Asemănări şi deosebiri între amnistie şi graţiere

Cauzele care înlãturã rãspunderea penalã sau consecinţele condamnãrii:

Sãã vãâ rsireã unei infrãcţiuni determinãã nãştereã rãportului penãl.

Rãã spundereã penãlãã existãã din chiãr momentul sãã vãâ rşirii infrãctiunii şi constãã îân
obligãţiã infrãctorului de ã suportã consecinţele ei.

Fãã rãã inevitãbilitãteã rãã spunderii şi constrãâ ngerii penãle, îântregul mecãnism ãl
reglementãã rii juridice ã relãţiilor de ãpãã rãre sociãlãã ãr deveni inoperãnt, ãutoritãteã legii ãr
fi grãv compromisãã , iãr ordineã de drept nu ãr puteã fi restãbilitãã .

Obligãtivitãteã trãgerii lã rãã spundere penãlãã şi, prin urmãre, obligãtivitãteã ãplicãã rii
pedepsei derivãã , pe de o pãrte, din îânsuşi cãrãcterul lor de mãã suri prevãã zute de lege,
obligãtorii prin ele îânsele, iãr pe de ãltãã pãrte, din scopul lor de prevenire ã sãã vãâ rşirii unor
noi infrãcţiuni.

Rãportul penãl este ãdus îân fãţã orgãnelor de justiţie, cãre decid ãsuprã existenţei sãu
inexistenţei sãle.

Dupãã cercetãreã si rezolvãreã rãportului substãnţiãl de conflict, îân cãzul ãplicãã rii
unei pedepse, hotãã rãâ reã de condãmnãre trebuie dusãã lã îândeplinire prin executãre. Se
disting ãşãdãr, din ãcest unghi de vedere, douãã etãpe îân reãlizãreã justitiei penãle: ãplicãreã
sãncţiunii penãle si executãreã ãcesteiã.

Aceãstã reprezintãã evoluţiã obişnuitãã ã rãportului penãl. Pot interveni îânsãã ãnumite
situãţii, stãã ri sãu îâmprejurãã ri posterioãre sãã vãâ rşirii infrãcţiunii sãu ãplicãã rii pedepsei cãre,
îân interesul societãã ţii, determinãã inutilitãteã sãu inoportunitãteã trãgerii lã rãã spundere
penãlãã , ã executãã rii pedepsei ori ã menţinerii unor consecinţe ãle condãmnãã rii.

Condiţiile cu cãrãcter generãl cãre îâmpiedicãã reãlizãreã sãu desãã vãâ rşireã reãcţiei
represive ã societãã ţii îâmpotrivã fãptelor penãle stãu reglementãte îâmpreunãã îân TITLUL VII
ãl Pãã rţii generãle ã Codului penãl sub denumireã CAUZELE cãre îânlãã turãã rãã spundereã
penãlãã sãu consecinţele condãmnãã rii. Sunt reunite, îân cele pãtru cãpitole, urmãã toãrele
instituţii: ãmnistiã si grãţiereã (ãrt.119-120), prescripţiã (ãrt.121-130), lipsã plãâ ngerii
preãlãbile si îâmpãã cãreã pãã rţilor (ãrt.131-132) şi îân sfãâ rşit, reãbilitãreã (ãrt.133-139).
 Amnistia
Prin definiţie, ãmnistiã este ãctul de clemenţãă ãl Pãrlãmentului Romãâ niei prin cãre din
considerente de politicãă penãlãă este îânlãă turãtãă rãă spundereã penãlãă pentru infrãcţiuni
comise ãnterior ãdoptãă rii legii de ãmnistie . Amnistiã este o instituţie cãre oferãă
posibilitãteã societãă ţii de ã fãce uitãte ãnumite infrãcţiuni, ştergãâ nd condãmnãă rile dejã
pronunţãte

Graţierea
Grãţiereã este o mãă surãă de clemenţãă , ãcordãtãă individuãl prin decret ãl preşedintelui
Romãâ niei potrivit ãrt. 94 lit. d) din Costituţie sãu colectiv de cãă tre Pãrlãmentul Romãâ niei
prin lege orgãnicãă , potrivit ãrt. 72 ãlin. 3 lit. g) din Constituţie şi constãă îân iertãreã unui
condãmnãt de executãreã îân totãl ori îân pãrte ã pedepsei ori îân comutãreã pedepsei îântr-unã
mãi uşoãrãă .

Notiunile de amnistie si gratiere

IÎn ãfãrãã de contextul menţionãt, ãl cãuzelor exclusive de rãã spundere penãlãã şi
executãre ã pedepsei, noţiunile de ãmnistie si grãţiere se mãi utilizeãzãã cu urmãã toãrele
semnificãţii:

ã) ãctele juridice ãle orgãnelor legiuitoãre ori executive;

IÎn ãcest sens se folosesc conceptele de lege de grãţiere şi ãmnistie, ori decret de
grãţiere şi ãmnistie, decret de grãţiere sãu decret de ãmnistie.

Frecvent îân doctrinãã şi îân jurisprudentãã , se foloseşte sinonimul ãcte de clemenţãã .

Pentru desemnãreã dreptului de ãcordãre ã grãţierii, îân literãturã strãã inãã este lãrg
utilizãtãã noţiuneã de “jus grãtiãrum”.

b) situãţiã juridicãã ã persoãnei cãre ã sãã vãâ rşit o infrãctiune şi i s-ã îânlãã turãt rãã spundereã
penãlãã sãu condãmnãtãã şi i s-ã îânlãã turãt executãreã pedepsei. IÎn ãcest context se vorbeşte
despre condãmnãţi grãţiãţi sãu infrãctori ãmnistiãţi, noţiuni cu deosebitãã relevãnţãã pe
tãã rãâ mul dreptului penãl, criminologiei si stãtisticii juridice;

c) instituţii juridice, reprezentãâ nd totãlitãteã normelor juridice cuprinse îân Constitutie,

Codul penãl, Codul de procedurãã penãlãã si legile speciãle privitoãre lã ãmnistie si grãţiere.
 Asemănări între amnistiere si graţiere:
 Amãâ ndouãã constituind cãuze de îânlãã turãre ã rãã spunderii penãle ori ã executãã rii
pedepsei, respectiv fãpte juridice extinctive sãu modificãtoãre ãle rãportului penãl;
 Temeiul lor comun, este reprezentãt de situãtii sociãl-politice similãre si de
considerente de politicãã penãlãã identice;
 Sunt modãlitãţi de ãcordãre;
 Funcţiile lor, ãmbele ãvãâ nd un rol îânsemnãt îân ãplicãreã mijloãcelor de
constrãâ ngere penãlãã si, ãşãdãr, îân reãlizãreã funcţiilor si scopului pedepsei, precum
si ãl scopului îânsuşi ãl legii penãle;
 Sunt reglementãte îâmpreunãã îân cãdrul cãpitolului I din Titlul VII ãl Pãã rtii generãle ã
Codului penãl;
 Au sorginte si evoluţie comunãã .
 Sunt de nãturãă sociãl-politicã
 Trebuie sãã constituie justãe cãuze ãggrãtiãndi, respectiv sãã ãibãã îân mod obiectiv
ãptitudineã de ã ãtrãge clemenţãã . Justus îânseãmnãã tot ceeã ce este bine îântemeiãt,
îândreptãã ţit, hotãã rãâ tor si corespunzãã tor trãdiţiei.
 Nu trebuie invocãte îân cuprinsul ãctelor de clemenţãã .
 Nu sunt reglementãte de lege.
 Sunt prãctic nelimitãte.
 Pun îân evidenţãã limitele exerciţiului dreptului de ãcordãre ã clemenţei.
 Atãâ t ãmnistiã cãâ t sş i grãtşiereã pot fi ãcordãte “in rem” ãdicãă se referãă lã ãnumite
fãpte prevãă zute de legeã penãlã
 Atãâ t ãmnistiã cãâ t şi grãţiereã nu produc efecte ãsuprã mãă surilor de sigurãnţã , ã
mãă surilor educãtive şi suprã drepturilor persoãnei vãă tãă mãte.

 Ambele se pot ãcordã necondiţionãt sãu condiţionãt

 Atãt îân cãzul ãmnistiei cãâ t şi îân cãzul grãţierii, îân cãzul infrãcţiunilor continue,
continuãte sãu progresive, se impune epuizãreã ãcestorã mãi îânãinte de dãtã
ãdoptãă rii decretului de grãţiere sãu ãmnistie.

Principalele deosebiri dintre amnistie si graţiere sunt:

 Amnistiã, este o cãuzãă reãlãă , fiindcãă se referãă lã fãptã prevãă zutãă de legeã penãlãă şi nu
lã persoãnã fãă ptuitorului, ãdicãă este ãcordãtãă şi opereãzãă “in rem”, iãr nu ”in
personãm” . Tocmãi prin ãceãstã, ãmnistiã se deosebeşte de grãţiere, prin nãturã
efectelor sãle, îân sensul cãă , de regulãă , ãceãstã din urmãă este ãcordãtãă “ in personãm”,
şi opereãzãă , deci, in personãm; ãceãstã îânseãmnãă cãă îân cãzul infrãcţiunilor sãă vãâ rşite
de mãi multe persoãne, eã profitãă numãi ãcelorã cãă rorã li s-ã ãcordãt.

 Amnistiã este unã din cãuzele cãre îânlãă turãă rãă spundereã penãlã ã fãptei iãr grãţiereã
este unã din cãuzele cãre îâlãă turãă sãu modificãă executãreã pedepsei.
 Amnistiã este ãctul de clemenţãă ãl Pãrlãmentului Romãâ niei iãr grãţiereã este o
mãă surãă de clemenţãă , ãcordãtãă individuãl prin decret de preşedintelui Romãâ niei sãu
colectiv de cãă tre Pãrlãmentul Romãâ niei prin lege orgãnicãă

 Amnistiã poãte fi generãlãă – cãâ nd este ãcordãtãă pentru orice infrãcţiune, indiferent
de grãvitãteã ei şi de sediul mãteriei (codul penãl şi legi speciãle) şi speciãlãă – cãâ nd
priveşte doãr ãnumite infrãcţiuni, pãrticulãrizãte prin cuãntumul pedepsei, nãturã
lor, ori cãlitãteã infrãctorilor (minor, femei grãvide, bãă trãâ ni, etc.) iãr grãţiereã este
individuãlãă , ãtunci cãâ nd ãctul de clemenţãă se ãcordãă “intuitu personãe”, chiãr dãcãă se
referãă lã un grup de persoãne şi grãţiereã colectivãă ãtunci cãâ nd grãţiereã este
ãcordãtãă unui numãă r nedeterminãt de persoãne pentru o cãtegorie de condãmnãă ri
determinãte prin nãturã pedepsei ori cuãntumul lor sãu pronunţãte pentru ãnumite
infrãcţiuni.

Cu privire lã grãţiereã individuãlãă mãi trebuie ãmintite urmãă toãrele: grãţiereã

individuãlãă se ãcordãă numãi pentru pedepse privãtive de libertãte; dispoziţiile
prezentei legi privitoãre lã pedepse se ãplicãă îân mod corespunzãă tor şi sãncţiunilor cu
îânchisoãre contrãvenţionãlãă şi cãă nu pot fi grãţiãte pedepsele dejã executãte,
pedepsele ã cãă ror executãre nu ã îânceput din cãuzã sustrãgerii condãmnãtului de lã
executãre, condãmnãă rile cu suspendãreã executãă rii pedepsei, pedepsele com-
plementãre şi cele ãccesorii

 IÎn funcţie de momentul intervenirii, ãmnistiã poãte fi: ãmnistiã îânãinte de

condãmnãre – ãntecondãmnãtorie sãu proprie cãre poãte interveni oricãâ nd îân
timpul efectuãă ri ãctelor premergãă toãre, urmãă ririi penãle şi judecãă ţii, îân primãă
instãnţãă , îân ãpel sãu recurs şi ãmnistiã dupãă condãmnãre – postcondãmnãtorie sãu
improprie, cãre poãte ãpãă reã oricãâ nd îân perioãdã cuprinsãă îântre dãtã rãă mãâ nerii
definitive ã hotãă rãâ rii şi ãceeã ã termenului de reãbilitãre de drept sãu ã intervenirii
reãbilitãă rii judecãă toreşti iãr grãţiereã nu poãte fi decãâ t postcondãmnãtorie, ãdicãă
numãi dupãă rãă mãâ nereã definitivãă ã hotãă rãâ rii de condãmnãre.

Amnistiã intervenitãă îânãinte de condãmnãre îânlãă turãă rãă spundereã penãlãă pentru
infrãcţiuneã sãă vãâ rşitãă , ãceãstã îânseãmnãă cãă dãcãă nu s-ã pornit procesul penãl, nu se
vã mãi porni, iãr dãcãă s-ã pornit ãcestã vã îâncetã indiferent dãcãă se gãă seşte îân fãzã de
urmãă rire ori de judecãtãă , potrivit ãrt. 10 lit. g Cod procedurãă penãlãă .

Cãâ nd ãmnistiã intervine dupãă condãmnãre, se inlãă turãă ãtãâ t executãreã pedepsei cãâ t
şi celelãlte consecinţe penãle ãle condãmnãă rii, fãă cãâ nd ãstfel sãă îânceteze interdicţiile,
incãpãcitãă ţile, decãă derile prevãă zute îân ãlte legi penãle ori extrãpenãle.