) Armtura se determin prin calcul.
La fundaiile cu tlpi dreptunghiulare armtura determinat sub zona
activ a fundaiei (determinat de planurile la 45° duse din colurile stâlpului)
se extinde (cu aceeai seciune pe metru liniar) pe toat talpa (restul tlpii).
Distana maxim dintre armturi va mai mic de 25 cm.
Fig. 34. Fundatie izolata tronconica de
beton armat pentru un stâlp
La partea superioar se prevede o armtur constructiv compus din bare

la maximum 50 cm, cu Ø min 10mm la oel PC i Ø min 12mm la oel OB 37.
Pentru evitarea surrii betonului se folosete (din calcul sau constructiv)
i armtur ridicat de acelai diametru ca armtura de la partea superioar.
Armtura are de regul i ciocuri, pentru îmbuntirea ancorrii.
d. Fundaii tip ciuperc izolate elastic. Acest tip de fundaii se utilizeaz
în cazuri speciale, pentru fundaii de foarte mic adâncime în g. 35. se d o
variant de armare a unei astfel de fundaii.
In cazul în care eforturile sunt mari, barele ridicate trebuie s aib
lungimea de ancorare în zona comprimat (în partea de sus).
Fig. 35. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stâlp de beton armat
e. Fundaii izolate excentric (nesimetric). Acest tip de fundaii sunt

folosite în cazul solicitrilor excentrice (stâlpi de col) i în cazul în care din
anumite motive fundaia nu se poate dezvolta în toate direciile, sau cand
solicitrile excentrice sunt mari (g. 36) i nu este economic s se foloseasc
o fundaie centric. O variant a fundaiilor excentrice sunt cele cu grinzi de
echilibrare la care fundaia de margine nesimetric este legat cu o grind de
alt fundaie vecin.
Fig. 36. Fundaie de beton armat,

solicitat excentric.
Fundaii cu bloc de beton simplu i cuzinet de beton armat
O astfel de fundaie se folosete pentru obinerea unei suprafee mai mari

de fundare la o adâncime dorit. Fundaiile de acest tip sunt alctuite dintr-
un bloc de beton simplu, pe care reazem stâlpul prin intermediul unei tlpi
rigide mai mici decât fundaia denumit cuzinet (g.37).
Fig. 37. Fundatii cu bloc din beton

simplu cu cuzinet
Recomandri constructive de fundare:

1) Blocul are retrageri în trepte (1-3).
2) Cuzinetul se dimensioneaz ca o fundaie rigid cu tlpi de form
prismatic pân la suprafaa de 1m2 i de form tronconic la suprafee
mai mari.
3) Limea cuzinetului b se dimensioneaz cât mai redus, asigurând îns
transmiterea presiunilor la teren; de regul variaz cu formula: b =
(0,40.. .0,65)B dup numrul treptelor.
4) Inlimea treptelor blocului este în jur de 30—40 cm2.
5) Inlimea cuzinetului rezult din condiiile: h > 0,25 b; = h/l = 2/3...1.
Reguli de armare a cuzinetului;

1) În principiu cuzinetul se armeaz ca o fundaie rigid izolat, cu
procent de armare de 0,05% raportat la seciunea bh0.
2) La partea inferioar cuzinetul are o plas cu ochiuri ptrate sau
dreptunghiulare, cu distana maxim între bare de 25 cm (250 mm).
3) Cuzinetul se ancoreaz în blocul de beton simplu printr-o armtur de
ancoraj.
Fundaii izolate pentru stâlpi metalici
Baza stalpilor metalici se alctuiete astfel pentru a putea transmite, prin

placa de baz i traverse, efortul de compresiune, iar prin butoane de ancoraj
eforturi de întindere. Fundaia propriu-zis este alctuit dintr-un bloc de
beton simplu i un cuzinet de beton armat. Modul de alctuire i prindere a
stâlpului de fundaie se poate urmri pe g. 38.
Fig. 38. Fundaie pentru stâlp

metalic cu eforturi mici.
Fig. 39. Fundaie pentru stâlp

metalic cu eforturi mari.
Fundaii izolate tip pahar pentru stâlpi prefabricai
La construciile integral prefabricate fundaiile stâlpilor se execut,

sub form de fundaie prefabricate tip pahar, în care se introduce stâlpul
prefabricat care se împneaz de regul cu pane metalice i mortar de ciment,
realizând încastrarea stâlpului în fundaie (g. 40 a, b).
Fig. 40. Fundatii tip pahar (prefabricate)
CAZUL FUNDATIEI CU 2 STALPI
SECIUNEA 1-1
OTEL OB 37
BETON BC 7,5;
La fundaia pentru pereii de zidrie cu sâmburi (stâlpi) de beton armat,
între stâlpi i fundaie se va prevedea un cuzinet de repartiie de beton armat,
în general executat din aceeai clasa de beton din care a fost executat stâlpul.
În cazul distanelor mici dintre stâlpi se pot folosi centuri armate în loc de
cuzinei.
b. Fundaii continue de beton armat. Fundaiile continue de beton
armat au alctuirea constructiv în seciune transversal similar cu cea a
fundaiilor izolate. Fundaia continu se toarn i ea pe un strat de egalizare
de 5 cm grosime. De o parte i alta a zidului se las o banchet orizontal de
2,5 cm lime, pentru a se permite trasarea i aezarea corect a peretelui i
pentru compensarea eventualelor erori de trasare a fundaiei (v. gurile 34 i
35).
c. Fundaii continue pentru construcii cu perei portani amplasate
pe terenuri compresibile. Prin terenuri compresabile se îneleg argile cu
consisten redus, nisipuri în stare anat, argil prfoas, terenuri îndesate
mecanic sau hidromecanic, terenuri sensibile la umezire (g. 41).
Fig. 41. Fundatii

continue pentru terenuri
compresibile
Reguli particulare constructive de alctuire:

1) Fundaiile pentru perei vor forma contururi închise.
2) Înlimea fundaiei este de regul mai mare ca cea obinuta.
3) Armtura se monteaz la partea superioar i inferioar pe unul sau
dou rânduri.
4) Armtura de la partea superioar formeaz o centur.
5) Fundaia se armeaz cu OB 37 sau PO 52 Ømin 10 i cuAf min% = 4,6
cm2 6 Ø 10, dar nu mai puin de 0,2% din suprafaa zonei armate.
6) Acoperirea lateral cu beton a barelor longitudinale va de minimum
4,5 cm (45 mm).
7) Barele longitudinale din centuri se înndesc prin petrecere pe o lungime
de 40 d.
8) Etrierii centurilor sunt alctuii din Ø 6 i Ø 8 dispui la 25 cm distan
între ei.
9) Tlpile fundaiilor vor avea o armtur transversal din bare Ø 10,
dispuse la maximum 25 cm între ele.
10) Colurile i interseciile centurilor vor avea barele longitudinale
îndoite în coluri i ancorate pe o lungime minim de 30 d.
11) Fundaiile diafragmelor sunt proiectate cu centuri tip cuzinet în
care sunt ancorate armturile diafragmelor (care la primul nivel sunt
armate cu o reea dubl de armtur).
12) La subsoluri i adîncimi mari de fundare se pot folosi fundaii tip
perete din beton armat.
Fundaii pe grinzi i pe radiere din beton armat

a. Fundaii pe grinzi. Sistemul de fundaii pe grinzi se folosete rar i
numai în cazul în care alte soluii mai economice nu pot utilizate, e datorit
terenurilor prea compresibile, e imposibilitii de dezvoltare a fundaiilor
izolate, datorit prezenei peretelui calcan a unei construcii vecine etc.
Ca soluie constructiv se prevd grinzi de fundaie (g. 42) sau reea de
grinzi continue încruciate (g. 43, a, b).
Din punct de vedere constructiv grinda de fundaie este asemntoare cu
o grind obinuit de planeu cu deosebire îns c este solicitat de jos în sus
de ctre presiunea reactiv; ea are urmtoarele caracteristici:
Fig. 42. Grinzi de fundaie.
Inlimea grinzilor va cuprins între l/3... 1/6 din deschiderea ei stabilit

între doi stâlpi consecutivi. Pentru preluarea unor eforturi de întindere mare
se prevd vute în dreptul stâlpilor.
Limea grinzilor rezult din condiia de a se lsa în jurul stâlpilor o
banchet orizontal de 5—10 cm. În cazul stâlpilor de limi mari grinzile
(talpa) de fundare pot lite numai pe o poriune în dreptul stâlpilor având
racordri drepte pentru trecerea la seciunea curent.
Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are înlimea minim
de 15 cm la margine i de 30 cm lâng grind; ea se va turna fr cofraj la
partea superioar, putând avea e o pant redus, e trepte când înlimea
dalei este mare. Limea dalei poate egal cu înlimea grinzii.
4) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este
posibil, armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura
longitudinal de repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii
va de cel puin 10 % din armtura de rezisten a acesteia. Armturile
ridicate la grinzi scurte i înalte pot îndoite la 60° in loc de 45° (g.
44). Armturile vutelor se ancoreaz în grind pe o distan de 30 d.
5) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are înlimea
minim de 15 cm la margine i de 30 cm lâng grind; ea se va turna
fr cofraj la partea superioar, putând avea e o pant redus, e
trepte când înlimea dalei este mare. Limea dalei poate egal cu
înlimea grinzii.
6) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este
posibil, armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura
longitudinal de repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii
va de cel puin 10 % din armtura de rezisten a acesteia. Armturile
ridicate la grinzi scurte i înalte pot îndoite la 60° în loc de 45° (g.
44). Armturile vutelor se ancoreaz în grind I pe o distan de 30 d.
7) In cazul existenei betonului de egalizare, acoperirea cu beton a
armturii va 5 cm.
In exemplul de armare artat s-au folosit urmtoarele armturi:
8) La talp: armtur de rezisten, Ø 16 la 15 cm; armtur de repartiie
4Ø10 de ecare parte a grinzii,
9) La grind: armtur de rezisten in câmp i pe reazeme Ø 16, Ø 20 i
Ø 25; armtur transversal i etrieri Ø 8 la 20 cm; armtur de montaj
2 Ø 12 la mijlocul grinzii i agrafe Ø 6 la 40 cm.
Fig. 43. Fundaie pe grinzi încruciate. Planul fundaiei i seciunile pe dou direcii
perpendiculare.
Grinzile încruciate se armeaz la fel ca armarea grinzilor cu un singur

rând de stâlpi.
b. Radiere de beton armat. De regul, se recurge la radiere când prin
fundaii izolate sau prin grinzi încruciate nu se ajunge la presiunea capabil
s o preia terenul de fundaie, e datorit unor încrcri mari, e datorit unor
pmânturi compresibile i neuniforme; aceast soluie evit îns spturile
mari de pmânt.
Tipuri de radiere : • din plci drepte; • cu grinzi; • din planee ciuperci;
• plci curbe; • dale groase; • celulare etc.
Radierele din plci drepte se folosesc la construcii cu perei portani,
la care distana dintre perei este de 3,00 - 4,00 m, având urmtoarele
caracteristici: placa are o grosime minim de 20 cm, iar în dreptul pereilor
(pe reazeme) placa poate avea i vute.
Placa se armeaz e ca o plac cu armtur încruciat, e ca o plac
armat pe o singur direcie.
Radierile cu grinzi sunt alctuite din plci armate încruciat, rezemate
pe o reea de grinzi principale i secundare (g. 45). Alctuirea i armarea
grinzilor radierului nu difer de grinzile obinuite de fundaie.
Radierele cu planee ciuperci sunt folosite în special la silozuri, depozite
subterane, rezervoare îngropate (v. g. 40). Radierele cu dale groase se
folosesc la construcii la care datorit condiiilor de fundare se impune
realizarea unei rigiditi mari a fundaiei printr-o plac cu grosimea de 0,80—
1,20 m.
c. Fundaii speciale. Acestea sunt destinate unor construcii de forme

i înlimi deosebite cum ar courile de fum, castelele de ap, turnurile de
rcire, stâlpii de mare înlime (televiziune) etc, care reclam fundaii masive,
tip radier, un astfel de tip de fundaie este cea artat în gura 46, pentru un
co industrial, cu armtura diagonal pe mai multe rânduri; printr-o armtur
aezat pe fâii sub form stea, se realizeaz o densitate mare de armare în
zona central.
Fundaiile de beton armat, de orice tip, nu se toarn direct pe pmânt ci
pe un strat de beton simplu de circa 5 cm (50 mm) grosime denumit strat de
egalizare.
Fundaii prefabricate
Acestea se folosesc atât ca fundaii izolate pentru stâlpi sub form de
fundaie pahar, cat i la fundaii continue pentru zidrie sub form de blocuri
mici sau mari.
Unele tipuri de blocuri se dau în g. 47. Armarea acestora se realizeaz
dup aceleai reguli ca fundaiile continue; bancheta superioar are o lime
mai mare cu 10 cm decât limea zidriei b2. Blocurile se leag între ele cu
musti (bare de oel-beton) i cu mortar de ciment. Se pot folosi i fundaii
postcomprimate, precum i blocuri fr legturi.
Fundaii de mare adâncime în terenuri slabe

In cazul unor terenuri anate (nisip de plaje, terenuri de umpluturi etc.) terenul
se consolideaz prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatic.
Dac aceast soluie nu este economic, se folosete pentru consolidare
coloane de balast, compactate prin batere sau prin vibrare. Pentru consolidare
se pot folosi i explozii.
Fig. 44. Armarea unei grinzi de fundatie
Fig. 45. Armarea radierului cu grinzi
Fig. 46. Armare fundatie pentru un cos de fum industrial
Fig. 47. Blocuri prefabricate din beton
armat pentru fundatii continue
Fig. 48. Piloti de beton armat:

a-piloti batuti pana la pamant rezistent;
b-armarea unui pilot de beton armat pentru inngerea in pamant prin batere;
c- sectiuni ale pilotilor de beton armat
Fig. 49. Piloti de beton precomprimat
In anumite cazuri nu se poate evita folosirea piloilor de beton armat btui
sau turnai direct în pmânt, în golul forajelor fcute in acest sens (g. 48).
Piloii de beton armat au seciuni ptrate circulare sau poligoane prevzute
cu un vârf i sabot de batere, sudat de armtur. Armtura longitudinal este
alctuit la fel ca cea pentru stâlpii de beton armat, armtura transversal este
sub form de fret (g. 49).
Executarea armaturilor si montarea lor la constructii industriale

si speciale (beton armat-monolit pentru: hale industriale in cadre,
silozuri, magazii, stalpi si grinzi de rulare pentru macarale, rezervoare,
castele de apa etc.
ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE
Elementele plane verticale sunt folosite la perei de hale industriale sau

la construcii de locuine, atât ca elemente de închidere, cât i la elemente
portante integrate într-un sistem constructiv complex cum sunt construciile
din panouri mari sau construciile etajate cu diafragme.
Structuri cu diafragme
Structurile la care scheletul de rezisten este alctuit în principal de
continuitatea unor perei verticali de beton armat, denumite diafragme verticale
care împreun cu diafragmele orizontale ale planeelor, denumite aibe
realizeaz o structur spaial se numesc structuri cu diafragme. Diafragmele
verticale pot longitudinale sau transversale. Ele trebuie aranjate la distane
convenabile pentru a se încrca cât mai uniform în planul lor. La capete se
termin de regul cu întrituri (îngrori) denumite bulburi, alcatuite simetric
sau nesimetric.
Fig. 50. Armarea fundaiilor izolate

cu plase sudate plane i îndoite:
1 — linie de îndoire; 2 — linii de
tiere. Indicativul d arat câ se
folosesc bare dublate.
Diafragmele fr bulburi cu cap lamelar, se folosesc la construcii cu
înlime mai redus, unde acestea sunt mai puin solicitate.
Marginile golurilor practicate în diafragme creeaz montani i palei
care trebuie s aib o lime minim de 70 -75 cm (capete lamelare).
a. Armarea diafragmelor verticale. Pentru armarea diafragmelor
verticale se practic diferite sisteme, care in seama de lucrul acestor
diafragme, în special la solicitri extraordinare mari, care apar e din vânt,
e din aciunea cutremurului.
Se folosesc e armri continue, e armri pe zone care ine mai bine
seama de modul de solicitare a diferitelor zone (g. 51). Astfel la diafragmele
fr goluri, diafragmele se împart în 3 zone : zona I (zona bulbului), zona III
(zona interseciei) i zona II (zona peretelui propriu-zis al diafragmei).
La diagramele cu goluri mai apare zona IV (zona paleilor sau a captului
lamelar al diafragmei). Dimensiunile constructive ale zonelor sunt în raport
cu grosimea b a peretelui (pîn la 4—6 b) si de înlimea H a nivelului (
1/7H), precum i a limii h a diafragmei (0,1 h). Armarea minim a zonelor
este în funcie de amplasarea cldirilor.
Fig. 51. Alcatuirea constructiva a diafragmelor verticale
b. Imbinrile diafragmelor. Diafragmele se pot intersecta între ele prin

planuri orizontale i verticale în dreptul planeelor
La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul
carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele
barelor care intervin în intersecie (g. 53). Când armarea diafragmelor este
puternic având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze
o carcas local, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur prin
ancorarea lor conform normelor (40-45d).
Fig. 52. Innadirea plaselor

sudate: a-innadirea cu doua
bare transversale; b-innadirea
cu o bara transversala;
c-innadirea verticala fara nici
o bara transversala in plasa
inferioara.
Planeele prefabricate reprezint soluia obinuit pentru fragmele

executate în cofraje plane. In acest caz pentru planee folosesc panouri mari,
semipanouri sau predale cu suprabetonare. In g. 54 se indic un mod de
rezolvare a îmbinrii între plane i diafragmele verticale prin folosirea unor
console de beton.
c. Soluionri specice la execuia diafragmelor cu ajutorul
cofrajelor glisate. Datorit introducerii armturilor printre juguri, spaiului
mic i a prezenei pieselor componente ale cofrajului (tije de glisare), armarea
se realizeaz cu carcase verticale i orizontale preconfecionate. Centurile
care cuprind i golurile de îmbinare a diafragmelor cu planeele se armeaz
cu 4 Ø 8 (4 Ø 10) i cu etrieri închii Ø 6 la 30 cm. Centurile de capt vor
bine ancorate .
Fig. 53. Armarea intersectiilor de

diafragme in forma de L, T. si + :
a-armare cu retea din bare
independente;
b-armare cu plase sudate;
c-armare discontinua folosind
carcase;
1-bare independente neintrerupte in
intersectie; 2-plase sudate
Fig. 54. Imbinarea diafragmelor armate
cu plase sudate cu planee prefabricate
rezemate pe console de beton :
1 - console de beton; 2 - plase sudate;
3 — bare verticale pentru legtura
plaselor, dispuse intre consolele
de beton.
Fig.55. Imbinarea diafragmelor anuale cu plase sudate cu

planee prefabricate rezemate pe console din oel-beton:
a -detaliu de centura; b - detaliu de consol de rezemare;
1- plase sudate.
Rezemarea planeelor se face mai întâi provizoriu pe popi sau console

prinse de perete (g. 57).
d. Armarea buiandrugilor. Buiandrugii sunt elemente de legtur care
se monteaz deasupra golurilor (ui, ferestre etc), ind considerate elemente
de beton armat care preiau eforturi importante la sarcini orizontale, în special
din încrcrile seismice. Armarea buiandrugilor se poate face conform
schemelor din g. 58, a, b, c.
Fig. 56. Armarea planeelor de

beton armat monolit la structurile
cu diafagme executate cu cofraje
glisante.
Fig. 57. Rezemarea provizorie pe console Fig. 58. Moduri de armare a buiandrugilor: a- cu
metalice a planseelor prefabricate. bare inclinate; c- cu bare orizontale.
Armarea se realizeaz cu bare longitudinale (minimum 2 bare) bare

intermediare (la maximum 30 cm) i bare înclinate aezate adesea în cruce.
Etrierii se dispun la distane de 1,5 ori grosimea diametrulai sau la 15 d (d
ind diametrul barelor longitudinale).
Pentru a se asigura continuitatea de deasupra buiandrugilor cu diafragmele,
etrierii se prevd cu musti. Barele longitudinale se ancoreaz în diafragmele
alturate pe o lungime de minimum 50 d.
ARMAREA SCRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT
Scrile se armeaz cu un sistem de plci înclinate încastrate în grinzile

podestului putând avea i vanguri (grinzi marginale).
Placa înclinat (rampa) a scrii este armat pe o direcie ca o plac
obinuit, dublu încastrat în grinzile podestului. Armtura de rezisten din
câmpul plcii înclinate este ridicat pe reazem i ancorat în grinzile i în
plcile podestului.
In g. 54, a, b se arat modul de armare a unei scri turnat monolit, cu
bare OB 37, independente.
Fig. 59. a. Fâia

ceramica de 6,00 m
deschidere armata
cu toroane si carcase
sudate.
Sectiune longitudinala.
Fig. 59. b. Fâia ceramica
de 6,00 m deschidere armata
cu toroane si carcase sudate.
Sectiune transversala.
Fig. 60. a Armarea unei scari turnate monolit. Exemplul 1
Grinzile (vangurile i grinzile podestului P1 i P2) se armeaz ca grinzi

simplu rezemate drepte sau grinzi frânte. Grinzile au etrieri închii întrucât
sunt solicitate i la rsucire.
Scara ind în ansamblul construciei, împreun cu casa scrii o parte
rigid a construciei, este necesar ca toate prile ei componente s e la fel
de rigide sau s aib anumite zone care s lucreze ca articulaii.
Noile tehnologii de execuie a construciilor impun în prezent ca scrile s
e executate din elemente prefabricate. În acest sens sunt executate prefabricat,
podestele, rampele, vangurile i grinzile de podest, având concepute îmbinri
de continuitate. Sunt situaii când sunt folosite i elemente prefabricate
spaiale (rampa + podest); aceste elemente sunt îns dicil de transportat i
manipulat (g.60. c).
Armrile elementelor prefabricate de scar se execut dup regulile
obinuite, folosind în special plase i carcase sudate executate în fabrici.
Fig. 60. b. Plan cofraj si armarea unei scari turnate monolit. Exemplul 2
Fig. 60. c. Scara prefabricata pentru constructii din panouri mari.
ARMAREA CONSTRUCIILOR I ELEMENTELOR
DE CONSTRUCII SPECIALE
O serie de construcii inginereti pun probleme speciale de execuie i

armare. În aceast categorie de construcii sunt construciile realizate din
plci subiri, ca elemente componente ale acoperiurilor de hale industriale,
pereilor recipienilor pentru diferite produse (rezervoare, buncre, silozuri
etc), turnurile de rcire, courile de fum, stâlpii de înlime mare pentru
transportul energiei electrice, precum i construciile masive pentru poduri,
baraje, ziduri de sprijin, piste pentru aeroporturi etc.
Rezervoare circulare pentru lichide

In g. 56. a se vede alctuirea unui rezervor de beton armat aezat pe
sol, alctuit sub form de rezervor cilindric Ø 15,84 m, cu inlimea de 5
m. În acest rezervor încrcarea este dat de presiunea pcurei (mai mare la
baz). Armtura din perei este format din armtur circular (inelar) care
se petrece cel puin pe o lungime de 60 d i armtura longitudinal. Armtura
inelar este alctuit din bare Ø 10 dispus pe dou rânduri la distane
variabile cu tronsonul.
Legtura fundului rezervorului cu pereii se armeaz pentru preluarea
împingerilor din perei. Armtura este alctuit din bare Ø 10 i 8 dispuse
dup generatoare pe ambele fee la 15 cm între ele.
Acoperiul rezervorului se armeaz ca o cupol, iar inelul cupolei se
armeaz ca o grind circular. Fundul rezervorului (radier) se armeaz ca
o plac circular cu armtura radial i inelar dispus încruciat. Armarea
fundaiei inelare se face similar cu a unei plci obinuite. Detaliile de armare
se pot urmri pe g. 61, a.
Fig. 61. b Sectiune orizontala schematica

printr-un rezervor circular precomprimat.
Armarea poate fcut i cu plase sudate dac se respect condiiile de

petrecere (aceast soluie trebuie îns justicat economic). Armarea trebuie
s e puternic întrucât nu se admite ca betonul s sureze.
Modul de citire a planurilor de armare (g. 61)
1) Pentru cupola radier i fundaia inelar, armtura este reprezentat
prin desenarea custurilor pe unele sectoare circulare, înelegându-se c
armtura se extinde pe toat cupola i pe întreg radierul i inelul circular.
2) Armtura vertical din pereii rezervorului este reprezentat prin
diametrul barelor i distana dintre bare (msurat pe un cerc cu raza
stabilit, 1/2 în mod obinuit din raza maxim).
3) Armtura inelar din pereii rezervorului este reprezentat pe
tronsoane (I—IV), indicându-se diametrul barelor i numrul de bare pe
ecare tronson. Barele trebuie înndite prin petrecere pe 60 d (proiectele
conin de regul reprezentri detaliate).
Modul de fasonare a barelor i lungimile barelor este reprezentat in
seciunea transversal de lâng rezervor.
Fierarul betonist trebuie s poat stabili numrul de bare i lungimea
barelor de armare a rezervorului care nu este o problem uoar. În
detaliile artate sunt reprezentate modul de izolare, modul de traversare
a conductelor i bordarea golurilor etc.
Armtura inelar poate realizat sub form de armtur postîntins,
aplicat la rezervoare prefabricate formate din doage, sau la rezervoare turnate
monolit. Pretensionarea se poate face continu prin sârme SBP întinse cu un
dispozitiv de pretensionare care circul pe pereii rezervorului (biciclet) sau
prin pretensionarea unor poriuni din inel prin ancorarea armturii în nervuri
verticale special executate (g. 61, b). Acoperirea cu beton se obine prin
torcretare în cazul pretensionrii armturii.
Castele de ap
Castelele de ap sunt rezervoare plasate la înlime, folosind de obicei
la alimentarea cu ap a unei anumite industrii. Ca i rezervoarele ele pot
executate din beton armat monolit sau prefabricat i din beton armat
precomprimat. Unele castele se execut la sol, ind apoi liftate.
Castelele de ap se compun din: fundaii, turn de susinere i rezervorul
propriu-zis (gurile 62 i 63).
Fundaiile se realizeaz în mod obinuit de tip bloc cu cuzinet. Turnul
de regul se execut cu cofraje glisante speciale, lsând goluri pentru ui-
ferestre, scri, planee etc. unde armtura longitudinal se taie, dar se
bordeaz marginile golurilor.
În cazul cofrajului liftat la executarea castelului se procedeaz în modul
urmtor:
1) Se monteaz cofrajul pe un schelet de rezisten.
2) Se monteaz armtura peretelui i se pun distanieri.
3) Se execut liftarea i xarea la cot.
4) Se execut fundul rezervorului (partea de jos a cofrajului)
5) Se monteaz armtura din fundul rezervorului i din inelul
de legtur dintre turn i rezervor.
6) Se monteaz piesele de ptrundere pentru conducte.
7) Se execut betonarea în straturi orizontale de 10—15 cm. Turnarea
se face printr-o tehnologie strict pentru ptrunderea i compactarea
betonului i respectarea stratului de acoperire.
Fig. 62. Armarea peretilor si cupolei unui rezervor de apa de inaltime
Fig. 63. a. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare
Fig. 63. b. Armarea unui turn de castel de apa cu otel
OB 37 si PC 52, executat prin glisare
Detalii de armare.
Pe guri sunt date unele explicaii privind tipul de armtur i modul de
soluionare a unor detalii. Fierarul betonist trebuie s învee modul de armare
dup plane înainte de a începe fasonarea armturii.
Rezervoare cu planee ciuperci (rezervor de ap subteran)

Planeele dal i planeele ciuperci care se folosesc la construcii de
cldiri îi gsesc i o aplicare specic la execuia rezervoare.
Presiunile mari date de ap, de împingerea i greutatea pmântului
justic execuia monolit a unor astfel de rezervoare. Desigur c se pot gsi
i soluii prefabricate.
Din punct de vedere al armrilor prezint interes ciupercile care se
armeaz pe patru direcii perpendiculare paralele cu laturile panourilor i pe
muchii, pe direcia prilor având grij s se asigure lungimea de ancorare a
ecrei bare. Capitelurile ciupercilor pot cu dou pante.
Stâlpii ciupercai sunt plasai dup o reea rectangular la distane de
4 la 6 m. Plcile sunt întrite cu o reea legat sau sudat pus deasupra
capitelurilor. Armtura transversal a capitelurilor se realizeaz prin etrieri
închii îndesii pe toat înlimea capitelului i pe poriunea de stâlp de lâng
capitel.
Armrile colurilor i contururilor radierului i al plcii superioare se
soluioneaz similar ca la rezervoarele obinuite. Aceste zone au prevzute
de regul vute. Armtura va bine ancorat sau chiar va folosit armtura
continu în aceasr zon. Plcile, pereii i radierul au armare dubl
încruciat.
Planeele dal sunt de fapt planee ciuperci cu capitelul înglobat în plac
care de aceast dat este mai groas decât la celelalte planee.
Silozuri i buncre
Silozurile pentru ciment, cereale etc. sunt destinate depozitrii i
conservrii în bune condiii a acestor produse. sunt de regul multicelulare cu
celule circulare, dreptunghiulare sau poligonale, de înlime mare, construite
alturat, având pereii apropiai sau comuni; celulele sunt amplasate pe
o fundaie comun (radier general). Silozurile au un turn elevator pentru
încrcri, descrcri, uscare etc.
Celulele silozurilor se armeaz pentru a prelua presiunea radial dat
de încrcarea produsului depozitat, de compresiunea dat de la aciunea
forelor orizontale (vânt, cutremur, etc.), la efectul dinamic al încrcrilor i
pentru prevenirea surrii betonului, din încrcri sau ca urmare a contraciei
variaiilor de temperatur etc.
Unele silozuri reazem prin intermediul unor grinzi foarte înalte (tip
perete), numite grinzi perei, care se armeez special. Unele silozuri au i
subsoluri. De regul grosimea pereilor nu coboar sub 15 cm.
Celulele silozurilor se armeaz dublu cu armtur încruciat pe cel puin
2/3 din înlime, în mod similar cu rezervoarele se armeaz placa de baz
(fundul) celulelor. Partea de sus a silozurilor este-acoperit cu plci cu goluri
de încrcare i vizitare armate încruciat i întrite cu inele puternic armate.
În g. 64 se arat o variant de armare pentru celulele poligonale a unui
siloz armat cu plase sudate, îndoite pentru asigurarea legturilor la colurile
celulei.
De regul silozurile se armeaz cu bare Ø8.. .16 aezate la distane
variabile (1—20 cm). Înndirea armturii se face conform regulilor pe o
lungime de 40 d i nu mai mult de 1/4 din totalul armturii în aceeai seciune.
Acoperirea cu beton se ia de 2,0—2,5 cm.
Stelele dintre celule se armeaz în mod special, iar pereii din dreptul
stelelor sunt îngroate (g. 65), având i armtur sub form de V.
Fig.64. Armarea cu plase sudate a peretilor unui siloz.

Grosimea peretilor nu este desenata la scara
Fig. 65. Armarea peretilor unui siloz cu celule dreptunghiulare.
Stâlpi cu destinaie special i construcii turn

a. Stâlpii LEA i de telecomunicaii. Pentru linia de transport i distribuie
a energiei electrice, pentru telecomunicaii i transport c.f., transport urban
etc. se folosesc stâlpi de beton armat i beton precomprimat prefabricai.
Seciunile stâlpilor pot similare cu cele artate anterior
Modul lor de execuie este destul de diferii: • stâlpi turnai monolit; •
prefabricai prin vibrare; • preturnai orizontal sau vertical; % centrifugai;
• precomprimai cu armtura aderent; • asamblai din tronsoane prin
postcomprimare etc.
b. Stâlpi peron. Pentru anumite construcii industriale se execut stâlpi
cu console lungi în capul lor pe care reazem diferite elemente de construcii
(ferme luminator, grinzi, elemente de suprafee etc.).
Stâlpul prezint interes întrucât la partea de jos este un stâlp cu goluri,
care are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu musti
pentru realizarea continuitii).
TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ

PENTRU ARMATURI
Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de
descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si
operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare.
In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si
locului de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de
transport, manipulare si montaj a armaturilor fasonate.
Executia lucrarilor de armare din bare independente pân la punerea lor in
opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele:
1 Transportul otelului beton
2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport
3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi,
4 Descolaciri si indreptari
5 Taiere si sudare cap la cap
6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc.
7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare
fasonate
8 Controlul calitatii
9 Depozitarea armaturilor nite
10 Incarcarea armaturilor nite in mijloc de transport si transportul lor la
punctual de lucru
11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera
12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire,
pozarea puricilor si distantierilor etc.)
13 Vericarea operatiilor de montaj
14 Betonarea elementului
In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simplica foarte
mult.
Manipulaera, transportul si depozitarea otelului armaturilor

Se face conform instructiunilor furnizorului, respectând standardele in
vigoare.
a. Manipulaera, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca
bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetându-
se. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe sa de debitare-fasonare
(obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe
ecare element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care
sunt fasonate barele din legatura etichetata).
Greutatea legturilor este în funcie de gradul de mecanizare a atelierului
i a antierului.
b. Armtura fasonat ca plase i carcase sudate. Aceasta se
confecioneaz pe linii tehnologice specializate cu un ux tehnologic bine
precizat.
MONTAREA ARMTURILOR
Armtura din elementele de beton armat pentru a conlucra cât mai bine
cu betonul trebuie s realizeze o carcas spaial la elementele liniare (grinzi,
stâlpi, arce) i o plas sau o serie de plase plane la elementele plane (plci,
perei).
Carcasele i plasele se realizeaz din ce în ce mai mult prin asamblarea lor
cu sudur în puncte la maini speciale de sudat care asigur o productivitate
ridicat prelucrrii armturilor.
d) e)
a) b) c)
Fig. 66 Dispozitive de prindere.
Asamblarea acestor tipuri de carcase i plase se face prin legarea

interseciilor barelor încruciate (noduri).
Legarea barelor cu sârm

Legarea nodurilor se face de regul cu dou re de sârm neagr 01... 1,5
mm (livrat conform STAS 889 — 76). Plasele de sârm din plci i perei
se leag în mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel puin dou rânduri de
noduri.
Pentru restul interseciilor se admite legarea din dou în dou noduri, în
ah dac acest lucru este specicat în proiect.
Numrul de legturi i felul legturilor la noduri este în funcie la transport
i manipulri.
La stâlpi i grinzi, agrafele i etrierii se leag cu sârm la ciocuri, iar
etrierii i punctele de intersecii cu barele longitudinale (obligatoriu la
coluri). Restul armaturii se leag de etrieri din 2 în 2 intersecii în ah. Barele
înclinate se leag de primii etrieri cu care se încrucieaz. Fretele se leag de
toate barele cu care se încrucieaz; de asemenea se leag de toate barele cu
care se încrucieaz etrierii înclinai i agrafele înclinate.
a. Modul de execuie a legturilor cu sarme simple. Nodurile cu
sârma care se execut sunt: noduri simple (g.VII. 18, a, b, c). noduri duble
încruciate (g. 67) si noduri în furc sau noduri moarte. Sârmele sunt
pregtite pentru legat în mnunchiuri de sârme scurte i îndoite în form
de U. Prima bucl a nodului se face cu mâna, prin introducerea sârmelor
sub încruciare, se rsucete mai întâi cu mâna apoi cu cletele sau patentul.
Pentru a înva execuia noduriler trebuie urmrite gurile 67, a, b, c, d, e din
care rezult fazele de execuie; astfel în g. 67, a, se vede executarea unui
nod simplu pentru punctul de încruciare a dou bare în unghiul drept (plase
i carcase arat modul de executare a unei legturi între barele longitudinale
i etrieri.
b. Legarea cu cleme i agrafe cu ochiuri. Pentru a se mri productivitatea
la legarea sârmei se pot folosi mai multe sisteme din care cel mai utilizat
este dispozitivul cu cârlig de rsucit sârma (g. 68), care înlocuiete cletele
patent la operaiile de legare a barelor de oel-beton
Fig. 67. Tipuri de legturi Fig. 68. Dispozitiv cu cârlig

a încrucirii barelor de rasucit sârma
de armtur
In primul sistem se folosesc cleme în form de U din sârm neagr,

care se îndoaie pe ciocul dispozitivului i apoi prin rotirea dispozitivului se
realizeaz împletirea sârmei.
Al doilea sistem const din confecionarea unor sârme legate cu ochiuri
la capete (agrafe) confecionate la un dispozitiv special, care apoi se rsucesc
cu dispozitivul de rsucit (cârlig) cu miner (g. 69); cârligul dispozitivului
se introduce în ochiurile agrafei i prin rsucire se realizeaz nodul. Capul
dispozitivului de rsucit se poate învârti i prin simpla tragere a dispozitivului,
datorit unor caneluri interioare de ghidaj aate în interiorul dispozitivului
(capul cu cârlig al mânerului).
Fig. 69. Rsucirea agrafelor
pentru legat armturi:
a - mâner cu cârlig pentru
rsucirea agrafelor;
b- agraf de sârm cu ochiuri
pentru legat armturi.
Fig.70.Dispozitiv pentru confecionarea

agrafelor cu ochiuri.
In g.70 se arat modul de confecionare a agrafelor (legturi cu ochiuri)

la un dispozitiv simplu, cu dou nivele. Sârma introdus în gurile suportului
manivelei i în dou cârlige, se rsucete formând cele dou ochiuri prin
invirtirea succesiva a manivelelor.
Montarea armturii legate direct pe cofraj

Montarea armturii direct în cofraj se practic din ce în ce mai puin
datorit consumului mare de manoper, totui la livrri mici, când nu
se dispune de armtura confecionat în ateliere se mai utilizeaz si acest
procedeu de montare a armturii în cofraj.
Inainte de începerea operaiilor de montare a armturilor se cur
cofrajele. Curirea cofrajului se face prin splarea cu furtunul, mturare sau
curire cu aer comprimat.
Preocuparea principal a erarului betonist trebuie s se îndrepte spre
poziionarea corect a armturii prin mijloace sigure, pentru a se asigura
acoperirea cu beton care confer armturii durabilitate, iar elementului
siguran i abilitate în exploatare.
a. Armarea fundaiilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea
ordine: • se fasoneaz barele; • se cur stratul de beton de egalizare; • se
aaz armtura în poziia prevzut în proiect; •se poziioneaz puricii, având
dimensiunea care s asigure acoperirea cu beton (care este mai mare decât la
celelalte elemente); •se leag armtura.
b. Armarea stâlpilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea
ordine: • se introduc întâi etrierii peste mustile lsate din fundaie sau din
stâlpul inferior; • se introduc barele longitudinale care se leag de musti
i se traseaz cu cret pe o bar longitudinal poziia etrierilor; • se leag
etrierii începând de sus în jos la distanele prevzute în proiect (conform
indicaiilor anterioare); • se monteaz cofrajul stâlpului; • carcasele stâlpului
se poziioneaz cu distanieri circulari, agrafe i sârme cu care se leag de
cofraj.
c. Armarea grinzilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea ordine
: • se termin cu montarea armturii din stâlpii de la capetele grinzii; • se
traseaz poziia etrierilor cu creta pe cofraj; se poziioneaz etrierii pe cofraj,
în dreptul semnelor; etrierii închii se las cu latura de sus deschis; •se
introduc barele drepte de la partea de jos, se leag cu sârma în poziie corect,
de etrieri;se introduc distanieri în fundul cofrajului; • se introduc barele
ridicate i de montaj; • se închid etrierii i se leag; • se monteaz distanieri
laterali pentru asigurarea acoperirii cu beton.
d. Armarea pereilor plani sau curbi, verticali sau înclinai:
•se monteaz dup ce s-a executat cofrajul unei fee a peretelui;
•se traseaz pe cofraj poziia barelor verticale i orizontale care
formeaz e o plas legat, e dou plase legate (dup planurile de armare.);
• se începe cu un grup de bare verticale, de regul de la margini de care se
leag barele orizontale, dup care se continu cu barele verticale i în cele din
urm se monteaz cele orizontale. Poziia barelor se xeaz de cofraj cu cuie;
• se monteaz distanierii din mas plastic (sau sârme rigide îndoite cu
capete din mas plastic);
• se monteaz al doilea perete al cofrajului i se veric poziia armturilor.
Fig. 71. Dispozitiv reglabil pentru indoirea barelor

ridicate in placi
e. Armarea plcilor orizontale. Aceast operaie se execut în

urmtoarea ordine: • se traseaz cu cret poziia barelor; • se monteaz barele
drepte ; de regul alternate cu bare ridicate gata fasonate (Ø< 12) sau cu
bare care urmeaz a îndoite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie speciala
(g.71), prinzind bara in cârligul furcii; • îndoirea barelor direct pe cofraj
este precedat de însemnare cu creta a punctelor superioare i inferioare a
barelor care se îndoaie; • se aaz barele de repartiie de la partea inferioar
i superioar (bare de montaj) i se leag cu sârm; • dac apare necesar
se monteaz clreii; • în cazul armrii pe dou direcii (încruciat) se
procedeaz în mod similar.
ABATERI l TOLERANE ADMISIBILE PENTRU
ARMTURILE GATA MONTATE
În STAS 6657/1 - 76 Elemente prefabricate din beton armat i beton

precomprimat. Condiii generale, se dau toleranele i clasele de precizie
pentru execuia elementelor, tiparelor, cofrajelor etc.
În STAS 7721 - 67 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton
se indic abaterile de form, dimensiuni i tolerane pe clase de precizie etc.
Proiectele arat clasele de precizie cerute i dau sau prevd toleranele
care trebuie respectate.
La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul
carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele
barelor care intervin în intersecie. Cand armarea diafragmelor este puternic
având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze o carcas
local, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur prin ancorarea
lor conform normelor (40-45d).
Cap. 7. MONTARE PIESE INGLOBATE IN BETON
Pe parcursul derularii executiei constructiilor, in diferite etape si faze ale

procesului tehnologic, proiectantul prevede montarea unor piese metalice
inglobate in elementele de constructie. Aceste elemente din otel poarta
denumirea de piese inglobate.
Piesele inglobate au un rol binedenit si sunt proiectate / executate /
montate (inglobate) pentru crearea unui intreg cu elementele de constructie.
Pentru ecare piesa inglobata, proiectantul precizeaza in documentatia
de executie toate caracteristicele, dimensiunile, pozitia si cotele unde trebuie
montate.
Daca piesele inglobate nu sunt de mare complexitate, acestea pot
confectionate in atelierele proprii de confectii metalice. Acestea sunt
executate dupa detaliile de executie, vericate si receptionate de cei in drept.
Pentru montarea lor la pozitie, se marcheaza loculul, pozitia, cota,
conform detaliilor din proiect. Se confectioneaza suporti din otel-beton
pentru sustinerea la pozitie si pentru rigidizare. Piesele inglobate sunt
prevazute deobicei cu praznuri (mustati) pentru rigidizare si inglobarea in
masa de beton. Inainte de montare, piesele inglobate se verica daca respecta
conditiile mentionate in caietele de sarcini: numar de praznuri, dimensiunea
praznurilor, etc.
Exemplu de piese inglobate ce pot confectionate in atelierele proprii:
placute si ancore care se monteaza la elementele prefabricate; rame metalice
din cornier care bordeaza diferite goluri lasate intr-un element de constructie,
elemente de trecere din teava metalica pentru trecerea diferitelor elemente
de instalatii (tevi) prin peretii elementelor de constructie; diverse prole
metalice din oteluri laminate cu rol de consola pentru echipamente ce vor
montate ulterior, etc.
Piese inglobate metalice de complexitate mare, sunt proiectate de
proiectanti de specialitate si sunt comandate spre a executate in intreprinderi
de confectii metalice de specialitate. Exemple: echipamente pentru stavile la
baraj deversor: butoni stavile, ghidaje stavile, praguri stavile, con aspirator la
centrala hidroelectrica, blindaje la camera spirala, etc.
Cap. 8. EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE
PREPARAREA BETONULUI
Prepararea betonului se face in statii de betoane centralizate de catre
echipe specializate in acest scop.
TRANSPORTUL BETONULUI
Condiiile în legtur cu transportul
Transportul amestecului proaspt de beton de la locul de preparare la

locul de punere în oper trebuie fcut în minimum de timp. pentru ca în acest
interval s nu înceap priza cimentului; mrimea intervalului este funcie deci
i de factorii care inueneaz timpul de priz i anume natura cimentului,
temperatura aerului etc.
Pentru betoanele fr aditivi termenul maxim între preparare i punere în
lucrare nu trebuie s depeasc:
1.La cimenturile cu întrire normal 75 s pentru temperatura amestecului
de beton între 10 i 30°C i 90 s pentru temperatura amestecului sub -|-10ºC
2.La cimenturile RIM 60 s pentru temperatura amestecului între 10º i
30°C i 75 s pentru temperatura amestecului sub +10°C.
Un alt element de care trebuie s se in seama este c transportul trebuie
astfel organizat, încât betonul s sufere minimum de manipulri, pentru c
orice manipulare înseamn o posibilitate de segregare.
i zguduirile din timpul transportului au ca efect o tendin de segregare,
în special la betoanele la care nu exist o bun coeziune între mortar i
agregatele mari — acestea din urm deplasându-se spre partea inferioar, iar
mortarul i în special laptele de ciment ridicându-se spre partea superioar.
Segregarea betonului produs în timpul transportului i manipulrilor
poate favorizat de o sum de factori interni i anume exces de ap în
compoziia betonului, o compoziie granulometric a agregatelor cu procent
mic de nisip i parte n, dozaj redus de ciment, precum i de factori externi
cum ar ocurile, trepidaiile. o descrcare rapid etc.
Pentru evitarea segregrii trebuie luate o serie de msuri, unele în ceea ce
privete compoziia, altele în ceeace privete manipularea betonului.
O alt condiie de care trebuie s se in seama în timpul transportului este
pstrarea intact a compoziiei i caracteristicilor betonului fabricat: pentru
aceasta este necesar ca mijloacele de transport s e etane pentru a nu se
produce pierderi de lapte de ciment i ca betonul s e ferit de ploaie, ari
sau înghe.
In transportul betonului de la locul de preparare la punerea în oper exist
dou operaii distincte: transportul pân la obiect i manipularea la obiect a
betonului pân la punerea lui în lucrare.
Transportul betonului de la locul de preparare la obiect
a. Transportul la distane mici. Transportul betonului în interiorul

antierului de la staia de betoane la obiect se poate face cu autobasculante,
cu dumpere miei sau cu vagonei. Se mai pot folosi bene de diferite capaciti
transportate pe autocamioane obinuite sau de macaralele turn care deservesc
obiectele.
La lucrrile mici, când prepararea betonului se face cu betoniere instalate
în apropierea obiectului, transportul se poate face cu roabe sau tomberoane.
Transportul cu roaba nu este recomandabil decât la distane foarte mici.
Se pot folosi roabe de lemn, îns cptuite cu tabl sau roabe metalice
uoare, cu capacitatea de 60-80 1.
Pentru ca betonul s nu se întreasc pe pereii tomberoanelor, sau ai
roabelor, este necesar ca la terminarea lucrului i la pauza de mas, acestea s
e bine curate i splate.
Înclinarea maxim a cilor de transport pentru roabe, în direcia în care
circul pline, este de 4<V0 în ramp (urcare) i 12% în pant (coborâre);
pentru tomberoane, rampele i pantele maxime stat de 3%.
De la 50—60 m distan mai avantajoase decât tomberoanele sunt
vagonetele basculante cu traciune manual, circulând pe cale îngust (de
0,6—0,75 m).
Capacitatea util a acestor vagonete este de 0,50 ms i se pot folosi în
condiii avantajoase pe distane între 100 i 300 m.
Ci de transport pentru roabe i tomberoane. Pentru ridicarea productivitii
muncii la transportul betonului cu roabe i tomberoane este necesar s se
amenajeze ci de transport potrivite.
Obinuit, cile de transport pe pmânt pentru roabe se fac din dulapi de 4
cm grosime btui pe traverse de lemn. Capetele dulapilor sunt tiate rotund,
un capt concav, unul convex, astfel încât s se poat schimba direcia cii;
în acest fel, schimbarea direciei se poate face pân la un unghi de 20°. Peste
20°, la schimbarea de direcie se folosesc piese speciale.
b. Transportul pe distane mari. La distane mai mari betonul poate
transportat în bene cu autocamioanele sau în autobasculante. Transportul cu
aceste mijloace se poate face pân la 8 km distan i numai dac consistena
betoanelor se încadreaz între urmtoarele limite (exprimate prin tasarea
cornului):
- Max. 5 cm, dac betonul este fr aditivi plastijiani
- Max. 8 cm, dac betonul are în compoziia lui aditivi plastijiani
Distana maxim admis la transportul cu autobasculante se stabilete
prin încercri preliminare, sau prin comparare cu cazuri similare — urmrind
s nu se produc segregri.Pentru betoanele care nu se încadreaz în aceste
limite trebuie folosite autoagitatoarele.
Intervalul de timp dintre prepararea betonului i încrcarea în
autobasculante sau autoagitatoare, nu trebuie s e mai mare de 15 min.
Autoagitatoarele preiau de la central amestecul de beton proaspt, pe
care îl omogenizeaz, prin agitare, tot timpul transportului.
Transportul cu autoagitatoare se admite pentru betoane având consistena
caracterizat prin tasarea conului peste 3 cm.
La distane peste 10 km exist riscul ca betonul s înceap s fac
priz în timpul transportului. Peste 10 km distan este necesar folosirea
autobetonierelor. In acest caz centralele livreaz amestecul uscat (ciment i
agregat), dozat în consecin. Avantajul acestui procedeu este c adugarea
apei i prepararea betonului poate început în orice moment pe parcurs i
chiar la ajungerea pe antier. Capacitatea acestor autobetoniere este foarte
mare, adesea peste 2 000 1.
Durata transportului betonului la folosirea autobasculantelor sau
autoagitatoarelor, în funcie de temperatura exterioar i de felul cimentului
utilizat, nu trebuie s depeasc:
1.La folosirea cimentului cu întrire normal 45 min dac temperatura
exterioar este peste +20°C j 60 min dac este cel mult +20°C,
2.La folosirea cimenturilor RIM 30 min la temperaturi peste +20°C i 45
min la temperaturi pân la +20°C.
La folosirea autoagitatoarelor se admite depirea acestor durate dac
în compoziia betonului se folosesc aditivi întârzietori i numai cu acordul
destinatarului.
Manipularea la obiect a betonului
Betonul adus lâng obiect trebuie ridicat sau coborât la punctul de turnare.
Aceast manipulare se face în foarte multe feluri: folosind boburi,
macarale de diferite tipuri, jghiaburi sau burlane, benzi rulante, pompe etc.
Ca mijloace de manipulare intermediare i recipiente de transport se
folosesc buncre basculante, tomberoane, benele cu fund mobil, benele
basculante etc.
In cele ce urmeaz sunt artate utilajele folosite mai mult pe antierele
noastre.
a. Buncr basculant (g. 1). Buncrul basculant servete pentru
transbordarea betonului i mortarului adus cu autobasculantele,
autoagitatoarele sau cu autobetonierele în mijloace de transport cu capaciti
mici, cum sunt roabele, tomberoanele, benele etc. Acest utilaj se compune
din suport, buncr, mecanism de închidere, instalaie hidraulic de basculare
i instalaie electric. Buncrul este articulat de suport cu dou brae; pentru
înlesnirea golirii, de el este xat un vibrator.
b. Ben cu fund mobil (g. 2). Cu aceste bene se poate transporta betonul
de la un buncr basculant — cu o macara — la punctul de turnare. Aceste bene
pot servi i la transportul altor material granulare sau pulverulente — în vrac
sau sub form de past. Bena este susinut de un cadru metalic compus din
4 picioare i un postament. Deschiderea benei pentru golire se face manual,
cu un sistem de pârghie care acioneaz dou sectoare ale fundului ‘cutiei.
Agarea de cârligul macaralei se face cu un cablu care trece prin 3 ochiuri
prevzute la marginea superioar a cutiei.
c. Ben basculant tip papuc Aceast ben se utilizeaz obinuit la
punctele de lucru deservite de macarale turn, autoagitatoare etc. Aezate
alturat, dou câte dou pe sol, ele pot încrcate direct din autobasculante
i apoi ridicate i transportate de macara la locul de turnare.
Bena este de tabl, cu partea din fa în form de piramida, închis i
prevzut cu un închiztor acionat manual; partea din spate este deschis
pentru a se turna betonul. Bena este rigidizat cu un cadru din prole
metalice, formând o sanie care protejeaz închiztorul (ca sa nu e izbit la
descrcarea betonului) i uureaz manipularea. La partea din spate bena are
urechi pentru prinderea de cârligul macaralei.
Fig. 1. Buncr basculant de 3 t: Fig. 2. Bena cu fund mobil

1- buncr: 2 - articulaie; 3 -suport.
d. Boburi. Boburile servesc pentru ridicarea diferitelor materiale de
construcii. Ele se compun dintr-un turn de lemn sau metalic, o platform,
un troliu mecanic, scripei etc. Productivitatea lor este mai ridicat decât a
altor mijloace de ridicare, din cauz c micarea platformei ind ghidat de
glisiere, se pot folosi viteze mari de ridicare i de coborâre, nemaiind pericol
de balansare.
1. Bob elevator de 500 kg.f
La înlimi pân la 12 m bobul are stabilitate proprie; peste 12 m trebuie
ancorat de construcie.
Productivitatea, considerând 10 cicluri/h, este de 5 t/h.
2. Ascensor pe catarg de 0,7 tf. Acesta este un ascensor pentru materiale
i persoane. Ascensorul se monteaz la exteriorul cldirii, ancorat de cldire
i se ridic odat cu aceasta. Se utilizeaz la construcii înalte pân la 50 m.
Catargul ascensorului este format din tronsoane demontabile, alctuite din
4 evi verticale contravantuite în cruce. Pe ecare eava vertical este xat
câte o cremalier care servete la ridicarea cabinei.
Fig. 3. Bob elevator:

1-platform;
2- tronson inferior;
3 -tronson curent;
4 -turn
Cabina metalic, de form paralelipipedic, este protejat de jur împrejur

de o plas de sârm. În cabin este montat mecanismul de ridicare i de
comand interioar. Masa cabinei este compensat de o contragreutate xat
de un cablu care trece pe o rol xat în vârful catargului. Contragreutatea
culiseaz pe partea opus cabinei. La sol, cabina se aaz pe staia de baz
împrejmuit cu sârm, cu o u de acces, pe care este plasat i o cutie cu
apa-ratajul electric de comand exterioar.
Staia i catargul sunt xate pe o fundaie de beton. Manevra de ridicare i
coborâre se poate face i de la staia de baz i din cabin. Toate comenzile, prin
butoane electrice, sunt pe tensiunea de siguran de 42 V. Viteza de ridicare a
cabinei este de 39 m/min, iar dimensiunile cabinei sunt de 3,00x1,30x2,70 m.
Productivitatea medie, pentru 7—8 cicluri/h, este de 6—7 t/h.
e. Macarale. Cea mai simpl macara este format dintr-un stâlp de lemn
sau metalic, care susine o consol (g. 35), la captul creia este xat un
scripete manevrat manual de la sol. Ridicarea în acest fel a betonului se
face numai accidental, pentru cantiti foarte mici, la reparaii i completri.
Manevrarea trebuie fcuta de la 5,00—6,00 m disitan de stâlp pentru a nu
se produce accidente.
Fig. 4. Macara manual.
1) Macaraua Pionier de 0,75 tf este o macara simpl i uoar care poate

instalat la sol sau pe planee.
Deplasarea i rotirea braului macaralei se face manual. Mecanismul de
acionare const dintr-un motor electric legat cu troliul.
Inlimea de ridicare, când este xat pe un planeu, este de 30,00 m, iar
raza de aciune este de 2,90 m.
Viteza de ridicare a sarcinei ajunge la 30 m/min.
2) Macaraua turn MT 40 de 40 tfm este o macara cu turn rotativ, care
poate folosit la execuia de construcii de locuine cu P + (8—9) niveluri
i la unele construcii industriale.
Partea superioar a macaralei, cuprinzând platforma turnant, sgeata,
cabinele de comand i mecanismele de acionare (în afar de cel pentru
translaie), se sprijin, pivotant, prin intermediul unui cerc de rulare montat
pe partea inferioar a macaralei.
Cruciorul de rulare, format dintr-o platform masiv, reazem pe patru
boghiuri cu câte dou roi, din care dou ruleaz pe o in i dou pe cealalt.
Acionarea se face prin motoare electrice. Mecanismele sunt acionate de alte
motoare electrice individuale, comanda lor fcându-se din oricare din cele
dou cabine de comand.
Montarea i demontarea macaralei se face cu ajutorul mecanismelor
proprii. Calea de rulare se realizeaz pe ine tip 40, cu un ecartament de 3,80
m. Deschiderea maxima a sgeii este de 20,50 m, iar cea minim de 8,30 m.
Capacitatea de ridicare este de 2 tf la 20,50 m i 4 tf la 8,30 m. înlimea de
ridicare la deschiderea maxim este 26,50 m, iar la cea minim 40,00 m.
3) Macaraua turn universal Liebherr 36 HB/36 HBS, de 27 tfm.
Aceast macara, fabricat în R.F.G., se livreaz în dou variante:
varianta x pe fundaii, x ancorat de cldire, crtoare (tip
36 HB) i varianta mobil pe ine (tip 36 HBS). Aceast macara
se folosete în mod obinuit la cldirile de locuine i la unele
construcii industriale.
Braul înclinabil este montat pe o platform rotativ, în vârful turnului,
sgeata ind articulait la un turn scund, excentric fa de turnul macaralei.
Sgeata i turnurile sunt executate din grinzi cu zbrele metalice. Mecanismele
sunt acionate de motoare electrice individuale.
În varianta stabil, macaraua este xat în fundaie, iar pentru înlimi de
peste 45,00 m se ancoreaz i de cldire. In varianta crtoare, macaraua se
ridic singur prin mecanismul de ridicare a sarcinii.
f. Benzi rulante. Benzile rulante se folosesc pentru transportul betonului
pe antierele mai mici, pe care nu rezult raional din punct de vedere
economic s se monteze macarale turn, sau în zone pe care macaraua turn
montat nu le-ar putea acoperi.
O astfel de instalaie este compus (g. 5) dintr-un buncr de alimentare
i din dou transportoare cu band articulate, orientabile, prevzute cu roi
pentru deplasare. Benzile se pot folosi i independent.
Fig. 5. Instalaie cu benzi rulante pentru transportul betonului.

Capacitatea buncrului de alimentare este de 0,80 ms, lungimea unei
benzi 6,00 m, iar productivitatea 10 m3/h.
Acest procedeu se folosete pentru distane scurte i debite de turnare
mari (10—20 ms/h).
Betonul trebuie s aib o consisten plastic-vârtoas care asigur
coeziunea necesar a acestuia i nu permite pierderi de lapte de ciment.
Unghiurile maxime de înclinare ale benzii, în funcie de tasarea conului,
sunt:
- Pentru consisten vârtoas (tasare con 1—4 cm) la ridicare 18°, iar la
coborâre 12°
- Pentru consisten plastic (tasare con 5—8 cm) la ridicare 12°, iar la
coborâre 10°
Pentru ca s nu se produc segregri la descrcare, este necesar ca betonul
s nu cad liber de la înlime mai mare ca 50—60 cm; pentru înlimi mai
mari se pot folosi jgheaburi sau pâlnii.
g. Transportul prin jghiaburi i tuburi.
Pentru turnarea unor fundaii sau a unor
construcii în pant, cum sunt de exemplu
tribunele sportive, se pot folosi jgheaburile
de lemn cptuite cu tabla, sau din tabl
groas de 1—2 mm grosime rigidizat cu
corniere.
Panta maxim este de 30°, astfel încât
betonul s curg încet, fr a se segrega. La
captul jgheabului se xeaz un opritor i
Fig. 6. Tuburi de
lemn i burlane de
este indicat s existe o platform de primire
tabl pentru turnarea a betonului, pe care s se poat face, dac
betonului. este necesar i reamestecarea lui.
La lucrrile importante se poate organiza
distribuia betonului dintr-un punct, printr-
un jgheab mobil, suspendat de un cablu.
Pentru înlesnirea curgerii betonului se
pot aplica pe jgheaburi vibratoare de
cofraj. Pentru turnarea pe vertical a
betonului de la înlimi de peste 2,00 m
se pot folosi tuburi de lemn sau burlane
de tabl. Tuburile de lemn, cu seciunea
dreptunghiular, au prevzute la interior o
serie de icane care reduc viteza de cdere
a betonului, împiedicând segregarea lui
(g. 6). Burlanele de tabl sunt alctuite
din pâlnii tronconice articulate între ele
prin cârlige.
h. Transportul pneumatic i cu pompe. Transportul pneumatic al
betonului (prin utilizarea aerului comprimat) i transportul cu pompe mecanice
cu piston, nu sunt indicate la executarea construciilor de volum redus.
Utilizarea pompelor cu piston ia în prezent o rspândire din ce în ce mai
mare la lucrrile industriale, constituind mijlocul de transport cel mai ecient.
Detalii asupra utilajelor folosite i asupra organizrii lucrului vor artate
în capitolele respective.
PUNEREA ÎN OPER A BETONULUI
A. CONDIIILE GENERALE DE TURNARE I COMPACTARE

A BETONULUI MONOLIT
Lucrri premergtoare
a. Condiiile generale care trebuie avute în vedere înaintea i în timpul

turnrii betonului. Punerea în oper a betonului este una din operaiile cele
mai importante în realizarea construciilor de beton i beton armat. Rezistena
i durabilitatea unei construcii depinde în cea mai mare msur de grija i
atenia care s-au dat turnrii i compactrii betonului.
Inainte i în timpul punerii în oper a betonului trebuie urmrite o serie
de probleme legate de calitatea terenului de fundaie, dimensiunile gropilor
de fundaie, calitatea armturilor i meninerea lor la poziiile din proiect,
calitatea cofrajelor, consistena i omogenitatea betonului proaspt primit,
realizarea corect a turnrii i compactrii betonului etc.
Pentru ca punerea în lucrare a betonului s se poat desfura în cele
mai bune condiii, este necesar ca în prealabil s se ia o serie de msuri
pregtitoare i anume: controlul realizrii corecte a tiparelor, a armturilor
i îndreptarea eventualelor deciene, pregtirea suprafeelor betoanelor
turnate anterior, pregtirea cilor pentru transportul betonului, vericarea i
repararea utilajelor pentru prepararea, transportul, turnarea i compactarea
betonului. În primul rând trebuie vericat ca instalaiile de ap i de energie
(electric, aer comprimat etc.) s funcioneze corect.
b. Vericarea terenului i gropilor de fundaie. La orice construcie,
prima din lucrrile de betoane este cea a fundaiilor; primul din betoanele
de fundaii este cel turnat în pmânt. Înainte de turnarea betonului, trebuie
fcut pregtirea terenului de fundaie. Ultimul strat de pmânt din gropile de
fundaie trebuie spat numai cu puin înainte de turnarea betonului, pentru ca
acesta s rezeme pe pmânt nealterat. Se veric de asemenea, dimensiunile
în plan ale gropilor de fundaie, cota fundului gropilor; faa spturii trebuie
s e în acelai plan orizontal.
c. Controlul cofrajelor i susinerilor lor. Dup terminarea lucrrilor
de cofraj, acestea sunt vericate i recepionate de conducerea antierului,
care le pred echipei de erari-betoniti. Acetia execut lucrrile de armare.
Dup vericarea i recepia lor, ele sunt predate betonitilor, care încep s-
i monteze cile penitru transportul betonului. De la preluarea lucrrilor de
cofraje i pân la începerea celor de betonare a trecut un timp, in care s-au
mai putut produce unele defeciuni.
Din aceast cauz, este necesar ca înainte de betonare s se fac o
vericare i o revizuire a cofrajelor i eafodajelor de susinere i anume:
dac nu s-a produs o lsare a cofrajelor prin tasarea terenului de sub popii
de susinere (dac cofrajele s-au lsat, ele se aduc la poziia din proiect cu
ajutorul penelor de xare), dac contra-vântuirile popilor pe cele dou direcii
sunt intacte i bine xate, dac cofrajele stâlpilor sunt verticale i caloii sunt
bine xai, dac cofrajele plcilor sunt orizontale, dac în cofraje s-au lsat
golurile pentru instalaii, dac rosturile dintre scânduri nu s-au deschis prea
mult datorit uscrii lemnului etc.
Cu 2-3 h înainte de turnarea betonului cofrajele trebuie bine udate
i de mai multe ori, în caz contrar scândurile absorb din apa de hidratare
a cimentului reducând rezistena betonului. Dac i dup aceast udare
rosturile dintre scânduri nu se închid complet, ele trebuie astupate cu ipci
(astuparea rosturilor mai mari se face înainte de udarea cofrajelor pentru ca
prin umarea scândurilor s se închid bine).
d. Controlul armturilor. La controlul armturilor, betonitii trebuie s
urmreasc în special ca s se pstreze distanele dintre armturile principale
ale grinzilor în aa fel încât s poat ptrunde betonul printre ele i ca
acoperirea cu beton a armturilor s nu e mai mic decât cea prevzut în
proiect (s existe distanieri sucieni între armturile principale i cofraj).
Nu este permis ca pe armturi s existe rugin neaderent, murdrii, past
de ciment uscat, ulei etc, care reduc aderena dintre beton i oel. In caz
contrar, armturile se vor curai, în special cu perii de sârm.
e. Pregtirea cilor i mijloacelor de transport. Pentru o execuie
corect i ecient a lucrrilor de betoane este necesar ca podinile de circulaie
pe cofraj a mijloacelor de transport s e în bun stare i s e montate astfel
încât s nu deformeze (turteasc) armturile plcilor, iar distribuia lor s
permit o circulaie în circuit pe o parte s mearg mijloacele de transport
pline i pe alta cele goale; pe msura execuiei lucrrilor, mutarea podinilor
se face fr întreruperea betonrii.
Mijloacele de transport trebuie vericate i, dac este cazul, reparate.
Benzile transportoare se veric prin funcionarea lor în gol. Se veric
funcionarea boburilor i dispozitivele de descrcare ale buncrelor de beton.
f. Vericarea utilajelor pentru prepararea i turnarea betonului.
Se veric funcionarea betonierelor cu dozatoarele de ap, dozatoarele de
agregate i ciment, funcionarea ibrelor de la silozurile de ciment i de la
buncrul de beton, funcionarea benelor basculante, a macaralelor, a pompelor
de beton (dac se folosesc), a vibratoarelor (trebuind s existe neaprat un
numr sucient de vibratoare de rezerv) etc.
g. Pregtirea suprafeei betonului turnat anterior. Dac de la turnarea
precedent a trecut un timp mai îndelungat i betonul s-a întrit, suprafaa
rostului de lucru trebuie tratat în mod special pentru a se realiza o legtur
cât mai bun între betonul vechi i cel proaspt (v. cap. VIII, E „Rosturi de
lucru”).
Turnarea i compactarea manual a betonului
Turnarea betonului se face de preferin, direct din mijlocul de transport,

de exemplu dintr-o ben adus de macaraua turn, în cofraj, deoarece ecare
transbordare favorizeaz segregarea. Întrucât în unele cazuri- de exemplu
capacitate mare a mijlocului de transport i plac cu armturi subiri - s-ar
putea ca deversarea direct a betonului s produc deformarea armturilor,
betonul poate turnat prin intermediul unui jgheab.
Dac dimensiunile elementelor de construcie sunt mici i capacitatea
mijlocului de transport este mare, mai raional este ca betonul s se descarce
pe o platform din care s se toarne în cofraje, cu lopei sau cue.
Dac întâmpltor betonul s-a segregat în timpul transportului, trebuie
reamestecat înainte de turnare, pân îi recapt omogenitatea. Dac betonul
are o consisten mai mare decât cea necesar, nu se admite adugarea de
ap i reamestecarea lui. În asemenea situaii se va aduga past de ciment
preparat cu un raport a/c<0,5.
La turnarea direct în cofraje nu trebuie s se depeasc înlimea
de 3 m; pentru înlimi mai mari se folosesc tuburi pentru turnare (g.7).
Dac betonul se toarn direct de la înlimi de peste 3 m, el poate segrega.
Descrcarea betonului se face întotdeauna în sens invers direciei betonrii
(g. 8).
Greit Corect
Fig. 7. Turnarea betonului de la înlimi de Fig. 8. Sensul turnrii fa de sensul betonrii
peste 3,00 m

Pe suprafee înclinate, betonul se toarn folosind un opritor (g. 9); în caz
contrar betonul se împrtie i se segreg.
In zonele cu armturi dese se urmrete atent umplerea complet a
cofrajelor i a poriunilor de sub armturi, împingându-se betonul cu ipci de
lemn i vergele de oel i prin ciocnirea cofrajelor, pân se aude sunetul de
„plin”. Dac totui betonul nu poate ptrunde printre armturi, pentru zonele
respective se prepar un beton cu agregate mai mrunte.
Turnarea betonului se face în straturi orizontale; nu se admite turnarea în
straturi înclinate.
Nivelarea se face cu sape speciale (g. 9, f) i cu lopei.
Compactarea betonului vârtos prin mijloace manuale (maiuri de lemn sau
metalice) se poate folosi numai la betoanele simple i numai la lucrri cu
un volum foarte mic; în caz contrar, mult mai ecient din punct de vedere
tehnic i economic este utilizarea vibratoarelor.
In cazul compactrii cu maiuri, ecare lovitur trebuie s acopere cam
jumtate din suprafaa loviturii precedente; baterea se continu pân când la
suprafaa betonului începe s apar laptele de ciment.
Greit Corect
Fig. 9. Turnarea betonului pe

suprafee înclinate.
a) b)
f)
Fig. 10. Unelte pentru turnarea

i compactarea manual a
a) b) c) d) e) betonului.
La marginea cofrajelor sau gropilor de fundaie compactarea nu se poate

face bine cu maiurile; acolo se pot folosi lopei speciale cu muchia inferioar
teit (g. 10 a).

Turnarea i compactarea betonului vârtos se face în straturi de 15—20 cm
grosime.
Betoanele plastice se toarn în straturi de 20—30 cm grosime.
Compactarea acestor betoane se face prin ciocnirea cofrajelor cu maiuri
de lemn (în zona în care se toarn betonul) i prin îndesarea betonului cu
ipci de lemn, sau vergele metalice, ca cele din g. 10, d, e. În primul rând
trebuie îndesat cu ipci i cu vergele metalice colurile i marginile grinzilor
i stâlpilor, pentru ca betonul s ptrund cât mai bine în extremitile
elementelor i numai la urm se îndeas betonul din partea central a lor.
În zonele unde exist armturi groase i dese, îndesarea se va face cu
ajutorul vergelelor metalice. Nu se admite ciocnirea armturilor, deoarece
în acest caz se produce o segregare local, în jurul armturilor adunându-se
numai laptele de ciment, ceea ce este în detrimentul aderenei betonului.
Compactarea manual se admite numai la lucrrile cu volum mic i numai
la betoanele pân la marca B 150.
Turnarea i compactarea prin vibrare a betonului
Printr-o compactare mecanic a betonului se obin o serie de avantaje

tehnice, respectiv creterea rezistenelor mecanice, reducerea permeabilitii
i sporirea durabilitii betonului, dar i avantaje economice — permiând o
reducere a dozajului de ciment i a consumului de manoper.
a. Efectul vibrrii asupra betonului proaspt. Asupra betonului
proaspt acioneaz forele de gravitaie care tind s-1 fac s curg i forele
de coeziune care se opun acestei tendine. Cu cât betonul are mai mult ap
în compoziia lui, cu atât este mai uid. Betoanele vârtoase i plastic-vârtoase
nu curg, pentru c forele de coeziune sunt mai puternice decât efectul forelor
de gravitaie.
Efectul forelor de vibrare este artat în g. 11. In momentul în care
betonul este pus sub vibrare, se reduc forele interioare de coeziune i el
se transform dintr-un corp plastic într-un lichid greu, care curge i faa
betonului se niveleaz (g.11. b).
Dac vibrarea continu, toate golurile din masa betonului se umplu, bulele
de aer sunt eliminate i betonul îi capt compactitatea maxim (g. 11. c);
în acest moment vibrarea se consider terminat. Dac vibrarea se continu
totui mai departe, forele de coeziune ind foarte mici, agregatele mari, care
sunt mai grele decât mortarul, se las la fund, mortarul se ridic în sus i la
partea superioar se separ lapte de ciment, care are densitatea cea mai mic.
In acest caz betonul nu mai este omogen în masa lui i rezistena mecanic se
reduce (g. 11. d). Se vede deci c vibrarea prelungit (supravibrarea) nu este
indicat.
Dac înainte de vibrare încercm s introducem o bar din oel în beton,
o putem înge, îns cu un oarecare efort; dac facem acelai lucru în timpul

Fig. 11. Efectul vibrrii
betonului.
a) b) c) d)
vibrrii, bara intr în beton chiar fr s-l împingem, numai sub aciunea
greutii proprii. Dac încercm s-o îngem dup ce am oprit vibratorul,-
nu mai putem, întrucât uiditatea betonului dispare, el se transform într-un
amestec rigid, capabil s reziste la eforturi reduse de compresiune i chiar de
întindere, ceea ce face ca uneori s putem decofra, aproape imediat, anumite
elemente.
b. Principiul de funcionare al vibratoarelor. Vibratoarele utilizate
mai mult în practic sunt cele cu mase excentrice, având urmtoarele pri
principale (g. 12): 1) un ax (arbore motor) care se mic pe paliere xate
de elementul vibrant; 2) o mas excentric prins de ax; 3) un motor-electric,
termic, sau cu aer comprimat - care comand arborele printr-o transmisie
exibil.
Fig. 12. Schema
de principiu a unui
vibrator.
Caracteristicile de funcionare ale tuturor vibratoarelor sunt determinate de

urmtorii factori principali: viteza de rotaie (numrul de rotaii pe secund),
fora de vibrare (care poate constant sau reglabil), puterea nominad i
puterea absorbit. Factorul cel mai important este fora de vibrare, a crei
mrime este determinat de mrimea masei excentrice, de frecvena i de
amplitudinea oscilaiilor.
Fig. 13. Diferite moduri de vibrare:

a- vibrare intern;
b- vibrare extern prin vibrator de cofra.1;
c- vibrare pe masa vibrant;
d- vibrare de suprafa;
1- vibrator de interior;
2- vibrator de cofraj;
a) b) 3- mas vibrant;
4- plac vibrant.
c) d)

c. Felurile de vibrare i tipurile de vibratoare. Transmiterea la beton
a vibraiilor se face în dou moduri distincte i anume: printr-o transmitere
direct de la vibrator la beton, aceasta este vibrarea intern, produs de
vibratoare de interior (obinuit de form cilindric — g. 13, a), numite i
previbratoare i printr-o transmitere indirect — aceasta este vibrarea extern,
produs de vibratoare exterioare betonului.
Vibratoarele exterioare sunt: vibratoare de cofraj (g. 13. b), mese

vibrante (g. 13. c) i vibratoare de suprafa (plci sau rigle vibrante
(g. 13. d). Se cunosc nenumrate tipuri de vibratoare având urmtoarele
caracteristici curente: viteza de rotaie, amplitudinea i frecvena oscilaiilor
— foarte variabile.
Efectul lor asupra compactizrii betonului depinde atât de aceste
caracteristici, cât i de modul de aplicare asupra betonului i de compoziia
acestuia.
1) Elementele de care trebuie sa se in seama la vibrarea extern sunt
indicate în continuare.
Cercetrile au artat c, în general, frecvenele ridicate, de circa 10.000
rot/min sunt favorabile realizrii unei compactiti mari a betoanelor; de
asemenea, c frecvenele ridicate acioneaz în special asupra prilor ne ale
agregatelor.
In mod practic, frecvenele înalte pun în micare mortarul - uidicând
betonul, iar cele joase pun în micare agregatele mari. Cum agregatele mari
reprezint partea mai important din masa betonului, pentru punerea lor în
micare este nevoie de o energie mai mare decât pentru mortar. Concluzia
este c folosirea frecvenelor ridicate este mai economic.
In orice caz, pentru a compacta un amestec de beton bogat în pri ne,
este recomandabil utilizarea frecvenelor ridicate. Pentru a scurta durata
de vibrare se pot folosi vibratoare cu dou frecvene: de exemplu la început
o vibrare cu 4 000 rot/min, oare au rolul s umple rapid cofrajul i în urm o
vibrare cu 7 000 rot/min, care uidic bine montarul i termin compactarea.
Asemenea vibratoare nu se folosesc înc în mod obinuit.
Un alt factor care acioneaz asupra efectelor vibraiilor este direcia de
vibrare.
Vibrarea orizontal acioneaz uidicând mortarul, iar agregatele mari
au tendina s coboare sub aciunea gravitaiei, în unele cazuri putându-se
ajunge la segregri.
Vibrarea vertical este mai ecient, pentru c impulsurile date de vibrator
se pot combina cu foa gravitaional. Pe baza unor încercri fcute pe grinzi,
la ÎNCERC, s-a constatat c dispunând vibratoarele de cofraj numai la partea
inferioar a grinzilor s-a putut reduce numrul lor fa de situaia în care s-au
montat pe pereii laterali.
La plcile i riglele vibrante frecvena vibrrii trebuie s e între 3 000 i
9 000 osc./min.
Adâncimea maxim pân la care este ecient compactarea produs
de plcile vibrante este de 35 cm; rezult c se pot vibra astfel plcile cu
grosimea pân la 35 cm (grosimea optim este de 3—20 cm).
Fora centrifug trebuie s e sucient de mare pentru ca s poat
compacta betonul pe o grosime pân la 30 cm, dar nici prea mare (s nu
depeasc suma greutii vibratorului i a forei de aderen dintre placa
vibrant i betonul proaspt) pentru c, în caz contrar, placa vibratoare se
desprinde de beton i în loc s transmit vibraii, transmite lovituri repetate.
Incercrile au artat c vibrarea de suprafa este mai ecient dac se
exercit împreun cu o presiune pe beton de circa 80 g/cm3. Este recomandabil
ca la plcile vibrante s se foloseasc o mas metalic adiional, legat
elastic de plac, care realizeaz presiunea pe beton i împiedic desprinderea
plcii de suprafaa betonului.
Oscilaiile sunt produse de vibratoare electrice, sau cu aer comprimat; se
pot folosi i grupe de câte dou vibratoare cuplate, cu rotirea în sens invers,
care realizeaz vibraii pe o singur direcie.
Durata de vibrare se alege în funcie de compoziia betonului, de rigiditatea
cofrajelor i de caracteristicile vibratorului folosit. In mod obinuit, durata de
vibrare este cuprins între 30 i 60 s. Timpul optim de vibrare se stabilete
prin determinri de prob fcute în lucrare, pe prima arj de beton care se
toarn.
In cadrul acestor determinri se stabilete i cât trebuie s e grosimea
unui strat de beton turnat fa de grosimea nal, dup vibrare; în mod
obinuit grosimea stratului necompactat este cuprins între 1,1 i 1,35 din cea
a stratului compactat. In timpul vibrrii betonului nu este permis atingerea
plcilor sau riglelor vibrante de armturi.
2) Elementele de care trebuie s se in seama la vibrarea intern sunt
indicate în continuare.
In general, factorii care inueneaz vibrarea extern inueneaz i
pe cea intern; în vibrarea intern exist îns unele particulariti specice
modului de acionare a vibratoarelor de interior.
Partea activ a acestor vibratoare este format dintr-o butelie cilindric
introdus vertical în masa betonului. Micarea radial a excentricului transmite
impulsuri orizontale, care acioneaz asupra prii uide a amestecului de
beton-past de ciment.
S-a artat c vibrarea orizontal este, în principiu, mai puin ecient
decât cea vertical. In cazul vibrrii interne, din cauza acionrii directe
asupra betonului, vibrarea orizontal rezult totui corespunztoare.
Vibratorul interior are o raz de aciune relativ mic, ceea ce oblig la dese
introduceri i scoateri ale buteliei din beton; din aceast cauz este necesar
ca vibratorul s aib o greutate relativ mic pentru a manipulat cu uurin.
Pentru a reduce greutatea, este necesar s se sporeasc frecvena vibraiilor,
de la minimum 6 500 la mai mult de 9 000 rot/min.
O frecven prea ridicat nu este îns întotdeauna ecient, pentru c
reduce raza de aciune i produce o uzur rapid a rulmenilor.
Frecvena oscilaiilor se alege i în funcie de diametrul capului vibrator,
care la rândul lui se alege pe considerente tehnologice (ca s intre între
armturi) i pe considerente economice (productivitatea vibrrii este în
funcie i de diametrul capului vibrator — o productivitate mai mare este
realizat cu capete vibratoare având diametre mai mari).
In funcie de diametrul capului vibrator, se recomand urmtoarele
frecvene:
Diametrul, mm Frecvena, rot/min

17 000—20000
25— 36 46— 57 70— 12 000—14 000
76 90—110 9 000—12 000
9 000—10 000
Se poate realiza o gam întreag de vibratoare de diferite diametre i

frecvene acionate de acelai generator — prin schimbarea capului vibrator
i al cablului de acionare.
Raza de aciune a vibratorului depinde de lucrabilitatea betonului,
amplitudinea vibraiilor, durata de vibrare i frecvena vibraiilor.
Durata de vibrare nu trebuie îns mrit peste cea normal, pentru c
productivitatea vibratorului scade i se pot produce i segregri.
Pentru cazurile curente durata de vibrare variaz între 15 i 60 s.
In anumite situaii speciale în care este necesar o vibrare mai puternic,
se poate prelungi durata de vibrare pân la 120 s fr ca prin aceasta s se
ajung la segregri ale betoanelor.
Semnele exterioare dup care se cunoate c vibrarea este sucient sunt:
betonul nu se mai taseaz, iar suprafaa exterioar a lui ajunge orizontal i
puin lucioas, se rrete apariia bulelor de aer.
In mod obinuit, butelia sau lancea se introduc în poziie vertical; când
acest lucru nu este posibil, se admite i o introducere înclinat.
Raza de aciune a vibratorului (de obicei se indic în prospect) se veric
prin msurare direct dup 30 s de vibrare.
Distana dintre dou puncte succesive de introducere în beton a capului
vibrator se determin cu relaia d=l,4 r, în care r este raza de aciune a capului
vibrator.
Distana obinuit dintre capul vibrator i marginea mai apropiat a
cofragului este r/2 i în nici un caz mai mic decât 5 cm.
Grosimea stratului de beton nu trebuie s depeasc 3/4 din lungimea
capului vibrator.
d. Clasicarea vibratoarelor. In afar de clasicarea de la punctul c de
mai înainte vibratoarele se mai clasic i din alte puncte de vedere. Astfel:

1. Din punct de vedere al energiei folosite, vibratoarele pot electrice
(electromagnetice i electromecanice), cu aer comprimat i cu motoare cu
explozie (cu benzin).
2. Din punct de vedere al modului cum se face legtura cu motorul,
vibratoarele pot cu tij rigid sau cu ax exibil.
3. Din punct de vedere al poziiei motorului vibratoarele de interior pot
cu motor separat, cu motor în capul tijei rigide i cu motor în interiorul
buteliei (cu motor înglobat).
4. Vibratoarele de suprafa se clasic în plci vibrante, rigle vibrante,
mese vibrante (folosite la elementele prefabricate de dimensiuni relativ mici)
i nisoare (folosite la lucrrile de drumuri).
5. Vibratoarele de interior se clasic inând seama de felul corpului
vibrant, în vibratoare cu butelie i vibratoare cu lance.
In alegerea tipului de vibrator potrivit se ine seama, în afar de elementele
artate la punctul c i de: 1) energia disponibil pe antier (electricitate, aer
comprimat, carburani);
2) dimensiunile elementelor de construcie i distanele dintre armturi;
de exemplu la betoanele masive cu armturi rare se pat folosi vibratoarele de
interior cu motor înglobat la stâlpii i grinzile obinuite — vibratoarele cu
butelie, iar la grinzile înguste i cu armturi dese — vibratoarele cu spad.
e. Condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc cofrajele. Cofrajele
betoanelor compactate prin vibrare sunt mai solicitate decât cele ale betoanelor
compactate manual datorit micrilor produse de vibrare i împingerii mai
mari a betonului uidicat prin vibrare.
Pentru ca s reziste acestor solicitri cofrajele se fac mai rezistente, mai
etane i mai bine legate la îmbinri, ca s nu se desfac la micrile produse
de vibrare i mai rigide, ca s nu se deformeze.
f. Greeli de vibrare. Greelile de vibrare întâlnite mai des pe antiere
sunt urmtoarele:
1) Timp de vibrare mai scurt decât cel minim necesar, cu consecina
obinerii unor betoane compactate insucient, având rezistene reduse i
permeabilitate sporit.
2) Timp de vibrare prea mare — cu consecina unor segregri.
3) Distane mai mari între punctele de vibrare decât cele prevzute —
compactare neomogen.
4) Distane prea mici între punctele de vibrare — zone cu vibrare
prelungit, deci cu risc de segregare.
5) Vibrare dup o perioad mai lung de oprire accidental înseamn
surarea unui beton în curs de întrire.
g. Vibratoare folosite pe antiere. La noi se folosesc diferite tipuri de
vibratoare fabricate în ar sau importate. In cele ce urmeaz sunt prezentate
cele mai utilizate, clasicate pe categorii distincte.
g.l. Vibratoare de interior (pervibratoare). Dup mijlocul de acionare,
aceste vibratoare sunt electrice sau pneumatice. Vibratoarele electrice sunt
i ele de dou feluri: cu vibraii de joas frecven i cu vibraii de înalt
frecven.
1) Vibratoarele cu vibraii de joas frecven se compun dintr-un motor
electric asincron trifazic, care se poate conecta e direct la reea, e la un
transformator. O transmisie cu roi dinate multiplic turaia motorului. Un
arbore exibil transmite micarea la capul vibrator.
Fiecare tip de vibrator este dotat cu un set de capete de vibrare (2—4) de
diferite dimensiuni. Micarea vibratoare este realizat prin rotirea unui
element excentric montat pe dou lagre cu rulmeni axiali.
2) Vibratoare cu vibraii de înalt frecven: aceste vibratoare sunt
asemntoare din punct de vedere al construciei cu cele de joas frecven;
deosebirea const în faptul c arborele exibil se rotete cu aceeai vitez ca
i motorul; deci nu mai este necesar un multipli cator de turaie. Oscilaiile
sunt produse de micarea planetar a unui pendul sferic.
3) Vibratoare cu aer comprimat: vibratoarele de acest tip sunt alctuite
dintr-un cap vibrator în care se a o turbin, conductele de admisie i
evacuare a aerului i robinet de reglare a debitului de aer. Astfel:
Aceste vibratoare sunt fabricate de Uzina Independena Sibiu.
g.2. Vibratoare electrice de exterior. Exist vibratoare cu vibraii circulare
i vibratoare cu vibraii dirijate, care se xeaz de cofraj.
Vibratoarele cu vibraii circulare au un motor asincron trifazat pe arborele
rotorului ind xate greuti neechilibrate care genereaz vibraiile.
Unele tipuri funcioneaz la tensiunea reelei 220/380 V, altele la o
tensiune redus, de protecie, de 24, 36 sau 42 V, vibratorul ind livrat cu un
transformator.
g.3. Vibratorul pneumatic de exterior. Se utilizeaz prin xare de cofraj.
Vibratorul este protejat de o carcas turnat din oel, cu dou picioare
pentru xarea de cofraj. Carcasa are la un capt un tu pentru racordat la
conducta de alimentare i la cellalt capt un capac cu fant pentru evacuarea
aerului.
Aerul conine în suspensie particule ne de ulei primit dintr-un rezervor
montat la captul de racordare al conductei, astfel încât perna de aer sub
presiune este i unguent, reducând mult uzura rotorului.
Acest vibrator poate funciona cu 4 presiuni de lucru la care corespund
valori diferite pentru fora centrifug, frecvena vibraiilor i consumul de aer
comprimat i anume:
Dimensiunile de gabarit LxB=245x240 mm, H=205 mm. Greutate: 16,20
kg.
g.4. Vibratoare plac. Acestea sunt vibratoare de exterior montate pe o
plac metalic la dimensiuni i greutate corespunztoare forei centrifuge
dezvoltate i creia îi transmit vibraiile. In mod obinuit, aceste vibratoare
sunt acionate de motoare electrice, unele din ele sunt îns acionate de
motoare cu benzin.

Ele se folosesc pentru compactarea betoanelor turnate în plci pân la 30
cm grosime, dar pot utilizate i pentru compactarea straturilor de pmânt.
Vibratoarele se compun din plac, elementul vibrator i motor. O bar
de ghidaj permite dirijarea utilajului. Pe minerul barei de ghidaj, îmbrcat în
cauciuc, se a i comutatorul — dac motorul este electric.
Prin schimbarea sensului de rotaie al motorului, vibratorul poate s se
deplaseze înainte sau înapoi.Aceste vibratoare au frecvena 2 850 osc./min.
Tratarea betonului dupa betonare
Pentru a asigura conditii optime de intarire a betonului si a se reduce

deformatiile de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului
minim 7 zile dupa turnare, protejind suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie
Materialele de protectie vor mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe cu 2÷12 ore de la terminarea betonarii, in functie de
tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul
este sucient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu e antrenata pasta
de ciment.
Executia lucrarilor de betonare pe timp friguros
Lucrarile de betonare (constructii) vor programate a executate

in conditii climatice de timp friguros numai in masura in care se respecta
anumite conditii pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
Parametrul de baza care caracterizeaza perioada de timp friguros este
temperatura aerului exterior care se masoara la ora 8,00 dimineata si in cursul
zilei daca sunt tendinte de scadere , la umbra, la 2,00 m inaltime de sol si la
distanta minima de 5,00 m de cladiri sau de orice constructie.
„Zi friguroasa” se numeste ziua in care temperatura aerului exterior,
masurata conform conditiilor de mai sus este inferioara valorii de +5,0 Ԩ si
nu are tendinta de urcare.
In timpul perioadei in care exista pericol de inghet, inceperea betonarii
unui element de constructie este admisa numai daca temperatura aerului nu
este inferioara valorii de +5oC.
Excavarea taluzarii se va face pe toata latimea taluzului manual, cu o
deosebita grija, pentru a nu deranja materialul din fundatie. Pantele taluzelor,
dimensiunile excavatiei si masurile de protectie se vor realiza in conformitate
cu proiectul de executie si proiectul de organizare a santierului.
Elementele de constructie in curs de betonare surprinse de scaderea
temperaturii aerului vor continua a se betona daca temperatura nu a scazut
sub -10. Daca temperatura aerului continua sa scada sub valoarea de -10o
C, se va intrerupe betonarea, creandu-se rost de lucru.
La inceperea betonarii se vor lua urmatoarele masuri:
- se va examina daca betonul sau stanca sunt inghetate si se va indeparta
stratul de beton alterat;
- se vor indeparta cristalele de gheata si ochiurile de apa de pe beton pe
fetele orizontale ale lamelei pe care incepe betonarea;
- armatura se va curata de gheata si zapada si se va incalzi cu aburi inainte
de turnare;
- daca temperatura rocii sau a betonului vechi este sub +5,0oC, se vor
incalzi rosturile de lucru cu abur sub panouri de prelate.
- pe timp friguros se renunta la curatirea rosturilor de lucru cu apa,
curatirea efectuandu-se mecanic cu aer comprimat si abur.
Pentru protejarea betoanelor proaspat turnate, in perioada in care exista
pericolul de inghet se vor lua urmatoarele masuri:
a. pentru rosturi orizontale (de lucru)
- daca betonarea lamelei superioare se face in termen de maxim 30 zile,
lamela inferioara se acopera cu prelate si doua randuri de rogojini;
- daca betonarea lamelei superioare se face in termen de peste 30 zile,
suprafata lamelei inferioare se vor acoperi cu un strat de 15 cm nisip sau
rumegus
b. pentru rosturi verticale protejarea fetei laterale se face in doua etape
si anume:
- izolarea cofrajelor de contur se face cu talaè sau rumegus asezat intre
mantaua de cofraj si un perete exterior creat din scanduri sau panouri de
rogojini;
- protejarea fetelor laterale imediat dupa decofrare prin panouri duble de
rogojini sau prin panouri de stut;
- nu este admisa mentinerea suprafetelor verticale sau orizontale fara
protejari.
B. EXECUTAREA FUNDAIILOR
1. Condiii generale de fundare
Fundaiile sunt elementele constructive prin intermediul crora cldirile

sau altfel de construcii reazem pe teren. Fundaiile se realizeaz, în mod
obinuit, din beton simplu sau beton armat, mai rar din zidrie de piatr sau
crmid, mai rar din lemn. Fundaiile din beton simplu i beton armat pot
alctuite ca tlpi izolate, tlpi continue pe una sau dou direcii, radiere,
piloi sau chesoane. Terenul de fundaie i adancimea de fundare. Înainte de
a se începe proiectarea unei construcii se fac o serie de studii geotehnice,
care stabilesc care este stratul de teren cel mai potrivit pentru fundare i ce
rezisten are acest strat, ca s se poat determina dimensiunile pe care trebuie
s le aib fundaiile. Tot pe baza acestor studii se determin i adâncimea la
care trebuie coborâte fundaiile, inând seama - dac este cazul - i de nivelul
apei subterane.
Cercetrile terenului se fac printr-o serie de sondaje (gropi deschise sau
foraje) din care se iau probe de pmânt care se analizeaz apoi în laborator.
Adâncimea la care trebuie coborâte fundaiile depinde de mai muli
factori i anume:
1. In primul rând de particularitile construciei respective i de cele
ale construciilor alturate, de exemplu în zonele cu subsol ale construciei
fundaiile sunt mai coborâte decât în cele fr subsol. Dac cldirea nou este
fr subsol, dar este lipit de alt cldire cu subsol, fundaiile cldirii noi,
vecine cu cea existent, trebuie coborâte pân la nivelul fundaiilor cldirii
vechi.
2. Al doilea factor de care se ine seama este rezistena terenului de
fundaie: în mod obinuit, cu cât adâncimea este mai mare, cu atât rezistena
terenului este mai mare. In avizul pe care îl dau geotehnicienii se indic
rezistena terenului la diferite adîncimi, iar proiectantul stabilete adâncimea
necesar din punctul de vedere tehnic i economic.
3. Un alt factor de care trebuie neaprat s se in seama este adâncimea
de înghe. Chiar dac terenul are la o adâncime mic o sucient rezisten,
construcia nu se poate funda decât la adâncimea la care apa nu înghea
niciodat, în caz contrar terenul umed îngheat s-ar uma, ar deplasa fundaiile
- cu rezultatul unor crpturi în zidurile construciei.
De toi aceti factori ine seama proiectantul atunci când - prin proiect
- xeaz adâncimea fundaiilor. Din aceast cauz, nu este permis, sub nici
un motiv, s se schimbe cota fundaiilor fa de cea înscris în proiect - fr
aprobarea efului antierului. Betonitii trebuie s verice înainte de a începe
turnarea betonului cota fundului gropilor, orice diferen, în plus sau în
minus, trebuie semnalat inginerului de pe antier.
Dup terminarea spturilor inginerul de pe antier trebuie s verice
groap cu groap, dimensiunile lor i natura terenului de fundaie, întrucât se
poate întâmpla ca straturile de teren s nu e orizontale i natura terenului în
unele zone s e diferit de cea avut în vedere la proiectare pe baza sondajelor
din studiile geotehnice, ceea ce poate s impun mrirea dimensiunilor sau
adâncirea fundaiilor.
Fundaii directe pentru cldiri
Prin fundaii directe se îneleg acelea care transmit terenului, pe toat

suprafaa lor, încrcrile construciei.

a) Fig. 14. Fundatii directe sub zidarie a)
I-fundatie; II-armaturi de rezistenta
a. Tipuri de fundaii. In categoria fundaiilor directe intr urmtoarele

tipuri de fundaii, întâlnite în mod curent la construciile de cldiri: fundaiile
continue sub ziduri, fundaiile izolate sub stâlpi, fundaiile pe tlpi sub stâlpi
— continue pe o direcie sau pe dou direcii i radierele generale.
1) Fundaiile continue sub ziduri (g. 14) se fac în mod obinuit din
beton simplu, pentru c în ele nu se produc - normal - decât eforturi de
compresiune, întrucât greutatea zidului de deasupra se exercit pe întreaga
suprafa superioar a fundaiei, iar presiunea pmântului se exercit, de
asemenea în mod uniform pe întreaga suprafa inferioar a ei. Dac pe
anumite poriuni ale fundaiilor exist goluri în ziduri, de exemplu pentru ui
(g. 14, b), sau dac sunt posibile tasri neuniforme ale terenului de fundaie,
în aceste fundaii pot apare i unele eforturi de încovoiere, în care caz în beton
se prevd i armturi de siguran (g. 14, b).
2) Fundaii sub stâlpi, pe blocuri din beton simplu; una din soluiile
cele mai obinuite i mai economice de fundaii pentru stâlpii construciilor
curente este aceea a fundaiilor din blocuri de beton simplu, pe care stâlpul
reazem prin intermediul unui cuzinet de beton armat (g. 15). Dac fundaia
este alctuit dintr-un singur bloc de beton simplu, acesta se toarn direct
în pmânt, tiparul ind chiar peretele gropii de fundaie; dac fundaia este
alctuit din dou sau trei blocuri de beton blocul al doilea i al treilea se
toarn în cofraje.
3) Fundaii izolate sub stâlpi, din beton armat: fundaiile din beton
simplu sunt economice, dar sunt voluminoase i grele, astfel încât folosirea
lor este indicat atunci când rezistena terenului este sucient de mare. Dac
terenul de fundaie are o rezisten mic este necesar s se foloseasc fundaii
din beton armat, care ind un material mai rezistent permite reducerea cu
mult a înlimii fundaiilor (g. 16). Acestea se pot face masive, ca aceea
din g. 16, a, b, sau, pentru reducerea în i mai mare msur a greutii lor
proprii, dintr-o plac i din nervuri (g.16, d...f).
Uneori se poate întâmpla chiar în cazul terenurilor rezistente, de exemplu
pietri, ca soluia fundaiilor de beton armat s e impus, de exemplu dac
nivelul apei subterane ar aproape de faa terenului; în acest caz soluia
fundaiilor de beton armat este obligat pentru ca nivelul inferior al fundaiilor
s rezulte peste nivelul apei subterane.

Fig. 15. Fundaie stâlp pe blocuri
din beton simplu:
1 -beton simplu turnat în pmânt
2 -beton simpluturnat în cofraj
3 - cuzinet din beton armat.
Fig. 16. Fundaii izolate de

stâlpi, din beton armat:
1 — plci; 2 — nervuri
4) Fundaii continue sub stâlpi; dac distanele între stâlpii de pe un ir

sunt mici i distanele între irurile de stâlpi sunt mari, este raional soluia
fundaiilor din beton armat continue sub irul de stâlpi (g. 17). În acest
caz, fundaia este alctuit dirutr-o plac în consol, cu limea determinat
de rezistena terenului, rezemat pe o grind continu între stâlpi. Exist i
cazuri - obinuit atunci când distanele între stâlpi pe cele dou direcii sunt
aproximativ egale - de fundaii continue pe dou direcii.
Fig. 17. Fundaie continu sub stâlpi.
5) Radier general: în cazul în care sarcinile date de construcii sunt

foarte mari, tlpile de fundaie de sub stâlpi ar reei, de asemenea, foarte
mari. In acest caz, soluia raional de fundare este radierul general, care este
un planeu întors, format din plac i grinzi rezemând pe stâlpii cldirii i
acionat de presiunea terenului care este egal cu greutatea întregii construcii
împrit cu suprafaa radierului (g. 18).
b. Lucrri pregtitoare. Înainte de începerea lucrrilor de betonare,
trebuie s e fcute toate lucrrile pregtitoare i anume asigurarea scurgerii
apelor de suprafa pentru ca s nu ptrund în gropile de fundaie, amenajarea
general a terenului de construcie, drenarea apelor subterane etc.
1) Asigurarea scurgerii apelor de suprafa trebuie realizat înainte de
începerea executrii spturilor. Dac exist un teren în pant care aduce ape
pe terenul construciei, trebuie fcute anuri de gard care s primeasc i s
îndeprteze aceste ape. În cazul terenurilor macroporice sensibile la înmuiere
anurile trebuie impermeabilizate cu un strat de argil bine compactat.
2) Defririle se fac neaprat la terenul de sub talpa fundaiilor i de sub
pardoseli cuprinzând îndeprtarea rdcinilor, curirea ierbii i decaparea
stratului vegetal.
3) Nivelrile i umpluturile; în mod normal, se execut întâi fundaiile i
apoi umpluturile pentru nivelare. În caz contrar, suprafeele pe care se vor
spa gropi de fundaii se las, provizoriu, neumplute. Suprafeele terenului,
nivelat trebuie s aib pante (minimum 2%) spre anurile de scurgere.
4) Protecia construciilor vecine.
5) Sprijinirea pereilor spturilor — când este necesar.
6) Drenarea apelor subterane în cazul în care nivelul lor este peste nivelul
inferior al fundaiilor, sau instalarea unui sistem de pompare, pentru coborârea
nivelului lor general.
7) Asigurarea spaiilor necesare pentru amplasarea depozitelor de
materiale etc.
C. EXECUTAREA CONSTRUCIILOR CU STÂLPI I PLANEE

DIN BETON ARMAT
O construcie cu stâlpi i planee de beton armat este alctuit obinuit ca

în g. 19, ordinea în care reazem diferitele elemente de construcie unele pe
celelalte ind urmtoarea: placa reazem pe grinzile secundare, acestea pe

grinzile principale i grinzile principale pe stâlpi. Aceast ordine de rezemare
reect i ordinea de important pe care o au diferitele elemente în sigurana
construciei i anume — pornind de la cele mai puin importante la cele
importante: placa, grinda secundar, grinda principal i stâlpul. O greeal
la betonarea unei plci are un efect local, pe când o greeal în betonarea unui
stâlp poate duce la prbuirea unei pri din cldire. De acest lucru trebuie
inut seama în gradul de atenie ce trebuie dat la betonarea elementelor de
construcie ale unei cldiri.
Fig. 19. Seciune printr-o

construcie cu stâlpi i
planee din beton armat.
Betonarea planeelor cu grinzi principale i secundare
Planeele cu deschideri mici pot alctuite din plci rezemând pe ziduri

prin intermediul centurilor; la deschideri mai mari planeele pot formate din
plci care reazem pe nervuri i acestea reazem pe ziduri. Dac distanele
între ziduri întrec 5,00—6,00 m, planeele sunt formate din grinzi principale
care reazem pe ziduri, din grinzi secundare care reazem pe cele principale
i din plci care reazem i pe grinzile secundare i pe cele principale.
Betonarea unui astfel de planeu se face, obinuit, deodat pentru plac,
grinzi i centuri; exist îns i cazuri - rare - când se betoneaz întâi grinzile
pân la partea inferioar a plcii i apoi placa pe întreaga suprafa. Inainte de
betonare un planeu se prezint cu toate armturile plcii i grinzilor montate
i legate între ele. Intre armturi i cofraj sunt dispui distanieri de beton sau
din mas plastic.
Nu se recomand s se foloseasc scurtturi de oel-beton pentru
asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.
Înainte ca planeul respectiv s e predat betonitilor, inginerul responsabil
a fcut recepia armrii, vericând numrul de bare, diametrele i poziia
lor, deci din aceste puncte de vedere betonitii nu poart vreo rspundere
special. Din acest moment îns de orice modicare în poziia armturilor
rspund betonitii.
a. Msuri ce trebuie luate înainte de betonarc Pentru ca sa poat

adus betonul pe planeu i s e turnat, betonitii trebuie s monteze podinele

de circulaie i de lucru, iar pentru ca s le monteze, ei trebuie s circule
pe cofrajul cu armturi. Unele din armturi - cele din grinzi - sunt rigide i
rezistente, ind alctuite din bare groase, legate cu etrieri; din aceast cauz
peste armturile din grinzi se poate circula, fr a le deforma. Nu acelai
lucru se întâmpl cu armturile din plci; de obicei, acestea sunt alctuite
din bare subiri de 6—8 mm, unele drepte, altele îndoite ca s treac de la
partea inferioar în câmpul plcilor, la partea superioar în zonele de reazem
(peste grinzi). În unele cazuri, chiar în câmpul plcilor exist dou reele de
bare — unele la partea inferioar, altele la partea superioar. Este evident
c dac se va clca peste armturile plcilor în zonele în care exist bare i
la partea superioar, acestea se vor îndoi i vor ajunge la partea inferioar,
nemaiputându-i îndeplini rolul pentru care au fost prevzute.
Mai puin periculos este s se calce pe armturile plcii în zonele în care
nu exist armturi decât la partea inferioar a lor, dar i în acest caz pot
exista inconveniente: dac se calc pe armturi între distanieri acestea se
deformeaz lipindu-se de cofraj, ceea ce nu afecteaz rezistena plcii, dar
nemaiexistând stratul de beton de acoperire, aceasta poate duce la corodarea
armturilor i la apariia unor pete pe tavanul încperilor. De aceea se
recomand s se aeze provizoriu dulapi pe care s se circule.
Pe armturile plcilor nu trebuie clcat i în special este periculos s
e clcate armturile de la partea superioar.
Cazul cel mai grav este al plcilor în consol de la copertine i
balcoane, la care clcarea armturilor de rezisten de la partea superioar
are ca efect cedarea plcii imediat dup decofrare. O prim ocazie pentru
deformarea armturilor plcilor apare la montarea podinilor pentru circulaia
tomberoanelor i pentru turnarea betoanelor. Dup terminarea montrii
podinilor trebuie revizuite armturile i distanierii i orice deciene aprute,
trebuie remediate înainte de începerea betonrii.
A doua ocazie de deformare a armturilor este în timpul turnrii i
compactrii betonului. Cu totul contraindicat din acest punct de vedere
este turnarea direct a betonului din benele cu fund mobil sau din benele
basculante, pe o plac armat cu bare subiri; descrcarea brusc a unei
cantiti mari de beton (1—2 t) peste armturile de la partea superioar a
plcii produce aproape întotdeauna deformarea acestora.
Pentru întinderea betonului i pentru compactarea lui adesea be-tonitii
trebuie s calce i pe beton i deci i pe armturi. Dac în acest timp unele
din bare sunt deformate, betonitii sunt obligai s le îndrepte imediat. Se
vede c de contiinciozitatea betonitilor depinde în mare msur rezistena
construciei, pentru c defectele rezultate din deformarea armturilor în
timpul betonrii, nu mai pot nici detectate i nici remediate ulterior.
O alt sarcin pe care o au betonitii este s verice dac cofrajele plcii
i ale grinzilor sunt bine încheiate, astfel încât s nu se produc scurgeri de
lapte de ciment prin rosturile dintre scânduri i dac popii de susinere ai

plcii i grinzilor sunt bine împnai pentru ca sub greutatea betonului s nu
se deformeze cofrajele, aceasta cu atât mai mult cu cât astfel de deciene nu
mai pot remediate ulterior.
Ultima grij pe care trebuie s o aib betonitii înainte de a începe turnarea
este s curee perfect cofrajele de orice murdrii, achii de lemn etc. i s le
ude abundent cu ap, pentru c în caz contrar lemnul uscat absoarbe apa din
beton, slbindu-i rezistena.
b. Betonarea i compactarea plcilor. Betonul se întinde, turnându-se în
plac i în grinzi. Grosimea stratului de beton de pe plac trebuie s e puin
mai mare decât grosimea nal a plcii, pentru c, prin vibrare, el se taseaz.
Dac plcile sunt mai groase, vibrarea se face cu vibratoare de interior,
care sunt indicate i pentru vibrarea betonului din grinzi i stâlpi. Dac plcile
sunt subiri (6—7 cm) vibrarea se face cu plci vibrante.
Pentru ca grosimea plcii s rezulte cât cea prevzut în proiect, pe cofraje
se xeaz clui (ipci reper, aezate pe piciorue, având înlimea total cât
cea prevzut în proiect pentru plac). Pentru realizarea stratului de acoperire
cu beton a armturilor, pe unele antiere se obinuiete ca betonitii s ridice
i s scuture armturile. Acest procedeu este greit i trebuie interzis, pentru
c armturile pot ridicate uneori prea mult, alteori prea puin, în primul caz
rezistena elementului este mai mic, în al 2-lea acoperirea cu beton rezult
insucient. Singura metod corect este cea cu folosirea distanierilor de
beton, sau din mas plastic (purici).
Dac compactarea betonului se face cu plac vibrant, este necesar ca
aceasta s e astfel mutat încât s acopere puin i din suprafaa vibrat
înainte (g. 20) — pasul de mutare al plcii vibratoare ind 1,4 R.
Este preferabil ca vibrarea grinzilor s e fcut cu vibratoare de interior,
în lipsa acestora grinzile se pot vibra cu vibratoare de cofraj, iar placa cu plci
vibrante.
Dac se folosesc vibratoare de interior, compactarea betonului se face în
straturi cu grosimea în funcie de raza de aciune a buteliei folosite.
Fig. 20. Pasul de

mutare al plcii
vibrante.
Dac armturile sunt rare se folosesc butelii mari, dac sunt mai dese —
butelia mic, sau chiar lancea.
La folosirea vibratoarelor de cofraj, la grinzile cu înlimea pân la 50
cm, vibratoarele se xeaz la 2/3 din înlimea grinzii, msurat de la fundul
cofrajului. Pe msura betonrii, vibratoarele se mut în lungul cofrajului, în

sensul betonrii, cu distane determinate pe baz de încercri ca betonul s
rezulte compactat i omogen în toat masa lui.
In cazul în care armturile sunt atât de dese, încât nici butelia mic, nici
lancea nu intr între ele, compactarea betonului se face cu vibratoare de cofraj
i vibratoare de suprafa.
La betonarea centurilor, pentru a se realiza o legtur cât mai bun între
beton i zidrie trebuie luate urmtoarele msuri:
- Ultimul rând de crmid, de sub centur, nu se acoper cu mortar
- Suprafaa de zidrie peste care se va turna betonul se cur i se ud
bine, pentru ca apa din betonul proaspt s nu e absorbit de crmid.
- Betonul din centuri se toarn i se compacteaz odat cu betonul din
planeu
Betonarea stâlpilor
Forma seciunii transversale a stâlpilor poate foarte variat: în mod

obinuit, stâlpii se fac cu seciune ptrat sau dreptunghiular, dar în funcie de
necesitile constructive, sau de aspect, pot rotunzi, hexagonali, octogonali,
în form de T, de L, de cruce sau tubulari.
Din punct de vedere al execuiei formele ptrate i dreptunghiulare dau
cele mai puine diculti, iar cele în form de T, de L, de cruce i în special
cele tubulare, se execut cu diculti mai mari din cauza dimensiunilor mici
a unora dintre laturi.
Din punct de vedere al armturilor transversale, stâlpii cu armturi
longitudinale exibile se împart în: stâlpi obinuii cu etrieri (g. 21, a) i
stâlpi fretai (g. 21, b) — la care armtura transversal este alctuit dintr-o
spiral continu cu pasul mic (de ordinul a 3— 6 cm).
Fig. 21. Stâlpi cu diferite

tipuri de armturi
transversale:
1 — etrier obinuit;
2 — fret;
3 — etrier neplin.
a) b) c)
Dac stâlpii cu etrieri au dimensiuni mari i un numr mare de armturi

longitudinale, este necesar ca în afar de etrierii obinuii, s e prevzui i
etrieri suplimentari, ca cei din g. 21, c.
Din punct de vedere al betonrii este de reinut c cele mai puine diculti
le dau stâlpii cu etrieri obinuii, la care betonul poate ptrunde uor între
etrierii dispui în mod curent la distane de 20— 30 cm. Mai dicil este
betonarea stâlpilor fretai, la care betonul ptrunde greu între fret i cofraj din
cauza pasului mic al fretei. O atenie i mai mare trebuie acordat stâlpilor cu
etrieri suplimentari (g. 21, c), la care etrierii din interiorul seciunii opresc
atât turnarea betonului, cât i ptrunderea buteliei vibratorului.
a. Msuri necesare înainte de începerea betonrii. Înainte de începerea
betonrii trebuie fcute urmtoarele vericri:
- Cofrajele stâlpilor s e bine încheiate, s e montai toi caloii, cu
legturile corect fcute, pentru a nu se risca umturi ale cofrajelor sub
aciunea presiunii betonului proaspt.
- Ca etrierii s e dispui la distanele din proiect i s e bine legai de
armturile longitudinale, pentru c în caz contrar ei lunec în timpul
betonrii, armturile longitudinale rmânând nelegate pe anumite
poriuni — cu riscul ambrii lor sub sarcin i al compromiterii
rezistenii stâlpului respectiv.
- Ca s existe puricii pentru asigurarea realizrii stratului de beton de
acoperire.
- Ca mustile armturilor longitudinale de la etajul inferior s fost
curate de eventualul mortar ce s-a întrit în timpul betonrii planeului
inferior.
- Ca pe fundul cofrajelor stâlpilor s nu existe rmie de lemn, murdrii
etc, rezultate din splarea cofrajelor planeului superior; c betonul de
la baza stâlpilor a fost splat perfect — s nu mai existe nici o urm
de mii, care ar împiedica aderena dintre betonul vechi i betonul care
urmeaz a se turna. Numai dup ce betonitii i inginerul responsabil cu
lucrarea respectiv, s-au convins c baza stâlpului este perfect curat i
betonul umed, se permite dulgherului s bat în cuie capacul de vizitare
de la partea inferioar a cofrajului.
b. Betonarea i compactarea. Betonarea stâlpilor cu înlimi mici (pân
la 3,00 m) se face, în mod obinuit, de la partea superioar a lor. Betonul se
toarn în straiuri de câte 30—50 cm, iar compactarea se face cu vibratorul de
interior, introducând butelia pe la partea superioar a stâlpului i cufundând-o
de 2—4 ori, în funcie de seciunea stâlpului (g. 22, a). Distana buteliei de la
pereii cofrajului trebuie s e minimum de dou ori diametrul ei i maximum
jumtate din raza ei de aciune. In acest fel se poate compacta betonul din
stâlpii care au dimensiunea seciunii transversale de la 40 cm în sus i în cazul
în care armturile grinzii care trece peste stâlp permit introducerea printre ele
a buteliei vibratorului.
Dac prima condiie este îndeplinit, dar distanele între armturile grinzii
(sau grinzilor) ce trece peste stâlp nu permit introducerea buteliei, aceasta poate
introdus printr-o fereastr lateral tiat în cofrajul stâlpului (g. 22, b).

Dac stâlpul are seciunea sub 30x30 cm, betonarea pe la partea superioar
se face cu mare greutate din cauza armturilor grinzii de peste stâlp; în acest
caz, betonarea se face prin ferestre laterale tiate în pereii cofrajului la
distane de 2,00—3,00 m. Când betonul a ajuns la nivelul ferestrei, dulgherul
de serviciu o astup, o xeaz ca s nu e împins de presiunea betonului i
turnarea continu prin fereastra urmtoare.
Etrierii suplimentari împiedic ptrunderea buteliei vibratoarelor de
interior; nici la stâlpii cu seciunea sub 40x40 cm nu se pot folosi aceste
vibratoare. În aceste cazuri se folosesc vibratoarele de cofraj. Pentru aceasta,
cofrajele se prevd de la început cu piese de prindere care s permit o xare
i o mutare foarte uoar a vibratoarelor. Punctele de xare se prevd, de la
început, de eful de antier.
Fig. 22. Turnarea i

compactarea betonului cu
vibratoare de interior.
La stâlpii ptrai, compactarea cu vibratoare de cofraj se poate face astfel:

se xeaz pe chingile inferioare ale cofrajului dou vibratoare pe dou fee
opuse. Se toarn beton cu puin peste nivelul vibratoarelor i se pornesc
vibratoarele, lsându-le s funcioneze timpul determinat prin încercri
prealabile. Se mut apoi vibratoarele mai sus i pe celelalte dou fee, se
toarn din nou beton pân deasupra lor i se vibreaz. Tot pe baza încercrilor
preliminare se stabilesc distanele de mutare ale vibratoarelor.
Calitatea vibrrii se veric prin ciocnirea cofrajelor, care trebuie s
sune „plin”.
La stâlpii cu seciune dreptunghiular vibrarea cu vibratoare de cofraj se
face pe baza unui plan asemntor cu cel din g. 23.
Compactarea prin vibrare este superioar calitativ compactrii manuale,
îns controlul vibrrii trebuie efectuat cu cea mai mare grij, pentru c
pericolul lipsei de compactare într-o anumit zon este mult mai mare decât
la compactarea manual, întrucât betoanele care se compacteaz prin vibrare
se confecioneaz cu un dozaj de ap redus i în asemenea cazuri rezult un
beton cu goluri i cu o rezisten foarte mic.

Fig. 23. Poziiile vibratoarelor de cofraj la
vibrarea unui stâlp.
Compactarea manual nu se folosete decât la lucrri foarte mici, pe

antiere izolate, dar se poate întâmpla chiar la o lucrare obinuit s se
defecteze vibratoarele sau s se întrerup sursa de energie. Pentru ca betonul
deja turnat s nu rmân necompactat se va trece la compactarea manual.
Turnarea i compactarea manual a betonului din stâlpi poate fcut de o
echip de 3 muncitori dintre care primul îndeas betonul cu o vergea metalic
sau cu o ipc de lemn, al doilea ajut la descrcarea betonului i îl toarn
în cofraj, iar al treilea ciocnete cofrajul cu un ciocan de lemn. Ciocnirea
cofrajului se face la o înlime cu puin sub nivelul betonului turnat.
Un caz aparte de betonare îl constituie stâlpii din beton armat turnai între
trepi de zidrie. Din punct de vedere tehnic aceast soluie este avantajoas,
întrucât prin ptrunderea betonului între trepii zidriei se realizeaz o
conlucrare între perete i stâlp. Din punct de vedere al consumului de lemn se
face economia a dou din cele 4 panouri, ale cofrajului unui stâlp. Execuia
acestor stâlpi este îns mult mai dicil, atât ca turnare, cât i ca compactare,
betonul ptrunzînd cu mare dicultate între trepii zidriei. Aceti stâlpi se
toarn pe poriuni de 50—100 cm i se compacteaz cu mare grij, vericând
ca betonul s umple complet toate golurile. Dicultatea de betonare este cu
atât mai mare, cu cât aceti stâlpi au de obicei seciuni mici.
Planee cu nervuri dese

Planeele cu nervuri dese au caracteristic faptul c distana între nervuri
nu întrece 0,70—1,00 m i c prezint un tavan neted, ceea ce le face potrivite
pentru construciile de locuine i cu caracter social. Ele pot alctuite în
dou moduri: fr corpuri de umplutur, ca în g. 24, a, în care caz sub
nervuri se dispune un tavan aplicat i cu corpuri de umplutur de diferite
forme — un exemplu este în g. 24, b.
Din cauza deschiderii mici a plcii, aceasta se poate face mai subire
decât la planeele cu grinzi principale i secundare i anume de 5 cm la cele
fr corpuri de umplutur i de 3 cm la cele cu corpuri. Din acelai motiv,
armarea plcii este foarte redus, minimum 30 4 mm/m, dispuse numai la
partea inferioar a ei.
Dac încperile peste care reazem planeul sunt de o form aproximativ
ptrat, este mai raional ca acesta s rezeme pe toate cele patru laturi, deci s
aib grinzile pe dou direcii formând un planeu cu nervuri dese casetat (g.
24, c). În acest caz, corpurile pline din beton celular autoclavizat se înir pe
astereala cofrajului, lsând între ele spaiile pentru cele dou serii de grinzi;
în aceste spaii se monteaz armturile i se toarn betonul. Acest planeu se
deosebete de precedentele prin faptul c nu are plac.
Aceste planee sunt rezemate, în mod obinuit pe perei portani, iar în
cazul deschiderilor mai mari pot sprijinite pe grinzi principale, care reazem
la rândul lor pe stâlpi.
a)
Fig. 24. Exemple de planee

cu nervuri dese.
b)
c)
Planee cu reele de grinzi (g. 25)
Planeele cu reele de grinzi au grinzile dispuse pe dou direcii: paralele

cu laturile încperii — sistem ortogonal, sau la aproximativ 45° fa de laturi
— sistem diagonal. Aceste planee au caracteristic faptul c toate grinzile
au aceeai lime i aceeai înlime. Distana între grinzi este relativ mic
(1,00—2,50 m), astfel încât placa rezult subire (de 6—7 cm).
Aceste planee sunt folosite la acoperirea unor încperi mari (holuri, sli de
spectacole, sli de restaurante etc.) i din aceast cauz înlimea grinzilor este
mare; din considerente de estetic limea grinzilor se face relativ mic. Din
aceast cauz betonarea i compactarea lor se face cu dicultate (inând seama
i de faptul c armarea lor este puternic — din cauza deschiderilor mari).
Pentru compactarea betonului din grinzi se pot folosi vibratoare de interior
cu lance în loc de butelii, iar pentru plci, vibratoare de suprafa. Exist i

alte tipuri de planee cu reele de grinzi, de exemplu planee cu reele pe 3
direcii; dac deschiderile sunt foarte mari, se pot face planee cu dou serii
de reele de grinzi: o reea de grinzi principale ce reazem pe stâlpi i alta
de grinzi secundare ce reazem pe cele principale. Problemele de turnare
i compactare a betonului pentru reeaua secundar sunt identice cu cele de
mai înainte, iar pentru reeaua principal — identice cu cele ale planeelor
obinuite cu grinzi principale i secundare (v. punctul 1).
a) b)
Fig. 25. Exemple de planee cu reele de grinzi.
Planee dale groase
La aceste planee placa reazem direct pe stâlpi, fr intermediul unor

grinzi ca la planeele cu grinzi principale i secundare. Din aceast cauz
rezistena la forfecare a plcii fa de stâlp este foarte mic, ceea ce face
necesar o grosime mare de plac — mai mare decât ar fost necesar pentru
rezistena la încovoiere a plcii. Consecina este o dimensionare neeconomic
a plcii.
Un alt inconvenient al acestui planeu este rezistena lui foarte mic la
solicitri orizontale (vânt, cutremur) din cauza legturii slabe între plac i
stâlpi. Din aceast cauz este necesar ca la 3—4 travei s e prevzut o
diafragm vertical (un perete de rezisten) din beton armat, sau un cadru.
Din punct de vedere arhitectural acest planeu este avantajos, pentru c
permite dispunerea unor perei despritori ori unde i mutarea lor atunci
când apare necesar.
Din punct de vedere al consumului de lemn i de manoper pentru cofraj,
planeul dal groas este mai avantajos decât planeele cu grinzi principale i
secundare.
Din punct de vedere al consumului de oel i ciment i al costului este îns
mai dezavantajos.
Din punct de vedere al betonrii, atât turnarea, cât i compactarea
betonului sunt foarte simple. Compactarea se poate face atât cu vibratoare de
interior, cât i cu plci vibratoare.

Scri
La cldirile mici, pe ziduri portante, scrile se pot face în dou moduri:

ecare treapt constituind o grind încastrat în zid sau cu treptele susinute
de o plac rezemat pe ziduri.
In prima situaie (g. 26, a) treptele, care sunt console încastrate în ziduri,
au armturile de rezisten la partea superioar (zona întins a treptei). In
acest caz, la betonare trebuie dat o atenie deosebit ca armturile de la
partea superioar a treptelor s nu e clcate i aduse la partea inferioar,
în care caz la decofrare scara se prbuete. O mare atenie trebuie dat i
realizrii încastrrii treptelor, care trebuie s e bine împnate în zidrie.
Grosimea zidului în care pot încastrate treptele este de cel puin o cr
mid i jumtate (37,5 cm).
În a doua situaie structura de rezisten a scrii este format din plac
i grinzi (grinzi vang i grinzi de susinere a podestelor) rezemate pe ziduri
portante sau pe grinzile principale i stâlpii structurii de rezisten din beton
armat. Treptele, din beton simplu, reazem pe plcile rampelor. Betonarea se
face la fel ca la planeele obinuite, deosebirea constând în faptul c betonul
trebuie s e mai vârtos pentru a nu curge pe cofrajul înclinat al rampelor.
Execuia scrilor se poate face în dou moduri:

1) Se toarn în primul rând grinzile i plcile, fr trepte. Treptele se
execut, cu o precizie foarte mare, de scrari, odat cu celelalte lucrri de
nisaj ale scrii. Pentru ca betonul simplu al treptelor s se lege bine de placa
rampelor, este indicat ca la turnarea acestora s se îng în plac scurtturi
de oel-beton de diametru mic (pentru ca acestea s se îndoaie atunci când se
execut trepte de lucru provizorii pentru circulaia muncitorilor). Executarea
treptelor i a contratreptelor se face la sfârit, pentru ca ele s nu e ciobite în
timpul circulaiei muncitorilor.
2) Treptele se execut odat cu
plcile i grinzile. Avantajul
este c scrile folosesc astfel
la o comod circulaie în tot
timpul execuiei construciei.
Inconvenientele sunt urm-
toarele: execuia scrilor se
face cu mare dicultate, iar
precizia execuiei este relativ
redus. Greelile inerente se
Fig. 26. Exemple de scri:
remediaz cu ocazia lucrrilor
1 - armtur de rezisten; de nisaj.
2 - etrier; 3 -armtur constructiv.

D. EXECUTAREA CONSTRUCIILOR IN CADRE
Dac stâlpii i grinzile se leag atât de rigid, încât sub orice solicitare
unghiurile dintre ele s nu se schimbe, elementul de construcie respectiv
se numete cadru. Cel mad simplu cadru este cel din g. 27, alctuit din
doi stâlpi i o grind. La cadrele din beton armat este caracteristic faptul c
armturile din grind trec în stâlpi, iar cele din stâlpi în grind. Prin aceasta
se realizeaz continuitatea între cele 3 elemente ale cadrului din g. 27: cei
doi stâlpi i grinda (denumit rigla cadrului).
Cadrele sunt unele din cele mai folosite elemente de construcie, atât la
construciile de locuine i cu caracter social, cât i la construciile industriale
(hale, ateliere, depozite), precum i la construciile inginereti, cum sunt
silozurile, buncrele, rezervoarele etc.
Formele lor sunt foarte variate, cele mai des întâlnite ind îns cadrele
multiple i etajate, ca cel din g. 60 pentru cldiri administrative, depozite
etc. În g. 29 este artat o alt form de cadru — pentru o hal industrial
— în eduri.
Toate aceste cadre au caracteristic faptul c sunt alctuite din stâlpi de
care sunt legate rigid rigle, care pot drepte — ca la cadrele din g. 27 i 28,
frânte — ca în g. 29 i 30, sau curbe — ca în g. 31.
Mai exist i alte forme de cadre, fr stâlpi i rigle, cum sunt de exemplu
cadrele formate într-o seciune orizontal printr-un siloz cu celule ptrate etc.
Toate au îns o caracteristic comun: legtura rigid din nodurile barelor —
interseciile între stâlpi i rigle.
Din punct de vedere al armrii toate cadrele sunt caracterizate prin
faptul c elementele lor, stâlpii i riglele i mai ales nodurile, sunt foarte
puternic armate, ceea ce duce la diculti de betonare. Ori tocmai nodurile
— legturile dintre stâlpi i fundaii i dintre stâlpi i rigle — sunt punctele cu
cele mai mari eforturi, astfel încât de corecta turnare a betonului, care trebuie
s ptrund în toate colurile cofrajului i între toate armturile, depinde
rezistena cadrului i sigurana construciei respective.
La halele cu poduri rulante, o zon i mai dicil de betonare o constituie
consolele pentru susinerea grinzilor de pod rulant, unde se intersecteaz
armturile din grinda de pod rulant cu cele din console, ecare cu etrierii lor.
Nici betonarea nodurilor B i C ale cadrului din g. 27 nu reprezint
probleme simple din cauza îngrmdirii armaturilor care ies în grind, a celor
din grind care trec în stâlp, etc. Butelia vibratorului de interior folosit nu
poate trece printre toate aceste armaturi. Astfel încât ea trebuie introdus
lateral la partea superioar. În aceste noduri exist îns întotdeauna zone în
care vibratoarele nu pot ptrunde i unde numai compactarea manual, cu
ipci i vergele metalice — mai groase sau mai subiri — i ciocnirea cu
ciocane de lemn, poate asigura o umplere complet cu beton i o compactare
omogen a lui.

Fig. 27. Exemplu
de cadru cu o
deschidere pentru o
hal industrial.
Fig. 28. Exemplu

de cldire cu un
cadru multiplu i
etajat: a — seciune
vertical.
Fig. 28. Exemplu de

cldire cu un cadru
multiplu i etajat:
b — detaliul A.

Fig. 29. Exemplu de hal
cu cadre în ed.
Fig. 30. Nod de cadru cu

rigla frânt.
Un punct periculos îl constituie i nodul A al unui cadru cu rigla frânt

(g. 30). În acest nod sunt întrerupte i ancorate în beton toate barele întinse
ale riglei cadrului. Dac betonul nu ar înveli complet toate armturile i nu
ar bine compactat, armturile s-ar putea smulge din beton i construcia se
prbuete.
Din exemplele artate trebuie reinut c dac o greeal de betonare la
o plac sau o nervur a unui planeu poate s duc la un accident local, o
astfel de greeal la un stâlp, dar mai ales la un nod de cadru, poate s duc la
prbuirea unei pri a construciei.
Construcii în cadre cu planee ciuperci

În acest caz, planeul este format dintr-o plac groas de 15 pân la 25 cm,
în unele cazuri chiar 30 cm, rezemat direct pe stâlpi prin intermediul unor
îngrori, numite cpiele (g. 31). La aceste structuri plcile formeaz riglele
cadrelor, iar capitelurile nodurile. Stâlpii au seciune octogonal, rotund sau
ptrat. Distanele dintre ei variaz între 4,00 i 6,00 m. Construciile cu
planee ciuperci se utilizeaz la depozite, crame, rezervoare subterane etc,
în general la construcii cu încrcri mari (1 000—3 000 kgf/m2). Betonarea

acestor construcii este foarte comod din cauza grosimii mari a plcii, a
dimensiunilor mari ale stâlpilor i a armturilor din plac, relativ rare fa de
grinzi. Compactarea se face cu vibratoare de interior — atât la plci, cât i la
stâlpi.
Flg. 31. Construcie

în cadre cu planee
ciuperci.
Construcii în cadre cu rigla curb

Unele construcii industriale se fac cu acoperiul de form curb. În acest
caz, placa poate susinut pe o serie de nervuri care reazem pe rigla curb
a cadrului (g. 32); acesta este un sistem vechi, pentru c în acest caz cadrele
trebuie dispuse la 4,00—6,00 m. Alt soluie este cu placa rezemat direct,
pe riglele curbe ale cadrelor i pe nite grinzi marginale; în acest caz, cadrele
pot dispuse la distane mai mari (8,00—12,00 m) i nervurile 3 nu mai sunt
necesare.
Arcele dau împingeri, dar pentru preluarea acestor împingeri trebuie
dispui tirani, care se alctuiesc din bare de oel-beton (4—6 buc.) legate
cu etrieri. Cum lungimea lor este foarte mare, pentru a nu se încovoia sub
greutatea proprie se leag cu ali tirani de suspensie verticali, alctuii din
2—4 bare din oel-beton subiri legate cu etrieri (g. 32). Cum eforturile
de întindere din tiranii principali sunt foarte mari, ei trebuie bine ancorai
în capete, în naterile arcului. Aceast ancorare se face întorcând capetele
barelor tirantului în naterea arcului i în capul stâlpului i prinzând totul
într-o fret.
Barele de oel-beton din tiranii principali sunt calculate s preia întregul
efort de întindere. Sub aciunea acestui efort barele se întind i betonul care
nu poate s preia decât eforturi foarte mici de întindere, ar sura. Pentru
ca s nu sureze, se poate proceda în modul urmtor: se betoneaz întreaga
structur, în afar de tiranii principali, se las s se întreasc betonul i
se face decofrarea. Sub aciunea efortului tiranii principali se întind. Aa
întini, se betoneaz; în aceast situaie betonul nu mai este supus la eforturi
de întindere i nu mai sureaz. Dac deschiderile sunt mai mari, în loc de

tirani din oel-beton se folosesc tirani din prole laminate, la care betonul
are numai rolul de a proteja prolul de coroziune; în acest caz, betonarea ti-
ranilor se poate face odat cu betonarea întregii structuri.
La deschiderile atât de mari ale acestor acoperiuri, luminarea halelor
numai prin pereii laterali nu este de obicei sucient; din aceast cauz
de obicei se prevd i luminatoare, care pot realizate prin plci de sticl
înglobate în dala acoperiului sau dintr-o construcie special susinut de
mici cadre, ca cea din g. 32, rezemat pe ance.
La betonarea acestor acoperiuri trebuie folosit un beton de consisten
vârtoas, pentru ca s nu curg pe cofrajele înclinate. Compactarea betonului
din dala subire, de 6—8 cm, se face cu vibratoare plac, iar a celui din arce
(care nu au o armtur prea deas) cu vibratoare de interior.
Fig. 32. Hal în

cadre cu rigla
curb.
Punctul cel mai sensibil din punctul de vedere al betonrii este nodul
de legtur dintre arc, stâlp i tirant. În aceast zon se petrec armturile
din stâlp cu cele din arc, se ancoreaz armturile din (tirant, este dispus
freta i trec i armturile din grinda marginal (bare orizontale i etrieri).
înainte de betonare trebuie vericat dac între barele de pe ecare direcie
exist distanele necesare ca s poat ptrunde betonul, c s-au luat msurile
necesare pentru pstrarea acestor distane (prin purici sau distanieri de
beton). În timpul betonrii trebuie urmrit ca aceste distane s se menin
i ca betonul s ptrund între toate armturile, inclusiv în zona fretat i c
betonul este perfect compactat. Dac aceast operaie nu se poaite face numai
prin vibrare, ca la construciile obinuite, este necesar s se intervin activ
prin mijloace manuale (împingerea betonului cu vergele metalice etc.). Orice
decien în betonarea acestor noduri poate duce la un risc de prbuire a
construciei.
Deosebit de dicil este i betonarea luminatoarelor — cu seciuni foarte
mici i cu elemente înclinate.

Construcii cu acoperiuri din suprafee autoportante
Construciile cu acoperiuri din suprafee autoportante sunt alctuite, de

obicei, din plci curbe de diferite forme, cu deschideri mari, foarte uoare,
rezemând pe cadre, care sunt elementele principale de rezisten. Una din
formele cele mai mult folosite la noi sunt suprafeele autoportante cilindrice
lungi. Acestea sunt alctuite din boli (plci), care în loc s reazeme pe
naterile lor, reazem - la cele dou capete – pe cadre cu rigla curb, cu sau
fr tirani. Plcile sunt de fapt nite grinzi cu seciunea transversal curb,
având deschiderea lx i rezemând pe timpane (cadre cu rigla curb — g. 33).
Fig. 33. Construcie cu acoperi din suprafee autoportante

cilindrice lungi:
I — plac; 2 — timpane (cadre).
Alte tipuri de acoperiuri, de exemplu cele din suprafee autoportante

cilindrice scurte, sau cele din paraboloizi hiperbolici pot ajunge pân la 100
m i chiar mai mult. Problemele de execuie care se pun la aceste construcii
sunt în primul rând executarea plcilor curbe subiri de 5—8 cm, cu suprafee
foarte mari i la care se cere realizarea unor forme geometrice absolut precise
i o grosime oonsitant a betonului; în caz contrar, poate s se produc
pierderea stabilitii acoperiului i prbuirea lui. O alt condiie este ca
betonul s e perfect omogen pe întreg acoperiul. Aceste condiii impun o
executare extrem de îngrijit a turnrii i compactrii betonului. Din punct de
vedere al compoziiei betonului trebuie luate aceleai msuri ca i în cazul
precedent: betonul nu trebuie s e nici prea moale, pentru c ar curge pe
cofrajul înclinat, nici prea vârtos, pentru c nu s-ar putea compacta bine. Pe
poriunile înclinate cu mai mult ca 45° fa de orizontal este necesar s se
monteze contracofraje ca s menin betonul; o alt soluie este ca placa s se
betoneze prin torcretare.
Pentru ca la turnarea plcii s nu se produc deformarea cofrajului din
cauza încrcrii nesimetrice a lui, se are grij ca detonarea s se fac simetric
de la marginile suprafeei spre mijlocul ei, de exemplu la acoperiul din g.
34, detonarea plcii începe de la elementele marginale spre luminator.

Fig. 34. Exemple de construcii cu
acoperi din suprafee autoportante
cilindrice lungi:
I -plac; 2- element marginal;
3 -timpan; 4-luminator;
5-grind canal; 6 - grind
rebord; 7 - timpan cadru nesimetric.
Diculti la betonare exist i în turnarea i compactarea betonului în

elementele marginale i în timpane. Elementele marginale simt grinzi înguste,
înalte i cu multe armturi dispuse la distanele minime admisibile pentru
betonare (pentru ca aceste grinzi s rezulte cât mai uoare). Dac se folosesc
vibratoare de interior. În locul buteliilor trebuie folosite lnci; dac nici
acestea nu intr printre armturi, trebuie folosite vibratoare de cofraj. Nici
în timpane, la care arcele au o lime mai mare decât elementele marginale,
betonarea nu se face uor din cauza armturilor dese. Betonarea tiranilor de
suspensie i a tiranilor principali se face în condiii foarte dicile din cauza
seciunii foarte mici a lor i a armturilor foarte dese — între ele sunt lsate,
obinuit, intervalele minime admisibile pentru ptrunderea betonului.
E. ROSTURI DE LUCRU
Consideraii generale, rosturile de dilataie-contracie

i rosturile de lucru
Orice element de construcie îi modic lungimea sub aciunea variaiilor
de temperatur. Betonul armat are i proprietatea c în timpul întririi
cimentului îi micoreaz volumul. Rezult c planele se vor lungi sub
aciunea unei creteri de temperatur i se vor scurta sub aciunea contraciei
cimentului i din cauza unei scderi a temperaturii. Sub aciunea acestor
deformaii ale planeelor, stâlpii, care au baza lor x în fundaii, vor suferi
i ei deformaii de încovoiere, care dac sunt importante, produc eforturi
suplimentare de care nu s-a inut seama la calculul lor. Pentru ca aceste
eforturi s nu devin prea mari, construciile lungi se împart în tronsoane mai
scurte, desprite prin rosturi de dilataie-contracie.
Din punctul de vedere al rezistenei construciilor turnarea betonului
ar trebui s se fac, fr întrerupere, între dou rosturi de dilataie. Acest
lucru este îns foarte rar posibil, astfel încât, în mod obinuit, betonarea se
întrerupe pentru mas i la sfâritul zilei de lucru. Zonele în care se întrerupe
betonarea se numesc rosturi de lucru. Pentru ca efectul acestor întreruperi s
e cât mai puin defavorabil rezistenei construciei, rosturile de lucru trebuie
s e organizate dup anumite reguli.
Regulile care trebuie respectate se refer la poziia lor în construcie i la
modul cum trebuie realizate.
Poziia rosturilor de lucru
Ca regul general, rosturile se prevd inând seama de posibilitile

de organizare a lucrrilor, în zonele în care solicitrile sunt minime. La
construciile importante i cu solicitri mari, poziia rosturilor de lucru se
indic în proiect (cazul construciilor masive, elemente cu deschideri mari,
silozuri etc).
Pentru construciile obinuite i când rosturile de lucru nu sunt
indicate în proiect, se respect urmtoarele condiii:
1. La stâlpi (g. 35, a) se admit rosturi de lucru la baza lor (I—I) i
deasupra planeului (III—III); în cazuri excepionale se pot face rosturi i în
seciunea II—II, la câiva centimetri sub nivelul grinzilor.
2. La stâlpii cadrelor se folosesc aceleai reguli ca în cazul 1) pentru
seciunile I-I i II-II (g. 35, b). La cadre este indicat ca betonarea s se
fac continuu, exceptând seciunile I—I, în care în mod normal se întrerupe
betonarea pentru montarea armturilor i a cofrajului lor. Dac totui, în mod
excepional, nu se poate realiza o betonare continu a riglei, întreruperea
se va face într-o seciune III, situat la 1/4 pân la 1/5 din deschiderea ei,
msurat din axul stâlpului.
3. La plcile armate pe o direcie, rezemate pe ziduri, este recomandabil
ca rostul de lucru s e dispus pe direcia armturilor de rezisten (pe direcia
deschiderii mici a panoului de plac), pentru c perpendicular pe aceasta —
acolo unde rostul de lucru slbete puin rezistena plcii, eforturile sunt
minime. La plcile armate încruciat rosturile de lucru se fac tot pe direcia
deschiderii mici a panourilor de plac — din acelai motiv.
4. La planeele cu grinzi principale i secundare dac betonarea se face
pe direcia grinzilor secundare (g. 36, a) rostul de lucru se dispune într-o
zon situat între 1/3 i 1/5 din deschiderea nervurilor; în acest fel rostul de
lucru este situat în zona de efort minim a nervurilor i în zona cu eforturi
foarte mici din plci (pe direcia deschiderii mici a panourilor de plac). Dac
betonarea se face pe direcia grinzilor principale (g. 36, b) rostul de lucru
se dispune la o distan a de stâlpi, între 1/3 i 1/5 din deschiderea grinzii
principale (deci în zona de efort minim a acesteia), dar i la o distan b de
reazemul plcii — între 1/3 i 1/5 din deschiderea acesteia (deci în zona de
efort minim a plcii).
Fig. 35. Poziia rosturilor de lucru la stâlpi i la cadre.
5) La planeele formate din plci i grinzi pe o singur direcie se admit

regulile de la punctul 4) considerând îns zidurile in locul grinzilor principale
din g. 36. Din punct de vedere al rezistenei planeului este recomandabil,
dac alte condiii — de organizare a execuiei — nu impun altfel ca betonarea
s se fac perpendicular pe direcia grinzilor (ca în g. 36, b) — slbind astfel
puin rezistena plcii, dar nu a grinzilor.
Fig. 36. Poziia rosturilor de lucru la planeele cu grinzi principale i secundare:

1 - grind principala; 2 - grinzi secundare; 3 - rost de lucru.
6) O alt problem de care trebuie s se in seama la betonarea

construciilor cu planee rezemate pe stâlpi este c betonul se taseaz în
primele 1—2 h de la turnare. Din aceast cauz este recomandabil ca dup
terminarea betonrii unui stâlp, betonarea planeului de deasupra s nu
înceap imediat, ci dup 1—2 h, pentru ca tasarea betonului din stâlp s se
terminat. O pauz mai mare ca 2 h nu este îns recomandabil, pentru ca s
se fac o bun legtur între betonul proaspt i cel turnat anterior. În acelai
fel se poate proceda i la betonarea grinzilor mai înalte ca 1,20 m întrerupând
betonarea grinzilor cu 3—5 cm sub nivelul inferior al plcii i reluând-o dup
1—2 h.
7) La boli i la arce se pot face rosturi de lucru perpendicular pe axul
lor (I-I, II-II g. 37, b), împrindu-se în bolari. Turnarea betonului se face
încrcând simetric cintrele, adic turnând un bolar dintr-o parte a axei de
simetrie a bolii, apoi bolarul simetric; în felul acesta se evit deformarea
nesimetric a cintrelor, care ar avea ca efect realizarea unei boli sau a unui
arc nesimetric.
Betonarea bolilor se poate face i în inele ca în g. 37, a, dar nu este
permis ca betonul s se toarne în straturi orizontale, pentru c eforturile care
acioneaz dup axa bolii, ar înclinate fa de rosturile de turnare, ceea ce
ar avea ca efect o tendin de alunecare în rosturi (g. 37, c).
La bolile cu grosime mare i la arce, la care greutatea betonului turnat
nesimetric ar avea ca efect deformarea neegal a cofrajelor, betonarea se face
pe fâii în lungul bolii, separate prin rosturi de lucru i dispuse simetric fa
de cheie (g. 37, d).
Dac bolile au lungime mare în sensul generatoarei, ele se toarn la fel
ca în g. 37, d, separându-le îns i în poriuni delimitate prin rosturi de lucru
perpendiculare pe generatoare.
a)
b) Fig. 37. Rosturi de lucru în

boli si arce
c)
d)
8) La acoperiurile din suprafee autoportante nu se admit rosturi de lucru

— turnarea betonului trebuie fcut continuu.
9) La betonarea fundaiilor de maini, supuse la eforturi dinamice, la
vibraii, nu se admit rosturi de lucru, turnarea betonului trebuie fcut fr
întrerupere.
Realizarea rosturilor de lucru
Durata maxim a întreruperilor de betonare ar trebui s e mai mic

decât timpul de începere a prizei pentru cimentul folosit, acoperitor 1 h de
la prepararea betonului. In acest caz, nu este necesar o anumit pregtire
a rostului de lucru, vibrarea betonului nou turnat nu deranjeaz structura
betonului turnat anterior; acesta este cazul la întreruperile pentru mas.
Dac întreruperea este mai lung decât timpul de priz a cimentului (cazul
întreruperilor de la sfîritul zilei de lucru), atunci regula este ca reluarea
betonrii s nu se permit decât dup ce rezistena betonului a ajuns la cel
puin 12 kgf/cm2.

Dac pe antier nu exist laborator i nu se poate face aceast
determinare, reluarea betonrii se poate face la urmtoarele termene —
în funcie de temperatura medie a aerului:
- 10 h pentru +5°C, 6 h pentru +10°C, 4 h pentru +15°C — la utilizarea
cimenturilor RIM, care au întrirea mai rapid
- 20 h pentru +5°C, 10 h pentru +10°C, 5 h pentru +15°C — Ia utilizarea
cimenturilor cu maximum 25% adaosuri
- 36 h pentru +5°C, 16 h pentru +10°C, 8 h pentru +15°C — la utilizarea
cimenturilor cu peste 25% adaosuri
Se vede c întreruperile de betonare de seara pân dimineaa în perioada
de var se pot face utilizând orice ciment. În perioada rece trebuie îns inut
seama i de cimentul utilizat.
Suprafaa rostului de lucru trebuie s e bine curat, îndeprtându-se
betonul care nu a fost bine compactat i pojghia de lapte de ciment care s-a
format eventual. Înainte de turnarea betonului nou, suprafaa rostului trebuie
splat abundent cu ap, pentru ca betonul vechi s nu e uscat i s absoarb
apa din cel nou.
Pentru asigurarea unei bune legturi între betonul vechi i cel nou, pe
suprafaa rostului de lucru se poate aplica un strat de amorsaj din past de
ciment i polimeri (Aracet) sau un mortar de ciment având acelai dozaj ca i
mortarul betonului, respectiv de compoziie 1 : 3, ciment/nisip.
F. ACOPERIURI IN FORM DE CUPOLA
Cupolele sunt suprafee cu dubl curbur. Ele sunt generate prin rotirea
unei curbe, de exemplu a unui arc de cerc, în jurul axei ei. Cupolele au în
plan o form de cerc. Din cauza formei curbe din seciunea transversal
ele dau împingeri în reazeme, care sunt preluate de un inel de la baza lor -
inelul de întindere (g. 48). Aceste structuri permit realizarea de acoperiuri
cu deschideri foarte mari, de 40—100 m, pentru construcii destinate
manifestaiilor sportive, culturale etc.
Din cauza dimensiunilor mari ale acestor construcii, luminarea lor
numai prin ferestrele laterale din perei este insucient. Pentru remedierea
acestui inconvenient, cupolele pot luminate printr-un luminator orizontal
5, prin plci sau blocuri de sticl xate în grosimea plcii 4, prin cupole cu
luminatoare verticale xate pe un inel de compresiune 2 sau prin luminatoare
verticale rezultate în urma secionrii cupolei cu 4, 6 sau 8 planuri verticale.
Cofrajele, armturile, dar mai ales betonarea, se realizeaz cu mari

diculti. Betonarea zonelor de plac cu înclinare mare se face folosind
contracofraje care s opreasc curgerea betonului. O soluie indicat este
folosirea torcretrii, care asigur i o compactare foarte bun a betonului.

Fig. 38. Acoperiuri în form de cupol:
l -inel de întindere;
2 -inel de compresiune;
3 -placa; 4 -blocuri de sticl;
S -luminator plan;
6 - luminator vertical.
G. CONSTRUCII SPECIALE
Exist construcii speciale, cum sunt rezervoarele pentru lichide, castelele

de ap, silozuri, buncre, tribune, bazine etc, care pun probleme deosebite de
execuie. În continuare sunt artate numai câteva din acestea.
Rezervoare de beton armat
Rezervoarele sunt folosite în cadrul alimentrilor cu ap i pentru

pstrarea diferitelor lichide (în industria chimic, în vinicaie etc). Dup
forma lor în plan, rezervoarele pot circulare sau dreptunghiulare; dup
forma de elevaie, pot cu tavan drept sau cu tavan boltit. Dup poziia lor
fa de nivelul terenului, ele pot subterane, la nivelul terenului sau deasupra
lui, cum sunt de exemplu rezervoarele castelelor de ap.
Exist rezervoare cu o celul sau cu mai multe celule; exist rezervoare
subterane cu capacitate mare de form dreptunghiular, cu stâlpi interiori,
având planeul superior alctuit ca planeu ciuperc pentru a susine sarcina
mare dat de pmântul de deasupra, iar fundaia, un radier, de asemenea
planeu ciuperc.
Toate rezervoarele din beton armat trebuie s îndeplineasc dou condiii:
în primul rând s aib rezisten sucient la presiunea lichidului din interior,
iar cele îngropate i la împingerea pmântului din exterior i în al doilea rând
s e sucient de etane ca s nu aib pierderi de lichid. Prima condiie se
rezolv prin proiectare, determinând grosimile de perei i armarea necesar.
Condiia de etanare se rezolv pe dou ci: prin realizarea unui beton prin
care s nu ptrund apa i prin executarea unor tencuieli impermeabile. La
executarea rezervoarelor trebuie s e folosit un beton cu consistena plastic.
Betoanele uide sunt cu totul contraindicate, pentru c segreg.
Compactizarea betonului trebuie fcut neaprat prin mijloace mecanice;
nu este permis compactarea manual.
Betonul turnat trebuie s rezulte perfect omogen. Pentru aceasta este
necesar ca i betonul proaspt s e omogen — fr nici o urm de segregare,

atât la primire, cat i la punerea în lucrare. Turnarea i vibrarea trebuie s e
în permanen supravegheat. Timpul de vibrare i pasul de mutare a buteliei
pervibratorului, stabilite prin încrcri preliminare, trebuie respectate riguros;
un timp de vibrare mai scurt las betonul necompactat sucient, iar unul mai
lung poate produce segregarea lui; aceleai efecte se produc i dac pasul de
introducere a buteliei este mai lung, respectiv mai scurt decât cel optim.
Tencuiala impermeabil se d cel puin în dou straturi, ultimul ind
sclivisit pentru astuparea porilor. Tencuirea se poate face mai bine prin
torcretare, cu mortar având dozajul de 500-700 kg ciment la metru cub de
nisip. i în acest caz tencuiala se aplic în dou straturi, ultimul ind sclivisit
imediat dup aplicarea lui.
O msur de siguran în plus este acoperirea tencuielii cu uai, silicai
sau cu o pelicul de bitum.
Tribune din beton, armat
In mod obinuit tribunele pentru stadioane sportive se fac din cadre

de beton armat care susin bncile spectatorilor; accesul se face prin scri,
susinute de aceleai cadre. De multe ori tribunele au i copertine cu deschideri
mari susinute tot de cadre.
Caracteristic acestor construcii este înclinarea riglelor cadrelor i
procente foarte mari de armare datorit sarcinii mari adus de spectatori.
Betonarea acestor rigle se face cu dicultate datorit atât pantei cofrajelor,
cât i distanelor foarte mici dintre armturi. Nici betonarea grinzilor care
formeaz treptele nu se face cu uurin, datorit limii lor foarte redus —
cu consecina înghesuirii armturilor. Betonul trebuie s aib o consisten
mai vârtoas, iar la turnare trebuie folosii opritori pentru ca betonul s nu
curg pe cofraje.
Compactarea se face cu pervibratoare (vibratoare de interior) folosind —
unde se poate butelia, iar unde nu se poate — lancea. O atenie deosebit
trebuie dat zonelor de sub îngrmdirile de armturi la încruciarea cadrelor
cu grinzile bncilor pentru spectatori.
H. CONSTRUCII EXECUTATE ÎN COFRAJE RULANTE
Domeniul de folosire
În cazul în care construcia care urmeaz a executat are seciunea

transversal uniform i lungimea mare, cum sunt de exemplu halele
industriale cu acoperiuri autoportante cilindrice sau în eduri, tunelurile,
zidurile lungi etc, ea poate executat din beton monolit, printr-o metod
industrial - turnarea betonului în cofraje rulante.
În aceast metod se realizeaz un cofraj mobil pe o anumit poriune de
construcie, pe . acesta se monteaz armturile, se toarn betonul, se las s
se întreasc atât cât este necesar ca betonul s reziste sub aciunea greutii
lui proprii, apoi se decofreaz coborând puin cofrajul, care se mut pentru
execuia urmtoarei poriuni de construcie.
Folosirea acestui procedeu de execuie prezint urmtoarele avantaje:
o reducere foarte mare a consumului de material lemnos, o reducere a
manoperei corespunztoare execuiei cofrajelor i schelelor de susinere,
scurtarea timpului de execuie etc.
Unul din inconvenientele mari ale construciilor cu acoperiuri
autoportante este c stabilitatea lor este strîns legat de realizarea unei forme
absolut corecte a suprafeei plcii; orice modicare de form datorit execuiei
sau cedrii pariale a unei susineri, poate determina o pierdere de stabilitate
— cu consecina prbuirii acoperiului. În cazul cofrajelor rulante, acestea
se execut cu deosebit atenie i li se d o rigiditate mare, care nu permite
nici o deformaie, astfel încât inconvenientul artat este înlturat.
În cazul cofrajelor glisante se folosete platforma de lucru din g. 39.
În cele ce urmeaz este artat, ca exemplu, modul în care se poate executa
o hal industrial cu acoperiul în form de ed.
O astfel de hal este compus din urmtoarele elemente constructive
(g. 40): Placa de form cilindric, cu grosimea de 6—7 cm.
Fig. 39. Exemplu de cofraj glisant cu platform

general de lucru:
1 - panouri de cofraj;
2 - jug metalic;
3 - console metalice pentru susinerea
platformelor de lucru;
4 - platforme de lucru superioare;
5 - parapete;
6 - platforme de lucru inferioare;
7 - elemente de susinere a platformelor
de lucru inferioare;
8 - tije de susinere;
9 - teac pentru protecia tijei;
10 - verin hidraulic;
11 - cadrul pentru depozitarea armturilor
i susinerea instalaiilor;
12 - supori pentru susinerea instalaiei de ulei
i ghidarea armturilor verticale;
13 - supori pentru susinerea instalaiei de nivel;
14 - armturi, tije sau cabluri de pretensionare
depozitate pe cadrele de susinere;
15 -instalaie de nivel

Grinda rebord care mrginete placa la partea superioar i grinda canal
pe care reazem placa la partea inferioar i care formeaz i jgheabul pentru
scurgerea apelor.
Cadrele formate din stâlpi i rigle curbe, susin placa, grinda rebord i
grinda canal, luminatoarele, dispuse între cadre, grinda canal i grinda rebord.
O parte din aceste elemente se toarn în cofraje xe, o parte în cofrajul rulant.
Cofraje rulante
Cofrajul rulant este alctuit din: cofrajul propriu-zis, eafodajul,

reazemele i dispozitivele de rulare.
1) Cofrajul propiu-zis este alctuit, la rândul lui, din astereala de scânduri
sau dulapi geluii la partea superioar, din coroane (denumite i romanate
— alctuite din 3 scânduri alturate, solidarizate prin cuie i tiate la partea
superioar dup forma curbei acoperiului) pe care este btut astereala i din
pene de lemn care susin coroanele.
Fig. 40. Hal în eduri

executat cu cofraje rulante:
1 -cofra; 2 -luminator;
3 - grind rebord; 4 - plac;
5 -rigl cadru stâlp;
6 -grind canal.
2) Eafodajul este alctuit din bile de brad moazate i contravântuite cu

alte bile mai subiri.
3) Reazemele i dispozitivele de rulare. În timpul betonrii plcii i
grinzii rebord pe cofrajul rulant, tlpile i longrinele reazemelor sprijin, prin
intermediul unor pene de stejar, pe supori aezai pe nite tlpi de brad. In
locul penelor pot folosite vinciuri cu urub sau vinciuri hidraulice.
Dac placa este neted, fr grinzi de rigidizare, aa cum este cazul
obinuit la halele cu deschideri nu prea mari, pentru mutarea cofrajului
este sucient coborârea lui cu 7—8 cm; dac exist i grinzi de rigidizare,
coborârea cofrajului se face cu 60—100 cm.

Deplasarea pe orizontal a cofrajului la deschiderea urmtoare (v. g.
40) se realizeaz trgându-1 cu dou trolii. Rularea se poate face pe role de
oel, prin alunecarea unor prole laminate pe ine, sau — la deschideri mai
mici — prin rezemarea pe vagonei. Dup deplasare, cofrajul este ridicat cu
vinciurile la nivelul respectiv i xat prin intermediul penelor.
Cofraje xe
Stâlpii, arcele i grinzile canal se betoneaz în cofraje xe, alctuite din

panouri demontabile. Montarea cofrajelor xe, a armturilor i turnarea
betonului din grinda canal i din stâlpiorii de susinere a grinzii rebord, se
face dup deplasarea cofrajului mobil în panoul urmtor.
În perioada dintre decofrarea plcii i a grinzii rebord i detonarea grinzii
canal i a stâlpiorilor de susinere a grinzii rebord, acestea se susin, obinuit,
cu o grind cu zbrele din scânduri btute în cuie, rezemat pe arce. Dup
întrirea betonului din grinda canal, grinda de susinere se îndeprteaz.
Turnarea betonului
Inainte de prima betonare a plcii, astereala cofrajului rulant se unge cu

ulei mineral. Dup decofrare, astereala se cur cu perii de sârm, se mtur
i se unge, cu perii, cu o soluie format din 12 1 ap, 2 kg silicat de sodiu
lichid, 2 kg spun industrial, 1 kg ulei mineral i 0,5 kg var past.
Betoniera se amplaseaz în dreptul boburilor, care sunt aezate în faa
cofrajului rulant (g. 41). Odat cu deplasarea cofrajului se deplaseaz i
bobul i betoniera. Boburile sunt sprijinite pe dou vagonete decovil.
Betonarea se face în ordinea urmtoare (g.41): stâlpii din faa cofrajului
rulant (cei din spate au fost turnai înainte), grinda canal din panoul precedent
i stâlpiorii de peste ea, arcele i stâlpii înclinai ai cadrelor, precum i placa
din panoul cofrajului rulant.
Arcele se toarn pân sub vuta plcii, apoi, se toarn placa cu vutele i
partea superioar a arcelor; dup întrirea betonului, se decofreaz placa
coborând cofrajul i deplasându-1 în panoul urmtor.
Stâlpii cadrelor se betoneaz de pe platforma de lucru inferioar.
Compactarea betonului se face cu vibratoare de interior. Grinda canal se
toarn de pe platforma superioar prin gheaburi de scânduri cptuite cu
tabl. Platforma superioar este rezemat pe cofraj i ancorat de turnul
bobului; limea ei trebuie s e de 2,20—2,30 m pentru a se putea circula.
Platforma intermediar reazem pe cofrajul grinzii canal i pe cofrajul plcii.
Betonul este ridicat cu bobul pe platforma superioar i prin jgheab
ajunge pe platforma intermediar (g. 41); de pe aceast platform este turnat
în cofrajul grinzii canal. Limea grinzii canal este în mod obinuit de 18—20
Fig, 41. Cofrajul rulant i instalaia de betonare.
cm, astfel încât betonul poate compactat cu acelai vibrator interior ca i

stâlpii. Arcele, formând riglele cadrelor i stâlpii înclinai, se betoneaz de pe
platforma superioar, folosindu-se i jgheaburile i platforma intermediar;
în zonele cu înclinare mai mare a riglei este necesar s se foloseasc i contra-
cofraje ca s nu curg betonul. Compactarea se face cu vibratoare de interior.
Placa se betoneaz de la partea inferioar spre cea superioar; în zonele cu
înclinare mare sunt necesare i aici contracofraje; compactarea betonului se
face manual sau cu vibratoare plac. Este preferabil îns ca betonarea plcii
s se fac prin torcretare, în acest caz nemaiind nevoie de contracofraje i
nici de o alt compactare.
Pentru circulaia între partea superioar i cea inferioar a cofrajului se
folosesc scri curbe, xate între platforma superioar i cea inferioar (g. 41).
În cazul betonrii pe timp friguros, betonul se poate înclzi folosind
aburirea cu ajutorul unei cmi de abur (g. 42). Realizarea spaiului închis
pentru aburire se face prin executarea unei astereli suplimentare din dulapi
cu lamb i uluc (ca s se încheie bine) btui în cuie la partea inferioar a
romanatelor eventual i prin panouri de scânduri acoperite cu carton asfaltat
aezate peste betonul turnat (dac este necesar i aburirea feei superioare a

Fig. 42. Cma de abur pentru
betonarea pe timp friguros:
1-cma interioar;
2-astereal:
3-pan;
4-romanat;
5-eava de abur;
6-plac de beton;
7-panou din scânduri;
8-cma superioar.
plcii: în acest din urm caz în beton se las guri de circa 5 cm diametru, la
circa 3 m distan, prin care sa ptrund aburul din cmaa inferioar).
Dac temperatura aerului este sub 0° este necesar s se înclzeasc i
agregatele i apa.
Tratarea betonului dup turnare
Timp de 14 zile de la turnare, betonul trebuie meninut umed; pentru

aceasta betonul se stropete cu ap i se acoper cu rogojini umede i meninute
umede. Pe elementele cu suprafaa liber mare: planee, îmbrcmini rutiere
etc, se pot aplica pelicule de protecie ca de exemplu emulsie paranoas.
Decofrarea se poate face numai dup ce rezistena betonului a ajuns la
cel puin 70% din marc; pentru construciile executate în timpul verii (la
temperaturi de minimum -15°C) aceast condiie se realizeaz, de obicei la
3—5 zile de la turnare dac betonul a avut un dozaj de 300—350 kg ciment/
m3 beton. Controlul rezistenei betonului se face prin încercri pe cuburi i
prisme confecionate din betonul preluat din lucrare i pstrate în condiiile
lucrrii.
VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE BETON - ARMAT
Vericarea calitii lucrrilor se face în scopul stabilirii corespondenei

dintre modul de execuie i prevederile din proiect i a prescripiilor tehnice
care reglementeaz calitatea.
Dispoziiile de antier date de beneciar i proiectant - cu respectarea
pevederilor legale - au aceeai putere ca i proiectul de execuie. Vericrile
se efectueaz pe tot parcursul lucrrilor la încheierea unei faze i la recepia
preliminar. In general vericarea se face prin :
1) Msurri de dimensiuni ale elementelor i sortimentelor de armturi
folosite.

2) Existena documentelor de atestare a calitii materialelor i
prefabricatelor i a proceselor-verbale de lucrri ascunse.
3) Efectuarea încercrilor i probelor prevzute în standardele i normele
pentru materiale i prefabricate, precum i a prevederilor speciale din
proiectele de execuie.
4) Pentru lucrrile de armturi intereseaz în special vericrile pe
parcursul lucrrilor i vericrile pe faze.
5) Înainte de punerea în oper a betonului i armturilor este necesar s
se fac vericrile urmatoare: toate armturile de orice fel, inclusiv
cele care urmeaz a pretensionate, precum i toate piesele înglobate,
tecile, ancorajele se veric bucat cu bucat înaintea începerii
betonrii. Vericarea se face din punct de vedere al poziiei, formei,
diametrului, lungimii, distanelor i din punct de vedere al calitii
legturilor i dispozitivelor de meninere a poziiei în tot timpul
betonrii i compactrii betonului.
6) In cazurile în care armturile sau piesele înglobate comport înndiri
sau îmbinri sudate, se vor efectua în plus vericrile prescrise
în Instruciunile tehnice pentru execuia prin sudare electric a
îmbinrilor i înndirilor la armturile din oel-beton C. 28—78.
Betonarea nu va putea începe decât numai dup ce a fost vericat
i conrmat de ctre conductorul tehnic al lucrrii i reprezentantul
beneciarului printr-un proces-verbal de lucrri ascunse i anume:
• au fost montate toate armturile i piesele înglobate conform
prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziiile
armtarilor i a înndirilor (existena distanierilor, clreilor i a
xatoarelor speciale), precum i faptul c abaterile la lungimi i poziie
nu depesc toleranele admise de lungimi i acoperiri cu beton.
• cofrajele care au dimensiunile prevzute în proiect sunt sucient de
robuste i ancorate pentru a prelua împingerile betonului proaspt.
• cofrajele i elementele de construcii adiacente au fost curite i corect
pregtite.
Procesele-verbale de lucrri ascunse se fac pe etape de betonare i
tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dac în
acest caz nu s-au fcut betonrile se refac vericrile.
La execuia prefabricatelor se va verica vizual bucat cu bucat:
1) Calitatea oelurilor folosite pentru armarea elementelor;
2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor i caracterelor
sudate, precum i calitatea înndirilor executate prin sudur;
3) Poziionarea armturilor (existena distanierelor, clreilor i a
xatoarelor speciale);
4) Dimensiunile i forma tiparelor;
5) Existena golurilor i detaliilor (musti, urechi etc.);
Defectele vor stabilite de organele de control i ele vor recticate i
prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea armturilor se vor
verica dac sunt respectate condiiile specice ecrui material prevzute
în norme privind:
1) Proiecia contra intemperiilor;
2) Condiiile de rezemare;
3) Numrul maxim de elemente suprapuse;
4) Msurile speciale de protecie contra umiditii i altor ageni agresivi
(dup cum se vor specica la ecare material);
5) Vericarea oelurilor de armturi se va face pe baza standardelor de
produse ale acestor oeluri: STAS 438/1 79 pentru armturile betonului
armat i STAS 6482/1- 73 pentru armturile betonului precomprimat.
Vericarea se face pe baza certicatelor de calitate sau a declaratiei
de conformitate eliberate de productor sau în lipsa acestora prin
încercri de control efectuate în conformitate cm prevederile în vigoare
(STAS 6657/1 — 76). Se recomand pentru cazuri speciale inând
seama de importana elementului prefabricat sau al construciei s
se prevad obligativitatea vericrii caracteristicilor zico-mecanice
ale oelulu- beton la ecare lot aprovizionat independent de existenta
declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76).
6) Vericarea sudurilor plaselor sudate prin puncte i a celorlante suduri
se face conform instruciunilor tehnice C. 28—78.
7) Toi executanii de lucrri (muncitori, maitri, ingineri) trebuie s
cunoasc prevederea c este cu desvârire interzis a se proceda la
executarea de lucrri care s înglobeze sau s ascund defecte sau
abateri neadmise.

ÎN MESERIA DE

DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic
A.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege în funcie de mrimea i natura desenului

între 0, 2 i 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume:
- linia groas (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1
Tipul liniei Destinaia
Contururi de seciune sau tabele; chenare
Groas (C1i)
pentru desene;
Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de
Mijlocie (C2)
nivel principal; Construcii geometrice.
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
Continu
i întrerupere ;
Subire (C3) Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
Mijlocie (P2)
(p) la C3 i P3.
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Subire (P3) Linii de întrerupere;
Pri situate în faa planului de
secionare.
A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale
Prin cotarea unul desen de construcii se înelege înscrierea în acel desen

a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci în aa fel încât s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
Desen tehnic - 151
A.2.2.Elementele cotrii sunt:
Fig. 1
- cota, care indic valoarea

numeric a dimensiunii consi-
derate, în unele cazuri poate
exprimat i printr-o liter;
- linia de cot, care indic
lungimile sau unghiurile la care Fig. 2
se refer cota;
- liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc în
cazurile când linia de cot nu taie conturul elementului;
- liniile de indicaie sau de referin (linii frânte), care se folosesc
când spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este sucient pentru
înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru
diferite alte notri;
- cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a
elementelor i un reper ales;
- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.
Fig. 3
Liniile ajuttoare pot s înceap direct de la reprezentarea elementului

sau de la o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional,
liniile ajuttoare pot s se întretaie cu liniile de cot la 45° sau 60°, dac
cotarea devine astfel mai clar. La reprezentrile conturate cu linii groase,
liniile ajuttoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
152 - Desen tehnic

Fiecare cot are o linie de cot
corespunztoare. Liniile de contur, Fig. 4
axele, liniile ajuttoare i prelungirile
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.
Liniile de cot se traseaz paralel cu
dimensiunile la care se refer.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cot se duce echidistanat de curba
elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare
care s e normale la curb sau paralele între ele.
Fig. 5
Deasupra cotelor, msurând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc ().

Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circular, cu cerc în vârful
unghiului i se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajuttoare.
Delimitrile liniilor de cot se indic prin puncte, linioare scurte la 45°
fa de linia cotei, sau sgei.
Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu
puncte, când se opresc pe o suprafa i cu sgei, când se opresc pe o linie.
Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot.
In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici,
sgeile extreme pot plasate la exterior i intermediar înlocuite cu puncte.
Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare
se vor trasa urmând direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4).
Fig. 6
Desen tehnic - 153

Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,
pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia
elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i
trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic în metri, cu dou
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
în centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form de
exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic dup
specicul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor 63, 115,
24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional . Aceast notare
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Fig. 7
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R

dac nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, în caz c nu sunt
determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat în
cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei
se va trasa în direcia centrului i se va proceda ca în Fig.8.
Dac în reprezentare, linia de
Fig. 8 cot a razelor, diametrelor sau
unghiurilor este mai mic de 6
mm, sgeile se indic dinspre
exterior, sau se utilizeaz o
linie de referin (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cot, fr s
Fig. 9
154 - Desen tehnic

e lipite de aceasta i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
înltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de înclinarea
liniei de cot se face astfel încât s poat citit din fa i din dreapta, desenul
având poziia normal (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cot cu înclinarea cuprins în zona de 30° haurat (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie dup aceeai regul Fig. 10
pe linia de cot circular,
înclinarea liniei de cot
ind asemuit cu cu direcia
coardei unghiului respective
(vezi Fig.10).
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia
de cot, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv în intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7. Fig. 11
Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile
unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot
indicate pân la axa sa de simetrie într-o singur parte; cotele generale se
indic obligatoriu complete.
Dac elementul simetric este reprezentat numai pân la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica i raporta pân la aceast ax (Fig.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cot întrerupt depete cu 5-10
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i având sensul
de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborâre pentru pantele
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub form de raport sau de procent fcut între proiecia pe vertical i cea pe
orizontal a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra sgeii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:
1,50-0,90
x l00=15%
4,00
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Distana între dou linii succesive, ca i distana între linia de cota i
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
Desen tehnic - 155

Fig. 12
Fig. 13
aceast distan, se admite întreruperea liniei de cot care, dup necesiti,

poate trasat la o distan mai mare fa de elementul cotat.
Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie
se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul
cotelor (Fig.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru
cotele pariale -în imediata apropiere a conturului elementelor- i terminând
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:
- intersectarea liniilor de cot între ele sau cu liniile ajuttoare ale altora;
- ptrunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezentrii
obiectului;
- trecerea liniilor de cot prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaie sau de referin;
- trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele
învecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezentri
ale acestuia din acelai desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale
utilizate în desenele necotate cifric.
A.2.3.lndicaii de detaliu;
Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere
majuscule înscrise în ptrate cu latura de 6 ...9 mm, dup scara desenului.
Se recomand s se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indic în metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indic prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
156 - Desen tehnic
Fig. 14
Fig. 15
Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, atât în seciuni i faade cât

i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu înlimea egal cu
a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel:
O
pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit;
O
pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul
neînnegrit, menionându-se care este acel nivel;
În planuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, în care se înscrie
cota.
Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echilateral
folosind pe acelai plan o notaie unitar (Fig. 16).
Fig. 16
Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate,

braul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul
poate orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful sgeii în jos sau în sus.
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un
reper determinat.
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).
Desen tehnic - 157
Dimensiunile stâlpilor vor cotate ca în Fig 17; poziia lor se va indica,
dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e
prin distana dintre feele lor.
Fig. 17
Fig. 18 Fig. 19
La repetarea în ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe

aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total între axele
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs între numrul
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).
Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit între
ele, se pot utiliza i cote cumulate fa de un reper comun. In acest caz linia
comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu sgei pe
liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
Fig. 20
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn,

couri, anuri pentu conducte etc.) pot cotate i prin
înscrierea pe o linie de referin a cotelor celor dou
laturi înmulite între ele. Prima cot va latur de baz a
elementului, dup poziia sa în construcie sau din poziia Fig. 21
normal a desenului (Fig.21).
Inlimea de la care începe golul unui co de fum sau canal de ventilaie
fa de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat de
notaia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic nivelul pe care
îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc.
Dac este necesar a se diferenia în plan destinaia anumitor canale, se pot
utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în plci se vor reprezenta ca în Fig. 23.
La scri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, i anume
limea deasupra, iar înlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de la
palier la palier, sau în continuare.
Limea pardoselelor va cotat pân la linia contratreptei (linia întrerupt).
In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei.
158 - Desen tehnic
Nivelul planului de secionare se va indica
prin îngroarea liniei treptei respective.
Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica
obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24).
Inlimea de la care începe golul unei
ferestre se noteaz prin p = ..... i reprezint
cota parapetului respectiv care este distana de
la nivelul pardoselei pân la cota de începere a
golului de fereastr. Fig. 22
Trimiterile la detalii sau la note explicative se
indic în fracii înscrise în cercule; la numrtor
se trece numrul sau indicativul detaliului, iar la
numitor nr. planei în care este desenat detaliul
Fig. 23
(fig. 25). Când sunt prevzute dou alternative
de execuie, cotele pentru a doua alternativ vor
fi scrise între paranteze. În desenele destinate execuiei se recomand a se evita
aceast dubl cotare, preferându-se întocmirea a dou desene.
Fig. 24
Fig. 25
Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va

face de preferin în tu.
A.3. Reprezentri convenionale
A.3.1. Seciuni
În desenele de construcii seciunea este reprezentarea unui obiect dup
tierea imaginar a acestuia cu un plan convenional i îndeprtarea prii
dintre planul de tiere i ochiul observatorului.
Ea se execut paralel cu unul din planele de proiecie pe care este reprezentat
obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i în alte poziii, cu condiia
ca planul de tiere s e perpendicular pe unul din planele de proiecie.
Seciunea orizontal fcut printr-o construcie la un nivel caracteristic se
numete plan (Fig. 6). Denumirea simpl de seciune se utilizeaz, în general,
numai pentru seciunile verticale (Fig. 26 i 27).
In desenele de construcii se utilizeaz dou feluri de reprezentri:
- seciuni propriu-zise, în care desenul reprezint numai ceea ce gsete
în planul de tiere (Fig. 28-a);
- seciuni cu vedere, în care desenul reprezint i vederea elementelor
ce se gsesc în spatele planului de tiere i a cror reprezentare este
necesar pentru o mai bun înelegere a desenului (Fig. 28-b).
Desen tehnic - 159
Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se aa în faa
planului desenându-le cu linie punct subire.
Elementele secionate se coteaz cu linii mai groase, pentru a se deosebi
uor de cele vzute, pentru mai mult claritate i în anumite cazuri, se pot i
înnegri sau haura câmpurile secionate (Fig. 28 i 29).
In planuri, elementele de construcii care nu merg pân la tavan vor indicate
i cotate prin trimitere la nota explicativ. în cazul pereilor despritori, înlimea
lor se poate indica i prin notaia h=…… scris în lungul peretelui. Elementele
pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot s nu mai e indicate în
seciuni, sau pot indicate simplicat (de exemplu foi de ui; buiandrugi,
prefabricate de planee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)
Urma planului de tiere de pe planul de proiecie pe care este perpendicular
se numete traseu de secionare.
Traseul de secionare are rolul de a scoate în eviden cât mai multe
elemente ale unui desen i se stabilete în funcie de necesitile de indicare,
prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz
cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint printr-o linie-punct
subire (P3), având la capetele traseului i în locurile de frângere ale acestuia,
segmente de dreapt trasate cu linie continu groas (C1). Segmentele de linie
continu groas, nu trebuie s intersecteze linii de contur.
Direcia de privire se indic prin sgei subiri, perpendiculare pe traseul
de secionare, care se sprijin pe segmentele groase.
In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30):
1. seciuni rectilinii, fcute dup un traseu drept de secionare;
2. seciuni decalate fcute dup un traseu de secionare compus dintr-o
serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de
decalare ind perpendicular pe aceste segmente i reprezentat cu o
linie continu subire (C3) ( Fig.6 i 31);
3. secuni desfurate, fcute dup un traseu de secionare în linie frânt,
seciunile pariale ind desenate în ordine succesiv, desfurat. In
acest caz, direcia de privire se indic la mijlocul segmentelor (Fig.6
i 31). Dac este necesar a se schimba traseul de secionare la unele
nivele, acesta se va indica pe planul ecrui nivel în parte.
Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pân la axa de
simetrie (Fig. 29).
Fig. 26
160 - Desen tehnic

Fig. 27
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
A.3.2.Reprezentarea convenional a materialelor;
Reprezentrile convenionale ale materialelor în seciuni sunt cele din

tabelul 2.
Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai când în
alctuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden materialele.
Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului
sau din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite
haurarea uniform, înnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a
câmpului, sau alte reprezentri, adugându-se în caz de necesitate o not sau
legend explicativ.
In general haurile oblice se trag la 45° fa de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de plan, o înclinare
Desen tehnic - 161

de 45°, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45°, fa de direcia
principal din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum i atunci când este necesar o difereniere
a suprafeelor în contact, se pot folosi i hauri la 60°, respectiv 30° fa
de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente.
Pe câmpuri învecinate, haurile cu aceeai înclinare se decaleaz sau se
inverseaz.
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Pmânt stânc
Beton armat la scara
<1: 50
Lichide Beton armat prefabricat la

scara > 1:50
Metal: prole i bare

Umplutur
rotunde
Lemn în seciune
Piatr natural
longitudinal
Lemn în seciune •
Zidrie în general
transversal
Zidrie de prâmat Izolaie termic, fonic, etc.
Tencuial Izolaie hidrofug
Azbociment, produse din

Mozaic
ipsos
Rabi Geam
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
Beton simplu
ale câmpului, haurare
uniform
162 - Desen tehnic

Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai
dese, în funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea
seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea
aceluiai material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a
unuia i aceluiai element.
In seciunile la care prile componente în contact sunt din acelai
material, se modic distana dintre hauri.
Reprezentarea convenional într-o seciune a umpluturilor, materialelor
în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng liniile de
contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz; dac în reprezentare
se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe întreaga suprafa a
câmpului (Fig. 31).
Fig. 31
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor

se poate face numai pe o fâie îngust, la marginea câmpului. Dac este
necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai
pe o poriune redus în zona de contur a câmpului respectiv.
A.4. Rupturi;
Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i

îndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat în vederea
unei reprezentri simplicate i mai reduse ca întindere.
Liniile de ruptur sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate
în Fig. 31. Când ruptura delimiteaz mai multe elemente din acelai material,
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32).
Fig. 32 Fig. 33
Desen tehnic - 163

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se
poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea liniilor de ruptur
nu este necesar la câmpurile haurate sau cu reprezentri convenionale de
materiale din seciuni (Fig.31).
A.4.1.Ui i ferestre;
In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se

reprezint în plan ca în Fig. 34.
Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuie, de asemenea
Fig. 34
Fig. 35
sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari,

reprezentrile sunt indicate în tabelul 3.
Tabel 3
Denumire Reprezentarea convenional
Ui simple, fr prag
Ui simple, cu prag
164 - Desen tehnic

Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, fr prag
Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere în acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVA!II:
Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în
perei astfel;
limea golului
înlimea golului
In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uii din tabelul de tâmplrie;

Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie înclinat (ua întredeschis), dac
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
Desen tehnic - 165

Ui (glasvanduri) în 3
i 4 canate
Ua armonic
Ferestre simple, fr i

cu urechi
Ferestre duble, fr i

cu urechi
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre i ui -ferestre

cu ni de radiator la
parapet
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching în
stânga sau în
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVAII:
Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale
golului în perei, astfel:
limea golului
înlimea golului
166 - Desen tehnic

- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de
tâmplrie, cercurile se xeaz în exteriorul cldirii.
- înlimea parapetului, de la nivelul pardoselii nite, se noteaz cu P=
si se trece:
a) la câteva ferestre, atunci când este acelai;
b) la toate ferestrele cu parapete de înlimi diferite.
- niele pentru radiatoare de înclzire din perete se indic punctat ;
- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se
poate indica punctat sensul de deschidere.
Fig. 36
Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup cum sunt cuprinse

în planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig. 36).
Fig. 37
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,

cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidrie în care nu se
monteaz tâmplrie, se pstreaz acelai sistem de cotare fr a se mai înscrie
indicativul.
Desen tehnic - 167

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie
B.1. Detaliul
Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden

dimensiunile i formele elementelor desenate.
Scrile utilizate în desenul de execuie sunt:
1. scri grace uzuale:
- 1:200;
- 1:100;
- 1:50.
2. scri pentru detalii:
- 1:10;
- 1:20.
Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea în raport cu axele de
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c axa zidurilor
exterioare este întodeauna la 125 cm fa de interior iar cea a zidurilor
interioare de rezisten se a în axa geometric.
Poziia se mai coteaz i prin
dimensiunea i distana dintre perei,
prin cote interioare.
Linia de cot este trasat în aa
fel încât s intersecteze elementele
caracteristice, la distana de minimum 1
cm fa de perete.
Golul din zidrie se coteaz la
dimensiunea lui nominala (Fig.
39) fr urechi, tencuial sau tâmplrie,
printr-o fracie care la numrtor
are scris limea, iar la numrtor,
înlimea golului de la faa pardoselii, la
ui, sau de la parapet, la ferestre.
In Fig 39 b. se prezint un gol de Fig. 38
fereastr în care:
- p=90; arat înlimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are
înlimea de 90 cm) ;
- 180 cm este limea golului de fereastr;
- 150 cm este înlimea golului în care se va introduce tocul de fereastr.
In Fig. 40 se prezint un gol de u în care:
- 90 cm este limea golului de u în care va intra tocul;
- 2, 10 m reprezint înlimea golului egal cu înlimea tocului de u.
Tot în aceast gur este prezentat cu linie întrerupt o fereastr la etajul
inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal
cu 80 cm iar înlimea ei este de 1, 80 m..
168 - Desen tehnic
Fig. 39
Arcul de cerc gurat în detaliu arat sensul de deschidere a uii.

In cerculeul care însoete detaliul, se a o linie de fracie unde la
numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se
trece nr. planei (15) în care este desenat detaliul.
Fig. 40
Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz în exterior, poziia ind

indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile inferioare,
poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)
se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de
secionare sunt reprezentate prin linii întrerupte i prin cota respectiv a
parapetului.
La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, în general prefabricai.
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat în (Fig. 41) ind în
funcie de grosimea zidului i de limea golului.
Desen tehnic - 169

Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zidrie
1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
b)
Fig. 42 Detaliu fereastr

a) cu glaf de lemn
b) cu glaf din marmur sau plci
mozaicate
a)
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
170 - Desen tehnic

provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe prolul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b).
La uile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior i cel din
exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care împiedic ptrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din
zidrie de crmid sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat în elevaie
cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat în elevaie cu linie întrerupt
(Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ind desenat
sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol.
Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, în care se
indic i poziia de montare a tâmplriei ferestrelor respective. Se coteaz
Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit

1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din
tencuial la glaf; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid
Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid

Desen tehnic - 171
Fig. 46
Reprezentarea
strpungerii coului
din crmid prin
învelitoare
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le

încadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor.
Courile de fum i de ventilaie se reprezint în planuri printr-o seciune
a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente
prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50
(Fig. 45), inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de
rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu învelitoarea (Fig. 46).
Courile din elemente prefabricate se reprezint ca în Fig. 47. Suprafeele
vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca în Fig. 48.
Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in g. 48.
Inlimea courilor se coteaz în funcie de poziia lor fa de coam (Fig
50) iar la terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m).
Ventilaiile se reprezint i se coteaz la fel ca i courile de fum, deoarece
au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice
indic i consolidarea lor în poriunea de peste ultimul nivel: armarea la
c)
a) b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
172 - Desen tehnic

Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de ventilaie
Fig. 50 Înlimea
coului fa de coam
exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar

M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn
Piesele din lemn se reprezint în desen prin semne convenionale.

Dimensiunile cotate se refer la lungime, lime, adâncime sau grosime cât
i la determinarea poziiei în ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut
din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.
Desen tehnic - 173

C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute
Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau
prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie.
In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde:
- simbolul seciunii circulare;
- reprezint diametrul mediu al piesei dat în cm;
- L lungimea elementului cotat in m cu dou zecimale
a)
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund

b) a) reprezentarea la scar 1:50
b) reprezentarea la scar 1:50
Lungimea L se scrie deasupra
liniei de referinta dar cand nu este
posibil, ea se poate trece si sub
aceasta linie.
C.2. Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate a)
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
b)
prezentate câteva produse din lemn
semiecarisat la care elementele
cotrii se exprim astfel:
- ruptura se reprezint cu linie c)
frânt;
- ½ arat c piesa are o
seciune semirotund;
- diametrul mediu al d)
seciunii circulare; Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
- 1 lungimea piesei prelucrate b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
(1=4,35 arat c lungimea c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane
d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane
este de 4,35 m);
- Semne conventionale care arat seciunea transversal a
piesei;
174 - Desen tehnic

- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm;
(Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (28 =28 mm) X înlimea (24 cm);
C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:
Fig. 53 Cotarea lemnului

prelucrat:
e) e) scândur aezat pe lat
f) scândur aezat pe muchie
g) rigl
h) grind
f)
g)
h)
a) c)
b) d)
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate

din lemn: a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel
secionat longitudinal; d) PAL; e) PFL
e)
- PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn;

- PFL plci din bre din lemn.
Desen tehnic - 175

D. Reprezentarea elementelor asamblate
Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele,

eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu în planul de
secionare i cu linie întrerupt când sunt în afara planului (Fig.55).
Fig. 55 Asamblri prin cuie:

a) reprezentare obinuit;
b) reprezentare simplicat;
1) cui în planul de secionare;
2) cui în afara planului de secionare
a) b)
Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm.

In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor în pachetul de imbinat
unde:
- c este grosimea piesei i ea nu trebuie s e mai mic de 4xd pentru a
se împiedica crparea pieselor;
- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de

prelungire, unde distana de la margina elementelor de îmbinat pân la
primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este
diametrul cuiului.
Fig. 57 Dispunerea cuielor

într-o îmbinare de prelungire:
a) în rânduri drepte;
a) în zig-zag;
176 - Desen tehnic

a) b)
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obinuit; b) spintecat;
a)
b) d)
c) e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;
In Fig. 59 este prezentat o asam-

blare cu buloane unde bulonul este repre-
zentarea simplicat printr-o ax, piulia
sub form de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu urub unde simbolul M
6x20 are urmtoarea semnicaie:
- M tipul letului (metric);
- 6 diametrul letului în mm;
- 20 lungimea urubului în mm.
Fig. 60 Îndirea în lime
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele a doi dulapi cu scoabe:
care se reprezint printr-o linie îngroat a) vedere lateral; b) plan;
unde 12 reprezint diametrul de 12 mm
al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.
Desen tehnic - 177
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn;
Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care îl au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc;

Fig. 62 Cep i scobitur
c) simpl; d) în prag;
Fig. 63 Falt Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb; 2) uluc
E.1. Imbinarea de prelungire;

Prin aceast îmbinare se asigur continuitatea în lungime a piesei din
lemn aezate cap la cap i asamblat printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).
Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu

eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri;
178 - Desen tehnic

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1)
Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) încruciarea în cep coad de rândunic pe
vedere; 2) seciunea A-A toat lungimea; 2) încruciarea în cep coad
de rândunic pe toat lungimea
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin aceast îmbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitri (Fig. 66).
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese;

In Fig. 67 este prezentat o astfel de îmbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn:
Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele

ind date în cm pentru dimensiuni sub un m i în m, cu dou zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:
Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B;

d) detaliu D; e) detaliu C;
Desen tehnic - 179

Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de
montare.
Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint în plan la scara 1:50 unde
elementele cotrii au urmtoarea semnicaie:
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea
de 10 cm i înlimea de 15 cm;
- A-A, B-B sunt seciuni executate în anumite zone ale planeului;
- Parchet 22x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar
limea de 4 cm;
- Duumea oarb 24x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o
lime a acesteia de 12 cm;
- Scândur 24 x 16 arat o grosime a sândurii de 2, 40 cm i o lime a
acesteia de 16 cm;
- ipci 24 x 48 arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm.
F.2. arpantele din lemn:
Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau
1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt:
- seciunea longitudinal;
Fig. 69
arpanta: a) plan; b) seciune
180 - Desen tehnic

- seciunea transversal;
- detaliile execuiei.
Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii,
urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se
delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz
prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii,
cletii, tlpile, contraele etc., se reprezint, e la scar, e prin linii
întrerupte notându-se distanele între axele scaunelor sau fermelor i toate
cotele necesare pentru a stabili poziia în plan a pieselor.
F.3. Seciunea transversal a arpantei;

Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde înlimea arpantei
precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este denit printr-o
marc înscris într-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i
dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Când acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe
jumtate.
F.4. Detaliile arpantei

La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i
ecare nod cu îmbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.
Fig. 70
arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
Desen tehnic - 181

In plana de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului,
astfel: streain, strpungerile pentru couri etc.
F.5. Ferme din scânduri;

Se gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71).
Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin
pe care sunt indicate dimensiunile respective.
Fig. 71 Ferme din

scânduri btute în cuie
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat
G.1. Notarea fundaiilor

Elementele cotrii unui stâlp se explic astfel (Fig. 72):
- F este simbolul fundaiilor;
- A1 este indicativul stâlpului pe care-l
susine fundaia i se trece ca un indice
al fundaiei (FAi) ;
- A i 1 reprezint axele de trsare care se
intersecteaz în dreptul stâlpului SA1
i îi stabilete poziia în plan;
- SA1 este indicativul stâlpului;
- F1 înlocuiete indicativul FA1, în cazul
în care o serie de fundaii sunt identice,
având aceleai forme geometrice i Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui
stâlp, notat cu indicativul stâlpului
acelai mod de armare;
G.2. Notarea stâlpilor

Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din
indicativele axelor care se intersecteaz, determinând poziia stâlpului (SA1).
Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile în cm ale seciunii stâlpului (latura
mare x latura mic).
182 - Desen tehnic

O alt simbolizare poate S1...Sn.
G.3. Notarea grinzilor;

Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu
majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre
romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric
care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor
este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin
semnul de îmulire (b x h), unde b este limea grinzii iar h este înlimea
grinzii (Fig. 73).
Când desenul se execut la scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile
sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat
la scar mic
In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde la

numrtor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile
b x h unde b este limea grinzii iar h înlimea ei. Dimensiunile pot trecute
i în continuarea indicativului (GP1 -25 x 35).
Pentru grinzile întoarse, notarea va precedat de aceast specicare:
GRIND" ÎNTOARS" G13 - 25 x 45.
Fig. 74 Notarea grinzilor i stâlpilor în elevaie
Desen tehnic - 183

G.4. Notarea centurilor;
Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru
diferenierea lor în plan (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii
astfel b x h unde b este limea centurii iar h este înlimea ei (C2- 25 x 20;.
In elevaie, centurile se noteaz la fel ca i grinzile.
Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor
G.5. Notarea buiandrugilor;

Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz cu literele B
sau G urmate de un indice numeric ce specic tipurile asemenea cuprinse în
plan. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale
b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75).
In elevaie buiandrugii se noteaz la fel ca grinzile.
G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton);
Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult
din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint în general, poziia
peretelui în construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii
longitudinali cu L i pereii transversali cu T.
Notaia se scrie pe proiecia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de
contur, fr linie de referin, cum ar : D5, T8, L2.
G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare;
Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice
numeric, pentru diferenierea tipurilor.
Exemplu de notare la construcii din panouri mari:
- I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali;
184 - Desen tehnic
- E, F- perei exteriori sau de faad;
- D - perei despritori;
- P - plci de planee.
Exemplu de notare la construcii industriale:
- C, A - cheson de acoperi;
- P - pan de acoperi;
- S - stâlpi;
- F - ferm etc.
Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element

al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea
circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii
sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal
imaginar, la o înlime de 1, 10....1, 20 m aleas în aa fel încât s taie toate
elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stâlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se
indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprând
numai în planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele
principale: în interior, pentru lungimi ale încperilor, pentru grosimi de ziduri,
Desen tehnic - 185

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cldiri la scara 1:100
iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale.
Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor.
Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului în proiectele de execuie
(Fig.78 a i b) permiând o reprezentare clar i o cotare amnunit a
elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile
de fum i canalele de ventilaie, golurile în zidrii în funcie de dimensiunile
i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie
pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea
ortogonal a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la
subsoluri, sobele de înclzire etc., folosind semnele convenionale specice.
Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi, closete,
laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea încperilor,
cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea tehnologiilor (în
cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice), toate desenele
la scara proiectului i cu indicarea utilizrii cât mai economice a spaiilor
disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare execuiei:
grosimi de ziduri, dimensiunile încperilor, gabarite, deschideri de goluri
i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea
corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena în tabelele de tâmplrie
prin numrul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea.
186 - Desen tehnic

Fig. 78a Plan parter
In planuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u, pentru
a determina în încperi spaiul necesar bunei funcionri la deschidere-
închidere, fr a stânjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele
i uile exterioare se amplaseaz urmrind axele de compoziie i principiile
stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor.
La ecare încpere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale
se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare
încpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05
i 06 etc., arat numrul camerelor uurând operaiile de recunoatere din
documentaia economic. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)
în sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti),
astfel ales încât s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece
la alte niveluri prin pri mai puin importante, planul de secionare se poate
decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii înconjurate de un
cerc, în care la numrtor se trece numrul planei al proiectului respectiv i
Desen tehnic - 187

la numitor numrul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la
dispoziiile constructive, indicaii pentru întocmirea pieselor economice, etc.
Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se
menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea
operaiilor de ordin constructiv.
Dac unele elemente importante din încperi se a deasupra planului de
secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot de ventilaie
deasupra unei maini de gtit, plafoane decorative etc.).
Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amplasat e
direct pe teren, e înlat cu una sau mai multe trepte, care primete cota
de nivel zero la nivelul pardoselii nite a parterului corpului principal, i se
reprezint în dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor:
Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scrilor

exterioare de la intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile
secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,
trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea
acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conine piesele de
intrare specice parterului, holului de intrare, accesul la scri i lifturi, piese
specice la: cldiri publice (portar, informaii etc.).
Scara este reprezentat considerând c este sec-ionat de un plan
secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin apar numai
primele trepte de la por-
nire, linia de întrerupere
dus la 45° i treptele
care vin de la subsolul
cldirii, secionarea scrii
considerându-se înainte de
palierul intermediar.
În planurile etajului,
desenul scrii apare în
întregime, cu podestele
respective, având liniile
de întrerupere la 45°,
pentru marcarea nivelului
planului secant al etajului;
numai scara de la ultimul
nivel, dac nu are acces la
pod, apare complet (Fig.
78b). Ca detalii speciale
ale planulului etajelor Fig. 78b
apar podestele de sosire
188 - Desen tehnic

i plecare ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele
cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor
se reprezint la fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele
cazuri se prezint i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când
poate amenajat special pentru locuit (ca mansard dac este sucient de
înalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul
parterului, în întregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni)
sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul
de transformare, spltorii, atelier de întreinere, boxe etc.) i uneori spaii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort.
Planul acoperiului se deseneaz la scrile 1:100 sau 1:50, atât pentru
acoperiurile cu pante,
cât i pentru cele în
teras. La acoperiurile
cu pante se traseaz
întâi liniile perimetrale,
respectiv pictura,
(Fig.79), apoi se duc
bisectoarele unghiurilor,
care se întâlnesc dou
câte dou, determinând
coame de pant sau
dolii. Linia care unete
punctele de intersecii
ale coamelor pe pant
formeaz coama de
creast. Fig. 79 Reprezentarea planului
învelitorii - varianta cu arpant
Pentru intersecii de
volume diferite, reprezentarea acoperiului se bazeaz pe acelai principiu
al trasrii liniilor de intersecie la 45°, rezolvarea ind în funcie de limea
volumelor, înlimea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz.
Planul acoperiului este proiecia în plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de
fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei,
sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura realizarea lor
de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe care se precizeaz valoarea
în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pictur,
Desen tehnic - 189

corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toate
elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei
cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de la pictur pot s nu
e la acelai nivel.
Dac acoperiul are linia picturii la acelai nivel i pantele de aceeai
mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt
urmtoarele: liniile vârfului sunt la aceeai distan de liniile de pictur i
proiecia liniilor coamelor înclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor
formate de liniile picturii sau de prelungirile lor.
Pentru acoperiurile cu linia picturilor la mai multe niveluri, în primul
rând se execut trasarea punctat a planului construciei i apoi a perimetrului
versanilor.
Pe planul acoperiului de tip teras (Fig.80) este gurat planeul de beton
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.
Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras
Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a

jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu
linii punctate.
Pe planul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de dilataie
i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevd rebordurile la dou cldiri
alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizolaiei pentru
antenele de televiziune, ventilaii, paratrsnete, chepenguri de acces etc.
190 - Desen tehnic

Pantele de separaie ale suprafeelor înclinate formeaz panouri în form de
triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).
Planul terasei se deseneaz, ca i la acoperiurile cu pante, la scara
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz
dimensiunile generale i pariale, determinându-se poziia ecrui element
din plan.
I. Desenarea seciunilor
Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite înlimi ale construciilor

proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile
verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant
perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin, la scar,
diferite înlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei.
Seciunea longitudinal este planul secant paralel cu faada longitudinal,
iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de
obicei prin intrarea principal a cldirii), este planul secant paralel cu faada
lateral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei.
De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frânt,
trecând prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea cât mai
multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea
caracteristic este considerat cea trasversal, întrucât cuprinde majoritatea
elementelor constructive
Traseul seciunii se marcheaz în planuri prin segmente liniare mai groase
(linie-punct), cu vârful sgeilor indicative îndreptate spre planul de vedere.
Intr-o cldire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta
depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în
general ind preferat vederea de la dreapta spre stânga.
Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i
evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, scri,
podete, fundaii, acoperi etc.); de asemenea, redau detaliile de nisaj
panta învelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar
principal, seciunea vertical trebuie s treac în mod obligatoriu prin scar,
pentru a scoate în eviden caracteristicile casei scrii.
In seciune se arat suprapunerile zidriei de la fundaie pân la
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri
de zidrie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn
etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri
speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor
studiate la scri convenabile; de asemenea se evideniaz: înlimile de ziduri,
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile,
stâlpii, arcele, înlimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu
Desen tehnic - 191

Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale
supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte
particulariti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la
scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele,
trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini,
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante.
Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a planurilor, inându-se
seama de axele principale i secundare luate din plan i urmrindu-se traseul
prilor secionate.
Dac scara permite, pe seciuni, se gureaz i prolul decoraiilor
exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoanelor, brâurilor,
soclul etc. Desenul pornete de la cota ± 0, 00 care reprezint nivelul nit al
pardoselii parterului.
Fig. 82 Reprezentarea faadei principale
192 - Desen tehnic

J. Desenarea faadelor
Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan

vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz întâi fada principal, cu
indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac
faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele
redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea
plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor,
a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele
trebuie corelate, determinând împreun volumul construciei.
Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau limi, iar pentru înlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot
la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele
de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a
scrilor exterioare etc.
Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i
secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, în prima
faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi
se xeaz dimensiunile soclului, brâurilor, prolelor etc.
Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor începe de la
linia de pmânt pân la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului
terasei.
In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele
cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad.
La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz într-o form schematic,
reprezentând în special volumele i golurile.
La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical
i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr,
cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut
sau în apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele
din lemn etc.
Acoperiul se deseneaz în pante, în teras sau cu formele specice;
indicativ se redau: materialele învelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma
streainilor i a cornielor, cu prolurile de legtur, conform cu indicaiile
date la construciile grace. Pe desen se gureaz i elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, scri exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e cât
mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea
Desen tehnic - 193

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot reprezentate în planuri.
Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun de referin, vertical;
de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru
gsirea detaliilor de faad în planele respective.
In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i
de nisaj, care nu apar sucient de clar în cadru desenului efectuat la scara
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad,
pe seciunea transversal sau longitudinal, în plan i chiar pe faade, sunt
incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri la planele
care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz la scara 1:5, pentru
elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac se detaliaz
tâmplria sau alte elemente care nu pot sucient de explicite la o scar mai
mic.
Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este
limitat, depinzând de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor
elemente. Aceste detalii trebuie s e suciente ca numr i grad de detaliere,
pentru a face posibil execuia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant;

b) detaliu corni cu jgheab, varianta la planeu-teras.
194 - Desen tehnic
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcie de claritate i

complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale
cofrajului.
Stâlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii între
niveluri, din unul sau dou podete i placa înclinat care constituie rampa
scrii (Fig.77a). Cotele în plan determin dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de începere i
terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia.
Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de nivel la faa nit a plcii).
Pe plan se specic marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i
planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.
Fig. 84 Copertin din beton armat: a) plan cofraj
Desen tehnic - 195

Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i

Al. Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu
196 - Desen tehnic

ÎN MESERIA DE

MATEMATIC APLICAT
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez în faa creia se a semnul -,

schimbând semnele tuturor termenilor ce se a în parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,
(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =
(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,
(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =
= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2
EXERCI!II
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI
Reamintim c înmulirea numerelor întregi se efectueaz inând seam de

urmtoarea regul:
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi
factori au acelai semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
Înmulirea numerelor întregi este:

Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c.
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic dou înmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub
forma a x (b + c), scoând factor comun.
Folosind proprietile înmulirii, s calculm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,

(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;

c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou înmuliri, apoi adunarea.
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac a i b sunt dou numere întregi, astfel încât b
0, câtul dintre a i b,
notat prin a : b, este acel numr întreg c, în cazul în care el exist, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observm c regula semnelor este, pentru împrire, aceeai ca i pentru
înmulire.
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Cât cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m i limea de 3 m"
Rezolvare. Am întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,
adic 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCI!II
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numrul" Alt
numr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numrul" c) Ionic
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic. Aai viteza
automobilului.
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Cât cost un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înlimea. Cât
este aria sa?
3) Calculai, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calculai cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3;
b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.
5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2
– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8);
f) (20 + 22) x >24 – 23 x (22 – 2)@;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d)
(3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = ®x N _ x divide pe -12¾
B = ®x Z _ x divide pe 8¾
C = ®x N _ -13 divizibil cu x¾
D = ®x Z _ 6 divizibil cu x¾
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n
0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n
0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre
0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42

12 24 90 54
3) Simplicai fraciile (obinând fracii ireductibile):
a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ;
6 50 33 9 4 144 90 510 120 64
166 1666 16666 166666
k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 .
4) Comparai între ele (aducându-le la acelai numitor) fraciile:
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise în form de fracie, produsul lor se

obine înmulind numrtorii între ei i numitorii între ei:
m p mxp
n • q = nxq
Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, inând seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rmâne valabil. Aadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
Înmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv
fa de adunare.
Orice numr raional a
0 are un invers, notat 1 . Înmulind numrul a cu
a
inversul su, obinem ca rezultat 1:
1
a x a= 1
De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . În
m 2 3 2
general, dac a = n , atunci 1 = n .
a m
Împrirea numrului raional a cu numrul raional b (
0) se denete ca
ind înmulirea lui a cu inversul lui b:
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ;

( ( ( ( (
3 4 3 10 3 2 2 3 3 6 7 4

5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui

Deoarece 02 = 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca = 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. Îns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:

Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:

a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR
Calculai:

CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b

0. Raportul lor este a , iar k =
a b
este valoarea raportului b .
Observaii:
- a i b sunt termenii raportului;
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i

timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:

a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare decât
limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
decât lungimea.
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arat c limea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren în form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.

a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce
reprezint acest raport?
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint acest raport?
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.

CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
Pentru a transforma o unitate de masur în alta, utilizm urmtoarea schem:

km hm dam m dm cm mm
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmultire cu 102n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n,
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla

gradat (folosit în proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit în special
la msurarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul,
ublerul, micrometrul etc.
Oricât de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.
De aceea orice msurare presupune o aproximare.
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2
10002 1002 102 1

m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 102n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).

C. Uniti de msur pentru volum, transformri:
1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3
10003 1003 103 1

m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar în viaa practic.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea

schem:
km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 103n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 103n (n
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind

c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria
dreptunghiului se mrete cu 1215 m2.
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2,

aezate în rânduri a câte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate.
4. Transformai în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023

km3; 0,42 dam3.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.

6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4

cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i înlimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m3 de pmânt cu o rab în care încap 60 000 cm3. Câte

transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?

b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm i 9 cm?

CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o

Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.
Notaie: congruent
m ( O) = m ( OI); AOB # AI OI BI
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor

egala cu 90o.
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu
180o.
Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt
congruente.
Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu
originea în vârful unghiului, situat în interiorul unghiului, astfel încât cele
dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
AOB # BOC AI OI CI # BI OI CI
>OC = bisectoare >OI CI = bisectoare
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360o,
m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .

Unghiuri opuse la vârf sunt dou unghiuri care au acelai vârf i laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB # AI OI BI opuse la vârf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment în

mijlocul segmentului.

Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vârful comun, o
latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a

trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz

unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante în triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu

mijlocul laturii opuse.
Notaie:
AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de

greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la
2/3 fa de vârf i 1/3 fa de baz.

2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz într-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) Înlimea este perpendiculara dus din vârful unui unghi pe latura

opus; e notat de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunztor cu latura pe care este
dus).
>AAI@; >BBI@; >CCI@ înlimi

AAIABC; BBI AAC; CCIAAB
AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc
Punctul de intersecie al înlimilor se numete ortocentru i e notat de

obicei cu H.
În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului.
În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului.
În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi,

în mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii
(BC) astfel:
AI >BC@ i >BAI@ #>AC@ i xyABC i AI xy.

Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
O gur geometric care conine toate

punctele din plan (sau spaiu) având
o aceeai proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE
Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage)

congruente dou câte dou i unghiurile (scrise în ordinea dat)
corespunztoare congruente.
Deci: 'ABC #'AI BI CI dac: >AB@#>AI BI@; >BC@#>BI CI@; >CA@#>CI
A @ i
I
A# AI; B# BI; C# CI.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.

Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au câte o
catet i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
ipotenuzele i câte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute în acelai plan, care nu

au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b =
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid

Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la
dreapta dat.
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).
Perechile:
1 i 5
2 i 6 sunt unghiuri
4 i 8 corespondente congruente
3 i 7
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
1 i 7 unghiuri alterne externe congruente

2 i 8
3 i 6 unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare

4 i 5
1 i 8 unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare

2 i 7
Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180o.

m(A) + m(B) + m(C) = 180o
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui

triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
ACD este unghi exterior

triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(ACD) = m(A) + m(B)

Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete
bisectoare exterioar a triunghiului.
>BE = bisectoarea interioar

ABE #EBC
>BF = bisectoarea exterioar:
CBF #FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui

triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF.
Deniie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete

mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care îndeplinete condiiile:

a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate în
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav

Segmentul care unete dou vârfuri opuse se numete diagonal.
>BD@ i >AC@ = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ #>DC@; >BC@ # >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A # C; B # D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
4. Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare:

m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate

unghiurile drepte).
Proprieti. Are proprietile

paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) # (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului

2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele patru proprieti

ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC A BD) i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente

(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:

7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC) # (BD).
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A #B; D # C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ # >BD@; DE A AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor

neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC
Linia mijlocie în trapez este egal cu semisuma bazelor.

CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal

departate de un punct x (numit centrul cercului).
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.
Linii în cerc
1. Raza este segmentul care unete orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: >BC@ = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O # (DE); >DE@ = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =
arcul BC.
Unghiuri în cerc
1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în

centrul cercului i laturile raze.
AOB = unghi la centru
m(AOB) = m(AB) (deci se msoar prin
msura arcului cuprins între laturi)
2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful

pe cerc i laturile coarde.
BAC înscris în cerc;
Unghiul înscris în cerc are ca msur

jumtatea msurii arcului cuprins între laturi.
Un unghi drept (de 90o) subîntinde un
diametru: 'MNP dreptunghic.
m (NMP) = 90o ; NP = 2R

3. Unghiul format de o coard i tangenta
într-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci BAC are ca msur jumtatea

msurii arcului subîntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format

de dou secante care se intersecteaz în
interiorul cercului.
Deci unghiul interior se msoar prin

semisuma msurilor arcelor cuprinse între
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul

cu vârful în exterior i laturile
secante sau tangente cercului
Deci unghiul exterior are ca

msur semidiferena msurilor
arcelor cuprinse între laturi.
Poligoane regulate înscrise in cerc
Dup numrul laturilor, poligoanele sunt:

1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, .a.

Numrul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile

congruente i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
An = unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului

sau:
1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat

ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
AABCD = A'ABD + A'BCD
3. Paralelogramul
A = a*b sau A = ab sin A
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul

6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular

CAPITOLUL 5
GEOMETRIE ÎN SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane

Planul este o suprafa care include o dreapt orientat în toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat în urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut în acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe

dou drepte neparalele coninute în acel plan.
O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt
coninut în acel plan.
Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur perpendicular i numai una.
Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane,

deci de fee poligonale.

Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma – corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme

i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
Înlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.

Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,

numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vârful

piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB,
'VAB, ...
Segmentul care unete vârful piramidei cu un
vârf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vârful piramidei pe planul bazei se
numete înlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.

VO = h o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VOA dreptunghic în O
VM = aI o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VMA dreptunghic în M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i înlimea care este perpendicular pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia

unei piramide cu un plan paralel cu baza i îndeprtând partea dinspre vârf.

Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete
trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
Înlimea unei feei se numete apotema trunchiului.

OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI)
OOI = înlimea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic în E i 'DIFD
dreptunghic în F.
aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic în E i
'B NB dreptunghic în N.
I
În plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul

raportului de asemnare.
În spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemnare.

Unde V i VI sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa

cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pânz

conic circular i de planul cercului care genereaz pânza conic.
Dac pânza conic circular de vârf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui
V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.

Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o

pânz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vârfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pânza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare

C(OI, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al

punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic

ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)

5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul

9.Conul
10. Zona sferic

ÎN MESERIA DE

NOIUNI DE ORGANIZARE
I LEGISLAIA MUNCII
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor

în cadrul economiei de pia
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
Piaa construciilor, particularitate a mediului economic.

Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu în general,
se impune, pe lâng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor
domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de
manifestare în cadrul pieei respective, având totodat în vedere condiiile
reale de desfurare a activitii în construcii.
Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor
activiti economice, sociale i politice.
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea
unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii în
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, în contextul
economiei de pia, eciena activitii în construcii, principalul deziderat al
oricrei activiti economice i care este în prezent în primul rând rezultatul
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan
economic.
Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, în
mare msur, de particularitile acestui domeniu. În primul rând, aceste
particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu
distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz anumite implicaii în
desfurarea activitii specice, provocând forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare în
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra
ecienei economice.
În cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele
ce marcheaz locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale,
elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i câteva
particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.
Locul sectorului de construcii în cadrul economiei româneti

Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i
joac un rol esenial în desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i
social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societii
umane.
Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite
s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i
suprastructurii de care dispune ecare ar.
În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,
cât i în calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiii.
Pentru o cât mai bun înelegere a aspectelor referitoare la locul i
importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui
246 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora
se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul
studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru
a înfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii româneti.
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de

construcii în cadrul economiei româneti
Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor.

În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou orientare,
în direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau
de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor
în România, ar aat în plin proces de dezvoltare i restructurare economic,
sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,
în general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,
amenajrii teritoriului i urbanismului în ara noastr. Prin strategia naional
de dezvoltare economic pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European. Reformele
specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate în vederea
materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme
de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce
apar, atât la nivelul macroeconomic, cât i în cadrul ecrui domeniu de
activitate în parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea
durabil a teritoriului naional, reprezint “temelia” pentru întreaga activitate
economico-social i deci, în consecin, obiectivele pe care societatea
româneasc i le-a xat în acest domeniu capt o importan deosebit. Cile
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a
economiei româneti.
Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie
s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel
naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, în lucrrile
de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de
operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor,
precum i xarea pe fundaii a acestora.
Specicitatea pieei construciilor

Piaa construciilor are în vedere sistemul de relaii specice generate
de activitile desfurate de ctre întreprinderile care îi ofer produsele i
serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i populaiei.
Drept urmare, ea se particularizeaz, în cadrul pieei globale, atât prin natura
produselor, cât i prin specicul clienilor pe care îi intereseaz produsele i
serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare
i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor.
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente
ale pieei globale, este necesar luarea în consideraie a unui ansamblu de
elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic construciilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor.

Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de
obiective sau servicii specice domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care
cerceteaz piaa, cât i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia
care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele
sale i, în aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate
de celelalte întreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte
important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se
manifest pe piaa construciilor.
Astfel, ca i în cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are în vedere
identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua
urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de

construcii – ROF Societate
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a întreprinderii

Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
încât s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
În cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc în sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci când acioneaz asupra persoanelor
i funcional când se exercit asupra unor activiti.
În afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate în:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile
organizatorice pot :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de
managementul de vârf al rmei.
Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei,
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena
managerilor.
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere i înregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului
decizional i conguraia sistemului informaional.
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite în
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale i de grup.
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat atât de factori
endogeni cât i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat
în creterea ecienei managementului rmei.
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast organizare informal, dei însoete organizarea formal
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de
pregtire, calicare i origine social.
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaiile informale.
Între cele dou tipuri de organizare este o strâns interdependen
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea
acesteia realizrii unor aspiraii personale.
Inuenele organizrii informale pot atât pozitive cât i negative, rolul
managementului formal constând în cadrul organizrii formale, realizându-se
astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup.
Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici
utilizai în abordarea comparativ a mai multor rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea rmei,
- complexitatea rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotrii tehnice,
- gradul de specializare i cooperare în producie,
- dispoziia teritorial,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor.
Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care
in de managementul rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere.
Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i
raporturile ce se stabilesc între elementele de natur funcional i operaional
se disting urmtoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate
atribuiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai într-un
anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de la ei ierarhici,
cât i de la conducerea compartimentelor funcionale;
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului
ierarhic;
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea
structurii:
a) privat tradiionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice eciente.
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i îmbuntire a structurii
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei
întreprinderi trebuie s se constituie într-un compartiment specializat.
Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importana lor,
- frecvena legturilor dintre ele,
- interdependena lor,
- competena managerului.
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.
Un serviciu funcional nu este ecient pentru întreprindere decât dac
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,
active i eciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate;
e. Folosirea delegrii în cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat
i cât mai aproape de executani.
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- analiza obiectivelor întreprinderii,
- denirea activitilor i stabilirea coninutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,
- evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a întreprinderii.
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe
conceptele tiinei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele
documente:
a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i
anume:
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,
actul normativ de îninare, obiectul de activitate, tipul societii,
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer la atribuiile rmei;
- în partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei.
Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i
director pe funciuni;
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare
compartiment funcional i operaional;
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;
b) a postului este un document operaional important ce prezint în
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita în
condiii normale activitatea.
Fia postului cuprinde:
- denumirea i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenele i responsabilitile,
- cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini.
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui
salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a
întreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaiile organizaionale,
- ponderea ierarhic.
Organigrama este un instrument important folosit în analiza
managementului rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :
- organigrame generale,
- organigrame pariale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a
relaiilor dintre ele, organigramele pot :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stânga.
Post, funcie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului în care aceasta este
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut atât din raiuni
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, cât i din raiuni
funcionale care s asigure desfurarea în cele mai bune condiii a activitilor
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, în sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului în condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc între ele pentru
realizarea în mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate în
raport cu specicul unitii respective. Atunci când este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere întregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel încât s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate în realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe cât
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri în cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi în
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul în care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn
c structura trebuie s e gândit i proiectat în funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz s lucreze în cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, atât înainte, cât i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci când se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gândit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, în activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:
Postul.
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competene i responsabiliti ce revin, în mod regulat i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune
asociat unui post în vederea realizrii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, la
nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien.
Funcia.
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici
principale formeaz o funcie. Rezult c într-o organizaie, pentru aceeai
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De
exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef
de secie sau ef de birou. În concordan cu procesele fundamentale dintr-o
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.
Ponderea ierarhic/norma de conducere.
Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.
De exemplu, într-o întreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jumtatea superioar
a piramidei manageriale i poate s creasc pân la 20-30 de subalterni, pe
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a
autoritilor în cadrul grupului, compartimentele pot :
a) compartimente de baz, în care în afar de conductorul compartimentului
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i în care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu cât ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu atât vor mai multe niveluri ierarhice în
organizaia respectiv. Cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
atât piramida managerial este mai înalt i invers, cu cât numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca între diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea între compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice înalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice

În literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul în care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.

3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor

care inueneaz procesul de producie
1. Denirea conceptului de proces de producie:

Întreprinderile productive îi realizeaz funciunea de producie prin
desfurarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie
contribuie atât la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, cât i la
crearea unui ansamblu de relaii de producie între persoane ce concur la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transformrii lor în produse, lucrri sau servicii cu
anumit valoare de pia.
În cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie
procesele de munc iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug i
anumite procese industriale. !inând seama de aceste componente, conceptul
de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente
denumite ieiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.
Componenta principal a procesului de munc poate denit prin
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente în vederea transformrii lor în bunuri
economice.
2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de
producie
Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe
criterii:
- în raport cu modul în care particip la executarea diferitelor produse,
lucrri sau servicii în procesul de munc ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt:
a) procesele de munc de baz prin care se îneleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale în
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza
a întreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza
a întreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a
proceselor de munc de baz;
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare
atât a activitii de baz, cât i a celor auxiliare;
- procesele de producie se mai pot clasica i în raport cu modul este

execuie, dup care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur;
- în raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:

a) procese de munc directe - atunci când produsul nit se obine ca
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii
prime;
b) procese sintetice - atunci când produsul nit se obine din mai multe
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o
gama larg de produse.
- în raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:

a) procese chimice,
b) procese de schimbare a conguraiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- în raport cu natura activitii desfaurate:

a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod
formând un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau
executrii diferitelor lucrri sau servicii.
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o
abordare dup diferite criterii:
a) dup natura produciei se deosebesc:
- întreprinderi care furnizeaz servicii,
- întreprinderi care îi realizeaz producia prin montaj,
- întreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime
i a materialelor.
În prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz într-un produs material.
În a doua categorie intr acele întreprinderi care efectueaz numai
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziioneaz de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intr întreprinderile care obin produse prin transformarea
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii.
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot
clasica:
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri
succesive la diferite locuri de munc grupate în ateliere sau secii de
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi
de unicat i producie de mas;
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime
i materialelor nu se întrerupe între dou locuri de munc consecutive
i necesit stocaje intermediare între posturi.
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie
caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu
aprovizionare continu.
c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile întreprindere-client:
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu
se execut decât dup primirea unei comenzi ferme care stabilete
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putând comandate
imediat de clieni;
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand,
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
în mod operativ la comanda beneciarilor.
4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul întreprinderii
se a într-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie
se înelege o stare organizatoric i funcional a întreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare
poziie din nomenclatur, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc la altul.
În practic se disting 3 tipuri de producie:
- tipul de producie în serie,
- tipul de producie în mas,
- tipul de producie individual.
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o întreprindere impune
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control
a activitii productive.
Tipul de producie în mas este caracteristic întreprinderilor care fabric
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut în
cantiti foarte mari, adic în mas. În condiiile acestui tip de producie are
loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân la
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face în mod continuu, de regul bucat cu
bucat, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte
mecanizate i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas creeaz condiii pentru
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice în ux.
Tipul de producie în serie caracterizeaz întreprinderile care fabric o gam
mai larg de produse în cantitii mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face în catiti egale cu mrimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers
discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amplasarea
diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux.
5. Tipul de producie individual
Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam
foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executându-se în
cantiti foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,
utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la
execuia unei varieti de feluri de produse în condiii de ecien economic.
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
bucat sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la
tipul produciei în mas.
6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îi desfoar
activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i
tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-
se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite,
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei în
ux, pe linii de fabricaie, specic întreprinderilor care fabric o gam redus
de feluri de produse în mas sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea
produciei în ux se caracterizeaz în metode i tehnici specice cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile
unui grad înalt de mecanizare i automatizare.
Organizarea produciei în ux se caracterizeaz prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni
a executrii lor,
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii
pe un anumit loc de munc,
- amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea
executrii operaiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de
munc la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor
tehnologice;
- executarea în mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
în cadrul liniei de producie în ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.
În concluzie, se poate spune c organizarea produciei în ux se poate
deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea
locurilor de munc în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie
desfurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
În cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse în loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau în serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
În acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
În acest caz exist întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie în care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv în organizarea produciei
În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil în orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute în mediul
economic în care activeaz.
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze
la sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
În practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea exibil de prelucrare
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie
multifuncional, un manipulator automat care poate funciona în regim
automat.
2. Celula exibil de fabricaie
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de
prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul exibil de fabricaie
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate
de transport, iar întreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat având loc modicarea programelor de calculator
i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a
sistemelor automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat în funcie de
necesitile de producie.
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.
S-a constatat c în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta
înseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const în efectul acestora
asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoate i
deci de a-i sesiza i inuena efectele.
Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale
mrindu-i volumul de mijloace xe, îmbuntind condiiile de producie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii
sistemelor operative, de execuie i de conducere.
Gestiunea produciei
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor
efectuate de o întreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia
pân în momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate.
În mod practic, pentru a putea identica activitile implicate în gestiunea
produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti
realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei
lucrri.
Într-o întreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,
producia aându-se practic la interferena acestora.
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea
creia se utilizeaz o serie de metode:
1. Programarea liniar folosit în optimizarea alocrii resurselor
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.
Programarea liniar poate folosit în gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximizrii
protului,
- privind transportul produselor între locurile de munc i între acestea i
punctele de distribuie,
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,
la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de
prioritate i de termene.
3. Metoda „Just in time”
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese i subansambluri.
9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii în
cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i
materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i în diferite
secii, într-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile
prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate în semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii în fabricaie
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin
prelucrri succesive în produse nite.
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit în
programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului
de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de
mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu cât este mai mic
durata ciclului de producie, cu atât vor folosite mai raional resursele
materiale i umane în întreprindere.
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
atât mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta.
Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului
de producie.
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea
duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice
ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia.
Durata total a ciclului de producie se împarte în dou pri: perioada de
lucru i perioada de întreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-încheiere. Durata proceselor
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor
naturale, procesul de munc înceteaz, procesul de producie continu.
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea
operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii în produse nite.
În cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la
altul i controlul tehnic de calitate.
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul
de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate
întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile
locului de munc.
În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot grupate în:
- întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii,
- în afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producie
O întreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune i de piaa potenial.
De regul se pot deosebi dou politici importante:
- întreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate în aceeai
incint sau dispersate teritorial,
- întreprinderea execut, în totalitate sau parial, produse folosind
componente realizate de alte întreprinderi.
În primul tip de politic, întreprinderea execut politica sa iar unitile de
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate într-un singur loc. Pe
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,
construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc.
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri
apelând în totalitate sau parial la componentele executate de alte întreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe
subfurnizori este acela care se desfoar în situaia în care o întreprindere,
numit cea care d dispoziie de producie, încredineaz execuia unor lucrri
care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este
denumit subfurnizor.
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea
de ctre o întreprindere de produse, lucrri sau servicii altei întreprinderi i,
deci, care intr în conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale între cel
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pân la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,
juridic, strategic atunci când nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau
atunci când subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o
calitate mai bun, în comparaie cu cele produse în unitile proprii sau atunci
când ei sunt specializai în execuia anumitor lucrri.
Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz la subfurnizori atunci când
posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - când exist riscul în crearea de noi capaciti
proprii sau când întreprinderea urmrete ca în timp subfurnizorii s îi devin
liale.
În afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri între
întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint procesul economic
prin care se stabilesc legturi strânse de producie între întreprinderi care
concureaz la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate :
- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,
livreaz unele produse nite;
- pe piese;
- tehnologic - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte
întreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne

Consideraii generale cu privire la relaia întreprindere - mediul ambiant
Firma îi organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinico-
tehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i
internaional asupra întreprinderii, inuenând relaiile de pia.
Întreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component
economic a acestuia.
În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor
vizibile;
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare
variat, dar în general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitii întreprinderii i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr în relaii directe.
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de învmânt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de întreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare în mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar în
explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul întreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate un
intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze în mod deosebit sistemul de conducere
al întreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de întreprinderi.
Aceste sisteme sunt în msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei întreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate atât
direct cât i indirect, dar are un caracter general, în sensul c inueneaz
toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei întreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului întreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul
întreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vârst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei
întreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului în care
acioneaz întreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei;
- mediul tehnologic,
Întreprinderea se implic în dinamic mediului tehnologic, atât ca
beneciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor în societate;
- mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor
în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaional.
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a întreprinderii;
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare
i de distribuire în spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,
proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;
Relaiile întreprinderii cu mediul extern
În calitatea sa de component a mediului, întreprinderea se a într-
un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr într-
un ansamblu de relaii prin care îi orienteaz i nalizeaz activitatea
economic. Aceste relaii dintre întreprindere i componentele mediului su
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii
de concuren.
Din multitudinea de relaii ale întreprinderii cu mediul su extern se
remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect
vânzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, împrumutul de capital i
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de
plecare în activitatea oricrei întreprinderi.
Mecanismul pieei reprezint pentru întreprinderea modern termenul de
confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relaiile întreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare,
producie, desfacere.
De asemenea, aceast relaie se reect i în orientarea activitii
întreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea
rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vânzrilor totale i a
protului unitar.
Relaiile întreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:
- piaa mrfurilor,
- piaa capitalului,
- piaa forei de munc.
Natura i dimensiunile relaiilor întreprinderii depind de o serie de factori
generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei
mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul
întreprinderii.
Relaiile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot
grupa dup mai multe criterii:
- dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile întreprinderii
cu piaa sunt de dou feluri:
- relaii de vânzare-cumparare,
- relaii de transmitere, receptie de informaii.
Relaiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea,
împrumutul precum i activitile de intermediere.
Principalele forme pe care le îmbrac succesiv relaiile de vânzare-
cumparare sunt:
- relaii precontractuale
- relaii contractuale,
- relaii postcontractuale.
Relaiile precontractuale se realizeaz în principal prin negociere,
comand, cerere de ofert i ofert ferm.
Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i
decontarea.
Relaiile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie.
Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea
relaiilor de vânzare-cumprare, realizându-se prin publicitate, relaii publice
i alte forme de promovare.
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;
Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial
sau temporal i relaii dispersate.
Obiectivele economice ale întreprinderii în condiii concureiale
În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex,
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei întreprinderi.
Concurena const într-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest în cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele cât mai numeroase.
Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în
vedere urmtoarele aspecte:
- interesele i aspiraiile clientelei,
- libertatea de a aciona,
- interesele i aspiraiile productorilor în calitate de ofertani,
- existena în mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau
comportamente din partea agentului economic.
În condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,
face parte din regulile de joc ale pieei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat în principal de trei
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.
Ansamblul raportului de interaciune în care intr agenii economici în
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele
utilizate în relaiile de concuren se pot delimita în jurul produsului, preului,
promovrii i distribuiei.
Concurena este de dou tipuri:
- direct, manifestat între întreprinderile care realizeaz bunuri identice
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;
- indirect - manifestat între întreprinderile care se adreseaz acelorai
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfurarea în bune condiii a activitaii economice,
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune
existena urmatoarelor elemente i anume:
- autonomia întreprinderii,
- libertatea de îninare a oricrui tip de întreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ecrei rme,
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber a preurilor,
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,
- reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor
nerentabile.

4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa

operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împrirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan.
Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, în acelai timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrrile
dintr-un sector încep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru în lan, dup terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece în urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i începerea lucrrilor de organizare a antierului.

5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile

de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a

proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca

1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie

reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca

manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca

La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca
In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului

de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima

legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute
– om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,
schimb – om, zi – om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
– pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul
acesta, norma de timp va exprimata in “ore – om – norma”.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada –
norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de

deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la

productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasicarea normelor de munca
Normele de munca se clasica in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii

sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata

de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de

muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :

- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau
ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice).
Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de
munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico – sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.

ÎN MESERIA DE

SNTATEA I SECURITATEA MUNCII,
SITUAII DE URGEN
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 1

2 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru
meseria de constructor structuri monolite:
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU

SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU

SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL
DE MUNCA –HG NR.971/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE

SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A
ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI
DE MUNCA –HG 1048/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI

SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A MASELOR
CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL
DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI

SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA –HG 1091/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE

SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006

Cap. II. Instructiune privind activitatea de protectia muncii
in santierele de constructii-montaj in activitatea
de constructii structuri monolite
II. 1 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de

constructii-montaj in activitatea: “LUCRARI DE TERASAMENTE LA
CONSTRUCTIILE CIVILE SI INDUSTRIALE”
1. SCOP
Instructiunea are ca scop diminuarea sau eliminarea riscurilor de accidentare
si / sau imbolnavire profesionala, precum si asigurarea celor mai bune conditii in
derularea etapelor pentru executia lucrarilor de terasamente pentru constructiile
civile si industriale.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se executa lucrari de
terasamente pentru constructii civile si industriale.
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1 L. 319/14.07.2006 – LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
3.2 NGPM / 2002 – Norme Generale de Protectia Muncii din 2002.
3.3 N.SS.M – Norme specifice de Securitatea Muncii.
3.4 ISSSM – Instructiune specifica de Securitate si sanatate in munca.
3.5 ET – Echipament tehnic
3.6 P.T.E. – Procedura tehnica de executie.
3.7 ACCIDENT DE MUNCA – vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicatia acuta profesionala care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile , invaliditate sau deces.
3.8 BOALA PROFESIONALA – afectiunea produsa ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesiuni cauzata de factori nocivi, fizici
sau chimici, ori biologici, caracteristici locului de munca precum si
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
in procesul de munca.
3.9 DISPOZITIV DE PROTECTIE – dispozitiv care reduce sau elimina
riscul, singur sau in asociere cu un protector.
3.10 E.I.L. – echipament individual de lucru
3.11 E.I.P. – echipament individual de protectie
3.12 FACTOR DE RISC – factor propriu elementelor componente ale
sistemului de munca, care intr-o situatie periculoasa determina
posibilitatea / gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
3.13 FUNCTIA DE SECURITATE – functia unui echipament de munca
sau a unui mijloc de protectie prin care se elimina sau se reduce
riscul sau se semnalizeaza prezenta unui pericol.
3.14 INDICATOR DE SECURITATE – mijloc de informare standardizat
care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare
(securizata) si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la
securitatea muncii.
3.15 INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII – modalitate de
instruire in domeniul securitatii muncii, avand ca scop insusirea
de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse
specifice activitatii de realizat.
3.16 INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE – instructiuni obligatorii pentru
orice produs, necesare certificarii si care trebuie sa prezinte toate
informatiile referitoare la folosirea produsului, conform scopului si
pentru asigurarea securitatii muncii.
3.17 MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE – mijloc de protectie
(protector) destinat protectiei unui singur executant si care se aplica
acestuia.
3.18 NOCIVITATE – proprietatea unei noxe de a produce efect daunator
asupra organismului.
3.19 NOXA ( FACTOR NOCIV ) – agent fizic, chimic sau biologic, cu
actiune daunatoare asupra organismului.
3.20 PERICOL – a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii .
b) proprietate inerenta unei substante, unui agent, unei surse de
energie sau situatie cu potential cauzator de evenimente nedorite
(accidente de munca sau boli profesionale).
3.21 PERSOANA AUTORIZATA – persoana competenta, imputernicita
in scris sa indeplineasca anumite activitati.
3.22 PERSOANA AVERTIZATA – persoana informata asupra riscului
profesional si asupra comportamentului necesar a fi adoptat pentru
desfasurarea activitatii in conditii de securitate.
3.23 PERSOANA COMPETENTA – persoana care poseda cunostintele
si aptitudinile necesare realizarii corecte a unei activitati.
3.24 PERSOANA EXPUSA – persoana aflata partial sau total intr-o zona
periculoasa.
3.25 PREVENIREA – ansamblul procedeelor si masurilor luate sau
planificate, la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau
reducerea riscurilor.
3.26 PREVENIREA INTRINSECA – prevenirea realizata in stadiul
de conceptie / proiectare si constind in evitarea sau reducerea
pericolelor, prin alegerea unor caracteristicii corespun-zatoare,
precum si limitarea expunerii persoanelor la pericole ce nu pot fi
evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie
a executantului in zone periculoase.
3.27 PROTECTIA – ansamblul masurilor, constand in utilizarea
mijloacelor de protectie, avand scopul protejarii executantilor fata de
pericolele insuficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.
3.28 PROCES DE MUNCA – succesiunea temporala si spatiala a
actiunilor conjugate, ale executantului si mijloacelor de productie,
in sistemul de munca.
3.29 PROTECTOR – mijloc de protectie special conceput si utilizat
pentru realizarea protectiei prin interpunere ca obstacol (fizic) intre
pericol si persoana expusa.
3.30 RISC – probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni
sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa.
3.31 SITUATIE PERICULOASA – situatia in care o persoana este
expusa unuia sau mai multor pericole .
3.32 SUBSTANTA PERICULOASA – substanta care poate constitui un
pericol in virtutea proprietatiilor sale chimice sau fizico-chimice.
3.33 ZONA PERICULOASA – zona in care exista sau poate aparea un
pericol.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. L. 319/14.07.2006 – LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
4.2. Norme generale de protectia muncii – NGPM / 1996.
4.3. Buletinul constructiilor nr. 5 – 6 – 7 – 8 din 1993.
4.4. Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere
- NSSM 23 / 2000. Norme specifice de securitatea muncii pentru
transporturi interne - NSSM 6 / 2000.
4.5. Procedura tehnica de executie PTE I-1-01, PTE I-1-02, PTE II-1-01,
PTE II–1-02 si PTE II-1-03.
4.6. Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie -
EIP si a echipamentelor individuale de lucru – EIL.
4.7. Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru executia lucrarilor
de terasamente la constructii civile si industriale.
4.8. Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de santier
5.1.1. Coordoneaza activitatea de protectia muncii si verifica modul de
aplicare a acesteia, luand masuri in consecinta.
5.1.2. Urmareste activitatea responsabilului SSM – SC – PSI din cadrul
santierului, sesizand compartimentului SSM – SC – PSI de la
Sucursala asupra eventualelor nereguli constatate.
5.2. Inginerul sef constructor al santierului
5.2.1. Coordoneaza si urmareste inreaga activitate de productie din santier
si aplicarea normelor SSM – SC – PSI corespunzatoare, luand
masurile ce se impun in cazul unor deficiente.
5.2.2. Raspunde de calitatea lucrarilor executate pe santier in spiritul
normelor SSM – SC – PSI si dispune remedierea defectiunilor.
5.2.3. Autorizeaza, in limitele competentelor, personalul din subordine,
conform normelor in vigoare.
5.2.4. Urmareste aprovizionarea cu materiale si dotari corespunzatoare,
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de protectia muncii in
vigoare, pentru intreg santierul.
5.3. Inginerul sef mecanic al santierului

5.3.1 Coordoneaza si conduce efectiv intreaga activitate meccano –
energetica a santierului, respectand normele SSM – SC – PSI din
sectorul pe care il conduce, land masuri in consecinta.
5.3.2 Raspunde de buna functionare a utilajelor si mijloacelor de transport
din santier, implicate in procesul de productie, cu respectarea tuturor
normelor SSM si ISCIR, luand masuri de remediere a deficientelor
constatate.
5.4. Seful de lot / seful punctului de lucru

5.4.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din subordine,
luand toate masurile de protectia muncii si securitatea muncii pentru
evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de
productie.
5.4.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare
a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor
tehnice SSM si PSI, stabilind tipul si modul de efectuare a
instructajului la locul de munca.
5.4.3. La solicitarea sefului ierarhic superior elaboreaza ISSSM – urile
specifice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.
5.4.4. Verifica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost
aprofundate si insusite normele SSM si PSI de catre muncitorii din
subordine, luand masuri in consecinta.
5.4.5. Va refuza primirea la lucru a muncitorilor fara instructajul general
si specific locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de
lucru si de protectie, corespunzatoare meseriei pe care o desfasoara.
5.4.6. Interzice intrarea in lucru a muncitorilor aflati in stare de oboseala
sau sub influenta bauturilor alcoolice.
5.4.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din
subordine va acorda primul ajutor cuvenit, anuntand conducerea
santierului.
5.4.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de
lucru stabilit de conducerea santierului.
5.5. Responsabilul SSM – SC – PSI

5.5.1. Urmareste si verifica periodic pe teren, prin controale, respectarea
normelor SSM – SC – PSI si a masurilor ce se intreprind pe santier
pentru evitarea producerii de accidente si imbolnaviri profesionale.
5.5.2. Informeaza periodic si de cate ori este cazul conducerea santierului
de neregulile constatate, propunand masuri in consecinta.
6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului
personal participant la executia lucrarilor de terasamente la
constructii civile si industriale, respectandu-se normele SSM – SC
– PSI specifice fiecarui loc de munca si tehnologiei de executie
adaptate.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor/uneltelor
folosite pentru executia lucrarilor de terasamente, inainte de
utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont permanent de prevederile sau
proiectele de executie si caietele de sarcini. Nu se vor realiza sapaturi
/ excavatii/sprijiniri/umpluturi fara consultarea documentatiilor de
executie si fara predarea amplasamentelor lucrarilor de sapatura/
excavatii.
6.4. Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza echipamente de lucru si de
protectie specifice, conform normativelor in vigoare (EIL si EIP),
stabilite de SC Hidroconstructia SA Bucuresti.
6.5. Toate categoriile profesionale de personal care participa la realizarea
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA - SSM -02.
6.6. Executia lucrarilor va fi supravegheata permanent de un cadru
tehnic de specialitate.
6.7. Se vor respecta conditiile de utilizare prevazute in cartile tehnice ale
utilajelor si echipamentelor tehnice folosite in procesele de lucru.
6.8. Executarea lucrarilor de terasamente in zone de utilitate publica
(localitati, strazi, piete, etc.) sau in zone cu circulatie intensa, trebuie
sa inceapa numai dupa ce se iau masuri pentru ingradirea acestora
cu parapete reglementare si plantarea de indicatoare de avertizare.
Pe timpul noptii zonele de lucru vor fi iluminate corespunzator, cu
felinare sau instalatie electrica si dotate cu panouri reflectorizante
sau inscriptii luminoase, pentru evitarea accidentelor de orice fel.
6.9. In cazul lucrarilor de amploare, se va numi un observator de cota
care nu va permite accesul in santier a persoanelor straine, in vederea
prevenirii unor accidente nedorite.
6.10. Daca lucrarile se executa noaptea, locurile de munca, drumurile
de acces si trecerile pentru oameni vor fi iluminate corespunzator,
conform normelor SSM – PCI specifice.
6.11. In cazul existentei, pe zona ce urmeaza a fi sapata/excavata, a unor
spatii verzi (cu sau fara plantatii) sau altor obstacole, acestea se vor
indeparta inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, conform
cerintelor din documentatiile de executie sau a conditiilor impuse de
Administratia Domeniului Public.
6.12. Dezafecttarea spatiilor verzi (doborarea arborilor, scoaterea cioatelor,
defrisarea arbustilor, indepartarea stratului de sol vegetal) se va face
manual sau mecanic, dupa caz, conform cerintelor, respectandu-se
instructiunile specifice ISSSM I – 1 – 02 – 01 si I – 2 – 02 – 03.
6.13. Daca in timpul sapaturilor/excavatiilor sunt depistate instalatii
subterane sau alte obstacole, sau situri arheologice, care nu au
fost prevazute in documentatia de executie, se vor lua masuri de
oprirea lucrarilor pentru a stabili precis natura acestora (in vederea
protejarii lor) pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea
eventualelor pericole de accidente tehnice sau umane. In acest sens,
se va lua legatura si cu organele competente interesate (proprietarii
instalatiilor, Administratia Domeniilor Publice, etc.)
6.14. Daca la executarea sapaturilor/excavatiilor se detecteaza gaze sau
alte substante periculoase, conducatorul procesului de munca va
evacua imediat muncitorii din zona si se va anunta conducatorul
tehnic al santierului, care (pentru continuarea lucrarilor) va lua
toate masurile necesare pentru eliminarea cauzelor ce pot duce la
accidente tehnice sau umane, sau imbolnaviri profesionale.
6.15. In aceste zone, cu obstacole, lucrarile de sapatura se vor executa
numai manual, sub supravegherea unui cadru tehnic si cu luarea
tuturor masurilor pentru prevenirea accidentelor de orice natura,
folosindu-se echipamentele si uneltele corespunzatoare situatiei
intalnite.
6.16. In cazul sapaturilor manuale cu peretii verticali se vor utiliza scule
si echipamente specifice, conform normelor, dandu-se o atentie
deosebita accesului muncitorilor in gropile de fundatie la adancimi
peste 0,75 m, functie de natura terenului, asigurandu-se un numar
suficient de scari pentru evacuarea rapida a muncitorilor in caz de
necesitate.
6.17. Executarea sapaturilor manuale, fara sprijiniri, se va face astfel incat
sa se previna prabusirea malurilor. In acest sens, se vor respecta
taluzele prevazute in norme sau caiete le de sarcini, functie de
adancimea sapaturii, de natura si umiditatea terenului.
6.18. La sapaturi cu pereti verticali a caror adancime este mai mare de
0,75 m se vor folosi obligatoriu sprijiniri corespunzatoare, functie
de natura terenului, dupa cum urmeaza:
- in terenuri necoezive sau slab coezive, peste adancimea de 0,75 m.
- in terenuri cu coeziune mijlocie, peste adancimea de 1,25 m.
- in terenuri cu coeziune mare si foarte mare, peste adancimea de
2,00 m.
6.19. Sprijinirile se vor realiza, de regula, conform prevederilor din
documentatia de executie, functie de tehnologia de executie adoptata,
tinand cont de natura terenului si umiditatea acestuia.Montarea
elementelor de sprijinire se va face de sus in jos, pe masura avansarii
sapaturii in adancime, respectandu-se instructiunile specifice ISSSM
I – 1 – 01 - 03
6.20 Sprijinirile sapaturilor pentru fundatii sau santuri, cu adancimi pana
la 5 m, trebuie sa se execute de regula cu elemente de inventar,
conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimea mai
mare de 5 m sprijinirile trebuie facute numai dupa proiecte special
intocmite in acest sens.
6.21 In cazul in care nu se dispune de elemente de inventar, sprijinirile
peretilor sapaturilor se pot executa din dulapi, daca adancimea
sapaturilor este mai mica de 5 m.
6.22 La adancimi de peste 5 m sprijinirile sapaturilor se vor realiza din
palplanse sau panouri metalice speciale, proiectate in acest sens
pentru a rezista la impingerea pamantului.
6.23 La adancimi foarte mari, sprijinirile se executa treptat, pe masura ce
se avanseaza cu sapatura, luand toate masurile impuse de normele
de protectie a muncii in vigoare.
6.24 Orice defectiune aparuta la sistemul de sprijinire va conduce la
oprirea lucrarilor, indepartandu-se muncitorii din zona de lucru.
Dupa remedierea defectiunilor la sistemul de sprijinire, care se va
face cu mare atentie de personal specializat, instruit ca atare, se pot
relua lucrarile si se permite accesul celorlalti muncitori in zona de
lucru.
6.25 Demontarea si indepartarea sprijinirilor din interiorul sapaturilor se
va face numai de jos in sus, pe masura astuparii acestora cu pamant
sau a executarii fundatiilor.
6.26. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii panourilor
si palplanselor pentru a se preintampina accidentele, folosindu-se
sculele, accesoriile si echipamentele de protectie corespunzatoare.
6.27. Se interzice folosirea manuala sau mecanizata a sarcinilor care
depasesc limitele maxime admise de norme, respectiv de cartea
tehnica a utilajului.
6.28. In cazul sapaturilor/excavatiilor pe suprafete mai mari, cu volume
de excavatii considerabile, se vor folosi utilaje corespunzatoare,
adaptate la tipul excavatiei respective si la conditiile din teren,
asigurandu-se acces corespunzator, atat utilajului de sapat cat si
mijloacelor de transport care asigura evacuarea materialului excavat.
Panta acestora nu va fi mai mare de 150
6.29. Deoarece excavatiile mecanizate se realizeaza de regula in taluz,
se va da o atentie deosebita modului de realizare a acestor taluze,
functie de natura si umiditatea terenului, conform normelor sau
caietelor de sarcini.
6.30. Pe parcursul excavatiilor se va urmari sistematic si permanent starea
taluzelor. In cazul cand apar crapaturi pe marginea taluzului sau
pe taluz, se vor lua masuri pentru consolidarea si evitarea surparii
materialului.
6.31. Nu se va lasa niciodata o sapatura deschisa, fara a se face rambleerea
si nivelarea sapaturii, daca aceasta a fost abandonata sau nu mai este
necesara.
6.32. Se vor lua masuri suplimentare de consolidare a taluzelor atunci
cand in apropierea sapaturilor se gasesc utilaje sau mecanisme care
produc vibratii in timpul lucrului.
6.33. Sunt interzise amplasarea utilajelor, materialelor grele,
prefabricatelor si circulatia autovehiculelor in apropierea locului de
executare a unei sapaturi sau in interiorul razei de alunecare sau de
surpare a terenului /versantului/taluzului neconsolidat.
6.34. In cazul terenurilor foarte tari sau a terenurilor stancoase, cand se
folosesc ciocane pneumatice (pickamere) sau explozivi (dinamita)
se va acorda o atentie deosebita modului de lucru cu pickamerele si
forezele, respectiv cu materialul exploziv (dinamita). In acest sens,
se vor respecta instructiunile specifice ISSSM I – 2 – 02 – 06.
6.35. Trebuiesc luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest sens, se vor crea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente, dimensionate
corespunzator debitelor care pot sa apara.
6.36. Amplasarea conductelor de aer si apa in incinta sau pe taluze se va
face numai pe baza de schita intocmita de seful punctului de lucru,
respectand indicatiile proiectantului.
6.37. Jumpurile de epuismente si podetele de trecere peste rigole vor fi
prevazute obligatoriu cu balustrade de protectie. La fel se va proceda
si in cazul gropilor de fundatie izolate sau a incintelor sapate, care
stau mai mult timp deschise.
6.38. Se va da o atentie deosebita realizarii instalatiei de aer comprimat
pentru alimentarea pickamerelor si forezelor in vederea prevenirii
accidentelor tehnice si umane. La fel se va proceda si in cazul
retelelor de alimentare cu energie electrica a utilajelor de sapat care
au actionarea electrica. Nu se vor folosi materiale necorespunzatoare
respectiv cabluri defecte si neizolate.
6.39. Retelele electrice aeriene din zona lucrarilor de excavatii/sapaturi
vor fi protejate corespunzator. Nu se va lucra cu utilaje de sapat
(excavat) sub retele de inalta tensiune neprotejate sau nedeviate,
dupa caz.
6.40. Umpluturile se vor realiza manual sau mecanizat, dupa caz, tinand
cont de volumul acestora si spatiul unde se executa, respectandu-se
tehnologiile de executie din proiecte si caietele de sarcini.
6.41. Compactarea umpluturilor se va face in straturi de 20 – 30 cm, in
cazul celor manuale, si pana la 1 m in cazul celor mecanizate. Se va
da atentie modului cum se realizeaza accesul utilajelor in incinta,
precum si a muncitorilor in gropile de fundatii, la adancimi mari,
pentru prevenirea accidentelor de orice natura.
6.42. Nu se vor realiza umpluturi de la inaltimi mai mari de 1 m direct
din autobasculante sau cu buldozerele, de pe marginea taluzelor sau
malurilor verticale, deoarece se pot provoca surpari cu accidente
destul de grave.
6.43. Muncitorii care lucreaza la compactari cu maiuri mecanice vor fi
instruiti special, pentru lucrul cu aceste scule, in vederea prevenirii
accidentelor.
6.44. Utilajele de compactat si mijloacele de transport vor avea prevazute
sisteme de avertizare sonora si luminoasa aferenta. Muncitorii nu
vor avea acces in raza de actiune a acestora.
6.45. In zonele de infiltratii mai mari, umpluturile se vor realiza cu atentia
cuvenita si masuri corespunzatoare. Instalatiile de epuismente nu se
vor demonta decat pe masura realizarii umpluturilor si compactarii
acestora.
6.46. Exploatarea utilajelor (excavatoare, boldozere, motocompresoare,
cilindru compactor, etc.) se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII – 1 – 14 – 01.
6.47. Exploatarea macaralei/automacaralei se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII-1-13-01.
6.48. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII-1-02- 11.
6.49. Electricianul de serviciu va respecta, normele SSM–PSI specifice si
instructiunile ISSSMXIV-2-02-01 ISSSM XIV-2-04-01 si
ISSSM XIV-2-05-01.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Proces verbal de predare – primire front de lucru - netipizat
7.2. Proces verbal de instruire pe linie de SSM – PSI – cod formular
SSM 14 / 2000 / 0
7.3. Fisele de instructaj – cod formular SSM 13 / 2000 / 0
7.4. Procesele verbale de testare - netipizate
7.5. Autorizatiile de functionare pentru utilajele si dispozitivele folosite
– netipizate
7.6. Autorizatie de functionare ISCIR pentru instalatiile/utilajele de
ridicat - netipizata
7.7. Buletinele de incercari cu verificarea prizelor de impamantare –
netipizate

II. 2 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea: “EXECUTAREA MANUALA A
SAPATURILOR LA CONSTRUCTIILE CIVILE SI INDUSTRIALE”
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea celor mai bune conditii pentru
executarea manuala a sapaturilor la Constructii Civile si Industriale.
2. DOMENIU
sapatura manuala la Constructii Civile si Industriale, conform PTE.
MUNCA
3.2. NGPM / 96 – Norme Generale de Protectia Muncii din 1996.
3.3. NSSM – Norme specifice de Securitatea Muncii.
3.4. ISSSM – Instructiune specifica de Securitate si sanatate in munca.
3.5. ET – Echipament tehnic
3.6. P.T.E. – Procedura tehnica de executie.
3.7. ACCIDENT DE MUNCA – vatamarea violenta a organismului,
3.8. BOALA PROFESIONALA – afectiunea produsa ca urmare a
sau chimici, ori biologici, caracteristici locului de munca, precum si
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
3.9. DISPOZITIV DE PROTECTIE – dispozitiv care reduce sau elimina
3.10. E.I.L. – echipament individual de lucru
3.11. E.I.P. – echipament individual de protectie
3.12. FACTOR DE RISC – factor propriu elementelor componente ale
posibilitatea/ gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
3.13.FUNCTIA DE SECURITATE – functia unui echipament de munca
3.14. INDICATOR DE SECURITATE – mijloc de informare standardizat
securitatea muncii.
3.15. INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII – modalitate de
3.16. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE – instructiuni obligatorii pentru
3.17. MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE – mijloc de protectie
acestuia.
3.18. NOCIVITATE – proprietatea unei noxe de a produce efect daunator
3.19. NOXA ( FACTOR NOCIV ) – agent fizic, chimic sau biologic, cu
3.20. PERICOL – a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii .
3.22. PERSOANA AVERTIZATA – persoana informata asupra riscului
3.23. PERSOANA COMPETENTA – persoana care poseda cunostintele
si aptitudinile necesare realizarii corecte a unei activitati..
3.24. PERSOANA EXPUSA – persoana aflata partial sau total intr-o zona
periculoasa.
3.25. PREVENIREA – ansamblul procedeelor si masurilor luate sau
3.26. PREVENIREA INTRINSECA – prevenirea realizata in stadiul
pericolelor, prin alegerea unor caracteristicii corespunzatoare,
3.27. PROTECTIA – ansamblul masurilor, constand in utilizarea
3.28. PROCES DE MUNCA – succesiunea temporala si spatiala a
3.29. PROTECTOR – mijloc de protectie special conceput si utilizat
3.30. RISC – probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni
3.31. SITUATIE PERICULOASA – situatia in care o persoana este
3.32. SUBSTANTA PERICULOASA – substanta care poate constitui un
3.33. ZONA PERICULOASA – zona in care exista sau poate aparea un
pericol.
4.1. Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996.
4.3. Buletinul constructiilor nr. 5 – 6 – 7 – 8 din 1993.
4.4. Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere -
NSSM 23 / 2000.
4.5. Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne -
NSSM 6 / 2000.
4.6. Procedura tehnica de executie.
4.7. Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie –
4.8 Caietel8e de sarcini si proiectele de executie pentru executia
lucrarilor de terasamente la constructii civile si industriale.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de lot / sef punct de lucru
5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctul sau punctele de lucru
din subordine, luand toate masurile de protectia muncii si securitatea
muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in
procesul de productie.
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior. elaboreaza ISSSM – urile
santierului.
5.2. Inginerul sau maistrul de schimb

5.2.1 Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind ca
lucrarile sa se desfasoare in conformitate cu fisele tehnologice si a
instructiunilor de folosire si de intretinere a utilajelor si instalatiilor,
respecatnd normele SSM – SC – PSI.
5.2.2 Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie.
5.2.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de protectie a muncii si
PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine conform
normelor SSM – SC – PSI specifice fiecarui loc de munca, la fiecare
schimbare a locului de munca respectiv a conditiilor de lucru.
5.2.4. Refuza primirea la lucru a muncitorilor care nu au efectuat
instructajul general si specific la zi si care nu au echipamentul
individual de lucru si de protectie, corespunzator meseriei si locului
de munca.
5.2.5. In cazul producerii unui accident de munca organizeaza imediat
acordarea primului ajutor si anunta imediat seful ierarhic sau
conducerea santierului luand masuri sa nu se modifice starea de fapt
pana la cercetarea accidentului.
5.2.6. Nu are voie sa dea dispozitii muncitorilor din subordine sa execute
lucrari ce contravin normelor SSM – SC – PSI sau sa execute lucrari
pentru care acestia nu sunt calificati, nu au experienta necesara, nu
sunt instruiti sau care depasesc capacitatea lor fizica.
5.2.7. Respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful
5.3. Seful de echipa sau de formatie

5.3.1. Conduce permanent activitatea muncitorilor din subordine, nelasand
niciodata muncitorii nesupravegheati.
5.3.2. Instruieste zilnic muncitorii din subordine in conformitate cu
cerintele normelor in vigoare legate de securitatea si sanatatea
muncii, de siguranta circulatiei si PSI.
5.3.3. Nu admite la lucru muncitori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate
sau fara instructajul efectuat.
5.3.4. Anunta imediat inginerul sau maistrul de schimb de aparitia unor
riscuri de accidente sau incendii pentru prevenirea aparitiei acestora.
5.3.5. Nu are voie sa execute lucrari periculoase, fara a se lua masurile de
securitate, sau sa lase muncitorii din subordine sa faca asa ceva.
5.3.6. Respecta prevederile prezentei instructiuni in spiritul prescriptiilor
tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM –
SC – PSI, precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si
inginerul sau maistrul de schimb.
5.4. Deserventul de echipamente

5.4.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – PSI in vigoare,
privind deservirea /echipamentelor de constructii de orice tip.
5.4.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il
deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia
si sa fie autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv.
5.4.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului respectiv,
inaintea inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor tehnologice
ale sistemului de functionare.
5.4.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala
sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat
controlul medical periodic la zi.
5.4.5. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei, dupa caz.
5.4.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia
sa opreasca functionarea echipamentului si sa fie reluata doar dupa
remedierea acestora de mecanici autorizati.
5.4.7. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va
parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare.
5.5. Soferul
5.5.1 Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – PSI in
vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa
posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de
transport respective.
5.5.2. Sa verifice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta si
functionalitatea dispozitivelor de protectie si de securitate ale
autovehicolului.
5.5.3. Sa verifice, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii),
starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor
tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de
directie, etc.).
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul
medical obligatoriu.
5.5.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina siguranta
a penelor de cauciuc.
5.5.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol
sau o remorca.
5.5.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului
trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, lanturi antiderapante,
lada de nisip si lopeti.
5.5.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta
bauturilor alcoolice.
5.5.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor in
vigoare, si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
lucru sau inginerul / maistrul de schimb, respectiv seful de coloana
sau garaj.
5.6. Electricianul de serviciu

5.6.1 Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – PSI in vigoare,
privind exploatarea si intretinerea instalatiilor si retelelor electrice
de joasa si medie tensiune si sa fie autorizat ca atare.
5.6.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de lucru si
de protectie corespunzator, conform normelor EIL si EIP in vigoare.
5.6.3. Nu va face nici o interventie in instalatii sau retele fara scoaterea
acestora de sub tensiune.
5.6.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la
retea, se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de
fabricatie, sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu
se vor face / folosi improvizatii.
5.6.5. Va executa numai lucrarile incredintate de seful de lucrare sau
inginerul / maistrul de schimb si pentru care este autorizat.
5.6.6. La lucru, electricianul trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa fie sub
influenta bauturilor alcoolice.
5.6.7. Va verifica si va lua masuri ca orice consumator sa fie legat
corespunzator la o sursa de impamantare adecvata.
6.0. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA

personal participant la executarea sapaturilor manuale de la
constructiile civile si industriale, respectandu-se normele SSM –
SC – PSI specifice fiecarui loc de munca si tehnologiei de executie
adaptate.
6.2. Verificarea starii tehnice a echipamentelor, uneltelor si dispozitivelor
folosite pentru executia sapaturilor, inainte de utilizarea lor in
procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont permanent de prevederile
din proiectele de executie si caietele de sarcini. Nu se vor realiza
sapaturi fara consultarea documentatiilor de executie si fara predarea
amplasamentelor lucrarilor de sapatura/excavatii.
6.7. Executarea lucrarilor de sapaturi in zone de utilitate publica
(localitati, strazi, pieste, etc.) sau in zone cu circulatie intensa, trebuie
cu parapete reglementatre si plantarea de indicatoare de avertizare.
6.9. In cazul existentei, pe zona ce urmeaza a fi sapata, a unor spatii verzi
(cu sau fara plantatii) sau a altor obstacole, acestea se vor indeparta
inainte de inceperea lucrarilor de sapare, conform cerintelor din
documentatiile de executie, impuse de Administratia Domeniului
Public.
6.10. Dezafectarea spatiilor verzi (doborarea arborilor,scoaterea cioatelor,
6.11. Daca in timpul sapaturilor sunt depistate instalatii subterane sau
alte obstacole, sau situri arheologice, care nu au fost prevazute in
documentatia de executie, se vor lua masuri de oprirea lucrarilor
pentru a stabili precis natura acestora (in vederea protejarii lor)
pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea eventualelor pericole
de accidente tehnice sau umane. In acest sens, se va lua legatura
si cu organele competente interesate (proprietarii instalatiilor,
Administratia Domeniilor Publice, etc.)
6.12. Daca la executarea sapaturilor se detecteaza gaze sau alte substante
periculoase, conducatorul procesului de munca va evacua imediat
muncitorii din zona si va anunta conducatorul tehnic al santierului,
care (pentru continuarea lucrarilor) va lua toate masurile necesare
pentru eliminarea cauzelor ce pot duce la accidente tehnice sau
umane, sau imbolnaviri profesionale.
intalnite.
6.14. Se vor utiliza numai scule si echipamente specifice, in buna stare,
conform normelor. Nu se vor utiliza scule si echipamente cu
defectiuni.
6.15. Daca suprafata sapaturii este mai mare, in cazul unei adancimi mai
mare de 1 m se vor monta un numar suficient de scari (de acces si
evacuare) pentru a se putea asigura o evacuare rapida a muncitorilor
in caz de necesitate.
6.16. In cazul evacuarii manuale a materialului excavat, de la adancimi
peste 2,00 m, se vor utiliza podine intermediare la intervale de 1,5 m
pe verticala, dimensionate corespunzator.
6.17. Se interzice formarea pe taluzuri a iesirilor in consola (formarea de
cozoroace) sau excavarea/saparea in surplomba. In acest sens, se va
supraveghea permanent starea de echilibru a terenului, indepartandu-
se permanent bucatile de material/roca, desprinse de pe taluze sau
maluri.
6.18. Executarea sapaturilor manuale, fara sprijiniri, se va face astfel incat
sa se previna prabusirea malurilor. In acest sens, se vor respecta
taluzele prevazute in norme sau caiete le de sarcini, functie de
adancimea sapaturii, de natura si umiditatea terenului.
6.19. La sapaturi cu pereti verticali a caror adancime este mai mare de
0,75 m se vor folosi obligatoriu sprijiniri corespunzatoare, functie
de natura terenului, dupa cum urmeaza:
- in terenuri necoezive sau slab coezive, peste adancimea de 0,75 m;
- in terenuri cu coeziune mijlocie, peste adancimea de 1,25 m;
- in terenuri cu coeziune mare si foarte mare, peste adancimea de
2,00 m.
6.20. Intre muncitorii care lucreaza la sapaturi se vor respecta urmatoarele
distante minime:
- 2 m, la sapare obisnuita in terenuri slabe si mijlocii;
- 3 m, la sapare cu tarnacoape, pene sau ciocane pneumatice, in
terenuri tari si foarte tari.
6.21. In cazul derocarilor manuale a rocilor (in terenuri stancoase),
intervalul dintre locurile de munca trebuie stabilit in asa fel incat
activitatea unui loc de munca sa nu il stanjeneasca pe cel ce lucreaza
in apropiere sau sa nu provoace accidente.
6.22. In aceste cazuri, cand se folosesc ciocane pneumatice, se va acorda o
atentie deosebita modului de lucru cu aceste scule/unelte si executiei
retelei de aer comprimat necesare, pentru prevenirea accidentelor
tehnice si umane.
6.23. Sprijinirile se vor realiza, de regula, conform prevederilor din
documentatia de executie, functie de tehnologia de executie adoptata,
tinand cont de natura terenului si umiditatea acestuia. Montarea
elementelor de sprijinire se va face de sus in jos, pe masura avansarii
sapaturii in adancime, respectandu-se instructiunea specifice ISSSM
I – 1 – 01 - 03.
6.24. La adancimi foarte mari sprojinirile se executa treptat, pe masura ce
se avanseaza cu sapaturi, luand toate masurile impuse de normele de
protectia muncii in vigoare.
6.25. Sapaturile vor fi executate in cel mai scurt timp posibil, dupa care se
vor executa lucrarile de constructii pentru care s-au facut sapaturile;
sau daca nu mai sunt folosite gropile sapate, acestea vor fi rambleate
si terenul nivelat.
materialului.
executare a unei sapaturi, sau in interiorul razei de alunecare sau de
surpare a terenului/versantului/taluzului neconsolidat.
6.29. Trebuie luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest sens, se vor crea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente dimensionate
face numai pe baza de schita, intocmita de seful punctului de lucru,
si in cazul gropilor de fundatie izolat sau a incintelor sapate, care
6.32. Instalatiile de epuismente, retelele de aer comprimat si de alimentare
cu energie electrica a pompelor de epuismente, compresoarelor sau
a iluminatului se vor realiza numai de muncitori calificati si atestati
ca atare, respectandu-se normele specifice SSM – PSI in vigoare.
6.33. Materialele folosite pentru realizarea acestor instalatii si retele (tevi,
cable conductori, racorduri, fitinguri, etc) vor fi de calitate. Nu se
vor folosi materiale uzate, crapate, fisurate, neizolate sau cu alte
defectiuni.
6.34. Eventualele defectiuni la aceste instalatii se vor face numai
de personal calificat in acest sens si numai dupa intreruperea
functionarii instalatiei respective.
6.35. Depozitarea materialului sapat se va face la minim 1,00 m distanta
fata de marginea sapaturii. Daca nu exista spatiu de depozitare
in acest sens materialul sapat se va evacua din zona, conform
prevederilor din proiecte si caietele de sarcini.
6.36. Exploatarea echipamentelor (ciocane pneumatice, motocompresoare,
pompe de epuismente,etc) se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII – I – 14 – 01.
6.37. Exploatarea mijloacelor de transport se face conform instructiunii
6.38. Electricianul de serviciu va respecta, normele SSM–PSI specifice si
instructiunile ISSSM XIV – 2 – 02 – 01, ISSSM XIV – 2 – 04 – 01
si ISSSM XIV – 2 – 05 – 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM - cod formular SSM 13/2000/0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13/2000/0.
7.3. Fisele de examinare – netipizate.
7.4. Fisele de testare – cod formular SSM 76/2000/0.
II. 3. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de

constructii-montaj in activitatea:
“EXECUTAREA MECANIZATA A SAPATURILOR LA
CONSTRUCTIILE CIVILE SI INDUSTRIALE”
1. SCOP
executarea mecanizata a sapaturilor la Constructii Civile si Industriale.
2. DOMENIU
sapaturi mecanizate la Constructii Civile si Industriale, conform PTE
MUNCA
3.3 NSSM – Norme specifice de Securitatea Muncii.
temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului,
securitatea muncii.
acestuia.
3.20 PERICOL – a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
- b) proprietate inerenta unei substante, unui agent, unei surse de
periculoasa.
de conceptie / proiectare si constand in evitarea sau reducerea
3.27 PROTECTIA – ansamblul masurilor constand in utilizarea
expusa unuia sau mai multor pericole.
pericol.
4 DOCUMENTE DE REFERINTA
MUNCA
4.2 Norme generale de protectia muncii – NGPM / 1996.
4.3 Buletinul constructiilor nr. 5 – 6 – 7 – 8 din 1993.
4.4 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere -
NSSM 23 / 2000.
4.5 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne -
NSSM 6 / 2000.
4.6 Procedura tehnica de executie PTE
4.7 Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie –
4.8 Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru executia lucrarilor
4.9 Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate.
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot / sef punct de lucru
santierului.

5.2.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de protectie a muncii
si PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine
conform normelor SSM – SC – PSI specifice fiecarui loc de munca,
la fiecare schimbare a locului de munca respectiv a conditiilor de
lucru.
de munca.
stabilit de seful

5.4. Deserventul de utilaje/echipamente.

privind deservirea utilajelor/echipamentelor de constructii de orice
tip.
5.4.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul/echipamentul pe
care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare
a acestuia si sa fie autorizat sa lucreze pe utilajul/echipamentul
respectiv.
5.4.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului/echipamentului
ale principalelor sisteme (de directie, de franare, hidraulice, de
ridicare si coborare a cupei/lamei, etc).
5.4.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul, sau sa se urce pe utilaj in
stare de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv
fara a avea efectuat controlul medical periodic la zi.
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei.
5.4.6. Manevrele/miscarile utilajelor/echipamentelor se vor face, dupa
caz, numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica,
care trebuie sa fie in stare de functionare permanent.
5.4.7. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia sa
opreasca functionarea echipamentului/utilajului si sa fie reluata doar
dupa remedierea acestora de mecanici autorizati.
5.4.8. Nu are voie sa paraseasca utilajul sau cabina utilajului, dupa caz,
daca motorul este in functiune. Parasirea utilajului se va face doar
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor, aducerea cupei/lamei
in pozitia “pe sol” si inchiderea cu cheie sau cu lacat a cabinei, dupa
caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
5.4.9. La predarea – primirea serviciului, va trebui sa consemneze in
registrul de supraveghere al utilajului, pe care il deserveste, starea
tehnica a acestuia.
5.5. Soferul
5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – PSI in
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
vigoare, si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de coloana
sau garaj.
personal participant la executarea mecanizata a sapaturilor la
constructii civile si industriale, respectandu-se normele SSM – SC
– PSI specifice fiecarui loc de munca si tehnologiei de executie
adaptate.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor folosite pentru
executia mecanizata a sapaturilor, inainte de utilizarea lor in procesul
de lucru.
sapaturi fara consultarea documentatiilor de executie si fara predarea
amplasamentelor lucrarilor de excavatii.
6.4. Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza echipamentele de lucru si
de protectie specifice, conform normativelor in vigoare (EIL si EIP).
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA - SSM - 02.
6.8. Executarea lucrarilor de excavatii in zone de utilitate publica
(localitati, strazi, piete, etc.) sau in zone cu circulatie intensa, trebuie
cu parapete reglementare si plantarea de indicatoare de avertizare.
6.9. In cazul lucrarilor de amploare, se va numi un observator de cota
care nu va permite accesul in santier a persoanelor straine, in vederea
prevenirii unor accidente nedorite.
6.11. In cazul existentei, pe zona ce urmeaza a fi sapata/excavata, a unor
spatii verzi (cu sau fara plantatii) sau altor obstacole, acestea se vor
indeparta inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, conform
cerintelor din documentatiile de executie impuse de Administratia
Domeniului Public.
6.12. Dezafectarea spatiilor verzi (doborarea arborilor, scoaterea cioatelor,
subterane sau alte obstacole, sau situri arheologice care nu au
oprirea lucrarilor pentru a stabili precis natura acestora (in vederea
protejarii lor) pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea
6.14. Daca la executarea sapaturilor/excavatiilor se detecteaza gaze
sau alte substante periculoase, conducatorul procesului de munca
va evacua imediat muncitorii din zona si va anunta conducatorul
6.15. In aceste zone, cu obstacole, lucrarile de sapatura se vor executa nu-
mai manual, sub supravegherea unui cadru tehnic si cu luarea tuturor
masurilor pentru prevenirea accidentelor de orice natura, folosindu-
se echipamentele si uneltele corespunzatoare situatiei intalnite.
6.16. La executarea excavatiilor se vor utiliza doar utilaje corespunzatoare,
in stare buna de functionare, conform procesului tehnologic aprobat.
6.17. Utilajele si mijloacele de transport vor avea prevazute sisteme de
avertizare sonora si luminoasa adecvate. Este interzis a se face orice
manevra fara a se da un semnal acustic de avertisment.
6.18. Pentru lucrul pe timp de noapte, atat utilajele cat si mijloacele
de transport, vor avea obligatoriu asigurat iluminatul conform
normativelor.
6.19. Fiecare utilaj sau mijloc de transport va fi prevazut cu stingator de
incendiu.
6.20. Este interzisa urcarea sau coborarea de pe utilaj sau mijloc de
transport in timpul functionarii acestuia. De asemenea, este interzis
accesul pe utilaje a altor persone decat a deserventului si a ajutorului
acestuia. Numai deserventul autorizat are voie sa porneasca/
opreasca sau sa lucreze cu utilajul respectiv.
6.21. Se interzice transportul muncitorilor cu buldozere, tractoare,
autobasculante si cu orice altfel de utilaj pentru terasamente.
6.22. In timpul lucrului este interzisa circulatia si stationarea muncitorilor
in raza de actiune a utilajelor sau a mijloacelor de transport, iar
personalul care dirijeaza lucrul va sta numai lateral fata de linia de
lucru a utilajului.
6.23. Se interzice trecerea cupei excavatorului peste cabina
autobasculantei, descarcarea de la inaltime si stationarea oamenilor
pe autovehicole in timpul descarcarii cupei.
6.24. Se va da o atentie deosebita accesului utilajelor si mijloacelor
de transport in incinta de excavatie, functie de natura terenului si
adancimea de excavare, asigurandu-se o panta adecvata accesului,
conform documentatiei, dar nu mai mare de 14%.
6.25. Inaltimea abatajului de lucru nu trebuie sa depaseasca inaltimea
maxima de taiere a utilajului respectiv. Functie de inaltimea
abatajului impus de proiect se va folosi utilajul de sapat adecvat,
deserventul fiind obligat sa retraga utilajul din zona periculoasa,
daca abatajul depaseste inaltimea de taiere.
6.26. Deoarece excavatiile mecanizate se realizeaza de regula in taluz,
se va da o atentie deosebita modului de realizare a acestor taluze,
functie de natura si umiditatea terenului, conform normelor sau
caietelor de sarcini.
materialului.
6.28. Nu se va lasa niciodata o sapatura deschisa, fara a se face rambleerea
si nivelarea sapaturii, daca aceasta a fost abandonata sau nu mai este
necesara.
6.30. Sunt interzise amplasarea utilajelor, materialelor grele, prefabrica-
telor si circulatia autovehiculelor in apropierea locului de executare
a unei sapaturi sau in interiorul razei de alunecare sau de surpare a
terenului/versantului/taluzului neconsolidat.
6.31. In cazul terenurilor foarte tari sau a terenurilor stancoase, cand
se folosesc explozivi (dinamita), se va acorda o atentie deosebita
modului de lucru cu forezele, respectiv cu materialul exploziv
(dinamita). In acest sens, se vor respecta instructiunile specifice
ISSSM I – 2 – 02 – 06.
6.32. Daca saparea gropilor de fundatie se face cu pereti verticali sau mai
inclinati fata de orizontala decat unghiul taluzului natural, va trebui
sa se execute sprijiniri pentru prevenirea surparii malurilor/taluzelor.
Aceste sprijiniri se vor executa de regula conform prevederilor
din documentatia de executie sau conform schitei intocmite de
conducerea santierului, functie de natura si umiditatea terenului.
6.33. Montarea elementelor de sprijinire se va face de sus in jos pe masura
avansarii sapaturii in adancime, respectandu-se instructiunile
specifice ISSSM I – 1 – 01 - 03.
6.34. La adancimi foarte mari, sprijinirile se executa treptat pe masura ce
de protectia muncii in vigoare.
6.35. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din interiorul sapaturilor se
6.36. Trebuie luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest srns, se vor crea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente dimensionate
6.37. Amplasarea conductelor de apa in incinta sau pe taluze se va face
numai pe baza de schita intocmita de seful punctului de lucru
respectand indicatiile proiectantului. Depozitarea materialului sapat
se va face la minim 1,00 m distanta fata de marginea sapaturii. Daca
nu exista spatiu de depozitare in acest sens, materialul sapat se va
evacua din zona, conform prevederilor din proiecte si caietele de
sarcini.
si in cazul gropilor de fundatie izolate, sau a incintelor sapate, care
6.39. Instalatiile de epuismente si retele de alimentare cu energie electrica
a utilajelor, cu actionare electrica, a pompelor de epuismente si a
iluminatului se vor realiza numai de catre muncitori calificati si ates-
tati ca atare, respectandu-se normele specifice SSM – PSI in vigoare.
6.40. Materialele folosite pentru realizarea acestor instalatii si retele (tevi,
cable, conductori, racorduri, fitinguri, etc) vor fi de calitate. Nu se
vor folosi materiale uzate, crapate, fisurate, neizolate sau cu alte
defectiuni.
6.41. Eventualele defectiuni la aceste instalatii se vor face numai
de personal calificat in acest sens si numai dupa intreruperea
functionarii instalatiei respective.
6.42. Se va da o atentie deosebita realizarii retelelor de alimentare cu
energie electrica a utilajelor de sapat cu actiune electrica deoarece
se realizeaza din cable mobile, amplasate pe sol sau capre
6.43. Retelele electrice aeriene din zona lucrarilor de excavatii/sapaturi
vor fi protejate corespunzator. Nu se va lucra cu utilaje de sapat
(excavat) sub retele de inalta tensiune neprotejate sau nedeviate,
dupa caz.
6.44. Depozitarea materialului sapat se va face la minim 1,00 m distanta
fata de marginea sapaturii. Daca nu exista spatiu de depozitare,
in acest sens, materialul sapat se va evacua din zona, conform
prevederilor din proiecte si caietele de sarcini.
specifice ISSM XVIII-1-02-01
6.46. Exploatarea utilajelor/echipamentelor (excavatoare, buldozere,
pompe de epuisment, foreze,etc) se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII – I – 14 – 01
6.47. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM
– PSI specifice si instructiunile ISSSM XIV – 2 – 02 – 01; XIV – 2
– 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13/2000/0.
7.3. Fisele de examinare - netipizate
II. 4 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de

“DEFRISAREA AMPLASAMENTELOR PENTRU
LUCRARILE DE CONSTRUCTII“
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala, precum si asigurarea celor mai bune conditii
in derularea etapelor pentru executia lucrarilor de defrisare a amplasamentelor
pentru lucrarile hidrotehnice.
2. DOMENIU
defrisare a amplasamentelor pentru lucrarile hidrotehnice, conform PTE.
MUNCA
care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare (securizata)
si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea
muncii.
acestuia.
periculoasa.
pericolelor, prin alegerea unor caracteristici corespunzatoare,
pericol.
MUNCA
NSSM 23 / 2000.
NSSM 6 / 2000.
4.6 Norme specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul
si folosirea materialelor explozive – NSPM 71/1997.
4.7 Normele specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii NSSM 71/1998 cap. 3.
4.9 Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie -
EIP si a echipamentelor individuale de lucru - EIL
4.10 Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru realizarea
lucrarilor de excavatii la suprafata la constructiile hidrotehnice.
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot
productie.
santierului.

5.2.1. Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind
ca lucrarile sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din
proiectele de executie si prescriptiile tehnice respectand prevederile
normelor SSM – SC – PSI.
5.2.2. Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de conducere.
si PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine,
respective la fiecare schimbare a locului de munca sau a conditiilor
de munca.
instructajul general si specific, la zi si care nu au echipamentul
individual de lucru si protectie, corespunzator meseriei si locului de
munca.
5.2.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat
conducerea santierului, luand masuri sa nu se modifice starea de
fapt pana la cercetarea accidentului.
stabilit de seful de lot.

riscuri de accidente sau incendii, pentru prevenirea aparitiei acestora.
securitate sau sa lase muncitorii din subordine sa faca asa ceva.

5.4. Legatorul de sarcina/semnalistul
5.4.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM specifice locului de
munca pe care il deserveste.
5.4.2. Cand lucreaza la inaltime, pe platforme, schele sau plansee, va purta
obligatoriu centura de siguranta pe care o va fixa bine de elementele
de rezistenta ale acestora.
5.4.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a
macaralei/instalatiei de ridicat.
5.4.4. La lucru, trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa fie sub influenta
5.4.5. Nu are voie sa paraseasca locul de munca fara a informa macaragiul
sau inginerul / maistrul de schimb.
5.4.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie si de lucru
corespunzator.
5.4.7. La terminarea lucrului, va avea grija sa depoziteze corespunzator
elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite in locuri
uscate, ferrite de umezeala sau agenti corozivi.
5.4.8. Sa respecte procedurile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lot / punct de lucru sau inginerul / maistrul de
schimb.
5.5. Macaragiul
5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM – PSI in
vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor de
orice tip.
5.5.2. Macaragiul trebuie sa cunoasca perfect macaraua sau instalatia de
ridicat pe care o deserveste, precum si instructiunile tehnice de
exploatare a acestora si sa fie autorizat sa lucreze pe macaraua sau
instalatia de ridicat respectiva.
5.5.3. Macaragiul trebuie sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare
a macaralei / instalatiei de ridicat si sa execute manevrele doar la
semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identificandu-l
pe acesta inainte de inceperea lucrului, pentru a sti exact care este
persoana la semnalizarea careia se vor face miscarile / manevrele
necesare.
5.5.4. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor personae
decat ale semnalistului / legatorului de sarcina desemnat pentru
acest lucru de catre conducatorul locului de munca, cu exceptia
semnalului de oprire urgenta / obligatorie / accidentala, pe care
trebuie sa-l respecte, indiferent de persoana care da aceasta comanda
/ semnal de oprire.
5.5.5. Miscarile / manevrele macaralelor / instalatiilor de ridicat se vor
face numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica.
5.5.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat
instare de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv
fara a avea avizul medicului de intreprindere.
5.5.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor
de ridicat daca nu au fost verificate in prealabil, functionarea
instalatiilor de semnalizare/ iluminat/ incalzire/ aerisire/ climatizare
si daca locul de munca nu este iluminat suficient, daca nu exista
vizibilitate sau daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea
tehnica.
5.5.8. Daca in timpul lucrului apar conditii nefavorabile (vant puternic,
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediar
functionarea macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si
daca se intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
5.5.9. La primirea si predarea serviciului, va trebui sa consemneze in
registrul de supraveghere a macaralei / instalatiei de ridicat, pe care
o deserveste, starea tehnica a acesteia.
5.1.10. Nu are voie sa paraseasca cabina cat timp macaraua / instalatia de
ridicat se gaseste sub sarcina. Parasirea cabinei se va face numai
dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, si s-a pus in functiune
iluminatul de balizare (dupa caz) si s-a inchis cu cheie sau cu lacat
usa cabinei. Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de
ridicat se vor preda sefului ierarhic.
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
sau garaj.
5.7. Deserventul de echipamente.

privind deservirea echipamentelor de constructii de orice tip.
si sa fie autorizat sa lucreze cu echipamentul respectiv.
5.7.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului inaintea
inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale
sistemului de functionare.
5.7.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul in stare de oboseala sau sub
influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul
medical periodic la zi.

5.8.2. In exercitarea meseriei va folosi, obligatoriu, echipamentul de
lucru si de protectie corespunzator, conform normelor EIL si EIP in
vigoare.
5.8.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la retea
se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de fabricatie
sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se vor face /
folosi improvizatii.
personal participant la executarea defrisarilor de pe amplasamentele
lucrarilor hidrotehnice, respectandu-se normele SSM – SC – PSI
specifice fiecarei operatii executate, functie de tehnologia de
executie adoptata.
6.2. Verificarea starii tehnice a uneltelor si dispozitivelor, precum si a
utilajelor / echipamentelor si mijloacelor de transport, folosite pentru
defrisarea, doborarea arborilor si debitarea lor, scoaterea cioatelor
si transportul lemnului din amplasamentele lucrarilor hidrotehnice,
inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont, permanent, de prevederile din
proiectele de executie si caietele de sarcini, referitoare la defrisari.
Nu se vor realiza lucrari de defrisare fara consultarea documentatiilor
de executie si fara predarea amplasamentelor acestora.
lucrarilor, vor fi autorizate/atestate, conform procedurii PA – SSM –
02.
6.8. Este interzis a se incepe taierea arborilor inainte de a se face
pregatirea locului de munca. Pregatirea locului de munca consta in:
- taierea vegetatiei lemnoase din subetaj, a tufarisurilor si curatirea
cazaturilor in zonele de refugiu;
- formarea de poteci necesare retragerii doboratorilor in momentul
caderii arborilor;
- batatorirea zapezii in timpul iernii in jurul arborilor.
6.9. In terenurile cu panta de peste 10º, se interzice executarea oricaror
lucrari sau prezenta cuiva pe versant, mai jos de locul de doborare,
pe linia de cea mai mare panta, la o distanta mai mica de 100 m.
6.10. Este interzis ca la doborarea manuala a arborilor sa lucreze mai mult
de trei muncitori. Distanta intre echipe va fi de cel putin doua ori
inaltimea arborelui.
6.11. Pentru a se evita unele accidente din cauza manipularii toporului sau
taierii arborelui, muncitorii vor lucra la distante care sa le asigure
securitatea muncii.
6.12. Cand arborele ce se doboara va da semne de miscare, doboratorii
vor scoate joagarul din taietura si vor da semnalele conventionale
pentru a preveni pe muncitorii din vecinatate, iar ei se vor indeparta
la o distanta de 10 m de trunchiul arborelui, pe directia prezisa si
inapoi fata de directia de cadere (la cca. 450), spre a nu fi loviti de
arborele in cadere ori de bucati de lemn sau crengi. Din locul unde
s-au retras, doboratorii vor urmari cu privirea caderea arborelui,
fiind gata sa se retraga mai departe cand vor observa o schimbare de
directie.
6.13. Dupa caderea arborelui, doboratorii vor cerceta daca in coronamentul
arborilor vecini, ramasi in picioare, se afla agatate crengi rupte, care
vor fi inlaturate in masura posibilitatilor.
6.14. Este interzisa doborarea arborilor inclinati sau a celor cu
coronamentul intr-o parte, in directia opusa inclinarii sau a aceleia
in care este dezvoltat coronamentul (al centrului de greutate al
coronamentului).
6.15. Este interzisa doborarea arborilor pe timp de furtuna, ceata deasa,
polei, ninsoare deasa, ploaie torentiala sau pe intuneric. Cand se
prevede apropierea unei furtuni, se dau semnale conventionale pentru
parasirea locului si retragerea muncitorilor in locuri nepericuloase,
dinainte stabilite.
6.16. Se interzice lucrul in zona unde au ramas arbori aninati. Dezaninarea
lor se va face numai in prezenta maistrului.
6.17. Se interzice doborarea arborelui prin taierea si doborarea unui alt
arbore peste el.
6.18. In timpul zapezilor mari, mai groase de 50 cm, operatiile de doborare
a arborilor pe terenuri in panta se opresc pana la indepartarea
pericolului avalanselor.
6.19. Desprinderea se va executa prin folosirea unor dispozitive speciale
sau, in lipsa acestora si acolo unde este posibil, prin tragerea
arborelui aninat cu cablu sau lant, de cel putin 20 m lungime, cu
ajutorul vitelor sau al unui troliu. Muncitorii si vitele folosite la
dezaninarea arborelui vor sta tot timpul in partea din deal a directiei
de alunecare a arborilor. Arborii subtiri, cu diametrul pana la 30 cm,
pot fi dezaninati cu ajutorul unor furci sau prajini, manipulate de
muncitori din partea din deal.
6.20. Este interzis ca in timpul in care se doboara arborii sa se faca orice
fel de lucrare pe o raza mai mica de 50 m de la tulpina arborelui ce
se doboara.
6.21. Este interzisa urcarea muncitorilor in arbori pentru orice lucrare in
legatura cu exploatarea de materiale lemnoase. La arborii de stejar,
cand este cazul, se vor taia mai intai crengile prea dezvoltate, care
impiedica doborarea din directia potrivita, aceasta operatie facandu-
se dupa asigurarea securitatii muncii (scari, centuri de siguranta, etc).
6.22. Indepartarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului
este interzisa, operatia facandu-se cu taisul toporului.
6.23. La sectionarea trunchiurilor de busteni, aflati pe terenuri cu panta
mai mare de 15 %, se va tine seama de urmatoarele reguli:
- inainte de inceperea operatiei de sectionare, trunchiurile vor fi
sprijinite cu tarusi sau proptele bine fixate la ambele piese, ce vor
rezulta din sectionare de o parte si de alta, astfel ca fiecare bustean
rezultat prin sectionare, sa fie sprijinit de doi tarusi, spre a nu se
putea rostogoli spre muncitori;
- este interzisa sprijinirea busteanului cu corpul sau cu picioarele
muncitorului in timp ce se executa sectionarea;
- se poate proceda la sectionarea trunchirilor numai cand acestea
sunt bine asezate pe pamant; in acest caz sectionarea poate incepe
de la capatul cel mai apropiat de muncitorii sectionari, respectiv de
la varf sau de la capatul gros;
- sectionarea trunchiurilor aflate pe ternuri in panta, dar care au
asezarea pe directia curbei de nivel, se va incepe de la dreapta spre
stanga muncitorului din aval (partea dinspre vale a trunchiului),
muncitorii avand permanent grija ca restul trunchilui nesectionat,
aflat pe partea stanga a muncitorului din aval, sa fie bine sprijinit
prin tarusi sau proptele, spre a nu se rostogoli spre acestia;
- sectionarea trunchiurilor suspendate pe ondulatiile terenului se va
face totdeauna de pe pamant; in acest scop se sectioneaza mai intai
trunchiurile care dau posibilitatea de a schimba pozitia busteanului,
iar restul de trunchi ramas inca suspendat la o inaltime accesibila
pentru lucru se sectioneaza numai dupa ce s-au luat masuri de a i se
sprijini capetele libere prin popi sau butuci, bine fixati in pamant.
6.24. La inceputul sectionarii se interzice punerea mainii langa fierastrau
pentru a se da directia de taiere. Pentru usurarea inceputului taierii
trebuie folosita o piesa din lemn.
6.25. La intrarea si iesirea din lucru, purtarea toporului pe mana, cu taisul
inspre corp sau pe umar, fara aparatoare este interzisa. Toporul
trebuie purtat pe mana cu taisul inainte, acoperit cu o teaca.
6.26. La inceputul taierii, ferastraul se reazema cu pintenul special de
trunchiul arborelui, apoi printr-o apasare usoara, se introduce lantul
taietor in lemn, accelerand in acelasi timp motorul. Nesprijinirea
ferastraului cu pintenul si introducerea brusca a lantului taietor
in lemn produc izbituri periculoase atat pentru utilaj cat si pentru
muncitori. In timpul doborarii arborilor nu trebuie sa stea langa
fierastrau decat motoristul si ajutorul sau, ceilalti muncitori urmand
sa se afle la o distanta de cel putin 50 m.
6.27. Intrebuintarea penelor de otel la doborarea arborilor cu ferastraiele
mecanice este strict oprita.
6.28. In cazul intepenirii lantului in taietura, la ferastraiele electrice, se
opreste imediat motorul. Dupa eliberarea lantului taierea se continua.
6.29. La doborare, inainte ca arborele sa cada se vor scoate dintii pintenului
(reazemului) din lemn, astfel incat la caderea arborelui sa se poata
scoate repede ferastraul din taietura.
6.30. In timpul caderii arborelui, retragerea motorului spre locul de
refugiu se face cu motorul oprit, in cazul ferastraielor electrice, si cu
turatia redusa a motorului la ferastriele cu benzina.
6.31. La iesirea lantului din santul sinei de ghidare trebuie redusa imediat
turatia motorului. Lantul se readuce in santul lamei prin impingre cu
ajutorul unui bat, in nici un caz cu mana libera.
6.32. Transportul ferastraului electric pe mana se face numai dupa ce se
intrerupe legatura de la cablul de alimentare. Este interzis a se infasura
cablul, in jurul corpului muncitorilor. Transportul ferastraului cu
benzina se poate face pe umar numai cand are motorul oprit. Daca
motorul este incalzit, se va avea grija ca toba de esapament sa nu se
atinga de haine.
6.33. Instalatia de alimentare cu energie electrica a ferastraului electric,
(cablurile de alimentare) se vor realiza numai de muncitori calificati
si atestati ca atare, respectandu-se normele specifice SSM – PSI in
vigoare, folosind numai materiale de calitate, fara defectiuni sau
cabluri neizolate corespunzator.
6.34. Pentru manipularea, incarcarea / descarcarea si transportul
materialului lemnos debitat (busteni si crengi) se vor folosi scule si
echipamente adecvate, cu respectarea normelor specifice in vigoare.
6.35. Exploatarea utilajelor si a echipamentelor (ferastraul mecanic sau
electric, grupul electrogen, etc.) se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII – 1 – 14 – 01.
6.36. Exploatarea automacaralei sau a instalatiei de ridicat se va face
conform instructiunii specifice ISSSM XVIII – 1 – 13 - 01.
6.38. Electricianul de serviciu va respecta normele SSM–PSI specifice si
si ISSSM XIV – 2 – 05 – 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI- cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.3. Fisele de examinare - netipizate.
7.4. Fisele de testare – cod formular SSM 76 2000 / 2.

”EXCAVATII GROSIERE LA UVRAJE HIDROTEHNICE”
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea celor mai bune conditii lucrarilor
de excavatii grosiere la uvrajele hidrotehnice.
2. DOMENIU
excavatii grosiere la uvrajele hidrotehnice, conform PTE
MUNCA
muncii.
de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse,
acestuia.
3.19 NOXA (FACTOR NOCIV) – agent fizic, chimic sau biologic, cu
periculoasa.
pericol.
MUNCA
NSSM 23 / 2000.
NSSM 6 / 2000.
4.6 Norme specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul
4.7 Normele specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii NSSM 71/1998cap. 3.
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot / seful punctului de lucru
productie.
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile
santierului.

de munca.
munca.

5.4. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaz un autovehicol sau
o remorca.
vigoare si a proiectelor de executie, precum si programul de lucru
stabilit de seful de lot / punctului de lucru sau inginerul / maistrul de
schimb, respectiv seful de coloana sau garaj.

privind deservirea utilajelor de constructii de orice tip.
5.5.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul pe care il deserveste,
precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia si sa fie
autorizat sa lucreze pe utilajul respectiv.
5.5.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului inaintea
principalelor sisteme (de directie, de franare, hidraulic de ridicare si
coborare a cupei / lamei, etc.).
5.5.4. Nu trebuie sa se urce pe utilaj in stare de oboseala sau sub influenta
bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul medical
periodic la zi.
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei.
5.5.6. Manevrele / miscarile utilajelor se vor face, dupa caz, numai dupa
actionarea dispozitivului de semnalizare acustica, care va trebui sa
fie in stare de functionare permanent.
sa opreasca functionarea utilajului si sa fie reluata doar dupa
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor, aducerea cupei / lamei
in pozitia “pe sol” si inchiderea cu cheie sau cu lacat a cabinei, dupa
caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
registrul de supraveghere a utilajului, pe care il deserveste, starea
tehnica a acestuia.

vigoare.
retea se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de
fabricatie sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se
vor face / folosi improvizatii.
stabilite de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va
5.7. Artificierul
privind manipularea, transportul si depozitarea materialelor
explozive (dinamita), respectiv incarcarea si puscarea fronturilor de
lucru unde se lucreaza cu material exploziv (dinamita).
5.7.2. Trebuie sa fie autorizat si atestat de catre organele de resort, in
conditiile prevazute de legile si regulamentele in vigoare.
5.7.3. Trebuie sa aiba controlul medical periodic, efectuat la zi (in special
cel psihiatric si psihologic) si sa nu se sustraga de la aceste controale
atunci cand este cazul.
5.7.4. Artificierul trebuie sa cunoasca perfect toate tipurile de material
exploziv (dinamita) si alte materiale si dispozitive folosite la incar-
carea, burarea amorsarea si puscarea frontului de lucru (fitile, capse,
conductori, explozor, etc.), precum si modul de folosire al acestora.
5.7.5. Va refuza sa lucreze cu materiale sau dispozitive care au termenul de
garantie depasit, sunt cu defecte de fabricatie, sau sunt uzate peste
limitele admise de norme (conductori neizolati).
5.7.6. Va purta obligatoriu echipamentul individual de lucru si de protectie,
conform normelor si normativelor in vigoare.
5.7.7. Va depozita materialul exploziv (dinamita) numai in depozite
(dinamitiere) sau firide (la locul de munca, in galerii) special cons-
truite si amenajate, conform prescriptiilor din normele privind
manipularea si depozitarea materialelor explozive. Capsele se vor
depozita, totdeauna, separat de dinamita.
5.7.8. Nu va admite sa manipuleze sau sa transporte material exploziv alte
persoane decat cele autorizate in acest scop. Capsele si dinamita (sau
alt material exploziv) se vor manipula sau transporta, intotdeauna,
separat.
5.7.9. Nu vor lasa / accepta alte persoane, decat cele autorizate, in zona
de lucru cu material exploziv, atat la incarcarea frontului cat si la
puscare.
5.7.10. La inceputul fiecarui schimb, artificierul este obligat sa treaca pe
la fiecare loc de munca din sectorul sau de activitate, informandu-
se asupra situatiei lucrarilor, pentru a putea programa lucrarile de
puscare in schimbul respectiv.
5.7.11. Artificierul este singura persoana autorizata care are obligatia sa
anunte puscarea, respectiv incetarea operatiunii de puscare, pentru
reluarea lucrului de catre restul personalului.
5.7.12. Este obligat sa verifice / controleze frontul dupa fiecare puscare,
ocazie cu care verifica gaurile state si va lua masuri de lichidarea lor.
5.7.13. La lucru se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta bauturilor
alcoolice.
5.7.14. Nu are voie sa paraseasca frontul de lucru, sub nici o forma, din
momentul inceperii incarcarii frontului si pana la darea semnalului
de incetare a operatiei de puscare.
5.7.15. Daca artificierul observa un pericol iminent, va lua imediat
masurile de securitate impuse de imprejurari, conform normelor in
vigoare, putand chiar sa opreasca lucrarile si sa dispuna evacuarea
muncitorilor din zona respectiva, justificand ulterior masura luata,
cand va raporta superiorilor situatia intalnita.
5.7.16. Este obligat se respecte prevederile prezentei instructiuni si
programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul
de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de
lucrare.
personal participant la lucrarile de excavatii grosiere la uvrajele
hidrotehnice, respectandu-se normele SSM – SC – PSI specifice
fiecarei operatii executate, functie de tehnologia de executie
adoptata.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor/uneltelor
folosite pentru executia lucrarilor de excavatii, inainte de utilizarea
lor in procesul de lucru.
sapaturi/excavatii fara consultarea documentatiilor de executie si
fara predarea amplasamentelor lucrarilor de sapatura/excavatii.
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA - SSM - 02.
utilajelor si echipamentelor tehnice, folosite in procesele de lucru.
6.8. Excavatiile grosiere se vor ataca numai dupa ce se vor indeparta /
decoperta de pe amplasamentele uvrajelor hidrotehnice plantatiile,
alte obstacole (constructii vechi, retele, etc.) si / sau stratul de sol
vegetal, conform prevederilor din documentatiile de executie si
caietele de sarcini.
subterane sau alte obstacole, sau situri arheologice, care nu au
oprirea lucrarilor, pentru a stabili precis natura acestora (in vederea
protejarii lor), pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea
6.11. Daca la executarea sapaturilor/excavatiilor se detecteaza gaze sau
alte substante periculoase, conducatorul procesului de munca va
evacua imediat muncitorii din zona si se va anunta conducatorul
intalnite.
6.13. Pentru adancimi mai mari de 3 m, inclinarile taluzelor vor fi precizate,
obligatoriu, in proiectele de executie. Pana la 3 m adancime, in cazul
cand pentru aceste inclinari nu sunt date detalii de excavare, acestea
se vor realiza conform prevederilor din normativele in vigoare,
functie de natura terenului si umiditatea acestuia.
6.14. La lucrarile executate in taluzuri cu inaltimea mai mare de 3 m si
cu o inclinare mai abrupta de 1:1, sau in cazul unei suprafete umede
a taluzului cu o inclinare mai mare de 1:2, muncitorii trebuie sa
lucreze cu centuri de siguranta si legati cu franghia de un reazem
rezistent.
materialului.
executare a unei sapaturi sau in interiorul razei de alunecare sau de
surpare a terenului / versantului / taluzului neconsolidat.
6.18. Nu este permis lucrul pe schimburi de noapte cu utilaje de
terasamente care nu au asigurat iluminatul conform normativelor.
6.19. Nu este permis accesul altor persoane pe utilajele de terasamente, in
timpul functionarii, in afara de manipulant si ajutorul sau.
6.20. Este strict interzisa urcarea sau coborarea de pe un utilaj in timpul
functionarii sale.
6.21. Se interzice transportul muncitorilor cu buldozere, tractoare,
gredere, autobasculante si cu orice fel de utilaj de terasier.
6.22. Toate tipurile de excavatoare care lucreaza cu cupa directa, inversa,
draglina, graifare, macara, etc., vor purta pe ele inscriptia vizibila
“Feriti din raza de rotire a excavatorului”.
6.23. Fiecare utilaj va fi prevazut cu stingatoare de incendiu.
6.24. Se interzice lucrul cu utilaje la terasamente pe timp de ceata, daca nu
au iluminare suficienta in acest scop.
6.25. Este interzis oricarui manipulant de utilaj, care lucreaza pe
schimburi, sa paraseasca utilajul inainte de venirea manipulantului
din schimbul urmator, cauia ii face predarea utilajului.
6.26. Inainte de pornirea unui utilaj, se da un semnal acustic de avertizare,
pentru ca toti muncitorii de pe utilaj sau din jurul lui sa fie atenti la
lucru. Dupa pornire, utilajul va merge in gol 3 – 5 minute, in care
timp se va controla modul de functionare.
6.27. Sunt intezise pornirea, oprirea si executarea manevrelor pe un
utilaj in lipsa manipulantului autorizat de pe utilajul respectiv sau a
inlocuitorului sau.
6.28. Inaltimea abatajului de lucru la un utilaj de terasamente, inclusiv
excavator, nu trebuie sa depasesca inaltimea maxima de taiere a
utilajului respectiv.
6.29. Manipulantul utilajului este obligat sa observe in permanenta
starea abatajului in care lucreaza si in caz de pericol de surpare sa
indeparteze utilajul din zona periculoasa. Este interzisa formarea de
cozoroace la partea superioara a abatajului, in special la excavatiile
pe timp de iarna, cand scoarta pamantului este inghetata. Bucatile
dislocate din aceste zone compacte ale abatajului vor fi inlaturate
cu grija, fie prin incarcare in autobasculante, fie prin depozitare in
zonele laterale ale caii de avansare a utilajului, pentru a nu bloca
drumul de retragere a lui in caz de pericol.
6.30. In vederea lucrului, utilajele pentru excavat (excavatoare, dragline,
etc.) se vor aseza pe un loc nivelat, plan, cu rotile si senilele blocate.
Se interzice rotirea cupei in timp ce muncitorii de deservire lucreaza
la blocarea senilelor.
6.31. Se interzice manevra de rotatie la excavatoare in timp ce cupa se
infinge in pamant.
6.32. Se interzice descarcarea cupei in timpul rotirii excavatorului.
6.33. Daca in timpul functionarii se aud zgomote sau batai suspecte la
motorul utilajului, acesta se va opri si se va face un control asupra
starii lui. Dupa ce s-a asigurt buna functionare, se va putea porni
utilajul in continuare.
6.34. In cazul excavatoarelor electrice, exploatarea lor se va face tinand
seama de normele de protectie a muncii la instalatiile electrice si de
prescriptiile din cartea tehnica a utilajului.
6.35. La fiecare instalatie si aparat al excavatorului electric trebuie
asigurata legatura cu priza de pamant, care se va face de catre un
electrician special insarcinat cu aceasta.
6.36. Cablul de alimentare al excavatoarelor electrice va fi maipulat cu
atentie de catre muncitorii care au echipament de protectie adecvat
(cizme si manusi dielectrice) si sunt instruiti in acest sens.
6.37. Traseul cablului de alimentare a excavatoarelor electrice va fi
supravegheat si asigurat in permanenta de catre un electrician
instruit in acest sens. Peste zonele accidentate (santuri, balti, etc.)
sau peste zonele de circulatie (drumuri, poduri, podete, etc.) cablul
va fi sustinut de trepiede de lemn, care sa asigure gabaritul de libera
trecere, si va fi prevazut cu indicatoare de avertizare.
6.38. Nu este permis sa se lucreze cu excavatoarele pe platforme sub
apa. In cazul lucrarilor de terasamente executate sub panza de apa
freatica se va asigura, in permanenta, drenarea apelor infiltrate de pe
platforma de lucru a excavatoarelor electrice.
6.39. In cazul terenurilor foarte tari sau a terenurilor stancoase, respectiv a
terenurilor cu roci dure sau foarte dure, excavatiile se realizeaza prin
derocare cu explozivi (dinamita). In aceste cazuri se va da o atentie
deosebita modului de lucru cu perforatoarele/forezele si materialul
exploziv, respectandu-se instructiunea specifica ISSM I - 02 - 02 - 06.
6.40. Artificierul, maistrul, seful punctului de lucru, trebuie sa acorde
o deosebita atentie prevenirii accidentelor produse de caderea
blocurilor sau portiunilor de stanci dislocate in timpul lucrului. In
acest scop, personalul tehnic va examina minutios locurile de lucru,
pentru ca blocurile sau portiunile de stanca in pericol de cadere sa
fie desprinse imediat, pentru a nu cadea pe muncitori. Operatia de
control si de ranguire a stancilor va fi facuta riguros, atat inainte de
inceperea lucrului la fiecare schimb, cat si in timpul lucrului, cel
putin de doua ori pe zi, mai ales dupa ploi, inghet, dezghet si dupa
fiecare impuscare, cu respectarea normelor de protectie a muncii in
vigoare.
6.41. La versantii cu inclinare mare de lucru pe mai multe terase, se vor
pune in timpul lucrului observator de stanci, cu sarcini speciale
de supraveghere si avertizare a pericolului de accidentare datorita
caderii blocurilor ranguite.
6.42. In cazul terenurilor mai slabe, cu adancimi mai mari de 1 m, se vor
efectua sprijiniri care se vor executa cu respectarea instructiunii
specifice ISSSM I – 1 01 – 03 si a prevederilor din documentatiile
de executie, respectiv caietele de sarcini.
6.43. Cand uvrajul se realizeaza in albia unui rau, acesta se executa la
adapostul unui batardou special construit, dupa devierea raului in
aceasta zona. Acest batardou are ca scop realizarea unei incinte
de protectie a tuturor lucrarilor ce se executa pentru construirea
uvrajului. Batardoul se realizeaza cu respectarea instructiunilor
specifice aferente digurilor.
6.44. Sprijinirea cu palplanse, in terenuri umede care aluneca sau in
terenuri fara consistenta (nisipuri), trebuie sa formeze un perete de
sprijin continuu si etans. Palplansele se bat cu cel putin 0,75 m mai
jos decat fundul sapaturii.
6.45. Pentru accesul personalului in incinte si pentru evacuarea lui rapida,
in cazul unei spargeri produse in incinta sau batardou, se va prevedea
un numar suficient de scari.
6.46. Daca sapaturile sunt executate in apropierea imediata a unor sapaturi
vechi astupate, la care umplutura nu s-a tasat complet, peretii acestora
trebuie sprijiniti puternic, deoarece umpluturile insuficient tasate
au o impingere a pamantului mai mare si pot provoca distrugerea
sprijinirilor insuficient de rezistente.
6.47. Executarea sapaturilor in terenuri saturate cu apa (terenuri
curgatoare) trebuie facuta conform proiectelor, in care se vor
prevedea metode de consolidare a peretilor, coborarea artificiala a
panzei freatice, astfel ca lucrarile sa se poata efectua in conditii de
securitate.
6.48. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie sau
santuri, la terminarea lucrarii, trebuie sa se faca de jos in sus, pe
masura astuparii acestora cu pamant sau a executarii fundatiei si
numai sub supravegherea maistrului de executie, pentru a se preveni
prabusirea terenului.
6.49. In cazul utilizarii aburului pentru dezghetul pamantului, se vor lua
masuri pentru evitarea oparirii muncitorilor.
6.50. In cazul incintelor sprijinite, sapate sub panza freatica, executia
sapaturilor se face la adapostul epuismentelor. Nu se permite accesul
muncitorilor in incinta sapata, fara ca apa sa fie epuizata. Daca
epuismentele se intrerup din cauza accidentelor, ca: intreruperi de
curent, defectiuni ale pompelor, etc., muncitorii vor fi evacuati din
incinta de lucru, pana la restabilirea defectiunilor si epuizarea apelor.
6.51. Daca in timpul epuismentelor se observa afanarea terenului din
spatele peretilor de palplanse (cazul sapaturilor in terenuri nisipoase,
curgatoare etc.), se vor opri epuismentele si se vor lua masuri de
etansare si consolidare a peretelui de palplanse.
6.52. Trebuiesc luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest srns, se vor creea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente, dimensionate
face numai pe baza de schita intocmita de seful punctului de lucru,
6.54. Jumpurile de epuismente si podetele de trecere peste rigole vor
fi prevazute, obligatoriu, cu balustrade de protectie. La fel se va
proceda si in cazul gropilor de fundatie izolate sau a incintelor
sapate, care stau mai mult timp deschise.
6.55. Se va da o atentie deosebita realizarii instalatiei de aer comprimat
pentru alimentarea pickamerelor si forezelor, in vederea prevenirii
accidentelor tehnice si umane. La fel se va proceda si in cazul
retelelor de alimentare cu energie electrica a utilajelor de sapat care
au actionarea electrica. Nu se vor folosi materiale necorespunzatoare,
respectiv cabluri defecte si neizolate.
6.56. Accesul utilajelor de excavat/sapat si a mijloacelor de transport,
care asigura evacuarea materialului sapat, se va face pe cai de acces
(drumuri tehnologice), realizate si intretinute corespunzator, functie
de tonajul acestora. Panta sau rampa acestora nu va depasi 14%.
6.57. Taierea abrupta a peretilor sau mentinerea peretilor suspendati,
precum si excavarea sub peretii treptelor, in surplomba, sunt
interzise.
6.58. Este interzis accesul muncitorilor sau a altor persoane deasupra
fronturilor de lucru, in limitele taluzului natural, in cazul sapaturilor/
excavatiilor prin procedee mecanice de taiere.
6.59. In cazul excavatiilor in mai multe trepte (in incinte foarte adanci)
latimea treptelor vor fi stabilite functie de natura terenului / rocii,
coeficientul de frecare interioara, modalitatea de evacuare a
materialului excavat, necesitatea circulatiei muncitorilor pe trepte,
precum si daca se executa si alte operatii pe aceste trepte. Inaltimea
treptelor va fi stabilita in functie de natura terenului / rocii si nu va
depasi inaltimea de taiere a utilajului folosit, conform normelor sau
cartii tehnice a acestuia.
6.60. In cazul unor pericole de surpare se vor indeparta utilajele din zona
periculoasa. In zonele cu risc de cadere de roci se vor monta parapeti
de protectie.
6.61. Este interzisa circulatia pe taluze sau la baza acestora in timpul
executarii sapaturilor.
6.62. Circulatia pe taluz se va face pe trepte sau scari amenajate in acest
scop.
6.63. Este interzisa stationarea muncitorilor in timpul pauzelor de munca
pe taluzurile, baza sau creasta lucrarilor de terasamente in panta.
6.64. Exploatarea utilajelor (excavatoare, boldozere, dragline, foreze,
etc.) se va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII – 1 –
14 – 01.
si ISSSM XIV – 2 – 05 – 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI - cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.4. Fisele de testare – cod formular SSM 76 / 2000 / 0.

“EXCAVATII DE FINISAJ LA CONSTRUCTII HIDROTEHNICE”
1. SCOP
executia lucrarilor de excavatii de nisaj la Constructii Hidrotehnice.
2. DOMENIU
excavatii de nisaj la Constructii Hidrotehnice, conform PTE
MUNCA
P.T.E. – Procedura tehnica de executie.
ACCIDENT DE MUNCA – vatamarea violenta a organismului,
BOALA PROFESIONALA – afectiunea produsa ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesiuni cauzata de factori nocivi,
fizici sau chimici, ori biologici, caracteristici locului de munca
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, in procesul de munca.
DISPOZITIV DE PROTECTIE – dispozitiv care reduce sau elimina
E.I.L. – echipament individual de lucru
E.I.P. – echipament individual de protectie
FACTOR DE RISC – factor propriu elementelor componente ale
FUNCTIA DE SECURITATE – functia unui echipament de munca
riscul sau se semnalizeaza prezenta unui pericol
INDICATOR DE SECURITATE – mijloc de informare standardizat
care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare,
securitatea muncii.
INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII – modalitate de
INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE – instructiuni obligatorii pentru
MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE – mijloc de protectie
acestuia.
NOCIVITATE – proprietatea unei noxe de a produce efect daunator
NOXA ( FACTOR NOCIV ) – agent fizic, chimic sau biologic, cu
PERICOL – a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii .
PERSOANA AUTORIZATA – persoana competenta, imputernicita
PERSOANA AVERTIZATA – persoana informata asupra riscului
PERSOANA COMPETENTA – persoana care poseda cunostintele
PERSOANA EXPUSA – persoana aflata partial sau total intr-o zona
periculoasa.
PREVENIREA – ansamblul procedeelor si masurilor luate sau
PREVENIREA INTRINSECA – prevenirea realizata in stadiul
PROTECTIA – ansamblul masurilor, constand in utilizarea
PROCES DE MUNCA – succesiunea temporala si spatiala a
PROTECTOR – mijloc de protectie special conceput si utilizat
RISC – probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni
SITUATIE PERICULOASA – situatia in care o persoana este
SUBSTANTA PERICULOASA – substanta care poate constitui un
ZONA PERICULOASA – zona in care exista sau poate aparea un
pericol.
L. 319/14.07.2006 – LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
Norme generale de protectia muncii – NGPM / 1996.
Buletinul constructiilor nr. 5 – 6 – 7 – 8 din 1993.
Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere -
NSSM 23 / 2000.
Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne -
NSSM 6 / 2000.
Norme specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul
Normele specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii NSSM 71/1998 cap. 3.
Procedura tehnica de executie PTE
Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie -
Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru realizarea
Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate.
5. RESPONSABILITATI
productie.
santierului.

de munca.
munca.

cerintele normelor in vigoare, legate de securitatea si sanatatea
5.4. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaz un autovehicol sau
o remorca.
5.4.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor
in vigoare programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
sau garaj.

privind deservirea echipamentelor de constructii de orice tip.
si sa fie autorizat sa lucreze cu echipamentul respectiv.
5.5.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului inaintea
sistemului de functionare.
5.5.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul in stare de oboseala sau sub
influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul
medical periodic la zi.

5.7. Artificierul
privind manipularea, transportul si depozitarea materialelor
explozive (dinamita), respectiv incarcarea si puscarea fronturilor de
lucru unde se lucreaza cu material exploziv (dinamita).
5.7.2. Trebuie sa fie autorizat si atestat de catre organele de resort, in
conditiile prevazute de legile si regulamentele in vigoare.
5.7.3. Trebuie sa aiba controlul medical periodic, efectuat la zi (in special
cel psihiatric si psihologic) si sa nu se sustraga de la aceste controale
atunci cand este cazul.
5.7.4. Artificierul trebuie sa cunoasca perfect toate tipurile de material
exploziv (dinamita) si alte materiale si dispozitive folosite la
incarcarea, burarea, amorsarea si puscarea frontului de lucru (fitile,
capse, conductori, explozor, etc.), precum si modul de folosire al
acestora.
5.7.5. Va refuza sa lucreze cu materiale sau dispozitive care au termenul de
garantie depasit, sunt cu defecte de fabricatie, sau sunt uzate peste
limitele admise de norme (conductori neizolati).
5.7.6. Va purta obligatoriu echipamentul individual de lucru si de protectie,
conform normelor si normativelor in vigoare.
5.7.7. Va depozita materialul exploziv (dinamita) numai in depozite
(dinamitiere) sau firide (la locul de munca, in galerii) special
construite si amenajate, conform prescriptiilor din normele privind
manipularea si depozitarea materialelor explozive. Capsele se vor
depozita, totdeauna, separat de dinamita.
5.7.8. Nu va admite sa manipuleze sau sa transporte material exploziv alte
persoane decat cele autorizate in acest scop. Capsele si dinamita (sau
alt material exploziv) se vor manipula sau transporta, intotdeauna,
separat.
5.7.9. Nu vor lasa / accepta alte persoane, decat cele autorizate, in zona
de lucru cu material exploziv, atat la incarcarea frontului cat si la
puscare.
5.7.10. La inceputul fiecarui schimb, artificierul este obligat sa treaca pe
la fiecare loc de munca din sectorul sau de activitate, informandu-
se asupra situatiei lucrarilor, pentru a putea programa lucrarile de
puscare in schimbul respectiv.
5.7.11. Atificierul este singura persoana autorizata care are obligatia sa
anunte puscarea, respectiv incetarea operatiunii de puscare, pentru
reluarea lucrului de catre restul personalului.
5.7.12. Este obligat sa verifice / controleze frontul dupa fiecare puscare,
ocazie cu care verifica gaurile state si va lua masuri de lichidarea lor.
5.7.13. La lucru se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta bauturilor
alcoolice.
5.7.14. Nu are voie sa paraseasca frontul de lucru, sub nici o forma, din
momentul inceperii incarcarii frontului si pana la darea semnalului
de incetare a operatiei de puscare.
5.7.15. Daca artificierul observa un pericol iminent, va lua imediat
masurile de securitate impuse de imprejurari, conform normelor in
vigoare, putand chiar sa opreasca lucrarile si sa dispuna evacuarea
muncitorilor din zona respectiva, justificand ulterior masura luata,
cand va raporta superiorilor situatia intalnita.
5.7.16. Este obligat se respecte prevederile prezentei instructiuni si
programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul
de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de
lucrare.
personal participant la executarea excavatiilor de finisaj la
constructiile hidrotehnice, respectandu-se normele SSM – SC –
PSI specifice fiecarei operatii executate, functie de tehnologia de
executie adoptata.
6.2. Verificarea starii tehnice a uneltelor si dispozitivelor precum si a
utilajelor si mijloacelor de transport, folosite pentru lucrarile de
excavatii la finisaj la constructiile hidrotehnice, inainte de utilizarea
lor in procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont permanent de prevederile din
proiectele de executie si caietele de sarcini referitoare la excavatiile
de finisaj. Nu se vor realiza lucrari de excavatii de finisaj fara
consultarea documentatiilor de executie si caietele de sarcini.
6.5. Toate categoriile profesionale de personal, care participa la realizarea
lucrarilor, vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA – SSM – 02.
6.9. Excavatiile de finisaj, avand ca scop nivelarea si aducerea la cota
finala de fundare a terenului pe care urmeaza a se aseza constructia,
se realizeaza prin sapaturi manuale, cu ciocane pneumatice sau cu
explozivi redusi, functie de natura terenului de fundare, respectandu-
se normele SSM – PSI specifice in vigoare.
6.10. Se va da o atentie deosebita excavatiei de finisaj in zonele unde
s-au intalnit diverse obstacole (instalatii subterane, fundatii vechi,
etc.) pentru devierea, protejarea sau dezafectarea acestora, functie
de situatia in care se afla fiecare obstacol in parte si precizarile din
proiectele de executie sau caietele de sarcini, daca sunt precizari in
acest sens. In aceste cazuri se va lucra cu mare atentie si numai sub
supravegherea unui cadru tehnic de specialitate.
6.11. Excavatiile/sapaturile manuale se vor realiza cu scule si echipamente
specifice, conform normativelor in vigoare, dandu-se o atentie
deosebita accesului muncitorilor in incintele de executie la adancimi
l peste 1 m, sau pe versanti, respectiv taluze.
6.12. Aceste excavatii de finisaj se vor realiza astfel incat sa nu se
deranjeze sprijinirile executate cu ocazia excavatiilor grosiere si sa
se previna prabusirea malurilor / taluzelor.
6.13. Daca realizarea excavatiilor de finisaj impune executia unor
sprijiniri, functie de natura si umiditatea terenului, acestea se vor
realiza cu respectarea instructiunii specifice ISSSM I – 1 – 01 – 03.
6.14. Circulatia pe taluz se va face pe trepte sau scari amenajate in acest
scop.
6.15. Se interzice depozitarea de scule, imbracaminte, materiale sau pre-
fabricate pe taluzurile lucrarilor (canale, batardouri, santuri etc.).
6.16. Se interzice stationarea muncitorilor in timpul pauzelor de munca pe
taluzurile, baza sau creasta lucrarilor de terasamente in panta.
6.17. Trecerea conductelor de apa, beton, aer etc. pe taluzurile lucrarilor
de terasamente se va face prin sustineri, conform proiectelor de
executie sau schitelor intocmite de catre conducerea unitatii, pentru
a se evita prabusirea lor.
6.18. Potecile si platformele de lucru situate la inaltimi vor avea spre
marginea abrupta (prapastie) sau a gropilor parapete reglementare
de 1 m inaltime, bine fixate in teren.
6.19. In zonele unde, din cauza exploziilor sau din alte cauze, parapetul fix
s-ar degrada des sau unde nu se poate monta, balustrada parapetului
se va executa din franghie de canepa, & 22-24 mm, fixata pe tarusi
din otel de minimum 30 mm grosime, introdusi in gauri perforate de
0,60 m adancime.
6.20. Scarile vor fi prevazute cu parapet pe o singura parte cand au o
inclinare egala sau mai mica de 30' si cu parapet pe ambele parti ,
cand au o inclinare mai mare de 30'.
6.21. Scarile care se aseaza pe stanca vor fi ancorate cu otel beton si
dornuri, contra deplasarii laterale si contra dezlipirii de teren si
alunecarii. Acolo unde scarile sunt abrupte sau sunt plasate deasupra
prapastiei, se va fixa de-a lungul scarii si cate o franghie de canepa
& 22 - 24 mm, de care sa se poata prinde muncitorii in timpul urcarii
sau coborarii.
6.22. Scarile plasate deasupra prapastiilor la inaltime mare vor avea la
capatul de jos un perete de siguranta, ce va servi ca baricada de
oprire a eventualelor corpuri in cadere.
6.23. La scarile care au o inclinare mai mare de 30', pe langa parapet,
montat pe ambele parti, se vor monta poduri de odihna din 25 in 25
m, inchise cu balustrada de minimum 1,20 m inaltime.
6.24. Grinzile scarilor, treptele, balustradele, franghiile de deasupra
scarilor si peretii de siguranta, precum si podurile de odihna vor fi
controlate si intretinute in buna stare prin grija responsabililor de
lucru (sefii de echipa si brigada, maistrii si sefii punctelor de lucru).
6.25. Locurile periculoase pe unde se circula in mod obisnuit vor fi
controlate zilnic inaintea fiecarui schimb si, dupa caz, interzise,
plasandu-se indicatoare de avertizare, bariere sau paznici.
6.26. Muncitorii care lucreaza la inaltime pe stanca, pe versantii greu
accesibili si platforme de lucru situate la inaltime vor folosi si purta
totdeauna centuri de siguranta legate cu franghii de puncte solide
(tarusi de otel bine batuti in partea superioara a stancii) sau de
copaci grosi, bine inradacinati. Zilnic, inaintea inceperii lucrului,
se vor verifica: ancorajele, starea franghiilor si centurilor, pentru a
corespunde securitatii in munca.
6.27. La locurile de munca de pe taluzuri nu prea abrupte, se vor
intrebuinta centuri de siguranta obisnuite (tip pompier), constand
dintr-o centura textila intarita la imbinari cu piele, prevazuta cu
catarama si franghie de legare, cu cate o carabina la ambele capete.
6.28. La locurile de munca situate pe taluzuri foarte abrupte sau verticale,
se va intrebuinta centura de siguranta prescrisa prin normativele in
vigoare, pentru asemenea locuri de munca. Prin instructiuni de lucru,
elaborate de conducerea lotului si aprobate de catre conducerea
santierului, se va fixa modul de utilizare a acestor centuri in conditiile
de securitate a muncii.
6.29. Intrarea echipelor de muncitori la punctele de lucru situate la inaltimi
va fi supravegheata de seful de schimb.
6.30. Circulatia pe taluz sau platforme fara balustrade, situate la inaltime,
este interzisa fara asigurarea in prealabil cu centuri de siguranta si
franghii rezistente. In timp de ploaie, polei sau viscol, circulatia pe
taluzuri este interzisa.
6.31. Partea superioara a fronturilor de lucru va fi imprejmuita cu gard
de protectie, pentru a preintampina caderea pietrelor de pe stanci si
accidentarea muncitorilor care lucreaza mai jos.
6.32. Sapatura pe taluz se va face de sus in jos si, cand executarea lucrarilor
se face simultan pe mai multe terase ale taluzului, muncitorii dintre
terase nu trebuie sa se afle unul deasupra altuia in acelasi plan
verical, ci lateral, la o distanta de siguranta de cel putin o data si
jumatate inaltimea dintre terase.
6.33. Materialele si sculele necesare executarii lucrarilor pe versanti se vor
transporta mecanizat, cu funiculare sau planuri inclinate, iar acolo
unde volumul executiei nu justifica astfel de mijloace, transportul se
va face manual.
6.34. Transportarea manuala a greutatilor pe versanti se va limita astfel:
a) Pe scari cu maximum 60 de trepte, greutatea nu va depasi la
barbati 25 kg (cand lucreaza fara intrerupere) si 30 kg (cand lucreaza
cu intrerupere), iar pentru femei maximum 15 kg.
b) Pe scari cu peste 60 trepte, masele vor fi transportate manual
numai de barbati si nu vor depasi 15 kg.
6.35. In cazul derocarii manuale a rocilor, distantele dintre locurile de
munca alaturate se vor stabili astfel incat activitatea unuia dintre
locurile de munca sa nu stanjeneasca personalul care lucreaza in
zonele apropiate. Intre muncitori, se va admite la saparea manuala
distanta minima de 2 metri, iar la prelucrarea cu tarnacoape, pene
sau ciocane pneumatice distanta minima va fi de 3 metri. Cand
lucreaza in apropiere de marginea unei trepte inalte de 2 m si mai
mult, muncitorii vor fi asigurati cu franghie si centuri de siguranta.
6.36. In timpul iernii, caile de acces, scarile, platformele de lucru si
bermele de siguranta se vor curata de zapada si gheata si se vor
presara cu nisip, cenusa sau zgura.
6.37. Muncitorii care lucreaza cu perforatoare pentru forarea gaurilor de
mina, vor tine cont de urmataorele reguli:
- sa inceapa perforarea numai dupa eliminarea blocurilor desprinse
de pe zona de lucru;
- sa nu inceapa forarea cu alt burghiu decat cel mai scurt si apoi in
ordinea crescanda a lungimii;
- sa nu lucreze la perforare cu spatele sau lateral cu frontul de lucru,
sau sa impinga perforatorul cu pieptul sau cu alte parti ale corpului;
- perforatorul va fi tinut si impins numai cu ajutorul bratelor, daca nu
sunt prevazute alte dispozitive speciale;
- sa nu lase burghiul in gaura de mina cu perforatorul in cap la
inceperea lucrului sau sa-l lase in functiune fara supraveghere;
- sa nu perforeze blocuri rezultate din explozie fara a verifica inainte
stabilitatea lor, sau sa stea pe blocul ce se perforeaza;
- sa nu introduca burghiul si sa perforeze in funduri de gauri de orice
natura ar fi ele;
- sa nu lase sculele si uneltele la locul de munca dupa terminarea
programului de lucru, ci sa le transporte la magazia de scule pentru
a fi predate schimbului urmator
6.38. Cand se lucreaza cu material exploziv se vor lua masuri pentru
respectarea instructiunii specifice ISSSM I – 2 - 02 - 06.
6.39. Manipularea si incarcarea cu material exploziv a gaurilor de mina
se va face numai de catre artificier. Tot el va efectua operatia de
puscare si verificarea frontului de lucru dupa explozie, inainte de
a avea acces restul muncitorilor in zona de lucru, pentru restul
operatiilor (ranguire si curatare front de lucru, evacuare material
excavat, perforare gauri, etc.).
6.40. Pe toata perioada realizarii excavatiei de finisaj se vor lua aceleasi
masuri de evacuare a apelor din infiltratii sau precipitatii, ca si in
cazul excavatiilor grosiere, intretinandu-se corespunzator canalele si
rigolele de scurgere si evacuare, respectiv instalatiile de epuismente,
realizate anterior, daca a fost cazul.
6.41. Exploatarea echipamentului (perforatoare, ciocane pneumatice,
compresoare de aer, etc.) se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII – 1 – 14 – 01.
si ISSSM XIV – 2 – 05 – 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13/2000/0
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13/2000/0
7.3. Fisele de testare – cod formular 76 / 2000 / 0.

II.7. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in santierele de
constructii-montaj in activitatea de: “LUCRARI DE UMPLUTURA LA
LUCRARI DE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE”
1. SCOP
Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si
eliminarea riscului de accidentare si / sau imbolnavire profesionala, precum si
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea lucrarilor de umpluturi din
materiale locale la Constructiile Hidrotehnice.
2. DOMENIU
umpluturi din materiale locale la Constructiile Hidrotehnice, conform PTE.
MUNCA
3.4 ISSSM – Instructiune specifica de Securitatea si sanatate in munca.
3.7 ACCIDENT DE MUNCA – vatamarea violenta a organismului
exercitarii unei meserii sau sau profesiuni cauzata de factori nocivi,
fizici sau chimici ori biologici, caracteristici locului de munca
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului in procesul de munca.
posibilitatea si gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
securitatea muncii.
informatiile referitoare la folosirea produsului conform scopului si
asigurarii securitatii muncii.
acestuia.
3.19 NOXA (FACTOR NOCIV ) – agent fizic, chimic sau biologic cu
3.21 PERSOANA AUTORIZATA – persoana competenta imputernicita
profesional si asupra comportamentului necesar a fi adaptat pentru
periculoasa.
planificate, la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau
pericolelor prin alegerea unor caracteristicii corespunzatoare
precum si limitarea expunerii persoanelor la pericole ce nu pot
evitate sau limitate sucient, prin reducerea necesitatii de interventie
actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in
sistemul de munca.
pericol.
MUNCA
4.4 Norme specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii - NSSM 71/1998, cap. 3.
4.5 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne –
NSSM 6 / 2000.
4.6 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere –
NSSM 23 / 2000.
4.7 Procedurile tehnice de executie – PTE
lucrarilor de umpluturi din materiale locale la Constructiile
Hidrotehnice.
EIP - si a echipamentelor individuale de lucru - EIL.
4.10 Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de santier
5.1.1. Coordoneaza activitatea de protectia muncii si verifica modul de
aplicare a acesteia, luand masuri in consecinta.
5.1.2. Urmareste activitatea responsabilului SSM – SC – PSI din cadrul
santierului, sesizand compartimentului SSM – SC – PSI de la
Sucursala asupra eventualelor nereguli constatate.
5.2 Inginerul sef constructor al santierului

5.2.1. Coordoneaza si urmareste inreaga activitate de productie din santier
si aplicarea normelor SSM – SC – PSI corespunzatoare, luand
masurile ce se impun in cazul unor deficiente.
5.2.2. Raspunde de calitatea lucrarilor executate pe santier, in spiritul
normelor SSM – SC – PSI si dispune remedierea defectiunilor.
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de protectia muncii in
vigoare, pentru intreg santierul.
5.3. Inginerul sef mecanic al santierului

5.3.1 Coordoneaza si conduce efectiv intreaga activitate mecano –
energetica a santierului, respectand normele SSM – SC – PSI din
sectorul pe care il conduce, luand masuri in consecinta.
5.3.2 Raspunde de buna functionare a utilajelor si mijloacelor de transport
din santier, implicate in procesul de productie, cu respectarea tuturor
normelor SSM si ISCIR, luand masuri de remediere a deficientelor
constatate.

productie.
santierului.
5.5. Responsabilul SSM – SC – PSI

5.5.1. Urmareste si verifica periodic pe teren, prin controale, respectarea
normelor SSM – SC – PSI si a masurilor ce se intreprind pe santier
pentru evitarea producerii de accidente si imbolnaviri profesionale.
5.5.2. Informeaza periodic si de cate ori este cazul conducerea santierului
de neregulile constatate, propunand masuri in consecinta.
personal participant la executia lucrarilor de umpluturi din materiale
locale la Constructiile Hidrotehnice.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si echipamentelor / dispozitivelor
folosite pentru executia lucrarilor de umpluturi din materiale locale
la Constructiile Hidrotehnice, inainte de utilizarea lor in lucrare.
6.3. La realizarea lucrarilor, se va tine cont permanent de prevederile
proiectelor de executie si caietelor de sarcini. Nu se vor realiza
umpluturi fara consultarea documentatiilor de executie si fara
receptionarea terenului de fundare (ampriza digurilor / batardourilor
sau a barajelor).
protectie specifice (EIL si EIP), conform normativelor in vigoare,
stabilite de S.C. Hidroconstructia S.A. Bucuresti.
lucrarilor vor fi autorizate / atestate, conform procedurii PA – SSM –
02.
utilajelor si echipamentelor tehnice folosite in lucrare.
6.8. Umpluturile la diguri / batardouri, baraje sau ramblee pentru
canale se vor realiza (incepe) numai dupa efectuarea defrisarilor, a
excavatiilor din ampriza lucrarilor, respectiv compactarea terenului
de fundare.
6.9. Materialul de umplutura pentru diguri / batardouri, baraje sau
ramblee se aduce la locul de punere in opera din gropi de imprumut,
balastiere sau cariere. Extragerea materialului de umplutura din
gropi de imprumut se va face tinand cont de instructiunea specifica
ISSSM I – 2 – 02 – 05, iar transportul acestuia la locul de punere in
opera va tine cont de instructiunea specifica ISSSM I – 2 – 02 – 10.
6.10. Umpluturile din balast la diguri, baraje sau ramblee se fac cu
material extras din balastiere, care de regula se afla in albiile majore
sau minore ale raurilor. Exploatarea balastierelor se face numai dupa
devierea apelor sau defrisarea si indepartarea stratului de sol vegetal
de pe amplasamentul acestora, amplasament stabilit de proiectant
prin proiectul de executie si predat constructorului pe baza de proces
– verbal, liber de orice sarcina.
6.11. Umpluturile din anrocamente si argila la baraje se fac cu material
extras din cariere, stabilite de proiectant pe baza de studii la fata
locului, a caror amplasamente libere de orice sarcina sunt predate
constructorului, cu proces – verbal, pentru exploatare. Exploatarea
carierelor se va face numai dupa defrisarea si indepartarea stratului
de sol vegetal de pe amplasamentul acestora.
6.12. Amenajarea si exploatarea carierelor si balastierelor se va face
numai dupa obtinerea permiselor de exploatare de la Agentia
Nationala a Resurselor Minerale si a autorizatiilor de functionare
de la Inspectoratele Teritoriale de Mediu si Directiile Bazinale de
Gospodarire a Apelor dupa caz. Fara aceste permise si autorizatii
este interzis a se exploata orice cariera sau balastiera.
6.13. Defrisarea si indepartarea stratului de sol vegetal din amplasamentul
carierelor si balastierelor se va face conform precizarilor din
proiectele de executie si caietele de sarcini, tinand cont de
instructiuniloe specifice I – 2 – 02 – 01 si I – 2 – 02 – 03.
6.14. In cazul cand pe amplasamentele carierelor si balastierelor se afla
diverse retele ce trebuiesc deviate, acestea vor fi deviate, conform
precizarilor din documentatiile de executie, inainte de a incepe
exploatarea propriuzisa a carierelor si balastierelor.
6.15. Exploatarea balastierelor se face tinand cont de urmatoarele:
a) Utilajele de excavat se vor alege functie de situatia din teren (cum
arata frontul de excavare, accesul in front, daca se excaveaza la
uscat sau sub apa)
b) Amenajarea si intretinerea drumului de acces in front sa fie astfel
facuta incat sa permita accesul si deplasarea utilajelor si mijloacelor
de transport in deplina siguranta pe toata peioada de exploatare a
balastierei.
c) Asigurarea dirijarii si evacuarii apelor din infiltratii si precipitatii,
respectiv protejarea incintei de excavatie in cazul unor viituri.
d) Existenta unui plan de aparare a balastierei in cazul unor inundatii
sau calamitati naturale, aprobat de organele locale competente si
luarea masurilor necesare pentru prevenirea acestora.
6.16. Exploatarea carierelor se va face tinand cont de urmatoarele:
a) Alegerea utilajelor de excavat functie de materialul ce se extrage
si modul de extragere (anrocamente sau alte materiale, extragere
prin derocare sau excavare, cum arata frontul de excavare si accesul
la front).
b) Amenajarea si intretinerea drumului de acces la front sa fie astfel
facuta incat sa permita acesul si deplasarea utilajelor si mujloacelor
de transport in deplina siguranta pe toata perioaada de exploatare.
c) Asigurarea dirijarii si evacuarii apelor din infiltratii si precipitatii.
d) Stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea alunecarilor de
teren si modul de actionare in cazul aparitiei unor calamitati naturale.
e) Masuri de protectia muncii pentru muncitorii care lucreaza in
cariere, pentru prevenirea accidentelor umane.
6.17. Transportul materialului de umplutura de la cariere sau balastiere la
locul de punere in opera se va face cu mijloace de transport adecvate,
functie de natura materialului si de tonajul transportat (balast,
pamant, argila, anrocamente de dimensiuni mai mari sau mai mici),
respectandu-se instructiunea specifica ISSSM I – 2 – 02 – 10.
6.18. Depunerea materialului de umplutura se va face prin basculare,
dupa schema de depunere prevazuta in documentatia de executie.
In acest sens, se va respecta sensul de circulatie al mijloacelor de
transport, indicat in schema data de proiectant.
6.19. Dirijarea masinilor se va face numai de persoanele numite in acest
sens, care va respecta regulile de semnalizare stabilite si schema de
depunere.
6.20. Imprastierea si nivelarea se va face cu buldozere de capacitate
corespunzatoare tipului de umplutura ce se executa. Deserventul va
respecta indicatiile date de personalul ce supravegheaza executia
umpluturilor.
6.21. O atentie deosebita se va acorda manipularii instalatiei de udare a
materialului de umplutura, atunci cand se impune acest lucru (in
special la folosirea hidromonitoarelor, in cazul umpluturilor cu
anrocamente de dimensiuni mai mari, la baraje).
6.22. Compactarea umpluturilor se va face in straturi, la grosimea data
in caietele de sarcini si documentatiile de executie, cu utilaje
corespunzatoare tipului de umplutura ce se executa (cilindru –
compactor, vibrocompactor, etc.), conform schemei de compactare.
6.23. Manevrarea compactoarelor se va face numai de catre personalul
instruit si autorizat in acest sens. Nu vor avea acces pe aceste utilaje
alte persoane.
6.24. Se vor amenaja corespunzator rampe de acces, la diverse cote ale
umpluturilor in diguri si baraje, pentru transportul materialului de
umplutura la locul de punere in opera si alimentarea cu carburanti a
compactoarelor si buldozerelor.
6.25. Deserventii de utilaje au obligatia de a asigura utilajele, aflate pe
pistele de umplutura din corpul digurilor si al barajelor, pentru a
evita rasturnarea lor pe taluze ori pornirea lor intamplatoare.
6.26. Circulatia vibrocompactoarelor se va face doar pe directie paralela
cu axul digului sau barajului, fara a se apropia de marginea taluzului
la o distanta mai mica de 1 – 2 m, functie de tipul materialului de
umplutura, panta taluzelor si inaltimea frontului de lucru fata de
terenul de fundare.
6.27. Buldozerele se vor apropia de maginea taluzelor doar cu lama spre
inainte. Lama buldozerului ce impinge pamantul / sterilul spre / pe
taluz, nu va depasi marginea taluzului. Nu se va lucra cu buldozerele
pe marginea taluzelor cu lama in pozitie laterala fata de taluz, la o
distanta sub 1 m.
6.28. Este interzisa urcarea si coborarea pe / de pe utilajele terasiere in
timpul mersului acestora, respectiv transportul muncitorilor pe
aceste utilaje.
6.29. Circulatia muncitorilor pe taluze sau versanti este interzisa, la fel ca
si stationarea pe marginea (creasta) taluzelor sau la baza acestora in
timpul functionarii utilajelor.
6.30. Lucrarile de finisaje la taluze, manual sau mecanizat, se vor face
numai de sus in jos, pe fasii parcelate. Buldozerele vor lucra
la finisaje pe taluze doar cu lama indreptata spre partea de sus a
taluzului. Nu se va lucra niciodata cu lama indreptata spre baza
taluzului.
6.31. O atentie deosebita se va acorda modului de lucru la partea
superioara a digului sau barajului si la nivelul coronamentului
acestora, cand latimea amprizei scade foarte mult, iar manevrarea si
circulatia utilajelor terasiere si a mijloacelor de transport este mult
ingreunata din aceasta cauza. In acest caz, circulatia se va face doar
dintr-un singur sens, cu doua rampe de acces ( una de urcare si una
de coborare) la cele doua capete ale tronsoanelor de dig ce se afla
in executie, respectiv pe cei doi versanti ai vaii unde se realizeaza
barajul.
6.32. Muncitorii care participa la realizarea lucrarilor de umpluturi vor
trebui sa tina cont de urmatoarele:
- nu au voie sa stea printre movilele de pamant depuse pe ampriza
prin basculare;
- sa stea lateral fata de linia de lucru a buldozerului sau compactorului;
- sa nu stea intre utilaje dupa pornirea acestora si in timpul mersului
acestora;
- sa cunoasca bine desfasurarea procesului tehnologic de executie a
lucrarilor si sa nu execute alte lucrari decat cele pentru care au fost
instruiti si autorizati.
6.33. In cazul executiei lucrarilor pe timp de noapte, se vor lua masuri
pentru iluminarea locului de munca, indiferent daca utilajele care
lucreaza dispun de lumina proprie. Nu vor fi admise la lucru utilajele
care nu au faruri proprii si sisteme de avertizare sonora si luminoasa
in stare buna de functionare.
6.34. In zonele cu infiltratii mai mari, la nivelul amprizei digurilor si
barajelor, umpluturile se vor realiza cu atentia cuvenita si luarea
unor masuri corespunzatoare (asigurarea scurgerii sau evacuarii
apelor prin santuri, canale sau instalatii de epuismente, care vor fi
intretinute sa functioneze pe toata perioada realizarii umpluturilor).
6.35. In timpul iernii, cand temperaturile permit exploatarea carierelor si
balastierelor, respectiv depunerile in corpul digurilor si al barajelor,
caile de acces, scarile, platformele de lucru si bermele de siguranta
se vor curata de zapada si gheata si se vor presara cu sare, nisip,
zgura sau cenusa, iar cand apa ingheata pe platformele de lucru
activitatea va fi suspendata. De asemenea, lucrul se va suspenda
si cand, pe timp de furtuna, valurile sparte de taluz arunca jeturi
puternice de apa pe platformele de lucru.
6.37. Exploatarea utilajelor (excavatoare , buldozere, compactoare, etc) se
va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII – 1 – 14 – 01.
6.38. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM
– PSI specifice si instructiunile specifice ISSSM XIV – 2 – 02 – 01;
XIV – 2 – 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01.
7.1. Proces verbal de predare – primire front de lucru - netipizat
7.2. Proces verbal de instruire pe linie de SSM – PSI – cod formular
SSM 14 / 2000 / 0
7.3. Fisele de instructaj – cod formular SSM 13 / 2000 / 0
7.4. Procesele verbale de testare - netipizat
7.5. Autorizatiile de functionare pentru utilajele si dispozitivele folosite
- netipizat
7.6. Buletinele de incercari cu verificarea prizelor de impamantare –
netipizat.
II. 8. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in santierele

de constructii-montaj in activitatea de:”SPRIJINIRI SAPATURI
EXECUTATE MANUAL SAU MECANIC LA CONSTRUCTIILE
CIVILE SAU INDUSTRIALE”
1. SCOP
realizarea sprijinirilor pentru sapaturile executate manual sau mecanizat la
Constructii Civile si Industriale.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se realizeaza sprijiniri
pentru sapaturile executate manual sau mecanizat la Constructii Civile si
Industriale, conform PTE
MUNCA
posibilitatea gravitatea / producerii sau afectarii sanatatii.
securitatea muncii.
acestuia.
periculoasa.
pericol.
MUNCA
NSSM 23 / 2000.
NSSM 6 / 2000.
4.6 Procedura tehnica de executie PTE I-1-01, PTE I-1-02, PTE II-1-01,
PTE II-1-02 si PTE II-1-03.
4.7 Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie –
4.8 Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru executia lucrarilor
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot / sef punct de lucru
santierului.

si PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine
lucru.
de munca.
stabilit de seful


5.4.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare al
macaralei.
corespunzator.
5.4.8. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
schimb.
5. 5. Macaragiul
orice tip.
instalatia de ridicat respective.
semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identificandu-I
necesare.
decat ale semnalistului / legatorului de sarcina , desemnat pentru
/ semnal de oprire.
5.5.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in
5.5.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor de
ridicat daca nu au fost verificate, in prealabil functionarea instalatiilor
de semnalizare/iluminat/incalzire/aerisire/ climatizare si daca locul
de munca nu este iluminat suficient, daca nu exista vizibilitate sau
daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea tehnica.
dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de oprire,
s-a deconectat intrerupatorul princil, s-a pus in functiune iluminatul
de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei. Cheile si
talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor preda sefului
ierarhic.
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
sau garaj.
6.1. La executarea lucrarilor de sprijiniri se vor utiliza doar muncitori
calificati in acest gen de lucrari, cu experienta si numai dupa
efectuarea instructajului de protectia muncii specific tipului de
sprijinire ce se executa, conform normelor in vigoare.
stabilite de SC Hidroconstructia SA Bucuresti
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA – SSM –
02.
6.6. Daca exista un proiect tehnologic de executie a sprijinirilor atunci
este obligatoriu sa se realizeze sprijinirea prevazuta in acest proiect.
6.7. Daca nu exista un proiect tehnologic, elaborat de proiectant sau
colectivul tehnologic al constructorului, atunci se va adopta de catre
executant un sistem de sprijinire in functie de natura si umiditatea
terenului si de adancimea sapaturii.
6.8. Sprijinirile sapaturilor pentru fundatii sau santuri cu adancimi pana
la 5 m trebuie sa se execute de regula cu elemente de inventar,
conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimi mai
mari de 5 m sprijinirile trebuie facute numai dupa proiecte special
intocmite in acest sens.
6.9. In cazul in care nu se dispune de elemente de inventar, sprijinirile
peretilor sapaturilor se pot executa din dulapi, daca adancimea
sapaturilor este mai mica de 5 m.
6.10 Dulapii utilizati pentru sprijiniri vor avea grosimea de minimum 6
cm si latimea de 20 – 25 cm si vor fi montati lipiti de peretii sapaturii,
consolidandu-se cu prptele orizontale pe ambele directii, din lemn
rotund cu dimensiunea minima de 15 cm.
6.11. Dulapii montati vertical trebuie sa depaseasca marginea sapaturii,
la partea superioara, cu cel putin 15 cm, pentru a preveni caderea
materialelor in groapa sapaturii.
6.12 Trebuie respectate intocmai distantele/cotele de montare a
proptelelor verticale si orizontale ale sprijinirilor impuse de
proiectant sau normele tehnice in vigoare, special calculate pentru a
rezista la impingerea pamantului.
6.13. La adancimi peste 5 m sprijinirile sapaturilor se vor realiza din
palplanse sau panouri metalice speciale, proiectate in acest sens
pentru a rezista la impingerea pamantului.
6.14. Montarea panourilor se poate face cu excavatorul folosit la sapatura,
adaptandu-se un carlig fixat pe cupa, care indeplineste in acest fel
functia de macara.
6.15. In acest caz sapatura gropii de fundatie se face mai mare cu 20 cm
pe intreg conturul. In prima faza se executa sapatura pe adancimea
de 1 – 1,5 m, dupa care se introduce primul rand de panouri (cele
inferioare) pe tot conturul, impingandu-se usor cu cupa excavatorului.
Impingerea se face alternativ, avand grija ca spraiturile sa nu aiba o
inclinare mai mare de 20% fata de orizontala. Excavarea se continua
si la fiecare 50 cm se face impingerea panourilor, alternativ pe
tot conturul, pana se ajunge la cota finala, cand se face reglarea
definitiva a spraiturilor.
6.16. In cazul sprijinirilor cu palplanse se va respecta adancimea de batere
acestora, sub cota fundului santului, de cel putin 0,75 m.
6.17. Baterea palplanselor se va face numai cu instalatii de batere special
construite (sonete) sau instalatii adaptate la excavatoare, verificate
si in stare buna de functionare (in special la instalatia de batere),
folosindu-se numai personal specializat, instruit din punct de vedere
SSM in acest sens.
6.18. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii
palplanselor si panourilor pentru a preintampina accidentele,
folosindu-se sculele, accesoriile si echipamentele de protectie
corespunzatoare.
6.19. Legatorii de sarcina vor fi oameni special instruiti in acest sens si nu
vor fi acceptati alti oameni sa faca acest lucru.
6.20. La adancimi foarte mari sprijinirile se executa treptat pe masura ce
de protectia muncii in vigoare.
6.21. Orice defectiune aparuta la sistemul de sprijinire va conduce la
oprirea lucrarilor, indepartandu-se muncitorii din zona de lucru.
Dupa remedierea defectiunilor la sistemul de sprijinire, care se va
face cu mare atentie si de personal specializat, instruit ca atare, se
pot relua lucrarile si se permite accesul celorlalti muncitori in zona
de lucru.
6.22. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din interiorul sapaturilor se
6.23. La demontare, nu se vor indeparta simultan mai mult de trei dulapi
pe verticala, iar in cazul terenurilor moi se va indeparta numai cate
unul.
6.24. In timpul demontarii sustinerilor se vor lua masuri pentru montarea
provizorie a unor proptele verticale si orizontale care sa preia
sarcinile. Nu se vor demonta proptelele existente decat dupa
montarea celor provizorii.
6.25. Demontarea panourilor se face de jos in sus, incepand cu panoul
inferior, prin slabirea spraiturilor. Extragerea panourilor se face pe
masura realizarii fundatiei sau a umpluturii in jurul constructiei.
Adancimea panourilor se face alternativ pe tot conturul, respectandu-
se regula ca spraiturile sa nu aiba o inclinare mai mare de 20% fata
de orizontala.
6.26. Extragerea palplanselor se face cu aceeasi instalatie folosita la
baterea lor, cu aceiasi muncitori, dar folosindu-se un dispozitiv de
extragere. Ordinea de extragere fiind inversa celei de batere.
6.27. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii panourilor
si palplanselor pentru a se preintampina accidentele, folosindu-se
sculele, accesoriile si echipamentele de protectie corespunzatoare.
6.28. Dispozitivele pentru agatarea si manevrarea panourilor / palplanselor
vor fi verificate inainte de folosire si daca au uzura se vor inlocui cu
altele noi. Se interzice folosirea de dispozitive uzate.
6.29. Se interzice manipularea manuala sau mecanizata a sarcinilor care
depasesc limitele maxime admise de norme, respectiv de cartea
tehnica a utilajului.
6.30. La manevrarea manuala si mecanizata a pieselor / subansamblelor se
vor lua toate masurile pentru evitarea caderii sarcinii respectandu-se
masurile prevazute in NSSSM la capitolul de manipulare a sarcinilor
cu mijloace mecanizate sau manevrarea acestora cu instalatii si
utilaje de ridicat.
6.31. Exploatarea macaralei/automacaralei se va face conform instructiunii
6.32. Exploatarea mijloacelor de transport se face conform instructiunii
6.33. Electricianul de serviciu va respecta, normele SSM-PSI specifice si
instructiunile ISSSM XIV-2-02-01, ISSSM XIV-2-04-01 si ISSSM
XIV-2-05-01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13/2000/0.

constructii-montaj in activitatea: “COFRAREA ELEMENTELOR
DE CONSTRUCTII DIN BETON SI BETON ARMAT”
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea conditiilor necesare desfasurarii
operatiunilor de montare a cofrajelor pentru executia elementelor de constructii
din beton si beton armat.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se monteaza cofrajele
pentru executia elementelor de constructii din beton si beton armat, conform
PTE
MUNCA
exercitarii unei meserii sau profesiuni cauzata de factori nocivi, zici
posibilitatea gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
3.13. FUNCTIA DE SECURITATE – functia unui echipament de munca
securitatea muncii.
acestuia.
3.19. NOXA FACTOR NOCIV-agent fizic, chimic sau biologic, cu
3.20. PERICOL – a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
3.21. PERSOANA AUTORIZATA – persoana competenta, imputernicita
periculoasa.
actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in
sistemul de munca.
pericol.
MUNCA
4.3. Normele specifice de securitatea muncii pentru prepararea,
transportul, turnatea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat
si precomprimat – NSSM 7 / 2001.
NSSM 6 / 2000.
4.5. Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrul la inaltime -
NSSM 12 / 1998.
4.6. Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie
EIP si a echipamentelor individuale de lucru - EIL.
4.7. Norme specifice de securitatea muncii pentru confectii si constructii
metalice – NSSM 42/2001
4.8. Norme specifice de securitatea muncii pentru tamplarie si panouri
prefabricate din lemn – NSSM 106/2000.
4.9. Precedurile tehnice de executie PTE IV – 1 – 01 si PTE IV – 2 – 01.
4.10. Caietele de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii din beton
si beton armat.
5. RESPONSABILITATI
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile
santierului.
5.2 Inginerul sau maistrul de schimb

5.2.1. Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind ca
lucru.
de munca.


macaralei.
corespunzator.
schimb.
5.5. Macaragiul
orice tip.
necesare.
5.5.3. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor persoane
/ semnal de oprire.
de ridicat daca nu au fost verificate, in prealabil, functionarea
tehnica.
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat functionarea
macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si daca se
intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal s-a pus in functiune
iluminatul de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei.
Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor
preda sefului ierarhic.
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
1.1.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor
in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului
de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respective seful de
coloana sau garaj.
5.7. Sudorul
privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si sa
fie autorizat ca atare. Sudorii autogeni vor avea permis de lucru cu
foc deschis, conform reglementarilor in vigoare.
5.7.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de lucru si
Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu indeplinesc
conditiile de securitate curente.
5.7.3. Lucrarile de sudura trebuie sa fie executate cu respectarea proceselor
tehnologice precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini,
utilizand sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului
de sudura ce se executa.
5.7.4. Sudorul va trebui sa ia toate masurile ce se impun pentru avertizarea
si protejarea celorlalti muncitori (in special protejarea cu panouri /
paravane avertizoare in cazul sudurilor electrice).
5.7.5. Este interzisa executarea concomitenta a doua suduri, cu doua
instalatii manuale cu flacara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe
aceeasi piesa, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane.
5.7.6. La lucru, sudorul se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta
5.7.7. Cand lucreaza la inaltime, sudorii vor purta obligatoriu centura de
siguranta, care se va lega foarte bine de puncte fixe, pentru a nu
permite caderea in gol.
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si nu va
parasi locul de munca fara aprobarea acestora.
5.8. Deserventul de utilaje / echipamente

5.8.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul / echipamentul pe
care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a
acestuia si sa fie autorizat sa lucreze pe utilajul respective.
5.8.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului / echipamentului
sistemelor de functionare.
5.8.4. Nu trebuie lucreze cu echipamentul sau sa se urce pe utilaj in stare
de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a
avea efectuat controlul medical periodic la zi.
5.8.6. Manevrele / miscarile utilajelor / echipamentelor se vor face, dupa
care va trebui sa fie in stare de functionare permanent.
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor si inchiderea cu cheie
sau cu lacat a cabinei, dupa caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
registrul de supraveghere al utilajului, pe care il deserveste, starea
tehnica a acestuia.

6 INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
personal participant la executia lucrarilor de montare, transport si
manipulare a cofrajelor, respectandu-se SSM – SC – PSI specifice
fiecarui loc de munca
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor folosite pentru
montarea, transportul si manipularea cofrajelor la locul de punere in
opera, dupa caz, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Montarea, transportul si manipularea cofrajelor se va face manual
sau mecanic, dupa caz, folosindu-se macarale sau dispozitive
adecvate, functie de dimensiunile si greutatea elementelor de cofraj,
in conformitate cu normele SSM in vigoare.
6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de lucru si protectie (EIL si
EIP), aprobate de S.C. Hidroconstructia S.A., conform normativelor
in vigoare. Intreg personalul care lucreaza la montarea cofrajelor va
fi instruit si atestat corespunzator, conform normelor SSM si PSI in
vigoare, respectiv PTE IV – 1 – 01 si PTE IV-2–01.
6.5. Punerea in opera a unui cofrag trebuie sa se faca numai dupa receptia
acestuia de catre personalul care conduce/coordoneaza/controleaza
activitatea de confectionare si montare a cofrajelor, in spiritul
normelor de tehnica securitatii muncii. Deficientele semnalate se
vor remedia inainte de a transporta cofragul la locul de punere in
opera.
6.6. Manipularea si transportul cofrajelor la locul de punere in opera
se va face cu utilaje si mijloace de transport si de ridicat adecvate,
folosindu-se dispozitive si echipamente corespunzatoare, functie de
dimensiunile si greutatea acestora.
6.7. Montarea, intretinerea/exploatarea si demontarea cofrajelor se
va face conform P.T.E. IV-1-01 si P.T.E. IV-2-01, a caietelor de
sarcini si respectiv a fiselor tehnologice in cazul folosirii cofrajelor
industrializate din grupa “SCOM”.
6.8. Elementele componente ale cofrajelor vor trebui bine asamblate
si consolidate intre ele pentru a avea stabilitate si sa nu cedeze in
timpul turnarii si compactarii betonului proaspat.
6.9. Se interzice urcarea, coborarea sau agatarea pe/de elementele
cofrajelor, alergarea, salturile sau jocul pe platformele cofrajelor.
6.10. Manipularea cofrajelor cu ajutorul macaralelor se va face fara
balansare, folosindu-se in acest scop franghii pentru fixare si
dirijare, evitandu-se astfel eventuale accidentari.
6.11. Montarea cofrajelor la inaltimi pana la 5,5 m se va face cu ajutorul
unor scari duble bine asigurate contra alunecarii, daca nu exista
schele de sustinere fixe, muncitorii fiind dotati cu centuri de
siguranta, legate de puncte fixe, iar la inaltimi mai mari de 8 m se va
face obligatoriu de pe schele mobile, cu podine de lucru imprejmuite
cu parapete de protectie.
6.12. Cofrajele suspendate, pentru planseele din beton armat la cladirile
cu schelet matalic, vor fi asezate numai dupa fixarea definitiva a
pieselor ce constituie scheletul metalic. Suspendarea cofrajelor
trebuie astfel facuta incat sa se excluda posibilitatea deplasarii sau
balansarii acestora. Ia acest caz, muncitorii vor sta pe o podina
provizorie corespunzator executata sau pe schele suspendate bine
legate si ancorate de structura metalica si cu centurile de siguranta
legate de puncte fixe solide (daca se lucreaza la inaltime foarte
mare).
6.13. Podinele de lucru vor avea o latime minima de 1 m si parapet de 1
m inaltime si vor fi utilizate numai dupa ce dulapii au fost bine fixati
(fara decalaje, denivelari sau cu goluri intre dulapi), pentru a se evita
caderea in gol. Ele vor trebui curatate zilnic de moluz si deseurile
materialelor de constructie, iar iarna de zapada sau gheata si se vor
presara cu nisip sau cenusa pentru evitarea alunecarilor.
6.14. Cand viteza vantului este mai mare de 11 m/sec., sau intensitatea
este mai mare de 6 grade in cazul viscolelor si a ploilor torentiale, se
interzice lucru la inaltime.
6.15. Executia lucrarilor de montaj a cofrajelor va fi permanent controlata
de personalul care conduce si coordoneaza lucrarile (maistrul /
inginerul de schimb, seful de lot sau al punctului de lucru, etc.)
6.16. Incarcarea constructiei cofrate cu sarcinile totale prevazute in
calculese va face numai dupa ce betonul va atinge marca prescrisa.
6.17. Incarcarea cofragului cu alte sarcini suplimentare, in afara
armaturilor si a betonului in timpul turnarii acestuia, este interzisa,
iar montarea armaturilor si turnarea betonului se va face numai dupa
efectuarea sustinerilor si a consolidarilor care se impun
6.18. Sculele si cuiele vor fi tinute intr-o ladita cu maner pentru a putea
fi manipulate comod si fara pericole de cadere in gol in timpul
lucrului, mai ales cand se lucreaza la inaltime.
6.19. Montarea cofrajelor din panouri metalice de inventar se va face
numai cu macarale, manipularea facandu-se cu echipamente si
dispozitive corespunzatoare, conform normelor SSM, EIL si EIP in
vigoare si aprobate de S.C. Hidroconstructia S.A.
6.20. Prinderea panourilor, facandu-se prin sudura sau cu buloane/
suruburi, se va face avand in vedere urmatoarele:
- instalatia de sudura electrica va fi corect executata, cablurile bine
izolate si va fi legata la o priza de impamantare:
- sudorii vor folosi obligatoriu masca de sudura, manusi si cizme
electroizolante;
- buloanele/suruburile si piulitele vor fi bine curatate si unse, cu
filetele nedeteriorat;
- nu se vor folosi materiale de calitate necorespunzatoare sau
defectiuni de fabricatie;
- cheile de strangere a buloanelor/suruburilor trebuie sa fie
corespunzatoare, confectionate din otel rezistent, fara deformatii sau
strambe.
6.21. Se va da o atentie deosebita ancorarii si sustinerii cofrajelor/
panourilor de cofraj la locul de punere in opera pentru a avea
stabilitate si sa nu cedeze in timpul compactarii betonului proaspat.
6.22. Manipularea cofrajelor mobile si a sistemului lor de sustinere se
va face cu atentie si sub supravegherea directa a maistrului sau
inginerului de schimb pentru ca structura acestora sa nu-si slabeasca
rezistenta si sa nu se deformeze.
6.23. Sunt interzise, de asemenea, deplasarile sau stationarile in zonele
periculoase, sub sarcina mijloacelor de ridicat (macaralelor) sau in
locuri semnalizate ca periculoase.
6.25. Exploatarea macaralelor se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII 1-13-01
6.26. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea specifica
ISSSM III-9-04-01.
6.27. Exploatarea utilajelor / echipamentelor (mecanice sau electrice) se
va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII-1-14-01.
6.2.8. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa normele SSH-
PSI specifice si instructiunile ISSSM XIV-2-02-01, XIV-2-04-01 si
XIV-2-05-01.
/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI– cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.4. Fisele de testare- cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
II. 10. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele

de constructii-montaj in activitatea: “DECROFAREA ELEMENTELOR
DE CONSTRUCTII”
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea conditiilor necesare desfasurarii
operatiunilor de decofrare a elementelor de constructii din beton si beton armat.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se decofreaza
elemente de constructii din beton si beton armat, conform PTE
MUNCA
3. 2. NGPM / 96 – Norme Generale de Protectia Muncii din 1996.
3. 3. NSSM – Norme specifice de Securitatea Muncii.
3. 4. ISSSM – Instructiune specifica de Securitate si sanatate in munca.
3. 5. ET – Echipament tehnic
3. 6. P.T.E. – Procedura tehnica de executie.
3.13. FUNCTIA DE SECURITATE – functia unui echipament de munca
riscul sau se semnalizeaza prezenta unui pericol
muncii.
acestuia.
3.19. NOXA ( FACTOR NOCIV ) – agent fizic, chimic sau biologic, cu
3.20. PERICOL – a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
3.21. PERSOANA AUTORIZATA – persoana competenta, imputernicita
periculoasa.
pericol.
MUNCA
4.3. Normele specifice de securitatea muncii pentru prepararea,
transportul, turnatea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat
si precomprimat – NSSM 7 / 2001.
NSSM 6 / 2000.
4.5. Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrul la inaltime -
NSSM 12 / 1998.
4.6. Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie
EIP si a echipamentelor individuale de lucru - EIL.
4.7. Norme specifice de securitatea muncii pentru confectii si constructii
metalice – NSSM 42/2001.
4.8. Norme specifice de securitatea muncii pentru tamplarie si panouri
prefabricate din lemn – NSSM 106/2000.
4.9. Procedurile tehnice de executie PTE.
4.11. Caietele de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii din beton
si beton armat.
5. RESPONSABILITATI
santierului.

5.2.1. Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind ca
respectand normele SSM – SC – PSI.
lucru.
de munca.

riscuri de accidente sau incendii, pentru prevenirea aparitiei acestora.

macaralei.
corespunzator.
uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi.
schimb.
5.5. Macaragiul
orice tip.
pe acesta inainte de inceoerea lucrului, pentru a sti exact care este
necesare.
/ semnal de oprire.
de ridicat daca nu au fost verificate in prealabil, functionarea
tehnica.
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal si s-a pus in functiune
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
sau garaj.
5.7. Sudorul
5.7.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de lucru si
Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu indeplinesc
conditiile de securitate curente.
5.7.3 .Lucrarile de sudura trebuie sa fie executate cu respectarea proceselor
tehnologice precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini,
utilizand sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului
de sudura ce se executa.
si protejarea celorlalti muncitori (in special protejarea cu panouri /
instalatii manuale cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric, pe
5.8. Deserventul de utilaje / echipamente

5.8.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul / echipamentul pe
care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a
acestuia si sa fie autorizat sa lucreze pe utilajul respective.
5.8.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului / echipamentului
ale sistemelor de functionare.
5.8.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul sau sa se urce pe utilaj in stare
de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a
avea efectuat controlul medical periodic la zi.
5.8.6. Manevrele / miscarile utilajelor / echipamentelor se vor face, dupa
care va trebui sa fie in stare de functionare permanent.
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor si inchiderea cu cheie
sau cu lacat a cabinei, dupa caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
registrul de supraveghere al utilajului / echipamentului, pe care il
deserveste, starea tehnica a acestuia.

vigoare.
5.9.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la retea
se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de fabricatie
sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se vor face /
folosi improvizatii.
personal participant la executia lucrarilor de decofrarea sau
demontarea panourilor de cofraj, respectandu-se SSM – SC – PSI
specifice fiecarui loc de munca.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor/echipamentelor si dispozitivelor
folosite pentru decofrarea / demontarea, manipularea si transportul
cofrajelor la/de la locul unde au fost puse in opera, dupa caz, inainte
de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Demontarea, manipularea si transportul cofrajelor se va face manual
sau mecanic, dupa caz, folosindu-se macarale sau dispozitive
adecvate, functie de dimensiunile si greutatea elementelor de cofraj,
in conformitate cu normele SSM in vigoare.
6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de lucru si protectie (EIL si
EIP), aprobate de S.C. Hidroconstructia S. A., conform normativelor
in vigoare.
6.5. Intreg personalul care lucreaza la demontarea cofrajelor va fi instruit
si atestat corespunzator, conform normelor SSM si PSI in vigoare,
respectiv PTE IV – 1 – 01 si PTE IV - 2 – 01.
6.6. Demontarea se va face numai dupa intarirea betonului, respectandu-
se tehnologia de decofrare din documentatia de executie, caietele
de sarcini si PTE, sub supravegherea unui organ tehnic din santier
(maistru sau inginer de schimb) in baza unui ordin sau dispozitii de
santier.
6.7. Demontarea cofrajelor se va face conform P.T.E. IV-1-01 si P.T.E.
IV-2-01, a caietelor de sarcini si respectiv a fiselor tehnologice in
cazul folosirii cofrajelor industrializate din grupa “SCOM”.
6.8. Demontarea sustinerilor cofrajelor si a cofrajelor se va face cu
respectarea stricta a succesiunii operatiilor indicate in proiectul de
executie al lucrarilor. Schelele si esafodajele de lucru se vor demonta
numai dupa decofrarea elementelor de constructii din beton.
6.9. Se interzice urcarea, coborarea sau agatarea pe/de elementele
cofrajelor, alergarea, salturile sau jocul pe platformele cofrajelor.
6.10. Decofrarea trebuie astfel executata incat sa nu produca surparea
elementelor cofragului.
6.11. Este interzisa demontarea sau decofrarea schelelor, sustinerilor,
podinelor, cofrajelor, prin daramare sau dezmembrare prin surpare.
De asemenea, se interzice aruncarea sau caderea libera a materialelor
rezultate din demontare/decofrare, coborarea de la inaltime facandu-
se lent,
6.12. Este, de asemenea, interzisa depozitarea pe podinele de lucru a
materialelor provenite din demontare/decofrare
6.13. Demontarea panourilor de cofrag metalice, asamblate prin sudura
sau cu buloane/suruburi, se va face tinand cont de urmatoarele:
- instalatia de taiere a sudurii electrice va fi corect realizata, cu
cablurile bine izolate si va fi legata la o priza de impamantare.
- Sudorii vor folosi obligatoriu masca de sudura, manusi si cizme
electroizolante.
- Cheile pentru desfacerea buloanelor/suruburilor trebuie sa fie
corespunzatoare, confectionate din otel rezistent, fara deformatii sau
strambe.
6.14. Manipularea acestor panouri metalice se va face numai cu macaraua,
folosindu-se echipamente si dispozitive adecvate, conform normelor
SSM, EIL si EIP in vigoare si aprobate de S.C.Hidroconstructia S.A.
6.15. Decofrarea/demontarea cofrajelor la elementele de constructii
situate la inaltime se va face cu foarte mare atentie, de pe scari duble
bine asigurate contra alunecarii, daca inaltimea este pana la 5,5 m
si de pe schele fixe sau mobile, daca inaltimea este mai mare de 5,5
m. Muncitorii vor purta obligatoriu centuri de siguranta, care vor fi
legate bine de niste puncte fixe.
6.16. Coborarea cofrajelor/panourilor metalice de la inaltime pe sol se va
face manual sau cu macarale, dupa caz, fara balansare, folosindu-
se in acest scop franghii pentru fixare si dirijare, evitandu-se astfel
eventuale accidentari.
6.17. Pentru evitarea accidentelor si a elibera spatiile de circulatie in zona
de lucru se vor evacua toate cofrajele sau elementele de cofrag,
rezultate din decofrare/demontare, intr-un depozit intermediar sau
la atelierul de confectii, respectandu-se normele SSM – SC – PSI in
vigoare.
6.18. Cand viteza vantului este mai mare de 11 m/sec. sau intensitatea
este mai mare de 6 grade, in cazul viscolelor si a ploilor torentiale,
se interzice lucru la inaltime.
6.19. Executia lucrarilor de decofrare/demontare va fi permanent
controlata de personalul care conduce si coordoneaza lucrarile
(maistrul sau inginerul de schimb, seful de lot sau al punctului de
lucru, etc).
6.20. In timpul decofrarilor/demontarilor zona respectiva va fi inchisa/
imprejmuita/semnalizata, accesul persoanelor straine fiind interzis
in zona de lucru.
6.21. Sunt interzise, de asemenea, deplasarile sau stationarile in zonele
periculoase, sub sarcina mijloacelor de ridicat (macaralelor) sau in
locuri semnalizate ca fiind periculoase.
6.22. Exploatarea macaralelor se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII 1-13-01.
6.24. Taierile sudurilor se vor executa respectandu-se si instructiunea
specifica ISSSM III – 9 – 04 - 01.
6.25. Exploatarea utilajelor / echipamentelor (mecanice sau electrice) se
va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII – 1 – 14 – 01.
6.26. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM-
PSI specifice si instructiunile ISSSM XIV-2-02-01, XIV-2-04-01 si
XIV-2-05-01.
/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI– cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.4. Fisele de testare- cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
II.11 . Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele

de constructii-montaj in activitatea de “FIERAR-BETONIST“
1. SCOP
Instructiunea are ca scop stabillirea masurilor pentru diminuarea si
eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in
desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din otel-
beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de orice
tip.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se fasoneaza
si confectioneaza armaturi din otel-beton pentru executia elementelor de
constructii din beton armat de orice tip, conform PTE.
MUNCA
3.2. ISSSM – Instructiune specifica de Securitate si Sanatate in munca.
3.3. EM – Echipament de Munca
MUNCA
4.2. Proceduri tehnice de executie.
4.3. Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de terasamente,
caiete de sarcini pentru beton si beton armat cu armatura din otel-
beton O.B.si P.C.
4.4. Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate.
4.5. H.G. 300/2006 –Cerinte minime de securitate si sanatate pentru
santiere temporare sau mobile
4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate
si/ sau sanatate la locul de munca
4.7. H.G.1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie
la locuri de munca
4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori
in special de afectiuni dorsolombare.
4.9. H.G. 1091/ 2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea
pentru locuri de munca.
4.10. H.G. 1146/2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru
utilizarea in munca de care lucratori a echipamentelor de munca
5. RESPONSABILITATI
5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din
subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii
pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul
de productie.
tehnice
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din
5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general
protectie corespunzatoare.
5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aflati in stare de oboseala sau
sub influenta bauturilor alcoolice.
subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului
instruit) ,va anunta conducerea santierului.
5.2. Seful atelierului sau gospodariei de armaturi
5.2.1. Organizeaza si controleaza procesul de productie al atelierului/
gospodariei de armaturi din subordine, luand toate masurile de
securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si
pericolelor ce pot aparea in procesul de productie.
5.2.2. Ia masuri pentru respectarea fiselor tehnologice si a instructiunilor
de folosire si de intretinere a echipamentelor de munca de la atelierul
sau gospodaria de armaturi din subordine
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de securitate si sanatatea
muncii in vigoare, pentru intreg santierul.
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratori din
5.2.7. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si
specific locului de munca, efectuat la zi, si fara echipamentele de
protectie corespunzatoare.
5.2.8. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aflati in stare de oboseala sau
sub influenta bauturilor alcoolice.
5.2.9. In cazul in care se produce un accident la atelierul / gospodaria de
armaturi din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul
salvatorului), va anunta conducerea santierului.

5.3.1. Conduce permanent personalul din subordine urmarind ca lucrarile
sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din proiectele de
executie si prescriptiile tehnice, respectand si prevederile normelor
SSM – SC – SU.
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie (lucru).
5.3.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de Securitatea si
Sanatatea muncii si SU la locul de munca pentru intreg personalul
din subordine conform normelor SSM – SC –SU specifice fiecarui
loc de munca, respectiv la fiecare schimbare a locului de munca sau
a conditiilor de munca.
5.3.4. Refuza primirea la lucru a lucratorilor care nu au efectuat instructajul
general si specific la zi si care nu au echipamentul individual de
protectie corespunzator.
5.3.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat
acordarea primului ajutor (prin intermediul salvatorului ) si anunta
imediat seful ierarhic sau conducerea santierului, luand masuri sa nu
se modifice starea de fapt pana la cercetarea accidentului.
5.3.6. Nu are voie sa dea dispozitii lucratorilor din subordine sa execute
lucrari ce contravin normelor SSM – SC – SU sau sa execute lucrari

niciodata lucratorii nesupravegheati.
5.4.2. Instruieste zilnic lucratorii din subordine in conformitate cu cerintele
normelor in vigoare legate de Securitatea si Sanatatea Suncii, de
Siguranta Circulatiei si SU
5.4.3. Nu admite la lucru lucratori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate sau
fara instructajul efectuat.
securitate si sanatate sau sa lase lucratorii din subordine sa faca asa
ceva.
tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM – SC
-SU precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si inginerul
sau maistrul de schimb.

5.5.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a
macaralei / echipamentului de ridicat.
5.5.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator.
elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite, in locuri
uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi.
schimb.
5.6. Macaragiul
5.6.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM – SC - SU
in vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor
de orice tip.
necesare.
/ semnal de oprire.
5.6.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in
de ridicat daca nu au fost verificate, in prealabil, functionarea
tehnica.
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat functionarea
macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si daca se
intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, s-a pus in functiune
parasi locul de munca fara aprobarea sefului de munca.
5.7. Soferul
5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – SU in
5.7.2. Sa verifice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta
si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta,
lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti.
sau garaj.
5.8. Sudorul
5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,
5.8.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de protectie
corespunzator. Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu
indeplinesc conditiile de securitate si sanatate Lucrarile de sudura
trebuie sa fie executate cu respectarea proceselor tehnologice
precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini, utilizand
sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului de sudura
ce se executa.
si protejarea celorlalti lucratori (in special protejarea cu panouri /
instalatii manuale cu flacara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe

privind deservirea echipamentelor de munca din constructii de orice
tip.
5.9.2 Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il
si sa fie autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv.
5.9.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului respectiv,
ale sistemului de functionare.
5.9.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala
sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat
controlul medical periodic la zi.
5.9.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia sa
opreasca functionarea echipamentului si sa fie reluata doar dupa
5.10.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de
protectie corespunzator.
personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si
confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de
constructii.
6.2. Verificarea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite
la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otel-
beton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton,
respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face
manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de
transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si
greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare.
6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de protectie (EIP) acordate de
SC
6.5. Intreg personalul care lucreaza la executarea lucrarilor de fasonare,
confectionare si sudarea carcaselor din otel-beton va fi instruit si
atestat corespunzator, conform normelor SSM -SU in vigoare,
respectiv procedurii PA - SSM.
6.6. Fasonarea otelului-beton, confectionarea carcaselor si depozitarea
barelor si colacilor din otel-beton se va face numai in ateliere sau
spatii special amenajate, numite gospodarii de armaturi, dotate ca
atare (piste de indreptat, masini de debitat si indoit, bancuri de lucru,
instalatii de ridicat si manipulat, etc.).
6.7. In timpul transportului, manipularii si depozitarii otelului-beton
se vor lua masuri pentru evitarea accidentarilor datorate lovirii,
zgaraierii sau murdaririi cu rugina, prin folosirea echipamentului de
protectie (EIP) adecvat.
6.8. Otelul beton in legaturi de bare se va ridica numai in pozitie orizontala
si numai cu cel putin doua ramuri de cablu pentru echilibrare. Barele
grele, care se transporta vertical, se vor lega (separat, fiecare in
parte) la carligul macaralei cu cabluri flexibile (Ø11–13 mm).
6.9. Descolacirea si indreptarea otelului-beton trebuie facuta pe o pista
special amenajata in acest scop (platforma betonata, imprejmuita si
marcata cu placute avertizoare).
6.10. La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor
este necesar, ca:
a) Fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare sa se
faca numai dupa oprirea motorului;
b) Inainte de pornirea motorului, tamburul va fi acoperit cu aparatori
de protectie;
c) Portiunea de trecere a otelului beton pe tambur va fi prevazuta cu
un dispozitiv de protectie. Asezarea otelului pe vartelnite se va face
mecanizat.
6.11. In timpul intinderii cu troliul manual, manivela troliului se va
impinge cu bratele, nu cu pieptul sau cu corpul.
6.12. Masina de indreptat se va pune in functie numai cand capatul barei
de otel-beton s-a introdus in masina si cand s-a asigurat tragerea ei.
6.13. Nu se va taia la stanta otel mai gros decat cel admis prin cartea tehnica
a masinii si nici mai multe bare deodata. In timpul introducerii intre
cutite, otelul va fi tinut cu mana la o distanta de minimum 30 cm de
cutite. Este interzisa prinderea cu mana a barelor mai scurte de 30 de
cm.
6.14. Praful metalic si de rugina, ce rezulta in urma prelucrarii armaturii
si fasonarii ei, va fi indepartat cu perii sau maturi. Indepartarea
acestuia nu se va face cu mana libera si nici prin suflare cu gura. In
cazul ranirii cu otel rugunit se vor face injectii antitetanus.
6.15. Operatiile de fasonarea armaturilor si asamblarea lor in carcase se
va face numai in pozitie orizontala, pe bancuri de lucru, special
amenajate, respectiv pe capre sau suporti metalici.
6.16. Indoirea manuala a armaturii de otel va fi facuta cu chei speciale,
in buna stare, pentru a nu se produce ranirea mainilor lucratorilor.
Uneltele si dispozitivele de indoire a armaturii vor fi verificate zilnic
inaite de inceperea lucrului.
6.17. Indoirea manuala la rece a otelului beton se va face pana la Ø 25
mm, peste aceasta dimensiune barele se vor indoi cu echipamente
de munca anume construite sau prin incalzirea barelor.
6.18. Inainte de inceperea lucrului cu masina de indoit se va verifica daca
butoanele nu sunt blocate, daca bolturile sunt montate corect si daca
masina functioneaza in ambele sensuri.
6.19. Masina de indoit se va pune in functiune numai dupa introducerea
barei intre bolturi; bara se va apuca cu mana la cel putin 1 m distanta
de masina.
6.20. Este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea lucratorilor
care fasoneaza manual otelul-beton in timpul cand acestia lucreaza,
deoarece exista pericolul ca aceste persoane sa fie lovite in cazul
cand lucratorii scapa cheile cu care lucreaza (aluneca brusc din
mana). Din acelas motiv, se vor prevedea distante suficient de mari
intre fierarii - betonisti care lucreaza la fasonarea manuala a otelului-
beton.
6.21. Sudarea armaturilor pentru realizarea carcaselor sau a armoblocurilor
se va face tinand cont de precizarile din instructiunea specifica
ISSSM III – 9 – 02 – 03.
6.22. Armaturile asamblate vor fi manipulate de un numar suficient de
lucratori, repartizati uniform in jurul incarcaturii. Incarcatura se va
sustine prin piese cu manere netede si cu dispozitive de fixare contra
alunecarii.
6.23. Intersectiile de bare folosite pentru agatare vor fi sudate pe toata
lungimea de contact a barelor.
6.24. Depozitarea armaturilor fasonate sau asamblate, a carcaselor
confectionate, respectiv a barelor sau a colacilor de otel-beton se va
face doar pe suprafete plane betonate, aranjate in stive, pe diametre
si cantitati, marcate cu placute indicatoare, conform fiselor, pe
simboluri.
6.25. Este, de asemenea, interzis a se circula pe armaturile asamblate sau
pe armaturile carcaselor sudate.
6.26. Conectarea, deconectarea si repararea instalatiilor electrice de
sudura se va face numai de catre personal calificat si autorizat ca
atare. Se interzice executarea acestor lucrari de catre sudori.
6.27. Accesul personalului strain la aparatajul instalatiilor de sudat
electric, precum si in zona de lucru a acestora este interzis.
6.28. Exploatarea macaralelor si instalatiilor de manipulat si ridicat se va
face conform instructiunii specifice ISSSM – XVIII – 1 – 13 – 01.
6.29. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform
instructiunii specifice ISSSM – XVIII – 1 – 12 – 01.
6.30. Exploatarea echipamentelor mecanice sau electrice folosite
(foarfece pentru debitat, masini de indreptat sau indoit,
convertizoare de sudura, aparate/masini de sudat, etc) se vor face
conform instructiunii specifice XVIII – 1 – 14 – 01.
6.40. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea specifica
ISSSM III – 9 – 04 – 01.
6.41. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele
SSM – SU specifice si instructiunile specifice ISSSM XIV – 2 –
02 – 01, XIV – 2 – 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 /
2000 / 0.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0
Cap. III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor,

echipamentelor si instalatiilor.
III.1. Utilaje terasiere de sapat, incarcat si masini de transportat
III.1.1. Utilaje de sapat

Excavator pe senile echipat cu cupa inverse:
1. Cupa; 2. Cilindrul cupei, 3. Mânerul, 4. Cilindrul mânerului, 5. Braul, 6. Cilindrul braului,

7. Roata stelat motoare, 8. Cadrul enilelor, 9. Papucii enilelor, 10. Întinztorul enilelor.

Excavator pe senile echipat cu ciocan hiraulic (picon)
Excavator pe senile echipat cu cupa actionata prin cabluri si lanturi (draglina)

Tractor echipat cu
excavator si lama de nivelat
(buldoexcavator)
-Vedere lateral - fata
-Vedere lateral - spate
Echipament frontal de nivelat

si/sau incarcat

Echipament auxiliar pentru
manipulare paleti
III.1.2. Utilaje pe pneuri

echipat cu cupa frontala
de incarcat

UTILAJE EFOLOSITE IN ACTVITATEA DE CONSTRUTII-STRUCTURI
- Buldoexcavator - Excavator pe senile
- Buldozer pe senile - Vibrocompactor picior oaie
- Masina de turnat asfalt - Vibrocompactor cu cilindru lis
- Cilindru compactor lis

III.1.3. Masini si utilaje pentru incarcat si transportat materiale de balastiera / cariera
III.1.4. Utilaje de nivelat

-Buldozer pe senile dotat cu cabina si cadru de protectie
-Buldozer pe senile dotat cu cadru de protectie fara cabina

Echipament auxiliar ce se ataseaza la
un buldozer pe senile pentru scaricarea
pamantului
1. Cilindru hidraulic
2. Legatura
3. Grinda
4. Dinte
5. Varf
6. Suport
III.1.5. Utilaje de compactat

Cilindri compactori hidrostatici manuali

III.2. Macarale turn
III.2.1. Platforme mobile pentru lucru la lucru

III.3. Utilaje si masini pentru preparat, transport
si punere in opera a betonului
- Pompe si autopompe pentru beton

- Autobetoniere
- Statii de betoane (xe si mobile)
- Statii de reciclare a betonului
- Sisteme de betonare pentru tunele
Betonate planee rezervor ap utilizând pompe de beton

III.3.2. Autobetoniere echipata cu pompa de beton
III. 4 Masini si utilaje pentru fasonarea armaturilor la lucrari de

constructii montaj
Indreptarea otelului-beton la o instalaie de îndreptat cu troliul electric

a oelului-beton livrat în colaci
Instalaia dispune de urmtoarele diapozitive (g. 1): • o baterie de

vârtelnie (1, 2) bine ancorate în pmânt pe care se pun colacii; • troliul electric
xat de platform; dispozitive anexe: stilpi de ancorare 3, plci de ancorare i
xator cu excentric 5, dispozitiv de întindere 4, cablu fr sfârit 6, plci cu
cârlige de întindere 7, cabluri de întindere, cadru da ghidaj 9 si opritor 10.
Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaie dispozitivele anexe au o
alctuire variat. antierele pot s-i construiasc dispozitive improvizate.
în continuare se dau câteva exemple de dispozitive.
Fig. 1. Instalaie pentru
îndreptat oel-beton livrat in
colaci.
1) Stâlpii de ancorare i dispozitivele de întindere pot avea alctuirea din

g. 2 i anume un stâlpior de lemn cu contraa 6, cercei de prindere 1 i 2,
bara de blocare 5, manon de strângere -3, scripete 4 — prin care trece cablul
fr sfârit.
2) Vârtelniele pot simple sau duble de inventar (g. 3) alctuite în
principiu dintr-un batiu x i un sistem mobil cu ax central pe care se aeaz
colacul. Vârtelniele moderne sunt prevzute cu dispozitiv de frânare i o cruce
la partea superioar care împiedic colacul s sar de pe vârtelni.
In gura 4 se arat o vârtelni care se poate executa pe antier. La acest tip
de vârtelni batiul este format dmtr-o podin de lemn pe care este montat o
plac de baz cu un pivot in care se rotete o cruce solidarizat cu un cerc de
metal; pe cruce se pot monta supori din eava.
Fig. 3. Vârtelnia dubla
Fig. 4 Vârtelni de antier:

1 - crace
2 - cete de rulare;
Fig. 2 Stâlp de ancorare i 3 - supori din eava
Dispozitive de întindere
3) Plci de ancorare. În g. 5 a, b se d un exemplu de plac de ancorare

care permite xarea concomitent a mai multor bare de oel care se introduc
în gurile plcii unde se xeaz prin îndoire i se înepenesc sub efortul de
traciune.
4) Fixatorul cu excentric reprezint un sistem simplu de blocare pentru
barele din oel moale i diametru mic care necesit un efort redus pentru
îndreptarea prin întindere dup descolcire. (g. 6)
5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de xare a plcilor de ancorare de
cablul fr de sfârit (g. 7 i 8).
Fig. 5. Plci de ancorare.
6) Cablul de întindere este prevzut cu cârlig i ochet, i cu ajutorul lui i a

plcii de ancorare se pot xa barele de oel de cablul de pe tamburul troliului.

Fig. 6. Fixator cu excentric.
Fig. 7. Cârlig de întindere.
Operaiile de descolcire la instalaia cu troliu electric:

1) Montarea colacilor pe vârtelnie.
2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pui pe vârtelnia de cablu fr
sfârit prin intermediul plcuei de ancorare (v. g. 7) i cârligului de întindere
(v. g. 8).
Fig. 8. Fixarea capetelor barelor de

cablu fr srit 3 prin intermediul
plcii de ancorare 1 l al cârligului
de întindere 2.
3) Descolcirea se realizeaz prin acionarea cablului fr sfârit de ctre

troliu, a crui motor a fost pus în funciune; derularea cablului fr sfârit este
asigurat de faptul c cellalt capt al su este legat de stâlpul de ancorare cu
scripete (v. g.2).
4) Operaia de descolcire se termin când cîrligul de întindere a ajuns la
captul cursei cablului fr sfârit, când se oprete i motorul.
Operaia de întindere
Se începe cu xarea barei de captul dinspre vârtelnie prin xatorul cu
excentric (g. 6), iar cellalt capt se leag de tamburul troliului prin intermediul
cablului de întindere (g. 9) i plci de ancorare (g. 10), (de obicei se îndreapt
o singur vergea).
Îndreptarea propriu-zis începe prin acionarea troliului în aceleai
condiii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân când se realizeaz alungirea
procentual stabilit (maximum 0,3%). Dup îndreptare se rotete tamburul
troliului înapoi, bara se aeaz prin greutatea proprie pe platform, apoi se
elibereaz din xator i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform cu
foarfecele la lungimile cerute conform ei de debitare. Se transport barele în
fascicule pân la bancul de lucru.
Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabil.

Fig. 10 Fixarea capetelor barelor de oel-belon
de troliu prin intermediul plcii de ancorare
Fig. 9 Cablu de întindere al cârligului de întindere: 1 i al cablului de
întindere 2
Indreptarea cu dispozitive simple i la maini de îndreptat cu role i cu
cap rotitor a oelului-beton livrat în colaci
Barele de diametre mari 0>12 mm se îndreapt pe bancul de fasonat cu chei

cu sau fr prelungitor.
Îndreptarea i fasonarea ind în acest caz operaii care se fac de aceeai
formaie i cu aceleai dispozitive.
Oelul cu diametrul mai gros de 12 mm din oel OB 37 i PC 52, i oelul PC
60 i PC 90 cu diametrul mai gros de 10 mm, se îndreapt manual pe un banc
obinuit (g.11) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plci metalice cu
dornuri xate cu buloane în colurile opuse ale bancului 1. Îndreptarea se face
dup introducerea barelor între dornurile plcii, prin încovoiere, folosind cheia
cu prelungitor, sau direct folosind captul liber al barei ca pârghie; bancul de
lucru 2 adesea este complectat pe cele dou laturi cu capre pentru depozita-
rea barelor de îndreptat: ansamblul de capre 3 i capr joas 4 pentru barele
îndreptate (care sunt dirijate spre acest ansamblu de capre prin planul înclinat 5).
Fig. 11 Banc de îndreptarea barelor groase.
Barele de diametru mic se îndreapt la maini cu role sau la maini cu cap

rotitor.
Indreptarea se face prin curbarea succesiv în unul sau dou planuri, cu
ajutorul unor role de diametre convenabile, alese în funcie de diametrul barelor
care se îndreapt; un alt parametru important este raza de curbur (respectiv
sgeata) care se imprim barelor. Sgeata este reglabil i rezult din poziia
reciproc a rolelor.
Poziionarea rolelor se face astfel încât sgeata din curbare s descreasc
pân la îndreptarea complet (g. 12).
Mainile cu cap rotitor au un cap curb prin care trec sârmele (sau bare ce
au diametrul mic); prin rotirea capului curb i avansarea sârmelor se execut
îndreptarea tot prin curbare care îns de aceast dat se face în toate planurile ce
intersecteaz centrul seciunii transversale a barelor. Descrierea mainilor este
detaliat în subcapitolele urmtoare. Barele sunt deplasate cu anumit vitez
prin acionarea unor role de angrenaj puse în aciune de motorul mainii. Rolele
de angrenaj pot derula de pe colaci, barele sau sârmele livrate în colaci prin
fora de traciune care se nate prin frecare.
Fig. 12. Schema
mainii de indeprtat.
Unele maini au i dispozitive anexe, cu perii radiale care cur oelul

de rugin. Barele cu diametrul mai mare pentru a uor introduse în ma-
ini, se îndreapt cu mâna sau cu ajutorul cletilor i cheilor, pe o lungime
de aproximativ 1 m. Mainile au de regul un suport de susinere a barelor
îndreptate prevzute cu limitator automat de curs, ce declaneaz i tierea
barelor la lungimea stabilit, dup care barele sunt debitate automat lateral.
MAINI DE ÎNDREPTAT I TIAT
Generaliti
Pentru mecanizarea operaiilor legate de confecionarea armturilor în
prezent se dispune de maini de îndreptat i tiat oel-beton: maini de fasonat
bare pân la 0<4O mm; maini combinate de îndreptat, tiat i fasonat bare,
direct din colaci; maini de fasonat bare subiri (etrieri); maini de tiat oel-
beton acionate hidraulic sau mecanic; maini pentru sudat cap la cap bare de
oel-beton; maini de sudat prin puncte cu o pereche de electrozi; maini de
sudat cu muli electrozi, precum i linii complexe care fac operaiile în ux
continuu (de tiat, sudat i chiar rulat plase sudate).
Mainile pot destinate atelierelor de armturi de mare capacitate unde se
cere productivitate ridicat sau atelierelor de antier unde sunt suciente maini
cu productivitate medie.
Mainile trebuie s poat prelucra atât oelul neted, cât i oelul prolat (tip
PC sau sârmele amprentate).
Unele din mainile cele mai cunoscute în prezent sunt artate în continuare
unde se prezint modul general de alctuire i exploatare.
Alctuirea de principiu a unei maini de îndreptat i tiat

Mainile de îndreptat i tiat se caracterizeaz prin câiva parametri
principali: putere, vitez de îndreptare, diametrul armturii, rezistena oelului
care îl prelucreaz, productivitatea în t/h, masa agregatului principal etc. Aceti
parametri pentru câteva maini utilizate la noi în ar sunt date în tabel.
Se recomand ca mainile utilizate s aib de preferin sistem de îndreptare
cu role; tierea sase fac cu cuite rotative; s aib limitatoare sensibile la nele
cursei; numrtor de bare i ghidaje pentru prevenirea ambajului barelor
ajunse la limitator, precum i colectoare automate de bare.
Pentru bara subire (0 < 12 mm) se preconizeaz s se conceap maini
combinate de îndreptat, tiat si fasonat. Majoritatea rilor au producie proprie
de maini de îndreptat i tiat. Exist un numr foarte mare de maini de
îndreptat i tiat. Modul lor de alctuire este similar.
În principiu un agregat de îndreptat i tiat (g. 13 i 14) se compune
din: agregatul propriu-zis de îndreptare alctuit din mecanismul de îndreptare
i avans, prevzut cu echipament de acionare; vârtelnia pentru suportul
colacului de oel-beton; suportul pentru susinerea barei îndreptate i tiate
cu jgheab de degajare; mecanismele de tiere i degajare automat a barelor;
echipamentele electrice de acionare, reglare i automatizarea operaiilor.
Tabel: Caracteristicile tehnice ale mainilor de îndreptat i tiat

Diametrul Viteza de
Nr Denumirea mainii Productivitatea Masa
armturii Puterea îndreptare
crt ara [it/h] [kg/m]
prol [m/min]
5—15 mm 1,50
1 URB Rom. rotund i 11+4 39 i 72 medie 0,75 3 600
periodic %
E. Wartenweiler RB/4 c 5—15 mm 9+4 40+80 1,50 medie 0,75
2 Italia rotund i 3 850
periodic
6—10 mm 120-150 180

3 KOCH BE 4 R.F.G. 15 1,80 medie 0,90 3 950
rotund îndreptare
WAFIOS
3—10 mm 25-40 80
4 R.4 15 2,00 medie 1,00 2 200
rotund îndreptare
Germania
3—12 mm
5 Nosenko Rom. 10 40 0,40 medie 0,20 1200
rotund
3—14 mm
C EL-Precizia Rom. 10 35 0,35 medie 0,20 950
rotund
Alctuirea agregatului de tiat (la maina tip E. Wartenweiler - Italia, care se

a i în dotarea unor fabrici de prefabricate dinr ara noastr) se poate urmri
pe g. 15, unde sunt precizate principalele elemente: 1- batiul care formeaz
suportul propriu-zis al agregatului; 8- inelul de intrarea barelor; 9-rolele de
tragere; 10, 11 - rolele de îndreptare grupate în dou planuri câte 8 pe ecare
plan, prevzute cu manet de reglat, poziia relativ 12; 2-motorul electric de
acionarea mecanismului de îndreptat ; 3-frâna electro magnetic; 4-reductorul
de turaie; 13-mecanismul de tiere tip ghilotin cu electromagnet de cuplare
pentru tiere; 7 - tabloul de comand; 5 - motorul electric al mecanismului de
tiere i degajare etc.
Modul de utilizare a mainilor de îndreptat i tiat
Se pregtete maina de îndreptat (g. 15), echipându-se cu setul de role

corespunztor diametrelor care se îndreapt. Se aeaz colacul de oel-beton pe
vârtelni. Se regleaz cu ajutorul manetelor rolele de tragere i îndreptare la
deprtarea corespunztoare dimensiunii de material care urmeaz a se îndrepta.
Se îndreapt cu cheia captul liber al vergelei din colac i se introduce prin
inelul de capt 8, intre rolele de ghidaj cele de preîndreptare i tragere. Se
veric dac vergelele pot ptrunde cu uurin în întreg trenul de role. Se fac
contactele electrice pentru acionarea tierii 6 i degajrii barelor.
Prin apsare pe butonul 7 de comand cu impulsuri (comand electric),
se pune în funciune motorul electric principal de acionare 2, care acioneaz
rolele de tragere i îndreptare, astfel încât bara s e împins de rolele de tragere
între rolele de îndreptare din plan vertical i orizontal pân ptrunde la foarfeca
de tiere, dup care se regleaz din nou rolele de îndreptare.
Se xeaz limitatorul de comand a tierii la lungimea necesar.
Dup ce se fac toate vericrile inclusiv lungimea barei se apas pe butonul
de mers continuu cu viteza I sau viteza II, dup dimensiunea materialului care
se îndreapt (oelul Ø 5—8 mm se îndreapt cu vitez mic, iar oelul Ø 8—15
mm se îndreapt cu vitez mare).
Dup ce se taie o bar, se controleaz calitatea operaiei de îndreptare i
tiere la lungime (tolerana de tiere este în jur de 1%), precum si modul de
deprtare a laturii jghiabului, care las baia s cad pe suportii de colectare.
Maina este prevzut cu un numrtor al barelor tiate, care funcioneaz prin
scdere (se pleac de exemplu de la 1.999 dac vrem s tiem 2.000 bare, se
oprete când s-a tiat numrul de bare stabilit.
Fig. 13 Maina de îndreptat cu role Fig. 14. Agregat complet de îndreptat i tiat
în dou planuri
În ara noastr s-a utilizat, începând din anul 1966, maina de îndreptat tip
Nosenco N0-338, main care îndreapt oelul-beton neted, cu dimensiunile de
Ø 3-12 mm, folosind pentru îndreptare o tob rotitoare cu bacuri. Barele sunt
trase direct din colacii aezai pe vârtelni.

O main similar este maina IL -Precizia care îndreapt i taie oel neted
cu dimensiunile Ø 3-14 mm, cu viteza de deplasare a vergelei mai mare decât
la maina tip Nosenco No-338.
În ultimul timp s-a asimilat Maina URB care îndreapt i taie oel rotund
cu dimensiunile Ø 6—12 mm, oel PC 52 i PC 60 cu dimensiunile 6 si 8 mm,
precum si prelucrarea (îndreptarea) sârmelor STNB i STPB cu Ø 5—10 mm
ce se livreaz în colaci. Maina URB este o main de îndreptare cu role având
role pentru preîndrepiare, role de tragere, role de îndreptare în plan vertical i
role de îndreptare în plan orizontal, acionate prin roi dinate cilindrice, astfel
încât toate rolele acionate au aceeai turaie.
Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu prol i o rol
de ghidaj lis care sunt reglabile dup diametrul barei care se îndreapt.
Grupul de antrenare se compune din: motorul electric cu dou turaii i
cu mers înainte i înapoi; cuplajul electromagnetic cu friciune care realizeaz
transmisia de la motor la reductorul de turaie i frâneaz mecanismul de
tragere i îndreptare în timpul tierii oelului-beton (transmisia prin curea
trapezoidal de la cuplaj la frin i cu lan la reductor, i apoi prin grupul
pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere i îndreptare).
Mecanismul de tiere se compune din: motorul electric de acionare i
mecanismul de tiere de tip asincron trifazat acionat cu 4 curele trapezoidale.
Declanarea se face printr-un electromagnet de cuplare. Foarfeca este tip
ghilotin acionat de un arbore excentric, care are o cam ce acioneaz o
pârghie a axului jgheabului, producând degajarea oelului-beton.
Jgheabul are rolul de ghidare i degajare a barelor tiate, el se compune din:
o parte x format din batiu i 7 supori ci, o parte mobil care se rotete în
jurul unui ax, ind acionat de cama excentricului. La captul x al jgheabului
se gsete limitatorul (microîntreruptor) care comand mecanismul de tiere.
Mainile de îndreptat pot face îndreptarea i prin tobe de îndreptat rotitoare,
sprijinite pe rulmeni cu bile. Toba are în compunerea ei de regul (g.14)
bucele de ieire i intrare 2 i 5, câteva perechi de bacuri 3, plasate în paharele
4; uruburile de reglare A, B, C D i E i roata de transmisie pentru curelele
trapezoidale (tipul reprezentativ este Maina Waos R. 4, folosit în ar, dar
aceasta nu poate îndrepta bare de grosime prea mare).
Fig.15 Schema
agregatului propriu-zis
de îndreptat i tiat

Fig.16. Schema
dispozitivului de indreptat
cu cap rotitor
Dispozitive i maini de tiat oel-beton
Tierea oelului-beton se execut cu foarfece manual, stane manuale, stane

mecanice acionate cu motoare electrice sau hidraulice, precum i cu agregate
complexe de tiere etc.
Foarfecele de mân se folosete pentru tierea barelor subiri (g. 17).
Foarfec tip SBP, fabricat de întreprinderea „6 Martie” -Timioara, taie sârma
SBP de Ø 7 mm i oel-beton Ø 12 mm, are o greutate de 5,4 kg i necesit
o for pentru acionarea braelor de 16 kgf. Cuitele sunt interanjabile ind
confecionate din oel de scule, tratate termic, unghiurile cuitelor asigur o
bun tiere.
Stanele manuale (g. 18) sunt agregate acionate prin pârghii. În ara
noastr se fabric stana manual „6 Martie” -Timioara care taie oel rotund Ø
25 mm; are masa 59 kg.
Sunt numeroase rme care livreaz stane manuale care asigur tierea
oelului-beton de toate calitile pân la diametrul de 40 mm (v. g. 18). Stana
se xeaz de o fundaie, are un batiu masiv i un bra robust, acionat prin
pârghii cu sau fr cremaliere, care acioneaz cuitul de tiat. Cuitele sunt
interanjabile, putând schimbate dup diametrul barelor care se taie sau când
se uzeaz.
Stanele manuale hidraulice pot tia cu uurin oel-beton de diametru
mare. Transmiterea forei nu se face prin pârghii, ci prin pompe hidraulice
acio-nate manual. Stana se compune din: batiul stanei, organele de tiere,
corpul de pomp i organele de transmitere a forei la organele active de tiere
(cuitul).
Fig. 17. Foarfece manual tip SBP.
Atât la stanele manuale, cât i la cele mecanice, pentru a se asigura o bun

tiere este necesar: s se dispun de cuite cu duritate corespunztoare, bine
ascuite, care s se deplaseze în planuri paralele, ind xate de organele active
ce nu au micri laterale, asigurând un bun ghidaj.

Fig. 18. Stane cu pârghii manuale
La uneltele manuale se taie de regul o singur bar.

Stane mecanice. Stanele mecanice sunt alctuite pe acelai principiu cu
stanele manuale, numai c organele active sunt acionate prin angrenaje puse
in funciune de motoare electrice.
Mainile de regul sunt autonome, montate pe roi i cu dispozitive de
împingere. Mainile au comenzi manuale sau la picior.
O schem de principiu a unei stane mecanice de tiat este artat în g. 19.
Stanele mecanice pot tia toate diametrele de bare i pot tia i un numr mai
mare de bare, chiar pân la 12 bare o dat, dac diametrul acestora este mai
mic.
Dintre mainile utilizate la noi se remarc urmtoarele tipuri: 1)
Mainile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au puteri de la
1,5 la 7,5 kW i pot tia bare pân la 70 mm grosime
La uneltele manuale se taie de regul o singur bar.
Stane mecanice. Stanele mecanice sunt alctuite pe acelai principiu cu
stanele manuale, numai c organele active sunt acionate prin angrenaje puse
in funciune de motoare electrice.
Mainile de regul sunt autonome, montate pe roi i cu dispozitive de
împingere. Mainile au comenzi manuale sau la picior.
O schem de principiu a unei stane mecanice de tiat este artat în g.19.
Stanele mecanice pot tia toate diametrele de bare i pot tia i un numr mai
mare de bare, chiar pân la 12 bare o dat, dac diametrul acestora este mai
mic.
Dintre mainile utilizate la noi se remarc urmtoarele tipuri:
1) Mainile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au
puteri de la 1,5 la 7,5 kW i pot tia bare pân la 70 mm grosime din oel OB
37, respectiv de 55 mm pentru oeluri de înalt rezisten. Poate tia pân la 12
bare Ø 7 respectiv 14 mm. Greutatea mainilor variaz de la 300 la 1 930 kg;
unele tipuri au dispozitive hidraulice. Mainile pot teoretic realiza de la 25 la
42 tieturi/min.
Flg. 19. Stane mecanice. Maina KSB-50

2) Mainile MUBEA tip BS 28 i BS 32 (g. 20) sunt maini mobile de 2 CP
cu greutate de 270 la 435 kg i pot tia bare pân la 32 mm; pot de asemenea
tia concomitent 3 — 4 bare. Are declanator manual i role de susinere a
barelor care urmeaz a tiate.
3) Mainile tip STEINWEG; sunt
maini 2,5 CP cu performane similare
mainilor MUBEA, cu declasator Atât
manual, cât i la picior.
4) Mainile LIEBIG i LUDEWIG -
Dresden se livreaz în trei tipuri : FM-
48, KSB-50 i PSK-65; sunt maini cu
acionare la picior.
5) Mainile MIR(Rusia) cu putere de
75 kW, maina BV-41 TIP (Ungaria),
maina tip N-40 (Polonia) cu putere de
5,5 kW etc.
6) Maina REMA tip PC 440/35 (Italia)
arc un dispzitiv de tiat ataat mainii
Fig. 20 Maini tip MUBEA.
de fasonat, prin cuplarea dispozitivelor
de tiat la arborele motoreductorului.
Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizeaz cu ajutorul
unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, aezat cu
axa format dintr-o eav pe dou capre (g. 21,a) i care se poate roti uor cu
o manivel. O asemenea fret se poate face numai din oel moale subire, care
se modeleaz uor pe cilindrul de lemn.
Pasul fretei
Fig. 21.
ablon pentru execuia fretelor
a i banc de lucru pentru fasonarea
mecanic b.
a)
b)

Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi în prezent se folosesc maini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate ridicat
la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux tehnologic
continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de armturi
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
între dou bancuri (g. 21, b) prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor i
glisarea lor în timpul fasonrii.
Amplasarea mainii se face prin xarea în fundaie i calarea sa cu pene.
Maina va avea instalaia electric executat conform regulilor de securitate,
având punerea la pmânt i cablurile trecute prin canale în pardoseala atelierului
(sau prin cabluri blindate).
MAINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OEL-BETON
Maini de fasonat bare longitudinale
Fasonarea barelor în atelierele de antier de mic importan se face

manual, cu dispozitive simple, dar aceasta necesit mult manoper. Fasonarea
mecanic este indicat pentru toate atelierele de confecionat armturi.
Fr reglare automat se pot fasona pân la un unghi de 180°, iar cu reglare
automat se pot îndoi la unghiuri de 45, 90 i 180°.
Fig.22. Maina de fasonat

oel-beton MF-32.
Poate fasona oel rotund OB 37 pân la Ø4() mm i oel PC pin la Ø32

mm; puterea mainii ind de 2,2 kW, iar greutatea mainii de 900 kg. Multe
maini de fasonat au i dispozitive de tiat (maina REMA tipul PC 40/35 i
tipul PC 32/26 Italia).
Alctuirea de principiu a mainilor de fasonat
Mainile de fasonat sunt alctuite în principiu din: batiul sau cutia mainii
1; dispozitivele de lucru, plasate pe o plac de lucru 2; mecanismele de
antrenare 3; dispozitivele de comand 4.
Batiul mainii este o construcie metalic robust, de regula montat pe roi
pentru o deplasare uoar pe distane mici. Batiul este alctuit dintr-o structur
metalic portant, coninând în el mecanismele de antrenare, de comand
pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regul x.
Dispozitivele de lucru xe sau detaabile sunt amplasate pe o plac de lucru
plasat pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alctuite dintr-o
plac de lucru confecionat dintr-o tabl groas în care este decupat un disc
activ rotativ cu locauri pentru xarea organelor active de fasonare (dornuri,
roi, rigle cu guri i dornuri etc.); dou sau mai multe plci transversale
cu poziie x sau reglabil, prevzute cu locauri pentru dornuri (roi sau
dispozitive), care formeaz organele pasive ale operaiei de fasonare.
La marginea mesei de lucra se gsesc montate de regul, pe dou fee opuse,
dou bare (role) pentru glisarea oelului-beton.
Multe maini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura execuia unor
prelucrri speciale cum ar : bra cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate cu
alte distane între dornuri decât cele de pe discul activ, dispozitive pentru îndoire
cu raze de curbur foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dubl a mai multor
bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale, capete speciale
pentru executarea ciocurilor, dispozitive de adaos cu role pentru îndreptat sâr-
mele, limitatoare, dispozitive pentru îndoirea simultan a mai multor bare etc.
Mecanismele de antrenare sunt în principiu alctuite dintr-un motor, care
pune în micare roata melcat pe axul cruia se gsete montat discul activ.
Dup natura construciei mecanismele dispun de roi dinate, reductoare,
pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmeni etc.Discul trebuie s
aib rotaii prestabilite, cu mai multe viteze(2-4viteze) în funcie de grosimea
barelor i dispozitive de inversare. Mainile moderne (FICEP) au urmtoarele
caracteristici: rotaia discului în dou sensuri, oprirea automat a discului la
unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automat, obinerea vitezelor de ro-
taii dorite prin reglare prealabil.
Mecanismele de comand asigur pornirea prin pedal, oprirea automat a
discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pentru viteze foarte reduse,
dirijate manual sau automat.
Sunt i agregate cu grad de
automatizare ridicat, montate pe roi
de cauciuc care se deplaseaz uor
prin împingere sau pot ridicate cu
mijloacele de ridicat.
Greutatea mainilor dup gradul
de complexitate, diametrul barelor i
Fig. 23. (b), fasonarea la masina a ciocurilor rezistena acestora variaz de la 300 la
1 600 kg.
Sunt i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roi de cauciuc
care se deplaseaz uor prin împingere sau pot ridicate cu mijloacele de
ridicat.
Fig. 23. Masina de fasonat
tip FICEP
(a) si a barelor ridicate (c)
Greutatea mainilor dup gradul de complexitate, diametrul barelor i

rezistena acestora variaz de la 300 la 1 600 kg.
Modul de utilizare a mainilor de fasonat
Operaiile comune de punere în funciune. Pentru a utiliza raional

mainile de fasonat, este necesar cunoaterea performanelor mainilor,
utilizarea dispozitivelor anexe i dispunerea de tabele ajuttoare care s indice
unghiul de rotaie necesar pentru realizarea unei îndoiri simple sau duble,
diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se îndoaie concomitent, în
prospectele mainilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii eciente a
mainilor.
Operaiile de punere in funciune sunt:
1) Montarea pe masa de lucru a riglelor gurite cu dornuri i montarea
rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fr dispozitive anexe, brauri, limitatoare
etc); rolele se aleg în funcie de diametrul barelor care se îndoaie.
2) Stabilirea unghiului de îndoire la mainile automate sau cu programare;
la cele cu acionare mecanic (normal), se realizeaz unghiul urmrind
valorile de pe discul gradat de ctre erarul betonist.
3) Conectarea mainii la reeaua electric se face cu luarea msurilor de
protecia muncii, stabilirea rotaiei discului în funcie de grosimea barelor
(când se acioneaz mai multe bare) i puterea motorului.
4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe maina
de fasonat
A1 0,75 B1
dmax[mml 20 26 34 40 Serviciul tehnic trebuie s aeze la
maini tabele cu distanele Al i B1 pe
D[mm] 80 100 140 160
grupe de diametre;
- discul rotativ se aduce cu poziia dornurilor astfel ca diametrul format
de dornurile de pe disc s e perpendiculare pe riglele cu guri, la mijlocul
distanei dintre dornurile de pe rigle;
- se introduce bara între dornuri, dup ce s-a însemnat pe ea cu creta locul de
unde se ridic (îndoaie), acest semn se marcheaz în dreptul axului dornului de
pe disc;
Fig.24. Îndoire dubl simultan
eu dou dornuri pe discul rotitor.
- se declanseaz maina care rotete discul cu 45°, dup care se oprete dac
maina nu are dispozitive automate de aducere înapoi.
2) Indoirea simpl se face simultan prin blocarea barei cu dou dornuri
alturate xate pe discul rotitor, îndoire dubl la 45° cu un singur dorn xat
pe discul rotitor (g.25); îndoirea se face în mod similar, dar poziia vertical
a discului trebuie aleas astfel ca bara dreapt s poat sprijini pe cele dou
dornuri alturate de pe riglele gurite i pe dornul de pe disc.
3) In g. 26 se arat îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte când la
disc este necesar s se foloseasc un prelungitor
4) Indoirea simultan a mai multor bare subiri, folosind dispozitive anexe
tip FICEP prinse pe riglele gurite i disc este artat în g. 27.
Fig.25. Indoire dubla simultan cu

un dorn pediscul rotitor
Fig. 26 Indoire dubla simultana cu

un dorn pe prelungitorul la disc
Fig. 27 Indoire simultana a

barelor subtiri
5) Fasonarea etrierilor cu maina de fasonat obinuit este artata în g. 28.

Mainile pot face spirale rotunde, poligonale etc.

Fig. 28. Fasonarea etrierilor cu nasina de fasonet
obisnuita.
Tipuri de maini de fasonat bare longitudinale
Mainile de fasonat i îndoit oel-beton sunt la fel de numeroase ca i

mainile de îndreptat i tiat.
Modul lor de alctuire în principiu este acelai; difer foarte mult
dispozitivele de lucru. Sunt maini cu organe active foarte diferite, discuri,
manete, console, etc. cu mod de acionare similar (prin rotaia discului), dar cu
caracteristici tehnice i performane diferite.
Exemplicativ se arat unele caracteristici

1) Maina din Polonia G. 40 fasoneaz oel pân la 40 mm cu rezistena
pân la 45 kgf/mm2; viteza de rotaie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea
2,2 kW, greutatea 700 kg.
2) Maina BH-40 (Ungaria) fasoneaz oel pân la 40 mm, cu rezistena
pân la 70 kgf/mm2, cu viteza de rotaie a discului de 100— 130/h, având
puterea de 4 kW. Maina are discul plasat excentric fa de batiul mainii, dar
are o plac rabatabil care asigur prelungirea plcii de lucru astfel c în poziia
de lucru discul se a la mijlocul mesei (plcii) de lucru.
3) Maina MUBEA — BENDEB (Germania) fasoneaz oel pân la 32 mm,
cu rezisten de 40 kgf/mm2 i pân la 26 mm pentru oel cu rezistena de 70 kgf/
mm2. Maina este prevzut cu scal gradat pentru a marca unghiul de rotaie
a unui bra montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire în trepte
cuprinse între 0 i 315°. Maina are un set de role de îndoiri, cu diametrele de
50 la 480 mm, permiând s se realizeze raze de îndoire de la 2,5 d pân la 15
d, pentru gama de diamtre de la 6 la 32 mm.
4) Maina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are
posibilitatea de a programa fasonarea la 6 diferite unghiuri de îndoire spre
stânga sau spre dreapta.
5) Maina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasoneaz oel pân la 40 mm cu
rezitena de 45 kgf/mm2 i pân la 32 mm pentru oel cu rezistena de 85 kgf/
mm2 i taie oel pân la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un motor
electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent pân la 10 bare de 14 mm, iar cu
reducerea corespunztoare a numrului de bare se mrete diametrul barei de
fasonat sau tiat (g. 29).
6) Maina FUTURA B 502 (Germania) fasoneaz oel pân la 50 mm, are
o putere de 3 kW, arc trei viteze de rotaie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu mers
înainte i înapoi; masa mainii este de 1220 kg; are dispozitive pentru prelucrat
spirale.
7) Maina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasoneaz oel pân la diametrul
de 32 mm, având rezistena maxim de 45 kgf/ mm2; are dou viteze (20 rot/
min pentru bare la 16 mm i 10 rot/ min pentru bare mai groase); maina are
i posibilitatea de a livrat cu un programator. Multiplele dispozitive anexe
formeaz calitatea de baz a mainilor. La aceast main se pot fasona etrieri
i îndrepta oelul de diametre mici.
8) Maina FI CEP — mod. CAM se livreaz în 6 variante, cu puteri de la 2
la 6 CP i cu masa variind de la 360 kg la 1 600, fasoneaz o gam foarte mare
de diametre diferite de calitate, practic întreaga gam posibil are echipament
care asigur rotaia de 3,5 rot/min pân la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze sau
cu variator de viteze. Dispune de o gam larg de dispozitive anexe pentru orice
tip de prelucrare a armturii, inclusiv etrieri.
9) Maina STEINWEG se livreaz, în tipurile B.32 i B.40 care fasoneaz
oel pân la 32 mm, respectiv pân la 40 mm, cu rezistena de 45 kgf/mm2;
pentru rezistene mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici
similare cu mainile prezentate.
10) Mainile UGAROLA de producie spaniol se livreaz în tipul CB40;
GB30; CM.E. etc, au dispozitive obinuite, se pot opri conform programului,
au pedale de comand stânga-dreapa (g. 31, b)
Fig. 29 Maina de fasonat i tiat tip REMA (g. a), maina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (g. b) i dispozitive improvizate de format etrieri (g. c).
Maini de confecionat etrieri
Mainile de confecionat etrieri sunt de fapt maini de fasonat oel-beton; au

limitatoare speciale pentru îndoire succesiv permiând s se realizeze elemente
îndoite sub forma dreptunghiular sau ptrat.

O serie din mainile menionate pentru fasonat oel-beton pot confeciona
etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc. Etrierii se pot confeciona i manual
cu dispozitive diferite improvizate (g. 60 c), cu pivot central sau cu furculi
central format din dou dornuri cu poziie reglabil, cu piedestal, limitatoare,
stative i pârghii.
O main complet automatizat este maina STEF—14 (Frana) care se
compune (g. 30) din:
1) Un grup de îndreptare a oelului-belon pân la 14 mm (i pân la 10 mm
poate îndrepta dou re). Acest grup are role de îndreptare i grup de nisare.
2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role în contact cu rul,
având o vitez de 0,6—1,2m/s.
3) Un grup de reglarea unghiurilor i lungimilor 3, care permite obinerea
unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m i cu unghiul
de îndoire de la 0° la 180°.
O roat în contact cu rul, transmite printr-un joc de pinioane i cremaliere,
lungimea exact a rului la tabulator, pe care se aeaz lungimea cerut.
Transmiterea unghiului de îndoire se efectueaz printr-un joc de roi, lanuri
i cremaliere la un tabulator, care la sfâritul cursei unghiului aat declanseaz
oprirea îndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu.
Pentru lucrul neautomatizat numrul de îndoiri este nelimitat.
Fig. 30. Schema de principiu a

mainilor de format etrieri.
4) Grupul de îndoire este acionat de o pomp (verin), antrenat de

o cremalier care permite îndoirea rului de la 0° la 180° dup aajul
tabulatorului 5.
5) Grupul de tiere 6 este acionat de o pomp prin intermediul unei pârghii
cu excentric. Un ejector asigur evacuarea pieselor fasonate.
Un numrtor indic piesele fasonate i declaseaz oprirea mainii la
numrul de piese prestabilite.
Maina are productivitate ridicat (circa 700 etrieri/h), poate îndoi bare în
colaci sau bare drepte, cu sau fr prol periodic
O main similar este maina MEP-STAF -71 (Italia) care fasoneaz
automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm.
Mainile specice plaselor sudate vor tratate la utilaje de îmbinare i
sudare.
Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variat i ea se obine din
plasarea convenabil a limitatoarelor i reglarea unghiului de îndoire, care se
poate programa (g. 31).
Fig. 31. Tipuri de etrieri care

se pot fasona la maini
Maini de îndoit plase sudate
Plasele sudate livrate ca plase plane pe antier adesea trebuie îndoite. Pentru
îndoirea plaselor sudate sunt maini de îndoit speciale care pot face simple
îndoiri sau chiar carcase de diferite forme.
In ara noastr Fabrica „6 Martie” - Timioara execut maini de îndoit plase
pân la 0 12 mm, cu limea plasei de 5 050 mm i unghiul de îndoire de 1a 30
la 180°. Masa mainii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x 1500 x 1500 m.
O main cu echipament electrohidra ulic este maina bi din Germania. iar
o main automat este maina B.F.M. (g. 32). (Brauxellois de Fabrication
Metallique) tip PA 4/6, care
fasoneaz plase cu sârme pân la
12 mm, cu lungimi utile cuprinse
între 4 pân la 10 m, cu o putere
de 3—7,5 CP, cu o caden de 4
indoituri/min, având echipament
electric i hidraulic; poate efectua
Fig. 32. Maina de indoit plase BIFI un program de 6 îndoituri la 4
unghiuri diferite; se comand de
la distan cu pedal. De regul, plasele plane care se livreaz pe antier nu au
nevoie de indreptare; in caz contrar aceasta se face cu maini de îndreptat cu
role în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acelai ca i
la îndreptarea tablelor de oel. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role, acionate
manual sau electric; unele maini au rolele protejate cu cauciuc. Aceste maini
se folosesc i la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se îndreapt la sol, se
taie i se folosesc ca plase plane.
Maini de tiat plase sudate
Pentru tiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, dup sudare sau dup îndoirea plaselor; mainile B.F.M. i „6
Martie”-Timioara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe antier sunt
utile mainile electrice manuale tip mono — SKITT (g. 33); se livreaz în
dou tipuri Typ 11 H i Typ S—12 H i pot tia bare de la 4 la 12 mm, respectiv
18 mm (poate tia i dou bare). Efectueaz circa 25 pân la 30 tieturi/min.
Greutatea mainilor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de 430, respectiv
620 W, tierea plaselor sudate se poate face i cu forfecarea manual. (g. 34).
În ara noastr întreprinderea de Unelte i Scule-Braov livreaz cleti de tiat
oel-beton.
Pentru tierea in serie în ateliere se pot utiliza ferstraie circulare de mare
turaie, atât pentru tierea plaselor, cât i pentru tierea barelor.
Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania).
Sunt i utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse i livrate de ctre
un mare numr de rme.
Fig. 33 Clete electric de tiat plase Fig. 34 Clete manual de tiat plase.
tip SKITT.

ÎN MESERIA DE

MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII
DE LIBER ÎNTREPRINZTOR
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 1

CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
Înainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub

care vrei s v organizai activitatea.
Un întreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990

republicate, prin asociere între dou sau mai multe persoane zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobândete personalitate
juridic de la data înregistrrii în registrul comerului.
Societile comerciale se pot constitui în una din urmtoarele forme
juridice :
a) societate în nume colectiv (SNC)
Societatea b) societate in comandit simpl (SCS)
comercial c) societate pe aciuni (SA)
d) societate în comandit pe aciuni (SCA);
e) societate cu rspundere limitat (SRL).
Societatea în comandit simpl i în comandit pe aciuni
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund
nelimitat i solidar pentru obligaiile
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pân la
concurena capitalului subscris).
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care
se înineaz într-una din formele de societate enumerate mai
Filiale:
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în
care s-au constituit.
O societate comerciala poate s deschid în aceeai localitate
Sedii secundare: cu sediul principal sau în alte localiti, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.

2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

o persoan
Nr. persoane sau membrii minimum 2 minimum 5 1 – 50 asociai
unei familii
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
asociaii nu pot lua parte

asociatul unic nu
ca asociai cu rspundere
poate avea calitatea
Restricii pentru nelimitat în alte societi
- de unic asociat
asociai concurente, fr consim-
decât într-o singur
mântul celorlali
societate
asociai
3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcie de tipul

societii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
Nu exista Unul sau Unic administrator Unul sau

Administrarea reglementri mai muli sau consiliu de mai muli
exprese administratori administraie administratori
438 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor

II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, începând de la
activitile pregtitoare i pân la momentul pornirii afacerii în mod legal
1. Pre-înregistrare (activiti pregtitoare)

Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data
când un întreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei
afaceri i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea
i autorizarea funcionrii.
@ Informare iniial privind procedura i obligaiile întreprinztorului

@ Vericarea i rezervarea rmei/emblemei (obligatoriu)
@ Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii
cu mrci înregistrate în registrul de mrci (opional)
@ Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
@ Obinerea autenticrii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
@ Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c îndeplinesc condiiile
prevzute de lege (obligatoriu)
@ Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)
@ Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport
în natur la capitalul social (dup caz)
@ Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)
@ Vrsmântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau
la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- Întocmirea dosarului de înregistrare i autorizare a funcionarii
(obligatoriu)
Dosarul de înregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:
2. Înregistrarea comerciantului
Include activitile obligatorii îndeplinite dup data depunerii dosarului la

Biroul Unic i data înregistrrii comerciantului în Registrul Comerului,
incluzând:
@ autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;
@ obinerea, pe cale electronic a codului unic de înregistrare de la
Ministerul Finanelor Publice;
@ redactarea încheierii judectorului delegat;
@ înregistrarea comerciantului în registrul comerului;
@ editarea certicatului de înregistrare

Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de înregistrare i autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilitii rmei/emblemei

(original) rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Opional, dac se declar emblema
4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu

5. Declaraia pe proprie rspundere– original x x x x Obligatoriu
6 Autorizaia emis de Primrie conform

Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vrsmintelor Este obligatoriu s existe

aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii) x x x capital vrsat în numerar
9. Facturi x x x Se utilizeaz pentru produse noi

achiziionate ca aport în natur
10 Expertiza de evaluare a aportului în natur la Numai în cazul bunurilor imobile

capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Când sunt aduse creane ca aport la

13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
i SCA constituite prin subscripie
public i la SRL-uri
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semntur (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certicatul cenzorilor privind depunerea

garaniei legale de ctre administratori Obligatoriu pentru SA i SCA
19. Actele constatatoare ale operaiunilor încheiate

în contul societii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este

administrat de o persoan juridic
21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Paaport pentru rezideni
22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus i legalizat pentru

juridice (copie) - x x x nerezideni
23. privind participarea la constituirea societii În copie tradus i legalizat

(original) pentru nerezideni
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
25. Certicat de bonitate (original) - x x x În copie tradus i legalizat
26. Avize prealabile prevzute de lege - - x x Pentru societile bancare, de asigurare

reasigurare, operaiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.
28 Diverse taxe i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente

3. Autorizarea funcionrii comerciantului
Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de

ctre instituiile publice abilitate, îndeplinite în perioad, dup data
depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninând avizele/
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE I ANEXE

Modelul i coninutul Certicatului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrârea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certicatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special i

securizat. Pe certicat sunt înscrise urmtoarele date:
@ rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este
înscrisa în actul constitutiv i în Registrul Comerului;
@ sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
@ activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de
descriere;
@ CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identicare a unui comerciant;
@ atribut scal – este un cod alfanumeric având semnicaia categoriei
de pltitor de taxe i impozite la bugetul de stat;
@ numr de ordine în registrul comerului – cuprinde numrul i data
unui comerciant în registrul comerului;
@ data emiterii certicatului;
@ seria i numrul de ordine – informaie specic regimului special al
documentului.
Anexele la Certicatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social
i sedii secundare cât i pentru ecare activitate desfurat la sediul
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un
certicat de înregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex conine:
@ informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de înregistrare,
rma i sediul social);
@ informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate
supus autorizrii);
@ avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;

@ avizul i/sau autorizaia sanitar;
@ autorizaia sanitar veterinar;
@ acordul i/sau autorizaia de mediu;
@ autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;
4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice
Include activitile de noticare a înregistrrii unui comerciant ctre alte

instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidena
comercianilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare

a unei societi comerciale
@ Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa

consensual, care produce efecte între prile semnatare.
@ Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan juridic i dispune înregistrarea în registrul comerului.
@ Înregistrarea (înmatriculare) societii comerciale în registrul
comerului are rol constitutiv. De la data înregistrrii în registrul
comerului societatea a dobândit personalitate juridic.
@ Publicarea în Monitorul Ocial a încheierii judectorului delegat
produce efecte fa de teri
@ Autorizarea funcionarii este în competena instituiilor publice
abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate începe
activitatea economic pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz materia înregistrrii i

autorizrii funcionrii comercianilor
@ Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
@ Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
@ Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
@ Hotrârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea
modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
@ Hotrârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul Ocial al României,
Partea a IV-a, a încheierii judectorului delegat la înregistrarea
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
@ Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
@ Hotrârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
@ Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
@ Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
@ Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
@ LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
@ Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
@ Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, în anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere în condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de înregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente înregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea înregistrrii i, în acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de înregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a

planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebri
simple, la care rspunsurile încearc s conving întreprinztorul -
întemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?

DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a înelege ce este un plan de afaceri trebuie denit întâi conceptul

de „afacere”. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activiti
în scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:

- un întreprinztor (omul de afaceri), care îi asum contient anumite
riscuri i dorete s obin un anumit prot
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz prot
(ideea de afacere)
- un mediu în care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
O la început a fost ideea ta de afacere

O apoi din idee s-a nscut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O i în nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin

care tu poi conduce i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a
rmei tale.
În egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
„transmite” tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar într-o economie
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de

asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse în elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinztorul demonstreaz
c are o percepie global asupra afacerii, c înelege toate aspectele ei, atât
cele tehnice cât i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c stpânete situaia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot
avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:

a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar în esen atât de simple.

Totul pleac de la viziune.
Fiecare întreprinztor are o viziune.
„Vreau s produc subansamble auto pe care s le vând Uzinei Dacia”

„Vreau s fabric confecii pentru copii”
„Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure”
„Vreau s îninez o reea de Internet - cafe”
„Vreau, vreau, vreau . . . ”
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele

întrebri:
• Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?

• Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
• Ai deja un model sau un prototip ?
• Cine vor clienii ti ?
• Exist o ofert comparabil pe pia ?
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective
cuanticabile!
• Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?

• Exist un consens între asociai/acionari referitor la problemele mai
sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
• Ce experien practic aduci în afacere ?

• De ce cunotine teoretice dispui ?
• Ce referine poi prezenta ?
• Este familia ta dispus s te sprijine ?
• Dispui de mijloace nanciare pentru a întreine familia în perioada
dicil de început a afacerii ?
• Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?
• Dispui de aport în natur pentru a sprijini afacerea ?
• Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile
cheie ale afacerii ?
• Unde vei localiza sediul organizaiei ?
• De câi angajai ai nevoie ?
• Ce calicri trebuie s aib angajaii ?
• Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
• Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?
• Ai schiat o structur organizatoric ?
O întrebare special cu o semnicaie deosebit se refer la:
§ Unde va localizat afacerea ta ?
Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea

amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vând anume produse/servicii ctre pia. O

analiz a pieei, a modului în care a evoluat în trecut i a modului în care
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru

determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s rspundem la întrebri referitoare la:
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe

larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat înelegerii i evidenierii costurilor de funcionare

curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv înelegerea aspectelor tehnologice,
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c înelegem
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, câi
oameni trebuie s angajm i în ce structur trebuie s îi dispunem.

Este bine s avem în vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de îninare a rmei:

• Autorizaii
• Înscrierea în Registrul Comerului.
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
Cheltuieli de înclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/

canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Reparaii
- Întreinere
Costuri cu mijloacele de transport

• Combustibil
• Revizie
• Întreinere/Reparaii
• Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
• Impozite
Costuri legate de procesul de vânzare
• Deplasri
• Materiale de prezentare

• Participri la târguri
Costuri administrative
• Deplasare
• Materiale de birou
• Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
• Copiere documente
• Eviden primar i calculul salariilor
• Abonamente (ex. reviste, legislaie, întreinere echipamente birou, etc.)
• Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul

de afaceri. Îns în cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - întreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.

Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - întreprinztorul le consider relevante în
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat

Român
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%

A. Viziune, strategie
În acest capitol de început încercai s rspundei la urmtoarele întrebri:
• Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?

• Produsul 1,2,3…
• Serviciile 1,2,3,…
• Activitatea 1,2,3…
• Cine vor clienii ti ?
• Persoane
• Firme
• Bugetul statului
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Clieni/grupe de clieni Mii Mii Mii Mii Mii

EURO % EURO % EURO % EURO % EURO %
Total cifr de afaceri 100 100 100 100 100
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

cuanticabile !
• La ce cifr de afaceri/prot ?
• La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Prot Mii EURO
Nr. de salariai Nr persoane
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice

• Cunotine de pia
• Capital
• Relaii
• Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC
În aceast seciune încercai s rspundei succint la întrebri de genul:
• Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?

• Care au fost principalele etape de dezvoltare pân în prezent ?
• Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.

Încercai s evideniai felul în care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena în mod pozitiv evoluia rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea Numr de salariai

Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
…
TOTAL
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)
B3. ACTIVITTEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs Pondere în vânzrile totale

Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:

Valoarea anual a achiziiilor
Furnizori Forma de proprietate
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) în total materii prime
3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de

transport aate în proprietatea agentului economic:
Mijloc x Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat

5. Imobile existente:
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
NOT" :Pot anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,

liste de inventar, facturi de achiziie, etc.
C. Analiza pieei
C1. PIA!A ACTUAL"
1. Principalii clieni:
Vânzri pe (principalii) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

clieni
Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Total intern + export

2. Principalii concureni:
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale

concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIA!A I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/

SERVICIU:
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
Anul curent (N)

Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
(principalii) clieni
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export

Anul N+1
Vânzri preconizate pe Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
1
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
1
2
Clieni 3
externi
Total export
Anul N+2
Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
1
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
1
2
Clieni 3
externi
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Firme concurente în condiiile lansrii pe pia a produselor/

Produs/serviciu oferit pieei serviciilor noi
Denumirea rmei/rmelor Ponderea pe pia(%)

3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare
Alte avantaje:
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
6. Activiti de promovare a vânzrilor :

De ex.: Publicitate, Lansare ocial, Pliante, brouri, Plata în rate
(Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup

aceea estimai costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea

produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii Anul 1 Anul 2 Anul 3
EURO)
Total cheltuieli

D. Analiza costurilor de operare
(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul

din total vânzri, pre vânzare)
Produs Pondere în vânzrile totale

Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:

Valoarea anual a achiziiilor
Furnizori Forma de proprietate
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descriei pe scurt procesul tehnologic i îmbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:

(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gândit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)

4. Cheltuieli anuale de producie:
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura în urma

implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vânzri la capacitatea maxim Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL

E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse în contextul procesului tehnologic descris

anterior
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:

(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)
3. Gracul de realizare a investiiei:

Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...

6. Modicrile necesare a efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modicrile necesare a operate în structura i numrul personalului

angajat:
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum îl vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire gândii în viitor i cum v propunei s motivai personalul).
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Plan de nanare a investiiei:

Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
În cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:
•Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model

realizat în conformitate cu Standardele Româneti de Contabilitate).
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
@ încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i

prestarea de servicii
@ încasrile în numerar provenite din redevene,
onorarii, comisioane i alte venituri
Fluxuri de
numerar din @ plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i
activiti de servicii
exploatare
@ plile în numerar ctre i în numele angajailor
@ plile în numerar sau restituiri de impozit pe

prot
@ plile în numerar pentru achiziionarea de
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte
active pe termen lung
@ încasrile de numerar din vânzarea de terenuri
i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung
@ plile în numerar pentru achiziia de instrumente
Fluxuri de
de capital propriu i de crean ale altor
numerar din
întreprinderi
activiti de
investiii @ încasrile în numerar din vânzarea de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
întreprinderi
@ avansurile în numerar i împrumuturile efectuate
ctre alte pri
@ încasrile în numerar din rambursarea avansurilor

i împrumuturilor efectuate ctre alte pri
@ veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i

alte instrumente de capital propriu
@ plile în numerar ctre acionari pentru
a achiziiona sau a rscumpra aciunile
Fluxuri de întreprinderii
numerar din @ veniturile în numerar din emisiunea de
activiti de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi
nanare
@ rambursrile în numerar ale unor sume
împrumutate
@ plile în numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la nele perioadei
•proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i

ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,
BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)

BILAN! SIMPLIFICAT
Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la începutul
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perioadei
Numerar generat de activitatea
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
de exploatare Creane
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active xe nete (inclusiv
nanciare i necorporale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Fixe
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la începutul
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perioadei
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen lung
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung i
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Provizioane
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate în anii
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
anteriori
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI I
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
DATORII

CONT DE PROFIT I PIERDERE
Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VÂNZRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUA!IE SIMPLIFICAT" A FLUXULUI DE NUMERAR

Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati nanciare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pierdere din activitatea nanciara
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
În continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se

realizeze:
• O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)
• O analiz a pragului de rentabilitate
• Un ux de numerar detaliat lunar / sptmânal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup începerea investiiei
• O analiz de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1. Un întreprinztor trebuie s tie contabilitate?
La aceast întrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm

între urmtoarele extreme:
• întreprinztorul „expeditiv”
pe mine nu m intereseaz ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez
„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pltesc, ca
s le fac, la timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
• întreprinztorul „super-meticulos”
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bilan sau de altele, le fac eu
cu mâna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie în ele. În denitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.
Pentru un întreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte
contabile, nu indc legea îl oblig s le întocmeasc, ci indc prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz se prezint sintetic,
pe înelesul tuturor, într-o formula simplicat cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare întreprinztor i anume:
@ Bilan
@ Cont de prot i pierdere
@ Calculul lichiditilor
2. Bilanul
@ reprezint situaia patrimonial a întreprinderii

@ arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)
i pe de alt parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
@ Imobilizri necorporale @ Capital social
@ Imobilizri corporale @ Rezultatul exerciiului
@ Imobilizri nanciare @ Rezerve
Active circulante
@ Stocuri Provizioane pentru riscuri i
@ Creane cheltuieli
@ Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ @ Datorii pe termen lung
@ Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea

Conturi de regularizare - pasiv
obligaiunilor

PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de nanare
ale rmei. Ordinea de aezare în bilan este de la sursele permanente i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
@ Capital social
@ Rezultatul exerciiului
@ Rezerve
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c se vor retrage ultimii „din afacere”.
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.
Datoriile sunt grupate în dou categorii:
@ Datorii pe termen lung (credite de la bnci)
@ Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar.
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
@ Imobilizri necorporale
@ Imobilizri corporale
@ Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
@ Stocuri
@ Creane
@ Disponibiliti
= fondul circulant al rmei care se schimb de la un an la altul, în

funcie de procesul de producie. În general, activitatea rmei este reectat
în aceast poziie bilanier.
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:
este poziie bilanier care apare doar în cadrul societilor care
emit obligaiuni.

3. Contul de prot i pierderi
Formular Cont de prot i pierderi simplicat
(+) Venituri din exploatare

• Venituri din vânzarea mrfurilor
• Producia exerciiului
• Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare
• Cheltuieli privind mrfurile
• Cheltuieli materiale
• Cheltuieli cu servicii
• Cheltuieli cu personalul
• Cheltuieli cu amortizrile
• Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri nanciare

(-) Cheltuieli nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepionale

(-) Cheltuieli excepionale
(=) REZULTATUL EXCEP!IONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEP!IONAL
(-) Impozit pe prot
REZULTATUL NET
Contul de prot i pierderi reect situaia scal a rmei. Acesta este

împrit în cele trei capitole importante ale activitii rmei:
1. activitatea de producie (exploatare)
2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional (evenimente care apar în mod excepional în
exerciiul nanciar respectiv)
4. Calcul de lichiditi
Prezentarea celor dou formule:
a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

@ încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;
@ încasrile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i
alte venituri;
@ plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;
@ plile în numerar ctre i în numele angajailor;
@ plile în numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac nu pot
identicate în mod specic cu activitile de investiii i de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
@ plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung
@ încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
@ plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor întreprinderi;
@ încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor întreprinderi;
@ avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;
@ încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
@ veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
@ plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile întreprinderii;
@ veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte împrumuturi;
@ rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;
@ plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total

b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

@ rezultat net;
@ modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
@ ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
@ plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
@ încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
@ plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor întreprinderi;
@ încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor întreprinderi;
@ avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;
@ încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
@ veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
@ plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile întreprinderii;
@ veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte împrumuturi;
@ rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;
@ plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei în timp ce

Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun înelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:

Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.

La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind
în banc.
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.
La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
@ licen fabricaie 1.000.000
@ Capital social 5.000.000
@ utilaj 2.500.000
Active circulante
@ Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
@ Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
@ Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaiunilor Conturi de regularizare – pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urmtoarele operaii:

@ a cumprat materiale în valoare de 500.000 lei,
@ a pltit salarii în valoare de 350.000 lei,
@ a pltit dobânzi la banc în valoare de 10.000 lei
@ a înregistrat amortizri în valoare de 5.000 lei
@ a vândut produsele realizate cu lei
@ a încasat dobând pentru lichiditile din banc 8.000 lei
În aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint

astfel:
Contul de prot i pierderi
(+) Venituri din exploatare

@ produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare
@ materiale 500.000
@ salarii 350.000
@ amortizri 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri nanciare
@ dobânzi încasate8.000 (-) Cheltuieli nanciare

@ dobânzi pltite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe prot (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul

nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)
nu reprezint i o plat.
Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este i în buzunar!

ÎN MESERIA DE

INIIERE ÎN CUTAREA
UNUI LOC DE MUNC
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 1

CAPITOLUL 1 Economia de Piata
Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de

diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.
1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea

economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.
2. PROPRIETATEA
In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,

autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau
juridice (rme de toate genurile). Ea poate proprietate individuala sau
asociativa;
– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
478 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in
functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.
3. LIBERA INITIATIVA
Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru

realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de
ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate
pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.
PROBLEME DE DISCUTAT
Ce se intelege prin economie de piata?
Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?


Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Care sunt principalele forme de proprietate?
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de

proprietate in economia de piata?
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Care este baza asigurarii liberei initiative?
TEXT DE COMENTAT
“In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al

concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”
Michael Didier, Economia: regulile jocului

(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. …
i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,

posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.
1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator
In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si

sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu
uitm c un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s releve ceea ce am realizat
i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care
arat ca o personal ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”
nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si
care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau
care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.
Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)

dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea
“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, în nici un caz, nu vedei în i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand

in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut,
un CV castigator “joaca”, pentru ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de
“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va

prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de
“mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ,
indubitabil, defavorabila...
Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul

dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.
Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del ,

experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash² (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.
Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia

dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
sucient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “rul rosu”
care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare

impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine “acompaniat” (sa aiba

atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
2. Rubricile unui CV castigator
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai

s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai în situaia
depunerii unui dosar de candidatur în vederea ocuprii unui post. În realitate
îns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
· angajare temporar pe perioada vacanelor;
· prezentarea la agenii (centre) de recrutare, în vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
· în situaiile în care completm o aplicaie de candidatur pentru
obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;
· elaborarea planului de afaceri, în scopul obinerii unui credit;
· elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat, aadar, contextul în care, în cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)
cât mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelând chiar la prezentarea
unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepie, redactare
i prezentare a acestei “cri de vizit” fundamental pentru acceptarea i
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aa cum experiena
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de
respectiva meniune. În acest context, date ind condiiile de utilizare a unui
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se
înele asupra naturii documentului în cauz. În mod evident, nu înseamn c
dac cineva înscrie, înc din debut, titlul în cauz, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se înscrie, în
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima “caset” (rubric) a unui CV este, frecvent, întâlnit sub denumirea
“DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vârsta i/sau data naterii;
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.
Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze în antetul CV-ului. Este

recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât i în cele anglo-
saxon i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s completai în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan.
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este
cel puin “nepoliticos” s scriem, spre exemplu, numele i prenumele într-o
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va
putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn “D” sau “D.P.”… În
situaia în care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat
ca “mixt” - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead
înscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(în limba român); M., Mme sau M-elle (în limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(în limba englez). Subliniem, îns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, înainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai înscris în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobândit de la natere nu mai necesit a înscris. Dac, îns, ai
lucrat, pân în prezent, sub numele avut înainte de cstorie, acesta va trebui
înscris în CV-ul dumneavoastr. i înc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu “înorii” (“îmbrobodii”), nu “dantelai”, nu “îngroai”, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra “gusturilor” dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr într-o manier cât mai complet

posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
atâtea “semne” de respect suplimentar fa de cititor, îndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, România. Este util s remarcai faptul c înscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, în contextul celor menionate, reamintim c, în formele de
prezentare a CV-ului în limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se înscrie înaintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, în ordinea i forma redate în exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e înscrise pe acelai rând.
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va

înscrie, la fel ca i adresa, cât mai complet posibil, nelsând interlocutorului
“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul “+”
reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei
apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face
apel i la adresa profesional, înseamn c suntei “de gsit”, pe durata întregii
zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu
în activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra
contracandidailor.
Vârsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,
persoane cu vârsta cuprins între 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vârsta
maximal a candidailor trebuie “învinse” cu mult tact i diplomaie, deoarece
nimeni nu v oblig s înscriei, în CV, vârsta pe care o avei ! Eventual, putei
înscrie vârsta sau data naterii dumneavoastr în nalul CV-ului, în rubrica
“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest
punct de vedere, nu înscriei vârsta sau data naterii în CV-ul dumneavoastr
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s înscriei în CV
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, în maniera: 26
februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).
Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia

dumneavoastr în situaia în care aplicai pentru un post la o rm persoan
juridic român i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai.
Starea civil i situaia familial. Exist situaii în care, din necunoatere,

anumii candidai sunt, deja, “specializai” în a se “autodistruge” prin
intermediul acestei rubrici, apelând la formulri de genul: “Vduv, tat a
patru copii aai în întreinerea subsemnatului” sau “Divorat, mam
a apte copii” … Evident, exagerm puin ! … Dac apreciai c situaia
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)
i/sau cu domiciliul în localitatea de reedin. Alte rme impun restricii în
ceea ce privete vârsta maximal a candidailor, prolul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, în CV-ul unui candidat: “ Cstorit cu un copil de treisprezece ani”,
“Recstorit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divorat cu trei copii”!!!
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s înscriei în
CV-ul dumneavoastr, într-o asemenea conjunctur “Celibatar()” i, astfel,
vei elimina multe alte posibile “interpretri”. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s înscriei în CV “Cstorit()”.
Într-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, în rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i încadrai în
munc. Aceasta poate constitui o dovad în plus asupra disponibilitii
dumneavoastr întrucât nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de îngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rândul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curând, majorri salariale! …). i înc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la “situaia familial”, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate în proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate în conturile dumneavoastr bancare ! … În concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, în cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. În cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, în funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. Înscriei aceast rubric la “Date personale” sau
la “Diverse”, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este în avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei “foarte bun”, ci “excelent”,
diferena de nuan ind perceptibil în avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a înscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic nedureroas”
sau “Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stâng”!!!… Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil, decât
de îngduin), reacia rezultant le va total defavorabil …
Situaia militar. Este de o mare importan ca interlocutorul

dumneavoastr s cunoasc dac ai efectuat sau nu stagiul militar. Evident,
în cazul în care nu avei înc efectuat stagiul militar, rma care v încadreaz
va trebui s adopte msuri în consecin i adecvate situaiei de (eventual)
întrerupere temporar a lucrului. În cazul în care ai efectuat stagiul militar,
este necesar s înscriei în CV perioada aferent acestuia, precum i arma i
gradul pe care îl deinei ca rezervist.
O alta “caset” a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (în sensul
generic al cuvântului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e înscrise în CV în ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. În nalul acestei “casete” sau marcat distinct, putei
înscrie o rubric intitulat “Obiective profesionale”. Acordai, îns, o maxim
atenie (în sens de rezerv ! …) înscrierii, din dorina de “a arta c tii ce
vrei”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e “închiderea uilor” (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! …), e “deprecierea” dumneavoastr (în
cazul în care un CV este “arhivat” de ctre respectiva rm pentru câteva luni
sau chiar un an, în ateptarea unui moment “favorabil”, dac ai evoluat, între
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! …).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci
pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine

nu stpânete, la nivelul cel puin “bine”, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc în afaceri (i nu numai). Practic, îns, (înc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaii
de baz”) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav
-, chiar de la profesori, unii redactani ai CV-urilor îi … autoapreciaz
cunotinele de limbi strine. În consecin, responsabilitatea asupra oricrei
(auto)apreceri trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i
cel puin o oportun prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor
înscrise în CV. Iat contextul în care subliniem faptul c din ce în ce mai muli
recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un
dialog în limbile strine indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este
recomandabil s se renune la “formula” des întâlnit “Scris; citit; vorbit”,
apelându-se la exprimri de genul: “Bilingv Francez/Englez; Germana
- curent; Italiana - cunotine medii; Noiuni de Spaniol (debutant)”.
De asemenea, este preferabil evitarea formulelor de tipul “Limbi strine
învate”, pentru c multe din lucrurile pe care le-am învat odat le-am …
uitat ! …
ABILITI. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s înscriei

câteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul în echip; înalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). În situaia în care nu
ai rezervat o rubric special în cadrul experienei dumneavoastr profesionale
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile
de rigoare în cadrul “casetei” Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, în
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s “navigai” pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele
trsturi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)
un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu îi place
lucrul i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia
îi plac excursiile montane împreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.
În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim atenie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (“aprig”) sftuii “… cam cum trebuie
s arate pasiunile extraprofesionale …”, i dumneavoastr îniv, deci i
originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, în acelai
timp, evitai formulrile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica i dansul”,
indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,
indiferent de voin, mai devreme sau mai târziu, trsturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr vor depistate ! …
REFERINE. În general, este de dorit evitarea îniruirii a mai mult de

dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte
probabil c, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).
Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al
acestora.
De retinut:
– Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.
– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
– Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. În acest sens, evitai s i pui în situaii
de genul “F tu scrisoarea i eu i-o semnez !”. Deci, alegei persoane
dispuse s îi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier …
– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.
În ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color în
partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr;
– nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i în numele dumneavoastr ! …);
– dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a “conservat”
în ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s îl datai. Dac, îns, el este rezultanta unui anun
publicat într-un cotidian sau într-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV

perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
În continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV

cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, în funcie
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele
anterior prezentate rmân valabile pentru oricare tip de variant i/sau de
“model” (în general, evitai copierea modelelor!).
Model de CURRICULUM VITAE cronologic:
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.

Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 – prezent):

Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro);
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD
1.254.412 euro)
- Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro)
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud.
Buzau(6.141.341,5euro)
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687
euro)
- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov(BERD
9.957.020.64
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;
- Instalatie produs zapada articiala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte Y 110 mm; Y 160
mm; Y 180 mm; Y 400 mm; Y 600 mm
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o

scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,

spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent

am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare
Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie

sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta
„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor „mecanismelor” util a utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva”.
Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)
a respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea specica
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in:
• vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
• „comensurarea” si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
• testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii;
• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
„distorsiuni” si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene;
• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.
Cum sa m cei mai buni la interviu
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!... ).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
\ in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
\ in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
\ indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.

Curs Constructor Structuri Monolite PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Constructor Structuri Monolite PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1 Utilizarea corect a vocabularului tehnic de baza .............................. 1

A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic ....... 151

1. Operaii cu numere întregi i raionale ........................................... 199

Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul

1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de constructor

1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme .................... 437

Iniiere în cutarea unui loc de munc

1. Economia de Pia .......................................................................... 477

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

Particularitatile activitatii de constructor structure monolite

Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului.

Rolul constructorului structurist in executarea lucrarilor

Constructorul-structurist este muncitorul din constructii-montaj a carui

Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:

Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe

In construcii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunile

Mg (megagram) M este factor de

Densitate Kilogram pe Mg/m3 Ton pe metru cub [t/m3]

Cap. 2. TRASAREA ELEMENTELOR SPECIFICE

Executarea constructiilor se executa conform documentatiilor tehnice.

1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului

- Sectiuni caracteristice, detalii de executie sunt materializate de

Cap. 3. TIPURI DE STRUCTURI MONOLITE

Denire: Procedeul cel mai obisnuit si mai vechi de executie a

Tipuri de lucrari executate monolit:

Terenul de fundare reprezinta ansamblul de strate din scoarta pamantului

Zona excavatiilor grosiere

Zona excavatiilor de nisaj

Funciuni i principii de alctuire

Cofrajele sunt lucrri auxiliare în execuia construciilor de beton i beton

Pentru ca cofrajele s-i poat îndeplini rolul, în alctuirea lor trebuie

1. S aib forma i dimensiunile interioare corespunztoare dimensiunilor

Elementele de susinere ale cofrajelor trebuie s îndeplineasc

1. S permit decofrarea prilor laterale ale cofrajelor fr a se demonta

3. Popii eafodajelor de susinere a cofrajelor ce se reazem la primul

Cofrajele xe servesc pentru turnarea betoanelor monolite. Ele se

În g. 4 este dat un exemplu de cofraj x cu stâlpi, grinzi i astereala

In vederea realizrii unei montri i demontri uoare,

b. Panouri de cofraj cu PFL. Se pot face panouri asemnatoare celor

Mult mai raional este îns folosirea caloilor metalici reglabili — de

Fig. 7. Cofraj de stâlp din panouri

Se numesc cofraje pierdute cele care rmân în construcie dup turnarea

Fig. 8. Cofraj de stâlp din panouri

4) Cofraje formate din blocuri ceramice, din blocuri de beton cu goluri,

Condiii generale de calitate

In afar de cele artate anterior, cofrajele i susinerile lor trebuie s mai

a. Termene de decofrare. Durata necesar de meninere a betonului în

Stabilirea rezistenelor betonului se poate face prin încercarea unor

Cap. 6. FASONARREA-MONTAREA ARMATURILOR

Tipuri de oeluri pentru beton armat

Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz:

Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane

Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

Vericri ale calitii oelurilor-beton laminate la cald. Pe antier se

Pentru beton armat se livreaz

Sârm moale de legat

Plasele sudate uzinate

Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.

Punerea în oper a armturilor necesit poziionarea lor corect în cofraje,

Distanieri (supori) Prin distanieri (supori) se îneleg toate mijloacele

Clasicarea distanierilor (suporilor)

1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme .................... 437

Cofrajele xe servesc pentru turnarea betoanelor monolite. Ele se

În g. 4 este dat un exemplu de cofraj x cu stâlpi, grinzi i astereala

CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMAT

TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA I ÎNNDIREA

Barele de oel-beton în elementele de beton armat pot înndite e prin

ALCTUIREA ARMTURILOR DE REZISTENT

Proteciile suplimentare ale betonului (cum ar tencuirea sau alte

In gura 28 se arat cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde