1

6 E.U. votez. TU?

7 Campania publicitară „Așa a zis bunica!”-Mircea Bravo

8

10

11

12

13

14

15 Verban Alexandra Alina

16 Facultatea de Comunicare și Relații Publice

17 Specializarea Publicitate

18 An II, Grupa 3

19

20

21

22

23
1 1

2
24 1. Introducere

25Subiectul aferent acestei lucrări este campania publicitară a vloggerului Mircea Bravo,
26intitulată „Așa spune bunica!” ce sprijină importanța votului și impactul negativ al privării de
27liberă alegere pe care personajul principal, bunica, l-a trăit de-a lungul vieții, dorind ca
28nepotul acesteia, Mircea, să nu îl traiească, ajungând să îl convingă să meargă la vot, prin
29exemple concrete.

30Autorul campaniei, Mircea Bravo, „este absolvent de Drept și a susținut de-a lungul timpului
31cauze civice sau le-a vorbit celor care îl urmăresc despre instituții precum Parlamentul
32European sau NATO” (Ion, R. 2019. Mircea Bravo, după viralul „Așa a zis bunica!”
33republica.ro, 76-77).

34 Raluca Ion, autoarea articolului “Așa a zis bunica!” de la revista republica.ro scrie cu
35admitație și apreciere despre acest subiect, care a avut un avânt răsunător în mediul online,
36campanie cu peste 3,5 milioane de vizualizări și cu un puternic mesaj, acela că împreună
37avem o putere. (Ion, R. 2019. Mircea Bravo, după viralul „Așa a zis bunica!” republica.ro,
3816-25).

39Lăsând de-o parte modul ironic abordat de Mircea Bravo asupra temei principale a
40campaniei, aceea că generațiile trecute nu au avut de ales la acest capitol, dar noi, generația
41actuală, avem de ales și totuși nu o facem, acesta trasează linia fină dintre nepăsare și
42ignoranță, pe principiul “unul în plus sau în minus nu contează”.

43Așadar, pentru a înțelege universul bunicii, in rol de antagonist, si Mircea, în rol de

44protagonist, trebuie să analizăm argumentele ambelor părți în legătură cu subiectul votului.
45Cert este că Mircea sugerează că astfel de acțiuni nu își au un loc relevant în viețile tinerilor
46și, așa cum am menționat mai sus, cu unul in plus sau minus, nu contează. Bunica, cea care
47deschide ochii asupra realității trăite de generația ei, în care nu a avut de ales, aduce
48argumente solide asupra importanței votului și a libertății de a alege, așa cum generația ei nu
49a facut-o din motive obiective. Totul este realizat intr-o manieră care atinge un segment de
50public larg, clipul fiind realizat la inițiativa comunității Declic, care a vrut să le transmită
51nehotărâților că este important să meargă la vot pe 26 mai. (Ion, R. 2019. Mircea Bravo, după
52viralul „Așa a zis bunica!” republica.ro, 27-28).

53În urma introducerii în temă a campaniei enunțate în rândurile de mai sus, voi începe analiza
54prin indentificarea tipului de diferență de opinie, a punctelor de vedere existente și a

3 2

4
55argumentelor ce reies din această dispută dintre cele două personaje, Mircea și bunica
56acestuia. De asemena, voi avea în vedere analiza modului în care etapele discuției critice se
57reflectă în campanie și de ce au caracter implicit, voi stabili tipul de diferență de opinie,
58reconstruirea argumentului în acord cu modelul pragma-dialectic pentru a identifica structura,
59cât și schemele argumentative utilizate. Mai departe, voi explica funcția de ancorare și releu
60și voi încerca să identific încălcări ale celor 10 reguli ale discuției critice.

61Campania merită o analiză detaliată, întrucât tema abordată vine în ajutorul generației actuale
62care nu crede în propria putere și judecă generațiile trecute fără să cunoască contextul istoric
63prin care au trecut aceștia. Practic, se observă lipsa de responsabilitate și inerția care s-a
64format în jurul contextului abordat.

65

66II. Analiză

67Scopul acestei lucrări este de a analiza din punct de vedere pragma-dialectic campania
68realizată de vloggerul Mircea Bravo referitoare la alegerile din 26 mai 2019. Acestea fiind
69spuse, analiza argumentării evidentiază o situație de dezacord anticipat sau real. În centrul
70campaniei se afla cele două personaje, nepotul si bunica, care își expun opinia asupra votului
71și a liberei alegeri. Diferența de opinie pe care o voi analiza pe baza acestui spot este mixtă,
72deoarece nepotul avanseaza un punct de vedere, iar bunica avansează un punct de vedere
73opus. Practic, nepotul sugerează că votul nu are nici o relevanță și nu se schimbă nimic cu un
74vot în plus sau cu unul în minus, iar bunica aduce argumente pentru a-i contrazice punctul de
75vedere, folosindu-se de evenimentele pe care generația acesteia le-a trait. Punctul de vedere
76de la care pleacă disputa este implicit, pentru că nu este expus de la bun început, nepotul
77venind inițial pentru a cere o sumă de bani pentru a pleca la Paris, iar bunica deschide cu
78adevărat disputa dintre cei doi. Bunica își dezvoltă punctul de vedere, anticipând diferența
79opiniei și încearcă să își convingă nepotul de acceptabilitatea punctului ei de vedere.

80Punctul principal de vedere este importanța de a veni la vot, iar acest punct de vedere este
81unul pozitiv şi prescriptiv. Punctul de vedere este precedat de argument, iar argumentul se
82transformă într-un punct de vedere subordonat, acela că generația buncii nu a avut de ales așa
83cum generația actuală are. Între cele două părți există o diferență clară între idei, iar apogeul
84este atins în momentul în care bunica află că nepotul său dorește să plece la Paris chiar în
85perioada alegerilor.

5 3

6
 86Nu există oponenți care să respingă ideea centrală a campaniei, și chiar daca ar exista, aceștia
87nu și-au afișat punctul de vedere în mod public, așa ca nu putem decât să presupunem că
88aceștia există.

89Modelul ideal al unei discuții critice pentru ca diferența de opinie să fie rezolvată are 4 etape:
90etapa confruntării, etapa deschiderii, etapa argumentării și etapa închiderii. (Van Eemeren &
91Snoeck Henkemans, 2017).

92Aceste etape nu sunt în general bine delimitate în discuția dintre cele două personaje. În
93spotul campaniei pe care-l analizez, primele două etape, etapa confruntării şi etapa
94deschiderii, au un caracter implicit. Cadrele s-au desfășurat în atmosferă rurală, la bunica
95acasă. Imaginile au rolul de a prezenta contextul.

96  Etapa confruntării este etapa în care miza este acceptabilitatea punctului de vedere pe
97 care un participant, în cazul nostru, nepotul, speră să îl câștige. Din acest moment, se
98 stabilește că între cei doi participanți există o dispută, pentru că bunica îi epuizează de
99 la bun început resursele argumentării, negând acceptabilitatea punctului său de
100 vedere. Această etapă este evidențiată între rândurile 1-13(vezi anexa). Bineînțeles, în
101 această etapă ne sunt prezentați antagonistul și protagonistul și cadrul în care aceștia
102 își încep discuția. De asemenea, ambele părţi consideră că ştiu care sunt elementele
103 comune la care pot face referire, punctele care să servească drept cadru discuţiei şi cu
104 care ambele părţi sunt de acord.
105  Etapa deschiderii se combină în cazul de față cu etapa confruntării, însă aici este
106 momentul în care se ia decizia că rezolvarea disputei dintre cei doi să aibă loc printr-o
107 discuție argumentativă. Astfel, bunica își ascultă intrigată nepotul care dorește să
108 plece la Paris cu prietena sa fix în perioada alegerilor, iar aceasta îi pune la îndoială
109 acceptabilitatea punctului său de vedere, acela că el nu este cu politica, și cu un vot în
110 plus sau unul în minus chiar nu contează, iar bunica deschide etapa argumentarii,
111 începând să își expună punctele de vedere: „Dacă nu ești cu alegerile, aleg eu pentru
112 tine. Ce ți-e Căciulata, ce ți-e Paris?” Această etapă este evidențiată între rândurile 12-
113 14 (vezi anexa).
114  Etapa argumentării este din plin deschisă de bunică, așa cum am menționat la etapa
115 deschiderii. Aceasta își lasă nepotul, în rol de antagonist fără replici, fiind capabil să
116 își exprime doar negarea și să fie perplex în fața argumentelor bunicii sale. De altfel,
117 etapa argumentării predomină în conversația celor doi, fiind susținută până la capăt de
118 bunică, care aduce confruntarea în punctul dorit, acela al câștigului. Această etapă este

7 4

8
119 evidențiată între rândurile 14-24(vezi anexa). Bunica își exemplifică punctele de
120 vedere prin exemple concrete, din viața sa și a generației în care a trait, exemplu fiind
121 rândurile 21-24, în care arată modul tranșant în care ea a trăit. Nepotul nu își poate
122 exprima dezacordul în niciun mod, singurele sale răspunsuri fiind „acum serios” sau
123 „bunică, termină!”. Etapa închiderii este anticipată de la bun început, întrucât
124 abundența argumentelor bunicii nu îi lasă loc nepotului să aducă un punct de vedere
125 opus. Practic, lupta este câștigată de dinainte să fi ajuns la sfârșit.
126  Etapa închiderii reflectă momentul în care protagonistul, adica nepotul, își retrage de
127 la sine argumentele, ca urmare a valorii de adevăr indusă de antagonist, adică bunica,
128 care a câștigat confruntarea prin argumentele aduse, ce l-au facut pe protagonist să își
129 schimbe punctul de vedere și să își facă și cunoștințele să procedeze în aceeași
130 manieră, spunându-le să se ducă la vot, motivul fiind bineînțeles, „Așa a zis bunica!”
131 Această etapă este evindențiată între rândurile 24-30(vezi anexa).

132 Pentru a face mai vizibilă argumentarea celor două personaje, avem nevoie să reconstruim
133 argumentarea în acord cu modelul pragma-dialectic. În articolele de opinie, de cele mai
134 multe ori, se întâlnesc argumente multiple, iar premisa este implicită. Voi folosi această
135 strategie pentru a identifica modelele tacite ale argumentarii.

136 Prima parte a campaniei este compusă prin coordonare, pentru că niciunul dintre
137 argumentele aduse de cei doi nu este suficient de puternic ca să îl doboare pe celălalt. De
138 asemenea, consider că există două premise implicite, și anume: tinerii nu vor să își asume
139 țara în care trăiesc, iar cea de-a doua, generația bătrână nu dorește ca istoria să se repete.
140 Punctul de vedere sugerează un anumit curs de acțiune, iar argumentul este folosit cu
141 scopul de a evidenția consecințele nefavorabile ale acelui curs de acțiune (Van Eemeren
142 & Snoeck Henkemans, 2017). Astfel, avem:

143 1. Nepotul dorește să plece la Paris.

144 1.1a oricum nu se schimbă nimic în țara asta

145 1.1.b cu un vot în plus sau în minus nu e nicio diferență

146În cea de-a doua parte a textului, bunica preia cuvântul în fața nepotului cu argumente solide,
147compuse prin argumentare multiplă. Aceasta îi arată cum era pe vremea ei și nu au avut
148niciun cuvânt de spus, iar generația actuală o poate face, însă este prea nepasătoare. Astfel,
149avem:

9 5

10
150 1. Daca nepotul nu este cu alegerile, atunci alege ea pentru el.
151 1.2 Bunica își exprimă condițiile pentru vacanța lor, din moment ce banii sunt la ea
152 1.3 Bunica îi ilustrează sistemul în care ea a trăit cu situații concrete pentru a-i arăta
153 nepotului că libera alegere este importantă.

154 Potențialul topic se referă la varietatea de argumente ce pot fi alese pentru a susține un
155anumit punct de vedere și la tipul de scheme argumentative ce pot fi folosite în argumentare
156pentru a apăra cât mai bine punctul de vedere (Eemeren, 2010). Acestea sunt alese în funcție
157de context, în cazul articolului ales: creșterea interesului de a merge la vot si conștientizarea
158de a avea liberă alegere.

159Imaginile şi textul joacă un rol foarte important în înţelegerea discursului publicitar. Roland
160Barthes în “Rethoric of image” prezintă două concepte foarte importante pentru înţelegerea
161unui spot publicitar: ancorarea şi releul. Toate imaginile sunt polisemantice, iar cele două
162funcţii, ancorarea şi releul, ajută privitorul să aleagă un anume înţeles care să se potrivească
163situaţiei (Barthes, 1977).

164Cele două funcţii pot coexista, dar ancorarea este cea mai des întâlnită funcţie a limbajului în
165publicitate. Datorită acestor funcţii putem înţelege la ce fac referire imaginile şi dialogurile
166din spotul campaniei “Așa a zis Bunica!”. Putem înţelege care este adevarata luptă ce trebuie
167purtată, că lipsa prezenţei la luptă reprezintă lipsa prezenţei la vot şi că acest lucru poate avea
168consecinţe grave în viitor, chiar dacă în prezent este negat acest aspect.

169O întrebare cu privire la sens; or, această întrebare apare întodeauna ca o disfuncție, chiar
170daca această disfuncție este recuperată de către societate sub forma jocului tragic sau poetic.
171(Barthes, 1977). Putem observa cu ușurință spiritul desălător al tinerilor din zilele noastre
172care nu acordă nicio importanță votului sau a liberei alegeri, pentru că au ajuns în punctul în
173care să creadă că plus sau minus unu nu face diferența în astfel de situații. Consideră că pe ei
174nu îi afectează astfel de evenimente, ajungând să se transforme într-o populație inertă,
175amorțită. Iar acest rol a fost jucat bineînțeles, de nepot, care a dorit să plece în vacanță cu
176prietena sa fix în zilele în care aveau loc alegerile.

177O schemă argumentativă este constituită dintr-o relație aparte între un argument și punctul de
178vedere susținut prin el, care funcționează ca un principiu specific de susținere a punctului de
179vedere. Ca tipuri de scheme argumentative, putem distinge schemele argumentative
180simptomatice, bazate pe analogie și pe cauzalitate.

11 6

12
181Voi reformula prima parte a dialogului din campanie, pentru a putea ilustra mai ușor relevanța
182argumentelor în campania aleasă.

183Astfel, în prima parte se observă lipsa de interes a nepotului față de alegerile din perioada 24-
18427 mai care, la o analiză mai succintă, nici nu știa de existența acestora. Acesta are o gândire
185pasivă față de acestea și nu consideră că un vot poate schimba ceva într-o țară. Intervine în
186cadru bunica, care îi exemplifică lipsa puterii de a alege și valoarea pe care o poate avea un
187vot prin exemple concrete, ilustrate în cea de-a doua parte a dialogului dintre cei doi.

188În situația dată identific schema argumentativă simptomatică, indiferența fiind un semn al
189nepăsării față de vot si libera alegere.

190 Întrebări critice:

191  Mersul la vot este irelevant dacă o faci de unul singur?

192  Nepăsarea este semn al neschimbării față de țara noastră?

193Prin intermediul acestor întrebări se poate observa forța pe care argumentul o are. Având în
194vedere că a merge la vot nu durează mai mult de 5 minute și implicarea în alegerea cui ne
195conduce țara nu înseamnă să fii membru activ în domeniul politic, pot considera ca forța
196argumentului este una redusă.

197A doua situație analizată: dacă nu vrei să alegi singur pentru tine, atunci o vor face alții, în
198situația dată, partidele politice și sistemul de conducere al țării. Bunica se plasează cu
199exemple concrete, făcând o paralelă între sistemul din tinerețea ei și sistemul actual, care îți
200permite să alegi.

201În situația dată identific schema argumentativă bazată pe cauzalitate, libera alegere
202reflectându-se în imaginea de sine care rămâne de pe urma schimbărilor politice și rezultatul
203unei atitudini pasive în rândul alegerilor electorale.

204Întrebări critice:

205  Este mai util să te implici decât să alegi să nu faci nimic?

206  De ce tinerii preferă să aleagă alții în locul lor?

207Această exemplificare din viața buncii aduce argumente solide pentru a putea susține premisa
208de la care a plecat, putând astfel să admit că forța argumentului este destul de mare.

209A treia situație de analiză: dacă cei trecuți de prima tinerețe și-au dorit dreptul la liberă
210alegere și libertatea, tinerii de ce nu și-ar dori asta? Aici este cazul concret în care nu observi
13 7

14
211lipsa a ceva decât atunci când nu îl ai. Bunica și-ar fi dorit să aibă parte de aceste beneficii în
212tinerețe, însă nu a avut ocazia decât acum, când viața a trecut pe lângă ea și încearcă să
213folosească acest beneficiu cât mai are ocazia, încercând să îl facă și pe nepotul ei să fie
214conștient de această putere de care dispune.

215În situația dată identific schema argumentativă bazată pe analogie, ambele personaje dorindu-
216și atât libertatea de a alege, cât și puterea de a face ceva, chiar dacă nu în același mod.

217Întrebări critice:

218  Este comparația una justificată?

219  Dorința bunicii de a-l face pe nepot conștient este similară cu dorința nepotului de a fi
220 lăsat în pace?

221Această exemplificare este mai mult decât echitabilă în fața nepotului, care deși are dorințe
222asemănătoare, crede că nu are vreun scop anume efortul de a fi implicat.

223Manevrarea strategică este un concept prin care se descrie modul protagonistului de a dezbate
224în mod eficient depinzând de: selecţia cât mai convenabilă a potenţialului topic, adaptarea la
225cerinţele audienţei, folosirea tertipurilor prezentaţionale.

226Potenţialul topic se referă la varietatea de argumente ce pot fi alese pentru a susţine un anumit
227punct de vedere şi la tipul de scheme argumentative ce pot fi folosite în argumentare pentru a
228apăra cât mai bine punctul de vedere (Eemeren, 2010). Acestea sunt alese în funcţie de
229context, în cazul nostru: numărul mare de români ce refuză să iasă la vot. Cei ce au realizat
230campania au ales să prezinte punctul de vedere şi argumentele folosindu-se de un cadru
231tradițional, ilustrând tipul de om care a ieșit din vechea matrice și dorește mai mult de la țara
232sa și de la locuitorii acesteia, și tânărul căruia nu îi prea pasă. Aceștia au aplelat la imaginea
233unei persoane publice, mai exact vloggerul Mircea Bravo, alaturi de bunica sa, realizând o
234imagine în antiteză asupra modului de a vedea votul, totul fiind realizat într-o notă ironică,
235pentru a putea fi vizionată de un public cât mai larg, fără să pară anost.

236Discursul este unul de tip deliberativ, modalitatea discursivă este de persuadare, iar mijlocul
237specific de argumentare este cel pe bază de exemplu.

238În spot este exemplificat ce s-a întâmplat cu generațiile trecute, care nu au avut parte de
239liberă alegere și libertatea de a fi lăsat să aleagă pentru țara sa. Apelul predominant este la
240ethos. Acesta se referă la caracterul persuasiv al oratorului ce trebuie să creeze prin discurs
241impresia că este un om de încredere. Acesta este motivul pentru care Mircea Bravo a ales să
15 8

16
242realizeze campania cu note ironice și de actualitate, îmbinate cumva cu sentimental de acasă,
243pe care il resimțim când mergem la bunici. Pentru a fi credibil, în discurs trebuie să existe un
244echilibru între cele 3 componente: ethos, pathos (apelul la emoţii) şi logos (apelul la raţiune).
245Adaptarea la cerinţele audienţei este o altă resursă esenţială a manevrării strategice. Aceasta
246se referă la alegerile pe care le fac cei ce argumentează pentru a mulţumi audienţa (Eemeren,
2472010), iar controversa este definită în termeni cât mai familiari acesteia. Astfel, în spot avem
248prezentată o situaţie şi nişte argumente ce pot fi uşor asimilate de publicul ţintă al campaniei.
249Personajele alese şi scena sunt uşor identificabile, iar limbajul folosit este unul uzual şi lipsit
250de arhaisme ce i-ar putea îngreuna înţelegerea. De asemenea , cei ce s-au ocupat de spot au
251ales nişte argumente uşor de acceptat şi puse în valoare de audienţă. Astfel, impactul şi
252potenţialul de viralizare al spotului a fost potențat.

253În continuare voi încerca să identific care dintre cele 10 reguli ale discuției critice au fost
254încălcate și care sunt sofismele folosite de către autor pentru susținerea opiniei. Din moment
255ce sofismele sunt violări ale discuției critice, identificarea lor mă poate ajuta să-mi dau seama
256dacă această diferență de opinie a fost sau nu rezolvată (Van Eemeren & Snoeck Henkemans,
2572017).

258În etapa de deschidere nu există încălcări ale regulilor pentru că punctul de vedere este unul
259implicit, iar în continuare urmează etapa argumentării.

260Prima abatere de la regulile decalogului este o violare a regulii punctului de vedere prin
261distorsionarea acestuia, apelându-se la exagerare. Când bunica își expune punctul de vedere
262aducând argumente pentru lipsa puterii de a alegere, aceasta exagerează lipsa de libertate,
263lăsând de înțeles că a lipsit cu desăvârșire. Am identificat sofismul omului de paie5.

264O altă regulă încălcată este cea a schemei argumentative. Consider că în momentul în care
265nepotul susţine faptul că ce rost are un vot în plus sau în minus apare sofismul secundum
266quid. Sofismul se referă la relaţia simptomatică dintre numărul mic de voturi şi lipsa de
267interes. Aceasta este doar o generalizare bazată pe observaţii care nu sunt suficiente pentru a
268fi un argument solid.

269Regula nouă este încălcată, dar nu totalitate, întrucât nu a existat un punct de vedere sau un
270argument opus din partea unui antagonist chiar dacă la început ar fi dorit să aducă un
271asemena argument. Mai exact avem de-a face cu sofismul absolutizării apărării unui punct de
272vedere, întrucât protagonistul își susține pană la capăt punctul de vedere, ceea ce ne arată că

17 9

18
273el este convins că punctul său de vedere este adevărat unei argumentări cu succes ( Eemeren
274& Snoeck Henkemans, 2017).

275

276III. Concluzie

277 Am realizat acestă lucrare cu scopul de a analiza forţa dialectică şi retorică a argumentării
278din spotul cu Mircea Bravo al campaniei „Așa a zis bunica!” realizată de comunitatea Delic
279cu sprijinul Cercul Donatorilor Chicago. Am făcut această analiză pentru a putea vedea dacă
280forţa discursului şi a imaginilor prezentate au avut un rol stabil și relevant în influențarea
281rezultatelor campaniei.

282În opinia mea, argumentarea a fost bună, cu un efect spectaculos privind modul de abordare,
283s-a folosit un limbaj uzual pentru a nu pune în dificultate publicul, iar argumentele au fost în
284mare parte relevante și valide, ceea ce a făcut ușoară înțelegerea textului. Impactul campaniei
285asupra publicului său a fost mai mare, aceasta fiind vizionată de peste 3,5 milioane de
286oameni. (Ion, R. 2019. Mircea Bravo, după viralul „Așa a zis bunica!” republica.ro, 16)

287Spotul a pornit de la un punct de vedere implicit. Acest punct de vedere reprezintă punctul de
288vedere al audienţei. Discursul se continuă cu argumentele pe care le-ar putea avea oamenii
289pentru a îşi justifica absenţa de la vot, pe partea de început, căci apoi intervine bunica cu
290argumentele pentru a merge la vot. Spotul se încheie cu punctul de vedere pe care îl
291avansează campania şi cu argumentul aferent acestuia, realizat chiar cu tentă ironică, pentru a
292pătrunde mai ușor în mintea publicului țintă.

293Am observat că etapele discuției critice nu sunt bine definite atunci când le-am analizat.
294Etapa confruntării şi a deschiderii consider că au un caracter implicit. Discursul este unul
295deliberativ, apelul predominant este cel la ethos, iar modul specific de argumentare este cel pe
296bază de exemplu, în cazul nostru, antiteza dintre nepot și bunica, nepotul ilustrând tipul
297omului căruia nu îi pasă de votare și consideră că nu se schimbă nimic cu un singur vot, și
298bunica, care aduce argumente solide din propria viață despre lipsa privilegiului de a putea
299alege, indiferent că vorbim despre vot sau facilități din viața cotidiană, cum ar fi filmele sau
300alegerea carierei. Adaptarea la cerinţele audienţei mi s-a părut cea mai bine valorizată resursă
301a manevrării strategice. Atunci când știi ce să oferi publicului, el va fi mai receptiv decât am
302crede.

19 10

20
303Cele zece reguli ne-au permis identificarea greșelilor prezentate de operațiile separate ale
304discursului efectuate de protagonist, însă resursele manevrării ne permit sintetizarea
305argumentativă per ansamblu al textului. Potrivit acestora, urmărim un topic al subiectului de
306dispută, unde bunica ocupă o poziţie de atac în discurs, deoarece nu este de acord cu opinia
307nepotului în privința actului de a vota.

308După analiza acestei campanii și după ce am privit-o și cu alți ochi față de cum aș fi facut-o
309dacă aș fi fost un simplu consumator de conținut media, pot trage o concluzie pertinentă
310asupra modului în care publicul este abordat în contextul actual. Apelul la emoție sau la
311caracterul oratorului nu ar fi la fel de bine primite dacă în contextul afrent scopului campaniei
312nu există și o trimitere ironică sau vreun stimul care să stârnească râsul. Publicul caută situații
313amuzante chiar și în subiectele mai sensibile, așa cum a fost în cazul campaniei analizare în
314cazul de față, cel al votului.

315De asemena, cazul tinerilor total pasivi față de vot și tot ce ține de viața politică, cât și
316implicarea mai crescută a populației trecute de prima tinerețe în viața politică este de foarte
317mare actualitate. Cumva, bătrânii speră până în ultima clipă că pot fi activi cu ceva și acțiunea
318lor ar putea să conteze, spre a aduce țara într-un context ideologic mai bun. Căci, dacă e să
319fim realiști, tinerii pleacă pentru o viață mai bună, iar bătrânii rămân să mai pună încă o
320cărămidă pentru țara pentru care s-au luptat încă din tinerețe. Acesta este însă un punct de
321vedere personal, adus în urma vizionării si analizării campaniei, o campanie care ar trebui să
322ne conducă către conștientizare.

323

324

325

326

327

328IV. Bibliografie

329Barthes, R. (1977). Rethoric of image. În R. Barthes, Image, Music, Text (pp. 38-41). New
330York: Harper Collins

331Frans Van Eemeren & Rob Grotendorst (2010): Argumentare, comunicare, sofisme:
332abordarea pragma-dialectică, Galați University Press.
21 11

22
333Ion, R. 2019. Mircea Bravo, după viralul „Așa a zis bunica!” republica.ro
334https://republica.ro/mircea-bravo-dupa-viralul-zasa-a-zis-bunica-zne-adresam-acelui-om-
335care-sta-in-casa-se-uita-la-filme-si

336Van Emeren, F. H. (2010). Strategic maneuvering in argumentative discourse: Extending the

337pragma-dialectical theory of argumentation. John Benjamins Publishing.

338Van Eemeren, F. H., & Snoeck Henkemans, A. F. (2017). Argumentation: Analysis and
339Evaluation (2nd ed). Routledge.

340

341

342

343

344

345

346

347

348

349

23 12

24
350Mircea Bravo, după viralul „Așa a zis bunica!”: „Ne adresăm acelui om care stă în casă,
351se uită la filme și cât timp nu-i taie cineva netul nu face nimic. Trezește-te un pic, că se
352poate să te afecteze și pe tine!”

3532019-05-03 08:05:00

354Mircea Bravo

355Actorului de comedie Mircea Bravo îi place să călătorească și în niciuna dintre țările

356occidentale în care a fost nu a văzut o discrepanță atât de mare între generații. Libertatea,
357deschiderea și confortul de care ne bucurăm astăzi sunt la ani lumină distanță de privațiunile
358și teroarea în care au trăit părinții și bunicii noștri, pe vremea când îndrăzneala de a spune o
359glumă te trimitea la Canal. E o mare diferență între noi și generațiile de dinainte, mult mai
360mare decât cea pe care o creează de obicei trecerea timpului.

361

362„Bunicii noștri nu au avut de ales. Noi da!”, este mesajul clipului prin care vloggerul Mircea
363Bravo împreună cu comunitatea Declic îi îndeamnă pe tineri să meargă la vot.

364

365Clipul, care a fost vizionat de peste 3,5 milioane de oameni, îi pune față în față pe un tânăr și
366pe bunica lui, căreia îi cere bani pentru a merge la Paris împreună cu iubita, în perioada
367alegerilor europarlamentare. Îi explică bunicii că el „oricum nu e cu alegerile”, că „un om în
368plus sau în minus nu contează”, iar replica ei este neprețuită. „Îți dau bani, dar nu mergi la
369Paris, mergi la Căciulata. Dacă nu ești cu alegerile, aleg eu pentru voi. Ce ți-e Paris, ce ți-e
370Căciulata? No, stai să-ți zic, că îl luați și pe Sandu (n.r. - bunicul) cu voi, dacă un om în plus
371sau în minus nu contează!”.

372

373„Am încercat să reducem prăpastia dintre tineri și bătrâni, să învățăm că împreună avem o
374putere”

375

376Clipul a fost făcut la inițiativa comunității Declic, care a vrut să le transmită nehotărâților că
377este important să meargă la vot pe 26 mai, povestește Mircea Bravo pentru Republica. „Ei au
378venit cu informațiile sociologice, iar eu cu echipa mea am intrat într-o ședință de creație. Ne-

25 13

26
379am adresat acelui om pentru care totul e la fel, care nu crede în puterea lui, care crede că un
380vot în plus sau în minus nu contează. Și, cumva, am încercat să reducem prăpastia dintre
381tineri și bătrâni, să învățăm că împreună avem o putere”, explică actorul.

382

383„Am scos cel mai bun arsenal al nostru, pe tanti Lenuța”

384

385Mulți tineri nu înțeleg contextul istoric în care au trăit cei vârstnici, completează producătorul
386Cristi Ilișuan, asociatul lui Mircea, cu care este prieten vechi. „Mi-am dat seama că ne
387judecăm prea ușor părinții și bunicii pentru ce au făcut în trecut și uităm care a fost contextul
388istoric. Dacă înțelegi contextul, poți să empatizezi cu cineva. Trebuie să te gândești că a fost
389un motiv pentru care nu au putut să aleagă... Noi am vrut să arătăm ce ne apropie și să le
390arătăm tinerilor ce s-a întâmplat cu bătrânii. Probabil că ei nu știu că li s-a luat pământul.
391dacă vorbim acum ni se pare ceva abominabil. Cum adică să se se ia pământul? Adică stai
392acasă, vine cineva și îți ia pământul?!”, spune el.

393

394Și-au dat seama că persoana cea mai potrivită pentru acest mesaj este tanti Lenuța din
395Chinteni, o localitate din apropierea Clujului. Deși nu este bunica adevărată a lui Mircea
396Bravo, se pricepe de minune să îl certe în fața camerei și orice clip în care apare se
397transformă în viral.

398

399

400„Este o femeie supertalentată de la țară, care reprezintă valorile tradiționale, de care ne-am
401îndepărtat. Ea mai apărea la tv, la o televiziune locală, dar noi am considerat că noi știm să o
402valorificăm mai bine și să o punem exact unde trebuie: o bunică care ceartă. Românilor le
403place rostul, le place ca cineva să ți-o zică. Așa este dinamica în orice videoclip cu tanti
404Lenuța, în sensul că ea mă ceartă pe mine pentru ceva. Orice clip cu ea trece de cinci
405milioane de vizualizări. Pentru a-i îndemna pe oameni să voteze, am scos cel mai bun arsenal
406al nostru, pe tanti Lenuța”, spune Mircea Bravo.

407

27 14

28
408Rolul ei este acela de a le aminti privitorilor de toate lucrurile pe care le au, de care se bucură
409și pe care le consideră ca de la sine înțelese, de la dreptul la proprietate și dreptul de a alege
410până la filmele de pe net.

411

412„O mare parte a populației este amorțită. Principalul argument pentru a nu se duce la vot este
413„nu se schimbă nimic”. Noi încercăm să le oferim argumente logice să se ducă la vot, simțim
414că avem o responsabilitate în direcția asta. Mulți iau ceea ce avem astăzi de-a gata, trebuie să
415se bucure de ceea ce avem, dar să înțeleagă că au și o responsabilitate. Ne adresăm acelui om
416care stă în casă, se uită la filme și cât timp nu-i taie cineva netul nu face nimic. Trezește-te un
417pic, că se poate să te afecteze și pe tine!”, arată el.

418

419Mulți tineri care au văzut clipul au scris pe Facebook, la secțiunea de comentarii că i-a
420convins să meargă la vot. Mircea Bravo a pus în dreptul fiecărui astfel de comentariu o
421inimioară. „Vrem să creăm un trend social, vrem să devină cool să mergi la vot. 95% dintre
422reacții au fost favorabile, iar cei care spuneau că nu e bine să votezi erau marginalizați”,
423spune vloggerul.

424

425Mircea Bravo este absolvent de Drept și a susținut de-a lungul timpului cauze civice sau le-a
426vorbit celor care îl urmăresc despre instituții precum Parlamentul European sau NATO. Într-
427unul dintre clipurile sale, de exemplu, este filmat în timp ce se duce cu un scaun rulant spre
428mai multe persoane care parcau, fără drept, pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități.
429„Sunt oameni din Cluj care îmi spun că nu mai parchează pe aceste locuri, de teamă că o să
430apar și o să îi filmez”, povestește el

29 15

30
431Paginile 13-15 cuprind transcriptul articolului de la republica.ro, împreună cu numerotarea
432rândurilor.

433

434Paginile 17-18 cuprind replicile personajelor din campanie numerotate, de asemenea.

31 16

32
435B: Și acum ce-ți trebuie? Că n-ai venit numai să mă vezi?

436M: Hai să mergem dincolo să-ți zic ceva.

437B: Dar de ce să mergem dincolo? Aici nu-mi poți cere bani? Fata nu știe că ești pârlit?

438M: Bine bunică, dar nu este vorba de asta..

439B: Zi mă, unde vrei să mergi cu fata?

440M: La Paris.

441B: Dar când?

442M: La sfârșitul lui mai, 24-27 mai.

443B: Păi cum să mergi atunci, măi, bolundule? În 26 sunt alegerile.

444M: Bine bunică, dar știi că nu sunt cu politica, cu alegerile, că toți sunt la fel..lasă-mă, că un
445om în plus sau în minus nu conteză.

446B: Da? Nu ești cu alegerile? Îți dau bani, dar nu mergi la Paris, că mergi la Căciulata!

447M: Bine, ce-i asta?

448B: Dacă nu ești cu alegerile, aleg eu pentru tine. Ce ți-e Căciulata, ce ți-e Paris?

449Partenera lui Mircea: Dar eu nu vreau la Căciulata, eu vreau la Paris!

450B: Stai să-ți zic, că-l luați și pe Sandu cu voi la Căciulata.

451M: Acum serios!

452B: Nu tu ai zis? Un om în plus sau unul în minus nu contează.Hai, Sandule, că mergi cu copiii
453la Căciulata, la băi!

454M: Bunică, termină!

455B: Nu-ți place? Noi așa am trăit, am terminat școala, ne-a pus sapa în mână și la drum, n-am
456avut de ales. Apoi a venit orânduirea și ne-a luat pământul, n am avut de ales. Acum voi aveți
4571100 de filme, noi aveam unul pe lună, n-am avut de ales, și acum când voi aveți de ales,
458lăsați pe alții să vină să aleagă în locul vostru?! Păi voi sunteți normali?

459Prietenul lui Mircea: Alo?

460M: Salut, pot să te rog ceva?

33 17

34
461Prietenul lui Mircea: Orice, în afara de bani!

462M: Perfect, du-te la vot pe 26 mai!

463Prietenul lui Mircea: Dar de ce?!

464M: Așa a zis bunica!

465

35 18

36
466

37 19

38
467

39 20

40