TEMA NR.

1 Finanțe

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE I

Să se comenteze următorul text:

“Dacă înțelegem un adevăr elementar, acela că statul - ca și alte resurse valoroase - este o resursă
limitată, ajungem la concluzia capitală că trebuie sa utilizăm această resursă optim, adică să o
folosim pentru rezolvarea problemelor esențiale în care statul nu poate fi substituit: crearea și
consolidarea unui cadru legislativ adecvat, preocuparea pentru stabilitatea și convertibilitatea
monedei naționale, pentru furnizarea unor bunuri pe care piata fie nu le poate oferi (apărarea
națională, armonia și echitatea socială), fie le oferă în cantitate insuficientă. Aici se manifestă
competențele firești ale statului.” (Leszek Balcerowicz, Libertate și dezvoltare, Editura
Compania, București, 2001, p. 142)

Statul este o instituție suprastructurală, instrument principal de organizare politică și

administrativă, se preocupă de bunăstarea comunităţii făcând apel la bugetul public sau, într-o
viziune mai largă, la finanţele publice. Acestea din urmă oferă statului mijloacele financiare
necesare protecţiei (fizice, legale, în afaceri) comunităţii.
Statul este participant direct la activităţile economice. El reglementează, dar şi derulează
activităţi economice proprii.
Statul are funcție protectivă care se referă la menținerea ordinii sociale și a domniei legii,deci
la aplicarea legii împotriva furtului,fraudei și a folosirii nelegitime a violenței.Acțiunea
protectivă a statului se concretizează în acte legislative privind drepturile de proprietate și
aplicarea contractelor, în diferite reglementări privind siguranța publică.
Fiind o organizație care își exercită autoritatea asupra unui teritoriu și populației, la fel ca și
resursele umane și naturale aferente spațiului are caracteristică principală ,dacă statul e văzut ca
și resursă, faptul că e limitat ca volum. Luînd în cosiderare această caracteristică, statul ar trebui
folosit pentru rezolvarea situațiilor în care nu poate fi substituit de nci o alta instituție: crearea
cadrului legislativ și consolidarea lui, stabilitatea și convertabilitatea monedei naționale,
furnizarea de bunuri care nu se gasesc pe piață( apărare națională,armonie și echitate socială).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II

Să se comenteze următoarele texte: "Piața - și, într-un sens mai larg, ansamblul mecanismelor
comerciale – poate funcționa numai în sfera ace1or produse și servicii ce pot fi transferate - deci
și vândute - individual unor cumpărători. Aceste bunuri sunt numite în teoria economică “bunuri
private” și reprezintă majoritatea obiectelor utile oamenilor. Există însă, așa cum am arătat, și

1
altfel de bunuri, numite publice, ce nu pot fi transferate și folosite individual, cum ar fi apărarea
națională sau iluminatul public. Cei care le produc trebuie susținuti prin impozite, iar cantitatea
de bunuri care le revine este în mod necesar stabilită în sistemul politic și depinde de caracterul
acestuia." (Leszek Balcerowicz, Libertate și dezvoltare, Editura Compania, București, 2001, p.
151)

În cadrul pieței prin intermediul actului de vânzare cumpărare se accesează diferite bunuri
economice.Bunurile private sunt sfera acelor produse și servicii ce pot fi vândute individul
oamenilor și reprezintă majoritatea obiectelor utile. Bunuri publice,spre deosebire de cele private
, nu pot fi transferate și folosite individual. Cele mai concludente exemple de bunuri publice sunt
apărarea națională și iluminatul public, care nu pot fi cumparate individual,dar care sunt utile.
Nefiind bunuri pe care oameni le pot cumpara individual, achitarea lor se face prin impozit, pe
care cumparătorii îl plătesc statului. Bunurile ce le revin celor care produc bunurile naționale și
cantitatea este hotărât de sistemul politic ,care este parte integrantă a statului. Sistemul politic
decide cantitatea de bunuri naționale ,în funcție de caracterul acestuia,
Sistemul de piață liberă nu este eficient în oferirea de bunuri publice deoarece produsele nu pot
fi oferite individual și în cantitatea necesară. Iluminatul public,de exemplu, nu poate fi oferit
doar trecătorilor și doar cat au nevoie.În țările puțin dezvoltate economic alocarea resurselor
necesare pentru producerea de bunuri publice se face de către guvern, iar în țările dezvoltate
economic, bunurile publice sunt produse de entități private și sunt plătite de guvern pe baza unor
contracte.
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE III
Să se comenteze următorul text:
"La alcătuirea bugete1or, regula este simplă: cheltuielile globale nu trebuie definite prin
însumarea nevoilor diverselor ramuri, ci prin identificarea posibilităților de finanțare reală, având
grijă ca mărimea impozitelor să nu devină un obstacol în calea dezvoltării. Definirea cheltuielilor
în funcție de necesități nu poate duce decât la un deficit imens. La rândul său, acesta generează o
creștere a inflației, care alterează valoarea reală a sumelor alocate și face ca întreaga economie să
intre în criză, deoarece la scara întregii țări nu se poate obține cu forța o creștere constantă a
salariilor mici și nici nu poate fi mărită prin emisiune de monedă valoarea reală a cotelor (n.n.
sumelor) de la buget." (Leszek Balcerowicz, Libertate și dezvoltare, Editura Compania,
București, 200 l, p. 161)

La alcătuirea bugetului unui stat trebuie să se țină cont de posibilitățile de finanțare reale, făra
ca impozitele să devina greu de supotat de către cetățeni, și nu de nevoile diverselor ramuri.
Nevoile întotdeauna sunt mai mari decât bugetul alocat, deci dacă calcularea bugetului s-ar face
in funcție de nevoi , se ajunge la un deficit, care generează  creșterea inflației,dificultăți la
achitarea datoriilor externe, o criză valutară dar și alte fenomene nedorite ce influențează negativ
procesul de stabilizare macroeconomică și respectiv progresul economic. O creștere economică
nu se poate obține forțat, nici prin creșterea salariilor și nici prin emisiune de monede care nu au
acoperire reală.
Definirea cheltuielilor în funcție de necesități nu poate duce decât la un deficit imens.

2
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV

Să se comenteze următorul text: “Bugetarea, fie publică, fie privată, individuală sau
organizațională, implică alegeri între cheltuieli posibile. Întrucât nimeni nu dispune de resurse
nelimitate, oamenii bugetează tot timpul.” (Irene S. Rubin, The politics of public budgeting.
Getting and spending, 5th edition, CQ Press, Washington, 2006, pag. 3)

Bugetul este,pe scurt, o listă cu toate veniturile si cheltuielile. Bugetarea indiferent de forma

ei,publică,privată,individuală sau organizaționala , implica alegerea între cheltuielile posibile ale
participantului în funcție de venituri.  Știind că resursele bugetare sunt limitate ca și volum ,orice
bugetar,indiferent de forma lui, tot timpul trebuie să aleagă între cheltuielile posibile, astfel încât
să nu depășească veniturile.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE V

Să se rezolve problemele următoare:

1. Se cunosc următoarele date privind evoluţia veniturilor publice totale al unei ţări “X”:

Indicatori Unitate de masura Anul I Anul II

Venituri publice totale mld. u.m 58.437,4 74.044.2
Indicele prețurilor %, cu bază în lanț 114,1 109,3
(dec./dec.an anterior
PIB mld.um. 197.600 243.371,1

Se cere să se determine:
a) volumul veniturilor publice totale în în expresie reală (preţuri constante ale anului 0);
b) ponderea veniturilor publice totale în PIB;
c) modificarea absolută în expresie nominală, respectiv în expresie reală, a veniturilor publice
totale;
d) modificarea relativă în expresie nominală, respectiv în expresie reală, a veniturilor publice
totale;
e) modificarea ponderii veniturilor publice totale în PIB;
f) indicatorul de corespondenţă dintre modificarea veniturilor publice totale şi modificarea PIB;
g) elasticitatea veniturilor publice totale în raport cu PIB

a). VPT1n=58.437,4 mld.u.m

VPT2n=74.044,2 mld.u.m

3
 V 1n 58.437,4
= =51.215, 95
VPT1r = Ip1 114 ,1% mld.

V 2n 74 .044,4
= =67.744
VPT2r = Ip2 109 ,3% mld.

VPT 1n 58 . 437 , 4
%VPT 1 PIB = ×100= ×100=29 ,57
b). PIB 1 197 . 600 %

VPT 2n 74 .044 ,2
%VPT 2 PIB= ×100= ×100=30 , 42
PIB 2 243 . 371 ,1 %

c).
ΔVPTn=VPT 2 n−VPT 1n =74 . 044 , 2−58 . 437, 4=15 . 606 ,8 mld.um.
ΔVPTr=VPT 2 r −VPT 1r =67 .744−51 .215 , 95=16 .528 , 05 mld.um.

VPT 2 n−VPT 1n 15 . 606 , 8

% VPT 2/1 n = ×100= ×100=26 , 71 %
d). VPT 1n 58 . 437 , 4

VPT 2 r −VPT 1 r 16 .528 , 05

% VPT 2/1 r = ×100= ×100=32, 27 %
VPT 1 r 51. 215 , 95

VPT 2 VPT 1
Δ% VPT= ∗100− ×100=30 , 42 %−29 , 57 %=0 , 85 %
e). PIB 2 PIB1
Ponderea veniturilor publice în PIB a crescut în anul 2 față de anul 1 cu 0,85%

VPT 2 74 . 044 , 2
VPT 1 58 . 437 , 4 1 , 27
I VP/ PIB= = = =1 , 03
PIB 2 243 .371 , 1 1 , 23
PIB 197 .600
f). 1 >1
Volumul veniturilor publice s-a modificat într-un ritm mai mare față de mărimea PIB.

VPT 2 −VPT 1 15 . 606 , 8

VPT 1 58 . 437 , 4 0 , 2671
KeVP/ PIB = = = =1 ,1533
PIB 2 −PIB 1 45. 771 ,1 0 , 2316
PIB 197 . 600
g). 1 >1

4
Veniturile sunt elastice în raport cu PIB , creșterea lor procentuală fiind mai mare decât a PIB

2. Se dau următoarele date privind situaţia unei ţări:

Indicatori Unitate de masură Anul I Anul II

Venituri publice totale mld.u.m. 87.629,4 106.885,1
Populația totală mil.pers 21,61 21,50
Curs de schimb u.m./euro 3,91 4,44

Să se determine:
a) modificarea absolută în expresie nominală a veniturilor publice totale;
b) modificarea relativă în expresie nominalăa veniturilor publice totale;
c) volumul veniturilor publice totale medii pe locuitor, exprimat în u.m. naţionale, respectiv în
USD;
d) modificarea nivelului mediu al veniturilor publice totale exprimat în u.m. naţionale/loc.,
respectiv în USD/loc.

a).
ΔVPT n =VPT 2 n −VPT 1n =106 . 885 ,1−87 .629 ,4=19.255 ,7

VPT 2 n−VPT 1n 19 . 255 ,7

%ΔVPT 2/1 n= ×100= ×100=21 ,97 %
b). VPT 1 n 87 . 629 , 4

VPT 1n 87 . 629 , 4 mld . um

VPT 1um/loc = = =4 . 055. 039 , 33um/loc
c). N 1 21 ,61 mil .loc

VPT 2 n 106 . 885 ,1 mld .um

VPT 2 um/loc = = =4 . 971. 400 um/loc
N 2 21 , 50 mil. loc

VPT 1 um/loc 4 . 055. 039 , 33 um/loc

VPT 1 euro/loc= = =1 . 037. 094 , 46 euro/loc
Cs1 3 , 91um/euro

VPT 2 um/loc 4 . 971 . 400um/loc

VPT 2 euro/loc = = =1 .119. 684 , 68 euro/loc
Cs 2 4 , 44 euro/loc
VPT 2 VPT 1
ΔVPT um/loc = − =4 . 971 . 400−4 . 055 .039 , 33=916 .360 , 67 um/loc
d). N2 N1

5
 VPT 2 um/loc VPT 1um/loc
ΔVPT euro /loc = − =1 . 119.684 , 68−1 .037 . 094 , 46=82 . 590 ,22 euro/loc
Cs 2 Cs 1