MANAGEMENTUL CERCETĂRII ŞI

DEZVOLTĂRII

Cuprins
1. Introducere
2. Creativitate
3. Inovare
4. Cercetare Ştiinţifică
5. Managementul cercetării ştiinţifice
6. Progresul tehnic
7. Tehnologii emergente
8. Anexe

INOVARE, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

PROGRES TEHNIC
Ed. ASE – 2012

Cap.1. INTRODUCERE

Revoluţia ştiinţifico-tehnică contemporană.

Strategia Lisabona şi obiectivul „3%”. Procesul
Bologna. Anul european al creativităţii şi inovaţiei.
Strategia economică a Uniunii Europene 2020.
R.T.S.C – caracteristici:
- schimbarea şi dezvoltarea rapidă a ştiinţelor şi
tehnologiilor;
- automatizare, cibernetizare şi robotizare;
- prelucrarea rapidă şi transmiterea
informaţiilor;
- inovarea – baza economiei şi principala sursă a
avantajului concurenţial;
- TIC devine parte integrantă a activităţii
cotidiene.

Consecinţe:
- creşterea productivităţii
- creşterea calităţii produselor
- scăderea costurilor produselor
- reducerea consumului de materii prime şi de
energie
- orientarea investiţiilor preponderent spre
domenii hight-tech.
- reducerea poluării mediului
- dezvoltarea comunicării între oameni
- creşterea importanţei individului în noua
societate
- angajarea unui număr crescut de oameni în
activitaţi de cercetare
- adaptarea în timp a oamenilor la schimbări
prin calificări şi recalificări
- creşterea calităţii vieţii.

Domenii de interes în sec.XXI:

- ştiinţa şi tehnologia informaţiei
- tehnologia genetică
- tehnologia materialelor
- energetica
- ştiinţa mediului
- ştiinţa creierului
- abordarea multidisciplinară a problemelor
omenirii.
RTSC – versus – globalizare:
Avantaje
- mobilitatea mai mare a forţei de muncă
- flexibilitatea de a produce, concepe şi inova în
ţări diferite
- reducerea semnificativă a costurilor datorită
creşterii producţiei peste anumite limite
- oportunitatea de a investi şi a muta diferite
activităţi din cadrul consorţilor cu efecte
benefice asupra calităţii şi preţului produsului.
 Dezavantaje
- pierderea controlului statului asupra
economiei şi asupra teritoriului naţional
- forţa de muncă este mai puţin protejată din
punct de vedere al siguranţei locului de muncă
(contrapondere – calificare înaltă)
- polarizare accentuală în ţări bogate şi sărace
- ţările sărace – atractive din punct de vedere al
investiţiilor străine – forţă de muncă ieftină
sau resurse naturale.
Economia viitorului devine ECONOMIA
BAZATĂ PE CUNOAŞTERE
(inovaţie, societate informaţională, capital
uman).
Obiective:
- schimbarea raportului personal ce lucrează
pentru crearea informaţiei/personal ce
lucrează în activităţi de producţie, bunuri
materiale;
- utilizarea amplă a sistemelor inteligente, care
să asiste managerii în luarea de decizii
importante;
- informaţia va deveni o marfă datorită valorii
şi codificării ei;
- pregătirea profesională foarte bună va
conduce la persoane policalificate care să
posede:
 know-how (abilităţi fizice, psihice şi
mentale-şcolarizare, trening, forţă de
muncă, rezistenţă la stres);
 know-what (cunoaşterea informaţiei,
faptelor, fenomenelor);
 know-why (înţelegerea fenomenelor);
 know-who (capacitatea de a interacţiona
cu persoane deţinătoare de informaţii);
- scurtarea duratei de viaţă a produselor
- activităţile ce înglobează progres tehnic vor
devenii tot mai eficiente
- tot mai multe produse vor îngloba tehnologie
inteligentă (sisteme mobile de comunicaţii,
sisteme multimedia)
- se va realiza comunicarea „comunicarea”
între diferite produse, excluzând omul din
activităţile de rutină, nerecreative
- organizarea firmelor va tinde către modelul
tip reţea, renunţându-se la modelul piramidal
- munca fizică va deveni mai puţin apreciată,
exceptând sectorul serviciilor
 - formarea de consorţii va duce la apariţia de
echipe internaţionale, multidisciplinare şi
multiculturale.

Strategia Lisabona şi obiectivul „3%”

În martie 2000 Consiliul European întrunit la
Lisabona a stabilit strategia bazată pe obiectivul ca
până în 2010 Europa să devină „cea mai competitivă
şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume,
capabilă de o creştere economică susţinută, cu locuri
de muncă mai multe şi mai bune şi o extraordinară
coeziune socială”, în vederea recuperării decalajului
faţă de SUA.
Această strategie în funcţie de contextul politic a
fost permanent modernizată şi reconfigurată.
Începând cu anul 2010 investiţia în cercetare va
creşte la 3% din PIB UE, din care 2% investiţii
private şi 1% din sectorul public – Factori de
reuşită:
- politici adecvate societăţii actuale
informaţionale, bazată pe cercetare-dezvoltare
- creşterea procesului de reformă structurală
prin competitivitate şi inovare
- modernizarea modelului social european prin
investiţii în favoarea cetăţenilor şi combaterea
excluziunii sociale
 - aplicarea de politici macro-economice
adecvate în vederea dezvoltării societăţii
informaţionale şi pentru construirea unui
spaţiu european al cercetării şi inovării
Fondurile structurale vor reprezenta principalul
instrument de coeziune economică şi socială a UE.
Strategia Lisabona 2000 a avut în vedere şi
„Procesul Bologna”:
Declaraţia de la Bologna (19 iunie 1999) – a pus
bazele reformei în domeniul educaţiei, fiind semnată
din 29 state membre printre care şi România-
Obiectiv:
Crearea unui spaţiu european al învăţământului
superior bazat pe:
- cooperare internaţională,
- schimburi academice, facilitarea mobilităţii
studenţilor, absolvenţilor şi personalului din
învăţământul superior, pregătirea studenţilor
pentru viitoarele lor cariere.
Priorităţi ale Procesului de la Bologna:
- introducerea unui sistem de învăţământ
superior cu trei cicluri (licenţă, master,
doctorat)
- asigurarea calităţii învăţământului
- recunoaşterea calificărilor şi a perioadelor de
studii.
Strategia Lisabona şi-a propus 6 obiective
importante:
1. Crearea centrelor europene de excelenţă prin
colaborarea între laboratoare.
2. Lansarea iniţiativelor tehnologice europene –
platformele tehnologice
3. Stimularea creativităţii în cercetarea
fundamentală prin competiţia între echipe la
nivel european.
4. Europa să devină atractivă pentru cei mai
buni cercetători.
5. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare în
interes european.
6. Îmbunătăţirea coordonării programelor
naţionale de cercetare.
In 2005 Consiliul European a analizat stadiul
indeplinirii obiectivelor stabilite prin strategia
Lisabona si a considerat necesara stabilirea
tintelor, indicatorilor si procedurii de
monitorizare prin Programul cadru 7 de
cercetare stiintifica in scopul depasirii
decalajului tehnologic si a incurajarii
partenieratelor public-privat. Ca instrumente de
lucru :
-lansarea initiativelor (platformelor tehnologice)
-programul pentru competitivitate si inovare
(2007-2013)
-programul de antreprenoriat si inovare
-politici de coeziune economica si sociala.

Strategia economica a UE 2020 (2011-2020)

obiective:

-crestere economica inteligenta-dezvoltarea unei

economii bazata pe cunoastere si inovare
-crestere economica durabila-promovarea unei
economii competitive cu emisii scazute de carbon
si utilizarea eficienta a resurselor
-crestere economica inclusiva –promovarea unei
economii cu grad ridicat de ocupare a fortei de
de munca, generatoarede coeziune sociala si
teritoriala.
Pentru a putea aprecia si masura aceste
obiective s-au stabilit 5 indicatori de referinta la
nivel UE :
1. 75% din populatie cu varsta de 20-64 ani
trebuie sa fie angajata
2. 3% din PIB EU sa fie investit in cercetare si
dezvoltare
3. Sa fie indeplinite obiectivele climatice si
energetice „20/20/20”: reducerea emisiilor de
 CO2 cu 20 % fata de 1990, reducerea
consumului energetic cu 20%, iar 20%
energie sa fie produsa din surse regenerabile
4. Ponderea abandonuli scolar timpuriu sa fie
sub 10% si cel putin 40% din generatia
tanara sa aibe studii universitare
5. Reducerea cu circa 20 de milioane a
numarului persoanelor expuse riscului
saraciei.
Comisia UE a propus iniţiative –pilot ce trebuie
să fie prioritare pentru statele membre,
autorităţi locale şi regionale:
 o uniune a inovării – concentrare a inovării
către provocările majore reducând timpul
de lansare pe piaţă a noilor produse
 tineretul în mişcare – promovarea
mobilităţii studenţilor şi a tinerilor
profesionişti
 o agendă digitală pentru Europa – piaţa
unică digitală bazată pe internet ultrarapid
 o Europă care îşi utilizează eficient resursele
 o politică industrială pentru o creştere
economică verde
 o agendă pentru noi competenţe şi locuri de
muncă
  platforma europeană împotriva sărăciei –
coeziune socială, economică, teritorială ca să
ajute persoanele sărace şi excluse social să se
integreze şi să joace un rol activ în societate.

BIBLIOGRAFIE

1. Vişan S., Botez L.F., Inovare,cercetare

ştiinţifică, progres tehnic- Editura ASE, 2012
2. Plumb I.,Vişan S.,s.a , Managementul
cercetării si inovării- Editura ASE, 2007
3. Băloiu L.M., Frăsineanu I., Frăsineanu C.,
Management inovaţional- Editura ASE, 2008
4. Băloiu L.M., Frăsineanu I., Gestiunea inovaţiei-
Editura Economică 2001