Analiza calitativă a ionilor anorganici 55

CAPITOLUL IV

IDENTIFICAREA ANIONILOR

Generalităţi

Nu se cunoaşte un mers sistematic, riguros, al analizei anionilor. Până în

prezent nu au fost găsiţi reactivi care, analog acidului clorhidric, hidrogenului
sulfurat, sulfurii de amoniu şi carbonatului de amoniu, să separe anioni în grupe
analitice.
Aşa numiţii reactivi de grupă, se întrebuinţează la analiza anionilor numai la
încercările preliminare, care au ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei uneia sau
alteia din grupele de anioni. În funcţie de rezultatul acestor încercări, după ce s-a
exclus cu precizie prezenţa unei serii de anioni, se schiţează, în fiecare caz în parte,
un anumit mers al analizei, care constă în identificarea în porţiuni separate ale
soluţiei iniţiale, a acelor anioni a căror prezenţă este posibilă în cazul dat.
După acţiunea lor asupra anionilor, reactivii de grupă se împart în :
 reactivi care descompun substanţa cu degajare de gaz, aşa cum sunt
acizii minerali diluaţi sau concentraţi : HCl, H2SO4, etc.
 reactivi care separă anionii în soluţie sub formă de precipitate greu
solubili : BaCl2, CaCl2, AgNO3, etc.
 reactivi reducători : KI, etc.
reactivi oxidanţi : KMnO4, HNO3 concentrat, H2SO4 concentrat, o soluţie
de iod în KI, etc.
Dacă clasificarea cationilor s-a făcut în funcţie de comportamentul acestora
faţă de un reactiv de grupă , anionii vor fi clasificaţi pe grupe analitice , în funcţie
de apartenenţa elementului principal al anionului în grupele sistemului periodic al lui
Mendeleev, astfel :
1. Anionii din grupa a VII-a principală: F–, Cl–, Br–, I–
2. Anionii din grupa a VI-a principală: SO42–, SO32–, S2O32– (oxoanionii
sulfului), S2– ;
3. Anionii din grupa a V-a principală: NO3–, NO2–, PO43– (oxoanionii
azotului şi fosforului);
4. Anionii din grupa a IV-a principală: CO3–, C2O42–, H4C4O62,CH3COO–,
–
SCN (oxoanionii carbonului, anionii acizilor organici, tiocianurile);
5. Anionii din grupa a III-a principală: BO2– (oxoanionii borului).

IV.1. REACŢII DE IDENTIFICARE A ANIONILOR DIN GRUPA a VII-a

PRINCIPALĂ
Analiza calitativă a ionilor anorganici 56

Caracterizare generală

Anionii : fluorură, clorură, bromură şi iodură sunt generaţi de elementele

grupei a VII-a a sistemului periodic al elementelor.
Pentru halogeni este caracteristică marea afinitate a acestora faţă de
electroni, din care cauză ei sunt unii dintre cei mai puternici oxidanţi.
Halogenii se dizolvă relativ greu în apă, se dizolvă însă uşor în solvenţi
organici, cum ar fi : benzină, benzen (C6H6), cloroform (CHCl3), sulfură de carbon
(CS2), tetraclorură de carbon (CCl4). Pe această proprietate se bazează extragerea
lor din soluţii apoase diluate, cu ajutorul unor volume mici din solvenţii indicaţi.
La dizolvarea clorului în apă, se formează acid hipocloros şi acid clorhidric.
În mod analog se comportă bromul şi iodul, ei formând cu apa HBrO şi HBr,
respectiv HI şi HIO.
Halogenii formează două tipuri de acizi : hidracizi HX şi acizi oxigenaţi
HXO, HXO3, HXO4 în care X = F, Cl, Br, I. Toţi acizii oxigenaţi sunt oxidanţi,
acţiunea oxidantă crescând în seria HXO, HXO3, HXO4.
IV.1.1. FLORUL - F

Reacţiile ionului F- (HF şi fluorurile)

1. Reacţia cu H2SO4 concentrat

Fluorurile formează cu acidul sulfuric concentrat, acidul fluorhidric care este
un gaz alb (fum) ce corodează sticla.
CaF2 + H2SO4 = 2HF + CaSO4
2. Reacţia cu AgNO3
Fluorurile nu reacţionează cu azotatul de argint.

3. Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu reacţionează cu fluorurile formând BaF2 ce se prezintă sub
forma unui precipitat alb gelatinos, solubil la cald în HCl şi HNO3.
2F- + Ba2+ = BaF2

4. Reacţia cu Pb (CH3COO)2
Fluorurile nu reacţionează cu acetatul de plumb.

5. Reacţia cu CaCl2
Clorura de calciu formează cu fluorurile, fluorura de calciu, un precipitat alb
gelatinos.
2F- + Ca2+ = CaF2
IV.1.2. CLORUL - Cl

Reacţiile ionului Cl- (HCl şi clorurile)

1. Reacţia cu H2SO4 - concentrat

Analiza calitativă a ionilor anorganici 57

Acidul sulfuric concentrat, nu oxidează ionul clorură ci scoate numai, la

cald, acidul clorhidric din cloruri, acesta fiind un acid mai volatil.
NaCl + H2SO4 = HCl + NaHSO4

2. Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint, formează cu acidul clorhidric diluat şi cu clorurile
solubile, clorura de argint, un precipitat alb-brânzos solubil în amoniac.
Cl- + Ag+ = AgCl
AgCl + 2NH4OH = [Ag(NH3)2]Cl + HOH

3. Reacţia cu Pb(CH3COO)2
Acetatul de plumb formează cu HCl şi cu clorurile un precipitat alb de
clorură de plumb, solubil la cald.
2Cl- + Pb(CH3COO)2 = PbCl2 + 2CH3COO-

4. Reacţia cu Hg2(NO3)3
Azotatul mercuros formează cu acidul clorhidric şi clorurile un precipitat alb
de clorură mercuroasă.
2Cl- + Hg2(NO3)2 = Hg2Cl2 + 2NO3-

5. Reacţia cu KMnO4
Într-o eprubetă se pun câteva cristale de permanganat de potasiu, peste care
se adaugă acid clorhidric concentrat. Clorul pus în libertate se identifică cu anilină
(coloraţie roşu - violet) sau cu o soluţie fierbinte de fenol şi anilină (coloraţie
albastră).
10Cl- + 2MnO4- + 16H+ = 5Cl2 + Mn2+ + 8HOH

6. Reacţia cu K2Cr2O7
Într-o eprubetă uscată se introduce o clorură solidă şi 1/2 din cantitate (în
greutate), bicromat de potasiu solid; amestecul se umezeşte cu acid sulfuric
concentrat şi se încălzeşte uşor. Vaporii bruni de clorură de cromil, care se degajă se
captează într-un recipient cu soluţie de NaOH cu care se va forma cromatul de
sodiu, de culoare galbenă.
4Cl- + Cr2O72- + 6H+ = 2Cr O2Cl2 + 3HOH
CrO2Cl2 + NaOH = Na2CrO4 + 2HCl

IV.1.3. BROMUL - Br

Reacţiile ionului Br  (HBr şi bromurile)

1. Reacţia cu H2SO4 concentrat

Acidul sulfuric concentrat, descompune bromurile cu formarea unui amestec
de brom şi acid bromhidric, un amestec de culoare brună datorită bromului
molecular.
4KBr + H2SO4 = Br2 + 2HBr + SO2 + 2K2SO4 + 2HOH
Analiza calitativă a ionilor anorganici 58

Această reacţie totalizează următoarele reacţii parţiale :

2KBr + H2SO4 = 2HBr + K2SO4
2HBr + H2SO4 = Br2 + H2SO3 + HOH

2. Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint, adăugat la o soluţie de bromură alcalină, formează un
precipitat galben-brânzos, de bromură de argint, solubilă în hidroxid de amoniu.
Br– + Ag+ = AgBr

3. Reacţia cu Pb(CH3COO)2
Acetatul de plumb, formează cu bromurile, un precipitat alb de bromură de
plumb, solubil în acid azotic.
2Br– + Pb2+ = PbBr2
4. Reacţia cu Cl2
Apa de clor (Cl2 + HOCl), oxidează ionul bromură la brom elementar, care
colorează solvenţii organici în brun.
2Br– + Cl2 = 2Cl– + Br2
5. Reacţia cu Hg2(NO3)2
Azotatul mercuros, formează cu o soluţie alcalină de bromură, un precipitat
galben de bromură mercuroasă.
2Br– + Hg2(NO3)2 = Hg2Br2 + 2NO3–
6. Reacţia cu K2Cr2O7
Bicromatul de potasiu oxidează, în mediu acid, ionul bromură la brom
elementar, care colorează solvenţii organici în brun, soluţia trecând de la culoarea
portocalie a bicromatului, la culoarea verde a cromului trivalent.
6Br– + Cr2O72– + 14H+ = 3Br2 + 2Cr3+ + 7HOH

IV.1.4. IODUL - I
Reacţiile ionului I - (HI şi iodurile)
1. Reacţia cu H2SO4 concentrat
Acidul sulfuric concentrat, descompune iodurile, cu separare de iod
elementar, acid iodhidric, anhidridă sulfuroasă şi hidrogen sulfurat.
2KI + H2SO4 = 2HI + K2SO4
2HI + H2SO4 = I2 + H2SO3
H2SO3 = SO2 + HOH
SO2 + 6HI = H2S + 3I2 + 2HOH

2. Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint formează cu ionul iodură, iodura de argint, un precipitat
galben, insolubil în hidroxid de amoniu.
I- + Ag+ = AgI
Analiza calitativă a ionilor anorganici 59

3. Reacţia cu Pb(CH3COO)2
Acetatul de plumb, precipită la rece, iodura de plumb, de culoare galbenă.
2I- + Pb(CH3COO)2 = PbI2 + 2CH3COO-
4. Reacţia cu CuSO4
Ionul cupric oxidează ionul iodură, cu separarea de iod elementar şi iodură
cuproasă.
4I- + 2CuSO4 = I2 + 2CuI + 2SO42-
5. Reacţia cu Cl2
Dacă se adaugă apă de clor la soluţia de ioduri solubile, se separă iodul
elementar. Acesta este galben în soluţie apoasă diluată, şi roşu violet în tetraclorură
de carbon.
2I- + Cl2 = I2 + 2Cl-
6. Reacţia cu HgCl2
Ionul mercuric formează cu ionul iodură, iodura mercurică, un precipitat de
culoare roşu-carmin, solubil în exces de reactiv, cu formarea unui complex incolor.
2I- + HgCl2 = HgI2 + 2Cl-
HgI2 + 2I- = HgI42-

7. Reacţia cu KNO2
Azotitul de potasiu, adăugat la rece, în prezenţa acidului acetic, la o soluţie
de iodură, separă rapid iodul şi soluţia se colorează în brun.
2KI + 2KNO2 + 4CH3COOH = I2 + 4CH3COOK + 2NO + 2HOH

8. Reacţia cu K2Cr2O7
Iodurile solide încălzite cu bicromat de potasiu şi acid sulfuric concentrat,
pun în libertate iod elementar, fără a forma combinaţii de cromil volatile.
6I- + Cr2O72- + 14H+ = 3I2 + 2Cr3+ + 7HOH
IV.1.5. TABEL RECAPITULATIV

Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a VII-a principală, au fost

sistematizate în următorul tabel :

Anion F– Cl– Br– I–

Reactiv
H2SO4 HF - gaz ce HCl - miros Br2+HBr-ames- I2+HI+SO2+
concentrat corodează înţepător tec brun în apă H2S- galben-
sticla maroniu
AgNO3 - AgCl - pp. alb AgBr - pp. AgI - pp.
brânzos galben brânzos galben
BaCl2 BaF2 - pp. - - -
alb brânzos
Pb(CH3COO)2 - PbCl2 - pp. alb PbBr2 - pp. alb PbI2 - pp.
solubil la cald galben
Hg2(NO3)2 HgF2 - pp. Hg2Cl2 - pp. Hg2Br2 - pp. -
galben alb galben
Analiza calitativă a ionilor anorganici 60

Apă de clor - - Br2 - sol. brună I2 - galben-

în apă, în CCl4 coniac în sol
apoasă, violet
în CCl4
3+
K2Cr2O7 - CrOCl2 - Br2+Cr -pp. I2+Cr3+- pp.
vapori bruni brun, sol. verde negru, sol
verde
HgCl2 - - - HgI2- pp. roşu
carmin, sol în
exces de I

Activitate practică

În vederea efectuării practice a reacţiilor chimice, pentru fiecare anion în

parte, al acestei grupe analitice, se va trasa următorul tabel, în care se va completa,
în paralel cu efectuarea reacţiei chimice în eprubetă, ecuaţia reacţiei chimice, alături
de observaţii care se referă la: culoarea precipitatelor obţinute, formă, solubilitate,
formează sau nu precipitate, precum şi alte observaţii care pot completa
comportamentul acestor anioni.

Anion Reacţii chimice, solubilitate Observaţii

IV.2. REACŢII DE IDENTIFICARE A ANIONILOR DIN GRUPA VI-a
PRINCIPALĂ

Caracterizare generală

Dintre elementele care fac parte din grupa a VI-a principală, sulful este
elementul care formează cei mai importanţi anioni în chimia analitică.
Sulful formează un hidracid, H2S numit şi hidrogen sulfurat, în care sulful
este bivalent electronegativ, şi o serie de oxiacizi. Dintre aceştia de importanţă
analitică sunt următorii :
- acidul sulfuric, H2SO4
- acidul tiosulfuric H2S2O3
- acidul sulfuros, H2SO3 , pentru care există două forme tautomere
- acidul persulfuric, H2S2O8

Dintre aceşti acizi, hidrogenul sulfurat este gaz, acidul sulfuric este lichid,
acidul sulfuros este cunoscut numai în soluţie apoasă, acidul persulfuric - numai în
soluţie sulfurică, iar acidul tiosulfuric este cunoscut numai sub formă de săruri.

IV.2.1.REACŢIILE ACIDULUI SULFURIC DILUAT ŞI ALE SULFAŢILOR

1. Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu formează cu soluţiile de sulfaţi, un precipitat alb cristalin de
sulfat de bariu, insolubil în acizi minerali.
Analiza calitativă a ionilor anorganici 61

Ba2+ + SO42- = BaSO4

2. Reacţia cu Pb(CH3COO)2
Acetatul de plumb formează cu soluţiile de sulfat, sulfatul de plumb, un
precipitat alb cristalin, insolubil în acid azotos dar solubil în alcalii şi soluţii
concentrate de acetat sau tartrat de amoniu. Sensibilitatea reacţiei creşte prin
adăugare de alcool.
Pb2+ + SO42- = PbSO4
3. Reacţia cu rodizonatul de bariu - Ba(COCOCO)2
La soluţia unei sări de bariu, se adaugă rodizonatul de sodiu cu care
formează un precipitat roşu de rodizonat de bariu.
O O
O = C - C - C - ONa O=C-C-C-O
+ BaCl2 = I II Ba + 2NaCl
O = C - C - C - ONa O=C-C-C-O
O O
La adăugarea soluţiei de sulfat, precipitatul roşu de rodizonat de bariu se
decolorează, datorită formării sulfatului de bariu, mai greu solubil.

4. Reacţia cu K4[Fe(CN)6]
Acidul sulfuric diluat descompune ferocianura punând în libertate acidul
cianhidric.
3H2SO4 + 2K4[Fe(CN)6] = 6HCN + K2Fe[Fe(CN)6] + 3K2SO4
IV.2.2. REACŢIILE ACIDULUI SULFURIC CONCENTRAT

1. Reacţia de descompunere a substanţelor organice

Acidul sulfuric concentrat, extrage apa din substanţele organice. Într-o
capsulă de porţelan, se introduce puţin zahăr pisat peste care se toarnă cantităţi mici
de acid sulfuric concentrat. Se observă carbonizarea zahărului prin înnegrire şi
efervescenţă datorită degajării violente de CO2, SO2 şi vapori de apă.
C12H22O11 + H2SO4 concentrat = 12C + H2SO4 + 11HOH
C + 2H2SO4 = CO2 + 2HOH + 2SO2

2. Reacţia cu HCOOH sau H2C2O4

Acidul formic, respectiv acidul oxalic, reacţionează cu acidul sulfuric
concentrat, ducând la degajarea unui amestec de gaze format din monoxid şi dioxid
de carbon.
H2SO4 + HCOOH = H2SO4 + HOH + CO
H2SO4 + H2C2O4 = CO + CO2 + H2SO4 + HOH

3. Reacţia cu NaNO2
Acidul sulfuric diluat sau concentrat, pune în libertate din azotiţi, acidul
azotos care se disproporţionează.
H2SO4 + NaNO2 = HNO2 + NaHSO4
Analiza calitativă a ionilor anorganici 62

3HNO2  HNO3 + 2NO + HOH

4. Reacţia de oxidare a H2S

Hidrogenul sulfurat este oxidat de acidul sulfuric concentrat la bioxid de sulf
şi sulf elementar, de culoare alb - gălbui.
H2SO4 + H2S = SO2 + S + 2HOH

5. Reacţia de oxidare a ionilor de Br - şi I -

Ionul de bromură şi iodură sunt oxidaţi de acidul sulfuric concentrat la brom
şi iod elementar.
2H2SO4 + 2Br - = SO2 + Br2 + 2HOH + SO42-
2H2SO4 + 2I- = SO2 + I2 + 2HOH + SO42-
 cu ionul clorură se pune în libertate doar acid clorhidric.
H2SO4 + NaCl = HCl + NaHSO4
IV.2.3. REACŢIILE IONULUI TIOSULFAT - S2O32-

1. Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu, formează cu sărurile solubile de tiosulfaţi un precipitat alb
de tiosulfat de bariu.
S2O32- + Ba2+ = BaS2O3
2. Reacţia cu AgNO3
Dacă la soluţia de azotat de argint se adaugă treptat o soluţie de tiosulfat de
sodiu, se obţine tiosulfatul de argint, un precipitat alb ce se colorează repede în
galben, brun până la negru, datorită formării sulfurii de argint.
2Ag+ + S2O32- = Ag2S2O3
Ag2S2O3+ HOH = Ag2S + H2SO4

3. Reacţia cu Pb(CH3COO)2
Acetatul de plumb formează cu sărurile solubile de tiosulfat, tiosulfatul de
plumb, un precipitat alb.
Na2S2O3 + Pb(CH3COO)2 = PbS2O3 + 2CH3COONa

4. Reacţia cu CuSO4
Tiosulfatul de sodiu formează la fierbere cu soluţiile sărurilor cuprice un
precipitat de sulfură cuproasă.
2S2O32- + 2Cu2+ = Cu2S2O3 + S4O62- - anionul de tetrationit
Cu2S2O3 + HOH = Cu2S + H2SO4
5. Reacţia cu săruri de Fe3+
Tiosulfatul de sodiu formează cu fierul trivalent, o sare complexă, care
colorează soluţia în violet. Culoarea dispare treptat din cauza reducerii fierului la
starea bivalentă.
Fe3+ + 2Na2S2O3 = Na[Fe(S2O3)2] + 3Na+
Fe(S2O3)2- + Fe3+ = 2 Fe2+ + S4O62-

6. Reacţia cu H2SO4
Analiza calitativă a ionilor anorganici 63

Prin acţiunea acidului sulfuric diluat, la fierbere, soluţia de tiosulfat de sodiu

se tulbură treptat, din cauza punerii în libertate a sulfului elementar.
Na2S2O3 + H2SO4 = Na2SO4 + S + SO2 + HOH

7. Reacţia cu Cl2, Br2, I2

Clorul şi bromul elementar oxidează tiosulfaţii la sulf.
S2O32- + 4Cl2 + 5HOH = 2HSO4- + 8HCl
S2O32- + 4Br2 + 5HOH = 2HSO4- + 8HBr
Iodul oxidează tiosulfatul la tetrationit.
2Na2S2O3 + I2 = S4O62- + 2NaI

8. Reacţia cu KMnO4 în mediu acid

Permanganatul de potasiu este redus de tiosulfat la mangan bivalent,
culoarea violetă a permanganatului trecând în incolor.
S2O32- + 2MnO4- + 8H+ = 2HSO4- + 2Mn2+ + 3HOH

9. Reacţia cu K2Cr2O7
Bicromatul de potasiu, în mediu acid, este redus la crom trivalent, iar
tiosulfatul se oxidează la tiosulfat şi tetrationit, culoarea amestecului trecând de la
portocaliu (bicromat), la verde (crom trivalent).
Cr2O72- + 3S2O32- + 4H+ = 2Cr3+ + 2SO42- + S4O62- + 2HOH
IV.2.4. REACŢIILE IONULUI SULFIT - SO32-
1. Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu formează precipitate albe de sulfiţi, uşor solubile în acizi.
SO32- + Ba2+ = BaSO3
BaSO3 + 2HCl = BaCl2 + SO2 + HOH

2. Reacţia cu Pb(CH3COO)2
Acetatul de plumb formează cu sărurile solubile de sulfiţi un precipitat alb
de sulfit de plumb, solubil în acid azotic concentrat.
SO32- + Pb2+ = PbSO3
PbSO3 + 2HNO3 = Pb(NO3)2 + SO2 + HOH

3. Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint formează un precipitat alb de sulfit de argint, solubil în
acid azotic diluat şi în exces de tiosulfit. Sulfitul de argint se descompune la
fierbere, precipitatul brunându-se.
SO3 + 2Ag+ = Ag2SO3
Ag2SO3 + 2HNO3 = 2AgNO3 + SO2 + HOH
Ag2SO3 + 3Na2SO3 = 2Na3[Ag(SO3)2]
Ag2SO3  Ag2O + SO2
4. Reacţia cu Hg2(NO3)2
Analiza calitativă a ionilor anorganici 64

Prin acţiunea azotatului mercuros asupra unui sulfit, în mediu acid, ionul
mercuros este redus la mercur metalic, iar ionul sulfit se oxidează la sulfat, reacţia
fiind observată prin depunerea mercurului metalic de culoare negru-cenuşiu.
SO32- + Hg22+ + HOH = 2Hg + SO42- + 2H+
Dacă aciditatea este mai mare de 2N, cationul mercuros este oxidat la
cationul mercuric, iar anionul sulfit este redus la sulf elementar, alb-gălbui.
SO32- + 2Hg22- + 6H+ = 4Hg2+ + S + 3HOH

5. Reacţia cu KMnO4 şi K2Cr2O4

Permanganatul şi bicromatul de potasiu oxidează anionul sulfit, la sulfat.
Pentru aceasta, într-o soluţie acidă de permanganat sau bicromat de potasiu se
introduce o soluţie de sulfit, până la decolorare, în primul caz, şi până la trecerea
culorii în verde, în cel de-al doilea caz.
5SO32- + 3MnO4- + 14H+ = 5SO42- + 3Mn2+ + 7HOH
3SO32- + 2Cr2O72- + 22H2+ = 3SO42- + 4Cr3+ + 11H+
6. Reacţia cu halogenii
Apa de brom sau de iod se decolorează prin adăugare de sulfiţi.
SO32- + Br2 + HOH = SO42- + HBr
SO32- + I2 + HOH = SO42- + HI

7. Reacţia cu FeCl3 şi K3[Fe(CN)6]

Pentru identificarea unor cantităţi mici de sulfiţi, se utilizează o reacţie
bazată pe reducerea fierului trivalent la fier bivalent. Se procedează astfel : o fâşie
de hârtie de filtru, îmbibată cu o soluţie de clorură ferică şi fericianură de potasiu,
este supusă acţiunii anionului sulfit. Prezenţa acestui anion este pusă în evidenţă
prin apariţia unei coloraţii albastre de fericianură ferică.
3SO2 + 6FeCl3 + 4K3[Fe(CN)6] + 6HOH = 2Fe3[Fe(CN)6]2 + 12KCl + 3H2SO4 +
6 HCl
IV.2.5. REACŢIILE IONULUI SULFURĂ - S2-
1. Reacţia cu halogenii
Apa de clor şi apa de brom oxidează ionul sulfură la sulf elementar, iar prin
încălzire îndelungată şi adăugarea unui exces de oxidant, la acid sulfuric.
S2- + Cl2 = S + 2Cl-
S2- + 4Cl2 + 4HOH = SO42- + 8HCl
- apa de iod oxidează ionul sulfură numai până la sulf elementar.
S2- + I2 = S + 2I-
- reacţia se observă prin decolorarea apei de brom şi de iod, sub acţiunea
hidrogenului sulfurat.

2. Reacţia cu KMnO4
O soluţie acidulată de permanganat de potasiu se decolorează la trecerea
unui curent de hidrogen sulfurat, din cauza reducerii permanganatului la mangan
bivalent.
5S2- + 2MnO4- + 16H+ = 5S + 2Mn2+ + 8HOH
Analiza calitativă a ionilor anorganici 65

3. Reacţia cu K2Cr2O7
O soluţie acidulată de bicromat de potasiu, trece din portocaliu în verde, din
cauza trecerii ionului bicromat la crom trivalent.
3S2- + Cr2O72- + 14H+ = 3S + 2Cr3+ + 7HOH
IV.2.6. TABEL RECAPITULATIV
Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a VI-a analitice au fost
sistematizate în următorul tabel :

Anion SO42- dil. SO42- conc. S2O32- SO32- S2-

Reactiv
BaCl2 BaSO4 - pp. Ba(HSO4)2 + BaS2O3 BaSO3 - pp. -
alb, insol. BaSO4 - pp. pp.alb alb
în acizi alb solubil în
minerali acizi
minerali
AgNO3 - - Ag2S2O3- Ag2SO3 - Ag2S - pp.
pp. alb pp. alb, sol negru
în HNO3 dil.
Acetat de PbSO4 - pp. Pb(HSO4)2 + PbS2O3 - PbSO3 - pp. PbS - pp.
plumb alb solubil PbSO4 - pp. pp. alb , se alb, solubil negru, sol.
în alcalii alb descompune în HNO3 în HNO3
la cald conc. conc.
K2Cr2O7 - - Cr3++SO42-+ Cr3++SO42- - Cr3++S -
(H+) S4O62- - soluţie verde sol. verde
soluţie verde pp. alb-
gălbui
KMnO4 - - Mn2+ + Mn 2+
+ Mn2+ + S
(H+) KHSO4 - KHSO4 - sol incoloră
inlolor inlolor pp. alb-
galbui
Rodizonat Pp. roşu se Decolorează - Pp. roşu -
de bariu decolorează pp. din roşu trece în
la alb în alb brun-roşcat
Hg2(NO3)2 - - HgS + Hg + Hg + SO42- HgS2 pp.
SO42- pp. pp. negru negru
negru
Apă de clor - - HSO4-+Cl- HSO4-+Cl- S+Cl- pp.
incolor incolor fin alb-
gălbui
Analiza calitativă a ionilor anorganici 66

Activitate practică

În vederea efectuării practice a reacţiilor chimice, pentru fiecare anion în

parte, al acestei grupe analitice, se va trasa următorul tabel, în care se va completa,
în paralel cu efectuarea reacţiei chimice în eprubetă, ecuaţia reacţiei chimice, alături
de observaţii care se referă la solubilitatea precipitatelor respective, aspectul lor,
culoare, formă, etc. precum şi alte observaţii.

Anion Reacţii chimice, solubilitate Observaţii

IV.3. REACŢII DE IDENTIFICARE A ANIONILOR DIN GRUPA a V-a
PRINCIPALĂ

Din grupa a V-a a sistemului periodic fac parte următoarele elemente: N, P,

As, Sb, Pn
În acest capitol vor fi descrise metode de identificare pentru oxianionii
azotului şi ai fosforului.
IV.3.1. AZOTUL - N

Caracterizare generală

Azotul este un gaz incolor cu molecula extrem de stabilă. El formează doi

acizi acidul azotos şi acidul azotic. Sărurile acestor doi acizi, respectiv azotaţii şi
azotiţii, încălziţi cu acid sulfuric concentrat se descompun cu degajarea unui gaz de
culoare brună : NO2

Acidul azotos
Acidului azotos îi corespund două forme tautomere :
O
O = N OH  N H
O
deduse din reacţiile chimice. Acidul azotos nu este stabil decât sub formă de acid
nitrozilsulfuric.
O OH
S
O ONO
Soluţia se numeşte "nitroză" şi poate fi considerată ca un amestec de
anhidridă sulfurică şi azotoasă.

Acidul azotic
Acidul azotic este un acid puternic; soluţiile apoase conţin anionul NO 3- în
care cei trei atomi de oxigen se găsesc repartizaţi simetric.
Azotiţii, în opoziţie cu acidul azotos sunt stabili în apă şi o parte dintre ei
sunt solubili. Toţi azotaţii metalelor sunt solubili în apă, de aceea acidul azotic nu
are reacţii de precipitare prin cationi.
Analiza calitativă a ionilor anorganici 67

Cele mai multe reacţii au la bază caracterul oxidant al moleculei de acid

azotic. Azotul se reduce uşor din forma pentavalentă (N2O5) la cea bivalentă (NO)
apoi la azot elementar (N2) şi apoi mai departe la amoniac (NH3).
Pe lângă aceste reacţii anorganice, există o serie de reacţii de culoare cu
substanţe organice care constau tot în acţiunea oxidantă a acidului azotic.
Proprietăţile chimice ale celor doi acizi, respectiv ale sărurilor lor, au fost
tratate ca reacţii comune şi ca reacţii particulare, specifice.
IV.3.1.1. REACŢII COMUNE ALE HNO3 , HNO2 , ŞI ALE SĂRURILOR LOR

1. Reacţii cu H2SO4 concentrat

Acidul sulfuric concentrat, pune în libertate, din azotiţi şi azotaţi solizi, oxizi
de azot de culoare brună. Acidul sulfuric diluat nu are nici o acţiune asupra
azotaţilor, dar descompune azotiţii.
2NaNO3 + H2SO4 = Na2SO4 + 2 HNO3
2 HNO3  N2O5 + HOH
N2O5  2NO + 1/2O2
2NaNO2 + H2SO4 = 2HNO2 + Na2SO4
3HNO2  2NO + HNO3 + HOH
2HNO2  NO + NO2 + HOH

2. Reacţia cu AgNO3, Pb(CH3COO)2 şi BaCl

Ionii Ag+, Pb+2, Ba+2, nu precipită anionii NO3- şi NO2-.

3. Reacţia cu FeSO4 şi H2SO4 concentrat

Într-o eprubetă se toarnă 4-5 ml dintr-o soluţie 5% de sulfat feros şi acid
sulfuric concentrat, şi apoi se lasă să curgă pe peretele eprubetei o picătură din
soluţia cu azotaţi sau azotiţi. Stratul superior al lichidului se colorează în roz. La
concentraţii mari în ioni NO3- respectiv NO2- coloraţia este brună.
2NaNO3 + 6FeSO4 + 4H2SO4 = 2NO + 3Fe2(SO4)3 + Na2SO4
2NaNO2 + 2FeSO4 + 2H2SO4 = 2NO + Fe2(SO4)3 + Na2SO4 + 2HOH

4. Reacţia cu Zn sau Al metalic, în mediu alcalin

La soluţia analizată se adaugă hidroxid alcalin solid, se introduce o bucăţică
de zinc sau aluminiu metalic, şi se încălzeşte la fierbere. După 1-2 minute se
identifică NH3 introducând în vaporii lichidului o fâşie de hârtie de filtru umezită cu
o soluţie de azot mercuros, când în prezenţa NH3 ce se degajă, apare o pată neagră
cenuşie, datorită punerii în libertate a mercurului metalic. În cazul în care soluţia
conţine amoniac sau săruri de amoniu, soluţia se fierbe cu hidroxid alcalin până la
dispariţia acestuia.
NO3- + 4Zn + 7OH- = NH3 + 4ZnO22- + 2HOH
NO2- + 3Zn + 5OH- = NH3 + 3ZnO22- + HOH
Hg
4NH3 + 2Hg2(NO3)2 + HOH = O NH2NO3 + 2Hg + 3NH4NO3
Hg
Analiza calitativă a ionilor anorganici 68

5. Reacţia cu difenil - amina - (C6H5)2N.

Se toarnă 0,5 ml din soluţia de difenil - amină, într-o capsulă de porţelan şi
apoi se pune în mijlocul acesteia o picătură din soluţia de analizat. În prezenţa
anionilor de NO3- şi NO2- apare o coloraţie albastră închis (cerneală). Reacţia este
specifică numai în absenţa oxidanţilor (clorat, bromat, bicromat).
IV.3.1.2. REACŢII PARTICULARE ALE HNO2 ŞI ALE AZOTIŢILOR.

1. Reacţia cu CoCl2 în prezenţă de CH3COOH

La soluţia de azotit se adaugă CoCl2, CH3COOH şi o cantitate mică de KCl;
se observă că în prezenţa anionului azotit, se obţine un precipitat galben de
hexanitrocobaltiat de potasiu.
7KNO2 + Co2+ + 2CH3COOH = K3[Co(NO2)6] + NO + 2CH3COOK + 2K+ + HOH

2. Reacţia cu KI în prezenţă de CH3COOH

La soluţia de azotit, se adaugă iodură de potasiu şi acid acetic; punerea în
libertate a I2 (soluţia se brunează) indică prezenţa anionului NO2-.
2NO2- + 2I - + 4CH3COOH = I2 + 2NO + 4CH3COO- + 2HOH

3. Reacţia cu H2S
Prezenţa azotiţilor e demonstrată prin punerea în libertate a sulfului coloidal
de culoare alb-gălbuie.
2HNO2 + H2S = S + 2NO + 2HOH

4. Reacţia cu KMnO4
Faţă de permanganat, care este un oxidant mai energic decât acidul azotos,
acesta se comportă ca un reducător, reducând anionul permanganic la cationul
manganos, iar anionul azotos se oxidează la anionul azotic. Această reacţie se
execută adăugându-se la soluţia slab sulfurică de azotit, o soluţie de permanganat;
aceasta din urmă se decolorează datorită distrugerii anionului permanganic.
2KMnO4 + 5NaNO2 + 3H2SO4 = 5NaNO3 + 2MnSO4 + K2SO4 + 3HOH

5. Reacţia cu acidul sulfanilic şi alfa - naftilamină

Acidul azotos formează în prezenţa unui amestec de acid sulfanilic şi alfa -
naftilamină, un azocolorant roşu. Reactivul constituit din cele două combinaţii se
păstrează separat şi se amestecă doar în momentul executării reacţiei.
6. Reacţia cu antipirina
La 5-10 ml dintr-o soluţie de antipirină 5%, se adaugă 2-5-ml din soluţia
analizată apoi o picătură de acid sulfuric concentrat şi se amestecă. În prezenţa
anionului NO2- , apare o coloraţie verde din cauza formării nitrozo-antipirinei.
IV.3.1.3. REACŢII PARTICULARE PENTRU HNO3 ŞI AZOTAŢI

1. Reacţia cu KI
Analiza calitativă a ionilor anorganici 69

Acidul azotic concentrat reacţionează energic cu iodura de potasiu, punând în

libertate iod elementar; acidul azotic diluat şi azotaţii nu reacţionează cu iodura de
potasiu.
8HNO3 + 6KI = 2NO + 3I2 + 6KNO3 + 4HOH

2. Reacţia cu H2SO4 concentrat şi Cu metalic

Într-o eprubetă se introduc 0,5 ml acid sulfuric concentrat, o cantitate mică de
strujitură de cupru şi apoi azotat solid. Se observă degajarea de vapori bruni de
oxizi de azot.
2NO3- + 8H+ + 3Cu = 3Cu2+ + 2NO + 4HOH

3. Reacţia cu Zn sau Al metalic în mediu acid

La soluţia de analizat se adaugă acid acetic şi zinc sau aluminiu metalic. Se
observă, odată cu desfăşurarea reacţiei, că bucăţica de Zn sau Al metalic se
micşorează din ce în ce mai mult, până dispare complet.
2NO3- + Zn + 4CH3COOH = 2NO2-+ Zn(CH3COO)2 + 2CH3COO- + 2HOH
Ionul NO2- poate fi pus în evidenţă printr-o reacţie specifică. În cazul în care
în soluţie există ioni de NO2- acesta este distrus prin adăugare de clorură de amoniu
şi fierbere până la încetarea degajării bulelor de gaz.
NH4Cl + NaNO2 = N2 + NaCl + 2HOH

4. Reacţia cu antipirina
La un volum din soluţia analizată se adaugă 1/2 volum dintr-o soluţie apoasă
5% de antipirină şi 1 1/2 volume acid sulfuric concentrat. După amestecarea atentă,
apare o coloraţie roşu intens din cauza formării nitro-antipirinei. Prin diluare cu apă
soluţia se colorează în roşu carmin.
IV.3.2. FOSFORUL - P

Caracterizare generală

Fosforul formează o serie de oxoacizi în care este tri- şi pentavalent, cum sunt
: acidul hipofosforos, acidul fosforos şi acizii orto-, meta- şi pirofosforici.
Acidul hipofosforos, este monobazic în săruri, el există în două forme tautomere:

H-P(OH)2  H2O P(OH)

Acidul fosforos este un acid de tărie mijlocie, bibazic căreia îi corespund de

asemenea două forme tautomere:

P(OH)3  O=PH(OH)2
Acidul ortofosforic este un acid de tărie mijlocie, tribazic care prin încălzire trece în
acid metafosforic:

O=P(OH)3  HO - PO2 + H2O

Analiza calitativă a ionilor anorganici 70

Acidul metafosforic este monobazic şi de tărie mijlocie.

IV.3.2.1. REACŢII ALE ACIDULUI FOSFORIC ŞI ALE SĂRURILOR LUI

1.Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint, formează cu ionul fosforic, un precipitat galben de fosfat
triargentic. Precipitatul se dizolvă uşor în acizi minerali şi amoniac.
Na2HPO4 + 3AgNO3 = Ag3PO4 + 2NaNO3 + HNO3
Ag3PO4 + 6NH3 = [Ag(NH3)2]3PO4
2. Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu, adăugată la soluţia unui fosfat, formează un precipitat alb de
fosfat monoacid de bariu, solubil în acizi minerali şi acid acetic.
Na2HPO4 + BaCl2 = BaHPO4 + 2NaCl

3. Reacţia cu FeCl3
Clorura ferică, formează cu soluţia unui fosfat secundar alcalin, un precipitat
galben de fosfat terţiar.
Na2HPO4 + FeCl3 = FePO4 + 2NaCl + HCl
Dacă se adaugă o cantitate mică de acetat de sodiu, care va consuma ionii
de hidrogen, reacţia devine cantitativă, la cald, deoarece la rece, fosfatul feric se
dizolvă în acetat alcalin.
IV.3.3. TABEL PECAPITULATIV

Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a V-a analitice au fost sistematizate

în următorul tabel:

Anion NO3- NO2-

Reactiv
H2SO4 concentrat NO+NO2-gaz de culoare NO + NO2 gaz de culoare
brună brună
AgNO3 - -
FeSO4 Fe2+ Fe3+ sol. galben- Fe2+ Fe3+ sol. galben-
brună brună
Zn(metalic) în prez. de Înnegreşte hârtia Înnegreşte hârtia
NaOH impregnată cu Hg2(NO3)2 impregnată cu Hg2(NO3)2
difenil-amină - coloraţie albastră - coloraţie albastră
antipirină-soluţie 5% -coloraţie roşu carmin, - coloraţie verde, nitrozo-
nirto-antipirină antipirinică
naftilamină+ac. sulfanilic - - azocolorant roşu
Anion PO43-
Analiza calitativă a ionilor anorganici 71

Reactiv
AgNO3 - pp. galben de Ag3PO4 solubil în NH3
BaCl2 -pp. alb de BaHPO4
FeCl3 -pp. galben de FePO4

Activitate practică

În vederea efectuării practice a reacţiilor chimice, pentru fiecare anion în

parte al acestei grupe analitice, se va trasa următorul tabel, în care se va completa,
în paralel cu efectuarea reacţiei chimice în eprubetă, ecuaţia reacţiei chimice, alături
de observaţii care se referă la solubilitatea precipitatelor respective, aspectul lor,
culoare, formă, precum şi alte observaţii.

Anion Reacţii chimice, solubilitate Observaţii

IV.4. REACŢII DE IDENTIFICARE A ANIONILOR DIN GRUPA A IV-a
PRINCIPALĂ

Caracterizarea generală

Această grupă cuprinde anionii de la care au cel puţin un atom de carbon în

moleculă. În cele ce urmează vor fi descrişi anionii acidului carbonic şi un număr de
acizi organici de importanţă mai mare în analiză, astfel:
 acidul carbonic
O

HO - C - OH  CO32- + 2H+
 acid acetic
H3C - COOH  CH3COO- + H+

- acid oxalic
HO -CO - CO - OH  C2O42- + 2H+

- acid tartric
HO - CO - CH(OH) - CH(OH) - CO - OH  [(CHOH)2(COO)2]2- + 2H+

- acidul rodanhidric
HS - C  N  SCN- + H+

Toţi aceşti acizi, în soluţie apoasă, disociază numai atomii de hidrogen fixaţi
la grupa carboxil - COOH, respectiv la atomul de sulf din acidul rodanhidric. Acidul
carbonic, acetic şi rodanhidric, sunt acizi monobazici; acizii oxalic şi tartric sunt
acizi bibazici.
IV.4.1.IONUL CARBONIC - CO32-
Analiza calitativă a ionilor anorganici 72

1.Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu formează cu soluţiile de carbonaţi solubili un precipitat alb
cristalin, solubil în acid acetic. Cationii de stronţiu şi de calciu, formează precipitate
analoge.
CO32- + Ba2+ = BaCO3
2. Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint, formează cu soluţiile de carbonaţi un precipitat alb de
carbonat de argint, care în timp şi la cald, se închide la culoare, datorită
descompunerii sale la oxid de argint.
CO32- + 2Ag+ = Ag2CO3
Ag2CO3 + HOH = Ag2O + H2CO3
3. Reacţia cu H2SO4 diluat
Acidul sulfuric diluat, descompune carbonaţii, cu degajare de bioxid de
carbon, care trecut prin apa de var, precipită carbonatul de calciu, alb.
Na2CO3 + H2SO4 = Na2SO4 + CO2 + HOH
CO2 + Ca(OH)2 = CaCO3 + HOH
 punerea în evidenţă a bioxidului de carbon degajat, cu apa de var, se
poate face numai în cazul soluţiilor de carbonaţi care au o concentraţie mai mare de
4%.

IV.4.2. IONUL ACETAT - CH3COO-

1. Reacţia cu H2SO4 diluat
Acidul sulfuric diluat, adăugat la un acetat solid produce degajarea mirosului
caracteristic, datorat acidului acetic pus în libertate.
2CH3COONa + H2SO4 = 2CH3COOH + Na2SO4
2. Reacţia cu alcoolul etilic în prezenţă de H2SO4 concentrat
Acidul sulfuric concentrat pune în libertate acidul acetic la fel ca şi acidul
sulfuric diluat. Dacă se adaugă puţin alcool etilic, şi se încălzeşte cu multă
precauţie, se formează esterul - acetatul de etil - cu miros caracteristic de fructe.
CH3COOH + C2H5OH  CH3COOC2H5 + HOH
H2SO4

3. Reacţia cu FeCl3
Clorura ferică, adăugată la soluţia unui acetat, produce o coloraţie roşie-
brună, datorită formării unei combinaţii complexe, solubile, de clorură triferii-diol-
hexaacetică. Coloraţia se datorează cationului complex.
Dacă se fierbe soluţia brună, se obţine un precipitat brun de acetat bazic de
fier, prin care tot fierul din soluţie este separat.

4. Reacţia cu AgNO3
Acetatul de argint se obţine numai din soluţii concentrate de acetat, când
precipită sub forma unui precipitat alb cristalin, solubil la cald şi la diluare.
IV.4.3. IONUL OXALAT - C2O42-
1. Reacţia cu H2SO4 conentrat.
Analiza calitativă a ionilor anorganici 73

Încălzind un amestec de acid sulfuric concentrat cu un oxalat solid, acesta se

descompune, degajându-se un amestec gazos format din CO şi CO 2, care aprins
arde cu o flacără albastră.
Na2C2O4 + H2SO4 = H2C2O4 + Na2SO4
H2C2O4  CO + CO2 + HOH

2. Reacţia cu AgNo3
Azotatul de argint adăugat la soluţia unui oxalat, formează un precipitat alb
de oxalat de argint, greu solubil în apă, dar uşor solubil în amoniac.
C2O4(NH4)2 + AgNO3 = Ag2C2O4 + 2NH4NO3
3. Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu, adăugată la soluţia unui oxalat, precipită oxalatul de bariu,
alb.
C2O4(NH4)2 + BaCl2 = BaC2O4+ 2NH4Cl
IV.4.4. IONUL TARTRAT - C4O6H42-
1. Reacţia cu H2SO4 concentrat
Acidul sulfuric concentrat, adăugat peste acid tartric sau un tartrat solid,
produce carbonizarea acestuia, iar acidul sulfuric se reduce la anhidridă sulfuroasă.

2. Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint adăugat la acid tartric, nu produce precipitare, deoarece
tartratul de argint se dizolvă în acid azotic. Dacă azotatul de argint se adaugă la
soluţia neutră a unui tartrat, se formează imediat un precipitat alb de tartrat neutru
de argint, solubil în amoniac. Dacă se încălzeşte soluţia amoniacală de tartrat de
argint, se obţine pe pereţii eprubetei un depozit de argint metalic - oglinda de argint.
Na2C4O6H4 + BaCl2 = BaC4O6H4 + 2NaCl
IV.4.5. IONUL SULFOCIAN (RODANURA) - SCN-
1. Reacţia cu AgNo3
Azotatul de argint, cu o rodanură solubilă, formează un precipitat alb
brânzos de rodanură de argint, insolubil în acizi minerali dar solubil în amoniac şi în
exces de rodanură.
SCN- + Ag+ = AgSCN
AgSCN + 2 NH4OH = [Ag(NH4)2]SCN + 2HOH
AgSCN + 2SCN- = [Ag(SCN)3]2-
2. Reacţia cu Hg2(NO3)2
Azotatul mercuros formează cu rodanurile solubile, un precipitat cenuşiu de
rodanură metalică şi mercur metalic.
2SCN- + Hg22- = Hg + Hg(SCN)2
 o soluţie foarte diluată de azotat mercuros, formează cu rodanura, un
precipitat alb de rodanură mercuroasă.

3. Reacţia cu Hg(NO3)2
 Analiza calitativă a ionilor anorganici 74

Prin adăugarea treptată de sulfocianură de potasiu, la o soluţie de azotat

mercuric, se formează un precipitat alb de sulfocianură mercurică, solubilă în exces
de sulfocianură de potasiu.
2SCN- + Hg2+ =Hg(SCN)2
Hg(SCN)2 + 2SCN- = [Hg(SCN)4]2-
4. Reacţia cu Co(NO3)2
Azotatul de cobalt, formează cu rodanurile, rodanuri complexe, solubile, de
culoare roz, care în prezenţa acetonei trece în albastru.
4SCN- + Co2+ = Co(SCN)42-
5. Reacţia cu CuSO4
Prin adăugarea treptată de sulfat de cupru, la soluţii de rodanuri, apare la
început o coloraţie de verde-smarald după care se separă un precipitat negru de
rodanură cuprică.
2SCN- + Cu2+ = Cu(SCN)2
6. Reacţia de oxidare a ionului SCN-
Sub acţiunea oxidanţilor puternici, cum ar fi KMnO4, K2Cr2O7, şi H2O2,
rodanurile se oxidează cu formarea produşilor de reacţie corespunzători.

7. Reacţia de reducere a ionului SCN-

Rodanurile sunt reduse sub acţiunea Al, Zn, Mg metalic, în mediu acid
astfel:
3KSCN + 4Al + 18HCl = 3KCl + 4AlCl3 + 3NH4Cl + 3H2S + 3C
IV.4.6. TABEL RECAPITULATIV

Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a IV-a analitice au fost sistematizate

în următorul tabel:
Anion CO32- CH3COO- C2O42- C4O6H2-4 SCN-
Reactiv
H2SO4 CO2- CH3COOH CO2+ CO, carbonizare +H2SO4
efervescenţă miros de oţet la cald conc.COS
- toxic
AgNO3 AgCO3 - pp. pp. numai din Ag2C2O4 Ag2C4O6H4 AgSCN pp
alb, se desc. în soluţii conc. pp.alb pp.alb alb solubil
timp, în Ag2O de acetat - pp solubil în solubil în în NH3 şi
pp. negru alb cristalin NH3 şi NH3 şi HNO3 în exces de
HNO3 SCN-
BaCl2 BaCO3 - pp. - BaC2O4 BaC4O6H4 -
alb cristalin pp.alb pp alb

Acetat de - - - - Pb(SCN)2 -
plumb pp alb

Activitate practică
Analiza calitativă a ionilor anorganici 75

În vederea efectuării practice a reacţiilor chimice, pentru fiecare anion în

parte al acestei grupe analitice, se va trasa următorul tabel, în care se va completa,
în paralel cu efectuarea reacţiei chimice în eprubetă, ecuaţia reacţiei chimice alături
de observaţii care se referă la solubilitatea precipitatelor respective, aspectul lor,
culoare, formă precum şi alte observaţii.

Anion Reacţii chimice, solubilitate Observaţii

IV.5. REACŢII DE IDENTIFICARE A ANIONILOR DIN GRUPA A III-a

PRINCIPALĂ

Caracterizare generală

Dintre elementele grupei a III-a a sistemului periodic, singurul borul,

formează un acid: acidul boric, de importanţă analitică.
Acidul boric este un acid foarte slab. Dacă se încălzeşte acidul ortoboric - H3BO3, la
100¤C, el trece în acid metaboric HBO2. Încălzit mai departe, la 160¤C trece în acid
tetraboric H2B4O7. Printr-o calcinare mai avansată, pierde complet apa şi se
transformă în anhidridă borică B2O3. Sărurile, numite boraţi derivă de la acidul meta
şi tetraboric. Boraţii sunt solubili în apă şi dau reacţie alcalină pronunţată în urma
hidrolizei provocate de anionul boric, corespunzător unui acid mult mai slab. În
soluţiile de borax, Na2B4O7.10H2O, se află pe lângă metaboraţi, acid boric şi
hidroxid de sodiu, astfel:
Na2B4O7 + 3HOH = 2Na2BO2 + 2H3BO3
NaBO2 + 2HOH = NaOH + H3BO3
Hidroliza creşte cu diluţia astfel încât în soluţii foarte diluate de borax se
găseşte numai acidul boric. Astfel, reacţiile boraţilor sunt în funcţie de concentraţie
şi de temperatură. Boraţii sunt relativ greu solubil, se dizolvă însă uşor în acizi
diluaţi şi clorură de amoniu.
IV.5.1. REACŢIILE ACIDULUI BORIC ŞI ALE METABORAŢILOR

1. Reacţia cu BaCl2
Clorura de bariu, formează cu soluţiile de metaboraţi, un precipitat alb, de
metaborat de bariu, solubil în acid azotic diluat.
2BO2- + Ba2+ = Ba(BO2)2
2. Reacţia cu AgNO3
Azotatul de argint formează cu soluţiile de metaboraţi un precipitat alb de
metaborat de argint amestecat cu oxid de argint. Precipitatul este solubil în acid
azotic diluat şi amoniac.
BO2- + Ag+ = AgBO2

3. Reacţia cu alcool metilic şi cu glicerină

Pe un vârf de creion se iau câteva cristale de borax sau acid boric, se
umezesc cu acid sulfuric concentrat, se încălzesc pentru îndepărtarea excesului de
Analiza calitativă a ionilor anorganici 76

acid, se umezesc cu glicerină sau alcool metilic şi se introduc din nou în flacără;
apare o coloraţie verde intens.
H3BO3 + 3CH3OH = (CH3)3BO3 + 3HOH

4. Reacţia cu chinalizarină - C14H4O2(OH)4

În prezenţa acidului sulfuric concentrat, la încălzire uşoară chinalizarina
formează cu soluţiile de acid boric, o coloraţie albastră, datorită formării unei
combinaţii complexe .

5.Obţinerea perlelor de borax

Prin topirea boraxului pe un vârf de creion se obţine o masă sticloasă,
transparentă "o perlă" de borax. Sărurile diferitelor metale topite cu borax, în
flacără, dau coloraţii specifice. Culoarea perlei va fi diferită, după cum perla se
obţine în flacăra oxidantă sau reducătoare a becului de gaz la cald sau la rece:

În flacără oxidantă În flacără reducătoare

la cald la rece Elementul la cald la rece
Culoarea perlei Culoarea perlei
incoloră incoloră Al, Sn, Hg, alcaline, incoloră incoloră
Ti, SiO2
incoloră alb email Ca, Sr, Ba,Mn, incoloră incoloră
incoloră incoloră W albastră -
incoloră incoloră Pb, Bi, Cd, Sb, Zn. incoloră cenuşie
opal netransparentă Ag - cenuşie
albastră albastră Co albastră albastră
verde albastră Cu roşie roşie
verde verde Cr verde verde
violetă violetă Mn violetă violetă
galbenă galben-verzui Mo brun închis verde
galbenă galbenă Ni verde verde
roşu brună galben deschis Fe - verde
brună galbenă galben deschis Bi roşie galben-
verde

Activitate practică
În vederea efectuării practice a reacţiilor chimice, pentru fiecare anion în
parte al acestei grupe analitice, se va trasa următorul tabel, în care se va completa,
în paralel cu efectuarea reacţiei chimice în eprubetă, ecuaţia reacţiei chimice alături
de observaţii care se referă la solubilitatea precipitatelor respective, aspectul lor,
culoare, formă precum şi alte observaţii.

Anion Reacţii chimice, solubilitate Observaţii

Analiza calitativă a ionilor anorganici 77

IV.6. DENTIFICAREA UNUI AMESTEC DE ANIONI DINTR-O SOLUŢIE

Analiza anionilor se va face numai după ce, în prealabil, cationi au fost

identificaţi. Identificarea anionilor se bazează pe proprietăţile lor chimice aşa cu
sunt redate în tabelul 7.6.1.
Tabelul IV.6.1.
Reactiv/ AgNO3 BaCl2 Pb(CH3COO)2 H2SO4 diluat
Anion
Cl- pp. alb solub. în NH3 - pp. alb -
-
Br pp.gălbui solub în NH3 - pp. alb solub. la -
cald
-
I pp. galben-deschis solub. - pp. galben -
în NH3 solub. la cald
SO42- - pp. alb insolub. pp. alb solub. -
în acizi în alcali
2-
SO3 pp.alb solub. în exces pp. alb solub în pp. alb degajare SO2
acizi
S2O32- pp. alb ce trece în negru, pp. alb pp. alb formare de
solub în exces de sulf coloidal
tiosulfat alb- gălbui
2-
S Ag2S - pp. negru - PbS - pp. negru degajare de
H2S
-
NO3 - - - -
-
NO2 - - - degajare de
NO
3-
PO4 pp. galben solub. în NH3 pp. alb - -
2-
CO3 pp. alb ce se închide la pp. alb solub în - degajare de
culoare în timp acid acetic CO2
CH3COO- - - - punere în
libertate ac.
acetic cu
miros
caracteristic
2-
C2O4 Ag2C2O4 pp. alb solub în BaC2O4 pp.alb - CO2 + CO la
amoniac şi acid azotic. cald
C4O6H22- Ag2C2O6H4 pp, alb solub pp. alb - carbonizare
în amoniac şi acid azotic
-
SCN pp. alb solub în amoniac - pp. alb -
şi în exces de rodanură
-
BO2 pp. alb solub în amoniac pp. alb solubil pp. alb solubil -
şi acid azotic în acid azotic în acid azotic

Toate probele pentru identificarea anionilor, se execută în soluţia de analizat.

Efectuarea reacţiilor se face în ordinea următoare:
Analiza calitativă a ionilor anorganici 78

1.Reacţia cu H2SO4 concentrat

1. În funcţie de aspectul (miros, culoare, etc.) gazelor sau precipitatelor
obţinute în urma reacţiei cu acidul sulfuric concentrat, pot exista următoarele cazuri:
Obţinerea unui gaz înţepător( SO2)
Acest lucru indică prezenţa în soluţia de analizat, a anionului SO32-. Pentru
verificare se pot executa una din reacţiile de identificare a acestui anion, şi anume:
 reacţia cu AgNO3, BaCl2, Pb(CH3COO)2 când în toate cazurile se
obţine precipitate albe.
 reacţia cu Hg2(NO3)2 în mediu slab acid sau neutru când se obţine un
precipitat negru de mercur metalic.
Obţinerea unui precipitat alb-gălbui, coloidal de sulf
Acest lucru indică prezenţa în soluţia de analizat a anionului S2O32-. Pentru verificare
se pot efectua una din reacţiile de identificare a acestui anion, şi anume:
 reacţia cu AgNO3, când se obţine un precipitat de culoare albă, care se
închide în timp până la negru.
 reacţia cu KMnO4 în mediu acid sau bazic, când se observă
decolorarea soluţiei.
Obţinerea sulfului coloidal indică de asemenea prezenţa anionului SCN-
Pentru a verifica acest lucru se va efectua una din următoarele reacţii de
identificare:
 reacţia cu AgNO3 , când se obţine un precipitat alb, solubil în exces de
rodanură şi în amoniac.
 reacţia cu Co(NO3)2, când se obţin rodanuri complexe solubile de
culoare roză care în prezenţa acetonei trec în albastru.
Obţinerea unui miros caracteristic de ouă stricate, de hidrogen sulfurat
Acest lucru indică prezenţa anionului S2-. Pentru verificare, la gura eprubetei
se va introduce o hârtie de filtru impregnată cu acetat de plumb. Înnegrirea acesteia
prin formarea sulfurii de plumb, certifică prezenţa acestui anion.
Obţinerea unui gaz de culoare brună ( NO, NO2)
Acest lucru indică prezenţa următorilor anioni: NO2- şi NO3-. Pentru
verificare se poate efectua reacţia cu difenilamina în mediu de acid sulfuric
concentrat, când se obţine un precipitat de culoare albastru - cerneală. Pentru a
diferenţia prezenţa celor doi anioni se va efectua reacţia cu KI în prezenţă de acid
acetic, când în cazul în care în proba de analizat există anionul NO2- se obţine iod
molecular de culoare brună în soluţie apoasă şi violet - cyclam în solvent organic, iar
în cazul în care nu se obţine iod molecular, anionul prezent este NO3-.
Obţinerea CO2
CO2 formează un precipitat alb de hidroxid de calciu prin barbotarea sa în
apă de var sau o soluţie de clorură de bariu.
Acest lucru indică prezenţa anionului CO32-. Pentru a verifica prezenţa
acestui anion se va efectua reacţia cu clorura de bariu, când precipită carbonatul de
bariu, alb solubil în acid acetic.
Obţinerea unui miros caracteristic de oţet
Analiza calitativă a ionilor anorganici 79

Acest lucru indică prezenţa anionului CH3COO- care poate fi pus în evidenţă
prin reacţia acestuia cu alcoole etilic în prezenţă de acid sulfuric la cald când se
obţine un miros caracteristic de fructe.
În cazul în care nu se obţine nici un gaz sau precipitat caracteristic se va efectua:

2. Reacţia cu AgNO3 în mediu de HNO3.

Obţinerea unui precipitat de culoare galben deschis
Acest lucru indică prezenţa următorilor anioni: Br- sau I-. Pentru a diferenţia
prezenţa celor doi anioni, se va încerca solubilitatea precipitatului obţinut în
hidroxid de amoniu:
 în cazul în care precipitatul este solubil înseamnă că în amestec există
-
anionul Br . Pentru verificare se va efectua reacţia cu apă de clor în prezenţa unui
solvent organic (CCl4) când acesta se colorează în galben-brun în funcţie de
concentraţia bromurii.
 în cazul în care precipitatul este insolubil, înseamnă că în amestec
există anionul I-. Pentru verificare se va efectua reacţia cu apa de clor, în prezenţa
unui solvent organic (CCl4) când acesta se colorează în violet - cyclam.
Obţinerea unui precipitat de culoare albă.
Acest lucru indică prezenţa următorilor anioni: SCN - sau Cl-. Pentru a
diferenţia prezenţa celor doi anioni, se va efectua următoarele reacţii de identificare:
 reacţia cu CuSO4 şi obţinerea unui precipitat de culoare de la verde
smaragd la negru, indică prezenţa SCN-. Pentru a verifica acest lucru se mai pot
efectua următoarele reacţii
 reacţia cu KMnO4 cu obţinerea unui precipitat de culoare brună, sau
reacţia cu Co(NO3)2 aşa cum a fost descrisă mai sus.
 reacţia cu NH4OH a precipitatului obţinut cu solubilizarea acestuia
indică prezenţa anionului de Cl-.
În ultima fază, pentru a verifica prezenţa anionului sulfat, se va efectua:
3. Reacţia cu BaCl2
Dacă soluţia de analizat, în reacţia cu clorura de bariu, duce la obţinerea
unui precipitat alb, ar putea exista anionul SO42-. Pentru verificare se vor efectua
următoarele reacţii de identificare:
 reacţia cu Pb(CH3COO)2 când anionul sulfat precipită sub formă de
sulfat de plumb, un precipitat alb cristalin.
 reacţia cu rodizonatul de bariu când prezenţa anionului sulfat duce la
decolorarea acestuia (de la roşu la alb-gălbui).

Activitate practică

Activitatea practică constă în identificarea unui amestec de anion. În vederea

acestei identificări se va ţine cont că întotdeauna analizele se vor efectua pe porţiuni
mici (cantităţi mici) din soluţia primită spre analiză (identificare). În paralel cu
efectuarea reacţiei chimice în eprubetă, în vederea identificării anionilor prezenţi în
Analiza calitativă a ionilor anorganici 80

amestecul de analizat, se vor scrie ecuaţiile reacţiilor chimice, iar în final pe baza
rezultatelor obţinute şi a observaţiilor, se va trage concluzia asupra anionilor
prezenţi în amestecul de analizat.

Bibliografie

1. A. CIOCIOC, N. VLĂSCEANU, - "Lucrări practice de chimie organică pentru

licee", Scrisul românesc, 1983.
2. I. TOMIŢĂ, V. ONIŢIU - "Instruire practică în laboratorul de chimie analitică" ,
Ed. did. şi Ped., Bucureşti 1983.
3. JULEAN ILIE - "Îndrumător pentru lucrări practice de chimie analitică şi analiză
instrumentară", I.P.Timişoara, 1984.
4. LAZĂR JUCU, PÂRLEA MARIA -" Îndrumător în sistematica semimicro
analizei calitative", I.P.Timişoara, 1980.
5. RALUCA RIPAN, ERVIN POPPER, CANDIN LITEANU - "Chimie analitică
calitativă, şi semimicro analiză", Ed. did. şi Ped., Bucureşti, 1963.
6. N. I. BLOK - "Analiză chimică calitativă", Ed. Tehnică, 1955.