Stereotipurile și prejudecățile – bariere în

cunoașterea și acceptarea aproapelui

Stereotipurile și prejudecățile ne influențează viața de zi cu zi. ​Nu de puține
ori ele pot deveni bariere în comunicarea, cunoașterea și acceptarea celor din
jurul nostru;​ din acest punct de vedere trebuie să avem disponibilitatea de a lupta
cu propriile noastre prejudecăți, astfel încât să nu ajungem în situații de
discriminare, marginalizare, respingere sau excludere a unor semeni pe motive
subiective, influențate de stereotipuri și reprezentări eronate despre alții (adesea
observăm că atitudinea și conduita noastră față de un străin este influențată de felul
cum arată sau cum este îmbracată persoana respectivă).

Exemplu: Ți s-a întâmplat vreodată să-ți formezi o părere despre o

persoană înainte să o cunoști cu adevărat? Să zicem că într-o zi, la școală, diriginta
v-ar prezenta trei noi colegi de clasă. Observi că primul dintre ei este destul de
slab, poartă ochelari, pare timid și nu este îmbrăcat chiar după ultima modă.
Probabil primul gând care îți trece prin minte este că noul coleg e un “tocilar”. Al
doilea coleg este îmbrăcat în negru, are plete și poartă bocanci chiar dacă afară este
cald, lucru care te face să crezi că este pasionat de muzica rock. Iar al treilea coleg
este de fapt o colegă care are foarte multă grijă de felul în care arată și asta te face
să crezi că este cu nasul pe sus. În fiecare dintre aceste situații, ți-ai format o părere
încă dinainte de a schimba vreo vorbă cu noii colegi, bazându-te doar pe anumite
elemente din înfățișarea lor, cu alte cuvinte ai folosit un stereotip.
Mergând mai departe cu exemplul ales, putem constata că nu ne vom opri
la simpla etichetare a noilor colegi (“tocilarul”, ”rockerul” și ”fițoasa”), ci aceste
persoane pe care încă nu le cunoaștem vor trezi în noi și niște reacții emoționale.
Poate dintre toți ne va fi mai simpatic “tocilarul”, deoarece ne putem baza pe el
atunci când nu ne descurcăm cu temele pentru acasă. Sau poate ne va fi mai
simpatic ”rockerul”, pentru că împărtășim aceleași preferințe muzicale, în timp ce
”fițoasa” ne va fi antipatică, deoarece pare să fie îngâmfată. Aceste atitudini sau
reacții emoționale (simpatie, antipatie, furie, teamă, dezgust, disconfort, ură etc)
sunt clădite pe stereotipuri și poartă numele de prejudecăți.

Stereotipurile, aceste etichete pe care le atașăm unui grup sau unei

categorii de indivizi reprezintă în mod evident o generalizare. Motivul pentru care
apelăm atât de des la acestea este pentru că ele reprezintă un mod “economic” de
gândire, care ne permite să prezicem comportamentul celor din jurul nostru
folosindu-ne de niște scheme preconcepute. Să luăm ca exemplu o situație în care
te-ai rătăcit pe stradă și vrei să ajungi acasă. Probabil primele persoane la care ai
apela pentru ajutor ar fi un polițist sau un taximetrist, iar asta datorită
stereotipurilor legate de aceste categorii de persoane. Știm de exemplu că polițistul
este o persoană de încredere, la care putem apela în situații de urgență, iar despre
taximetrist că are un bun simț al orientării și că ne poate îndruma corect. Într-o
astfel de situație, nu dispunem de timpul necesar pentru a cunoaște în mod real
persoanele respective, de aceea o astfel de judecată este mai eficientă în rezolvarea
problemei.Un alt motiv pentru care folosim stereotipuri este construirea propriei
identități. De multe ori, atunci când vorbim despre noi, facem referire la grupurile
din care facem parte și la calitățile cu care sunt înzestrați reprezentanții acestor
grupuri. (ex.: românii sunt harnici și ospitalieri, eu sunt român, deci sunt harnic și
ospitalier; la liceul X se intră cu medii foarte mari, eu sunt elev la liceul X, deci
sunt bun la învățătură etc.
Stereotipurile reprezintă idei fixe, deformate, gânduri superficiale, mituri
camuflate sau păreri comune, în general greșite, pe care oamenii le au în legătură
cu diverse persoane, situații, lucruri, fenomene (spre exemplu, ​pisica neagră și
numărul 13 aduc ghinion, ​bărbații nu au voie să plângă, sarea vărsată aduce ceartă
în familie, ​nu te întoarce din drum pentru că o să ai ghinion toată ziua etc).​ Pe
masură ce creștem începem să credem că băieţii sunt superiori fetelor, că idealul de
frumuseţe feminin se traduce prin dimensiunile 90-60-90, că este suficient să ai
bani pentru a deveni cineva etc.

Cum se formează stereotipurile și prejudecățile? Stereotipurile și

prejudecățile apar foarte devreme, uneori chiar înainte de vârsta de 4 ani. Ele nu
sunt înnăscute, ci întotdeauna învățate, fie din exterior (persoane semnificative,
școală, mass-media etc), fie din experiențele proprii. Exemple:
∙​Mulți dintre noi am fost amenințați în copilărie că dacă nu suntem cuminți
vom fi “dați la țigani” sau “furați de țigani”. Această teamă ne poate însoți până la
vârsta adultă.
∙​Manualele școlare promovează stereotipuri de gen, de exemplu că bărbații
se pot orienta spre meserii cu un nivel ridicat de complexitate și prestigiu (medic,
avocat, manager etc), în timp ce rolul femeilor se rezumă la îngrijirea copiilor.
∙​Deși statisticile arată că avionul este cel mai sigur mijloc de transport, multe
persoane se tem de zbor, din cauza accidentelor aviatice intens promovate de
mass-media.

Ce este stigma?​ Am văzut că stereotipurile pot viza orice categorie de

persoane, fie că este vorba de sex, naționalitate, etnie, religie, orientare sexuală etc.
Stereotipurile pot fi de asemenea negative, dar și pozitive. Un exemplu de stereotip
pozitiv ar fi că germanilor le sunt frecvent atribuite calități precum seriozitatea,
punctualitatea și hărnicia. Atunci când însă atribuim anumitor grupuri o serie de
însușiri negative (agresivitate, depravare, inteligență scăzută ș.a.m.d.), vorbim
despre stigmă.
Așadar, o primă diferență între stereotip și stigmă este că în timp ce
stereotipurile pot fi atât pozitive, cât și negative, stigma este întotdeauna
negativă.A doua diferență este că în timp ce stereotipurile pot fi aplicate pe orice
categorie de persoane, stigma vizează în general așa-numitele grupuri
vulnerabile.Un grup vulnerabil este o categorie de persoane care din diferite motive
(sărăcie, boală, lipsă de mijloace) nu se bucură de aceleași privilegii și oportunități
ca restul oamenilor. Vulnerabilitatea este dată așadar nu atât de caracteristicile
asociate grupului respectiv, cât mai ales de lipsa de oportunități cu care grupul
respectiv se confruntă la un moment dat.Exemple:​∙​În România, persoanele cu
dizabilități reprezintă un grup vulnerabil, deoarece multe spații publice nu sunt
accesibilizate conform nevoilor lor. De exemplu, pentru o persoană în scaun cu
rotile o simplă bordură poate fi un obstacol imposibil de depășit. Faptul că nu se
poate deplasa cu ușurință poate împiedica o persoană cu dizabilități să meargă la
școală, să își găsească un loc de muncă, să se întrețină singură, ceea ce înseamnă că
o astfel de persoană va fi mereu dependentă de ajutorul celorlalți. În alte țări, unde
accesibilizarea nu mai este o problemă, procentul de persoane cu dizabilități care
duc o viață independentă este mult mai ridicat decât în țara noastră.

În țări precum Iran, Irak, Pakistan, femeile sunt considerate cetățeni de mâna
a doua. Frecvent sunt obligate să se căsătorească de la vârste foarte mici, au acces
limitat la educație și în unele cazuri nu pot nici să se plimbe pe stradă dacă nu sunt
însoțite de o rudă de sex masculin sau de către soț. În România, există legi care
protejează egalitatea de șanse între bărbați și femei și nu este ceva neobișnuit ca o
femeie să își continue educația la un nivel superior sau să muncească pentru a se
întreține. Cu toate acestea, femeile sunt frecvent mai prost plătite decât bărbații
care lucrează pe un post similar, iar numărul de femei aflate în funcții de conducere
este mult mai mic decât al bărbaților.

Stigma​ apare atunci când eșecul persoanelor din grupuri vulnerabile de a se

integra în societate la un nivel considerat optim este pus pe seama unor
caracterisitici negative ale grupurilor respective, mai degrabă decât pe seama lipsei
de oportunități.Exemple:
 ∙​Persoanele cu dizabilități sunt considerate incapabile de a duce o viață
independentă, pierzându-se din vedere că mediul neaccesibilizat le îngreunează
accesul la educație sau piața muncii;
∙​Romii sunt considerați leneși, în condițiile în care sărăcia nu le permite, de
multe ori, să își continue studiile și mulți angajatori refuză să angajeze o persoană
de etnie romă, indiferent de abilitățile acesteia;
∙​Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt considerate agresive și
periculoase, cu toate că un procent infim dintre ele ajung să comită infracțiuni
violente.Deseori, stigmatizarea afectează imaginea de sine a persoanelor care
aparțin grupurilor vulnerabile. Ca să înțelegi cum se întâmplă acest lucru,
imaginează-ți cum ar fi dacă toată lumea din jurul tău (colegi, prieteni, profesori,
familie) ți-ar repeta zilnic cât de slab(ă) ești la matematică. Chiar și atunci când
obții o notă bună la matematică, ceilalți ar spune că ai avut noroc sau că probabil ai
copiat. Mai mult ca sigur, după un timp ai ajunge să crezi și tu că ești slab(ă) la
matematică și că orice ai face, nu vei avea niciodată rezultate bune la această
materie. În aceste condiții, este puțin probabil ca matematica să devină vreodată
materia ta preferată. Vei evita această materie, iar în timp notele tale vor fi din ce
în ce mai mici.La fel, persoanele din grupuri vulnerabile ajung să creadă în aceste
etichete care le sunt atribuite și să se comporte ca atare.

Prejudecățile ​se referă mai degrabă la o anumită opinie

preconcepută, raționament eronat,​ recție emoțională, poziție, atitudine sau
tendință globală, pro sau contra, favorabilă sau defavorabilă, față de una sau
mai multe persoane, în baza apartenenței lor un anumit grup sau la o anumită
etnie, cultură, religie, clasă socială sau influențate de alte caracteristici
personale.

De cele mai multe ori stereotipurile și prejudecățile ne determină să

dezvoltăm și să folosim etichete la adresa celorlalți, fără să conștientizăm
efectul și impactul lor asupra persoanelor în cauză. N ​ u-i mai puțin adevarat
că aceste etichete, imediat după rostirea lor, ne creează iluzia unei stări de
liniște, de eliberare și satisfacție, fără să anticipăm efectele și costurile pe
termen lung ​(se spune că cele mai dureroase răni sunt cele provocate de
cuvinte și nu cele fizice).

Nu-l poți înțelege și respecta pe cel de lângă tine până când nu

 accepți să lupți cu propriile prejudecăți. Omul care are prea multe
prejudecăți nu se va putea bucura de propria sa libertate și va găsi mult mai
greu calea spre adevăr.
Se întâmplă de multe ori ca atunci când cunoaștem pe cineva care este altfel
decât noi să spunem că nu este normal. Cu alte cuvinte, credem că normalitatea e
dată de respectarea unor norme sociale impuse de majoritate. Dar cine spune că
majoritatea are întotdeauna dreptate?Imaginează-ți o lume în care între persoane nu
ar exista niciun fel de diferențe. Oamenii ar arăta la fel, s-ar îmbrăca la fel, ar
asculta același gen de muzică, s-ar uita la aceleași filme și ar avea același hobby.
Nu ar exista băieți și fete, ci doar niște ființe androgine. Toată lumea ar vorbi
aceeași limbă, ar avea aceleași preferințe culinare și aceeași profesie.Cum ar fi să
trăim într-o asemenea lume? Probabil destul de plictisitor, pentru că ne-ar fi destul
de greu să găsim un subiect de discuție sau să învățăm ceva nou unii de la alții.
Realitatea e că tocmai lucrurile care ne diferențiază de alții sunt cele care ne fac
interesanți și unici. Din păcate, de multe ori lipsa de cunoaștere ne poate face să ne
temem de cei care sunt altfel decât noi și prin urmare să avem o atitudine ostilă față
de aceștia. Istoria este plină de exemple tragice în care anumite grupuri au fost
persecutate din cauza rasei, naționalității sau religiei lor, care erau diferite de a
populației majoritare. O societate ideală ar fi cea care ar fi capabilă atât să
aprecieze frumusețea diversității membrilor ei, cât și să le asigure acestora drepturi
egale, indiferent de sex, rasă, naționalitate, etnie, religie, orientare sexuală, stare de
sănătate sau orice alt criteriu. Depinde de fiecare dintre noi ca o astfel de societate
să nu rămână doar un vis frumos.
........................................

Tiganii sunt hoti.

Ateii sunt satanisti.
Rockerii sunt satanisti.
Negrii sunt drogati.
Negrii sunt inifractori.
Fetele sunt usor de cucerit si sunt profitoare.
Baietii sunt golani si obsedati sexual.
Politica nu e pentru femei.
Capul familiei e barbatul!
Aproape toti avem idei preconcepute. Ne facem o parere despre cineva sau ceva fara a-l cunoaste in
realitate. Manifestam o anumita atitudine fata de o persoana luand in considerare doar culoarea pielii
sau nationalitatea. Nu cumparam un anumit aliment de la supermarket, doar pentru ca am auzit ca nu
este sanatos. Ideile astea nu trebuie sa ajunga prejudecati. Ele se pot inlatura atunci cand ajungem sa
cunoastem persoana in realitate; sau atunci cand aflam adevarul cu privire la produsul oferit spre
vanzare. Am dat doar doua exemple, dar lista e lunga.
...........................
Se preface ca isi pierde cheile, oamenii bogati nu il ajuta sau il ajuta cu scarba....doar acel cersetor il
ajuta din prima.
https://www.youtube.com/watch?v=2sufrW7mPGA
Oamenii se opresc sa ajute o fetita imbracata elegant (bogata), care pare pierduta, dar pe aceeasi fetita,
imbracata saracacios si murdara, nu se opreste nimeni sa o ajute, desi pare pierduta.
https://www.youtube.com/watch?v=MQcN5DtMT-0

..........
Fata tanara nu doreste sa il insoteasca pe barbat, cand il vede imbracat modest si fara o mana, dar cand
vede ca din geanta ii cad multi bani si ca barbatul are o masina foarte moderna si scumpa, fata devine
foarte amabila si vrea sa se plimbe cu barbatul
https://www.youtube.com/watch?v=JlR3D_XtW0M

Barbatul crede ca tanara nu vorbeste cu el pentru ca e cu nasul pe sus, ca nu vorbeste cu el pentru ca e

negru sau crede ca vrea sa fie iubitul ei...dar ea nu a vorbit cu el, pentru ca era surda si nu l-a auzit, ea
era atenta la desenul ei.
https://www.youtube.com/watch?v=v2lk99fnpus
Din cauza infatisarii tanarului (a frezei lui), batranica crede ca este un golan, far abuna crestere, care ii
manca din biscuit, cand de fapt tot timpul ea a fost cea care a mancat din biscuitii lui. Ea s-a dovedit cea
cu prejudecati si rautacioasa si el cel generos (si-a impartit biscuitii cu ea)
https://www.youtube.com/watch?v=reRcVxAWT1g