ETICĂ ŞI INTEGRITATE ACADEMICĂ

  
   Buna conduită în activitatea academică implică o bună conduită în cercetare ştiinţifică
şi în activitatea universitară şi se bazează pe un ansamblu de norme de bună conduită şi de
proceduri destinate respectării acestora. Aceste norme de bună conduit sunt cuprinse în
principal în Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, Legea
nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi
inovare, Legea nr. 1/2011 educaţiei naţionale; dar şi în Legea nr. 64/1991 privind brevetele
de invenţie, în Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările

I.NORME DE DREPT MATERIAL

I.A.În activitatea de cercetare există 5 categorii de norme de bună conduită:

1.) norme de bună conduită în activitatea ştiinţifică. Abaterile de la aceste normele

(în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale) includ:

a) confecţionarea de rezultate sau date (raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt
rezultatul real al unei activităţi de cercetare-dezvoltare) şi prezentarea lor ca date
experimentale, ca date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date
sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;

b) falsificarea (raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite;

manipularea reprezentărilor sau a ilustraţiilor; alterarea aparatului) de date experimentale, de
date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori de date sau rezultate
obţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;

c) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii de cercetare-dezvoltare a altor

persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile de cercetare-dezvoltare,
prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a
documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanţelor
organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea
sau finalizarea activităţilor de cercetare-dezvoltare.

2) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi

popularizare ştiinţifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanţare depuse în cadrul

1
competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice. Abaterile de la aceasta categorie
de normele (în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale) sunt reprezentate
de:

a) plagiatul (expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode
ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a
menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale). Ordinul MENCS nr.
3485/2016 instituie pentru programele antiplagiat următoarele condiţii: verificarea cu baze
deţinute de dezvoltator; verificarea cu internetul; realizarea unei baze proprii şi permiterea
contrastării cu aceste documente; încărcarea şi verificarea fişierelor în formate: *.doc, *.docx,
*.pdf;recunoaşterea caracterelor româneşti; generarea unor rapoarte de analiză care să
conţină:numele software-ului utilizat; data la care a fost generat raportul; fragmentele/zonele
similare din documentul verificat marcate sugestiv, fie prin culoare şi trimitere la link, fie
încadrate într-un chenar şi însoţite de linkul către sursa suspectă, fie prin afişarea comparativă
a fragmentelor similare însoţite de numele sursei); şi recunoaşte software-urile: iThenticate;
Turnitin; Plagiarism detector + PDAS (PDAS - Plagiarism Detector Accumulator Server);
Safe Assign; SEMPLAG; www.sistemantiplagiat.ro.

b) autoplagiatul (expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode
ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi
autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale);

c) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori care
nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori excluderea unor coautori care au contribuit
semnificativ la publicaţie;

d) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane fără acordul
acesteia;

e) publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate, ipoteze, teorii ori
metode ştiinţifice nepublicate;

f) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare, în dosarele de

candidatură pentru abilitare, pentru posturi didactice universitare ori pentru posturi de
cercetare-dezvoltare.

2
 3) norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare
instituţională a cercetării-dezvoltării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare-
dezvoltare obţinute prin acţiuni din cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi
Inovare şi de evaluare de persoane în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii,
distincţii, sporuri, atestate sau certificate în activitatea de cercetare-dezvoltare. Pentru
aceastaă categorie abaterile (în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale)
cuprind:

a) nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese în realizarea sau participarea la evaluări.

prevăzute în regulamentele de organizare şi funcţionare a organelor autorităţilor publice
centrale sau locale, cu ori fără personalitate juridică, ce coordonează competiţii, concursuri
sau evaluări în domeniul cercetării-dezvoltării, în alte acte normative aplicabile respectivelor
proceduri de evaluare, inclusiv în pachetele de informaţii ale competiţiilor de proiecte, cu
respectarea reglementărilor legale în vigoare. Însă, în temeiul legii o persoană nu poate
participa în mod direct, ca expert evaluator, sau indirect, prin luarea de decizii nominale de
selecţie directă ori excludere a experţilor evaluatori însărcinaţi cu evaluarea unei instituţii,
unui proiect, unei oferte sau unui candidat, dacă respectiva persoană face parte din lista de
personal a instituţiei, proiectului ori a ofertei evaluate sau a altor proiecte ori oferte depuse
spre finanţare în cadrul aceleiaşi linii de finanţare, licitaţii sau cereri de ofertă ori dacă se află
în următoarea relaţie cu candidatul sau cu persoanele din lista de personal a proiectelor,
ofertelor ori instituţiilor evaluate: sunt soţi, afini sau rude până la gradul al III-lea inclusiv.

b) nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;

c) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială,

orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de discriminare, cu excepţia
măsurilor afirmative prevăzute de lege.

4) norme de bună conduită în funcţiile de conducere în activitatea de cercetare-

dezvoltare. Abaterile de la aceste normele de bună conduită (în măsura în care nu constituie
infracţiuni potrivit legii penale) includ:

a) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor

persoanelor din subordine;

b) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din
proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;

3
c) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor
persoanelor din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii
materiale pentru soţi, afini ori rude până la gradul al III-lea inclusiv;

d) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate
asupra persoanelor din subordine;

e) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a Consiliului
Naţional de Etică, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea de
cercetare-dezvoltare din subordine;

f) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună

conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare prevăzute în Legea nr. 206/2004 şi Legea nr.
1/2011, în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi
funcţionare a instituţiilor de cercetare-dezvoltare, respectiv în cartele universitare, după caz,
inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către
Consiliul Naţional de Etică.

5) normele de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane,

evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului
ecologic.

De asemenea reprezintă complicitate la abateri de la buna conduită în cercetarea

ştiinţifică şi se sancţionează:

a) participarea activă în abateri săvârşite de alţii;

b) cunoaşterea abaterilor săvârşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică sau a Consiliului

Naţional de Etică;

c) coautoratul publicaţiilor conţinând date falsificate sau confecţionate;

d) neîndeplinirea obligaţiilor legale şi contractuale, inclusiv a celor aferente contractului de

mandat sau contractelor de finanţare, în exercitarea funcţiilor de conducere ori de coordonare
a activităţilor de cercetare-dezvoltare.

  I.B.În activitatea de universitară există 3 categorii de abateri grave de la normele de bună

conduită:

1.)plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori;

4
2.) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;

3.) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare.

  II.NORME DE PROCEDURĂ

II.1.Procedura de stabilire a abaterilor în activitatea de cercetare ştinţifică

1.1.Organul jurisdictional

a.)Oraganul jurisdictional de fond este Comisia de etică înfiinţată pe lângă consiliul

ştiinţific sau consiliul de administraţie a fiecărei unităţi sau instituţie care face parte din
sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, care conduce programe de cercetare-dezvoltare sau
care asigură valorificarea rezultatelor sunt responsabile pentru respectarea normelor şi a
valorilor etice în cercetare-dezvoltare. Componenţa ei este propusă de consiliile ştiinţifice sau
administraţie şi aprobtă prin ordinul al conducătorului instituţiei. Comisia de etică are două
atribuţii:
a) urmăreăte în cadrul unităţilor sau al instituţiilor respectarea codurilor de etică specifice
domeniului; 
b) numeşte comisii de analiză pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare aduse în atenţia lor în urma sesizărilor sau pe
bază de autosesizare.

b.) Organul jurisdictional de control devolutiv este Consiliul Naţional de Etică a

Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării înfiinţat exlege fără personalitate
juridică pe lăngă Ministerul Cercetării şi Inovării. Componenţa şi regulamentul de
funcţionare sunt reglementate prin Ordinul MCI nr.211/2017.

Consiliul este format din 19 membrii cu un mandate de 4 ani (ce poate fi reînoite o
singura data) şi trei atribuţii: a) participarea la şedinţele de lucru şi activităţile din cadrul
CNECSDTI;b) respectarea normelor etice şi de deontologie profesională; c) îndeplinirea
sarcinilor ce le revin ca urmare a calităţii de membru al CNECSDTI.

Consiliul este care condus de un birou executiv format din doi vicepreşedinţi şi
preşedinte cu următoarele atribuţii: a) conduce şedinţele de lucru în plen ale CNECSDTI şi
ale biroului executiv.b) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor CNECSDTI, pe baza propunerilor
biroului executiv, ordinea de zi putând fi modificată prin votul membrilor CNECSDTI, la

5
cererea oricărui membru al CNECSDTI;c) asigură comunicarea hotărârilor, avizelor,
recomandărilor şi documentelor elaborate de CNECSDTI către ministrul cercetării şi
inovării;d) reprezintă CNECSDTI în relaţia cu ministrul cercetării şi inovării;e) reprezintă
CNECSDTI în relaţia cu terţii, conform mandatului acordat de către ministrul cercetării şi
inovării.

Consiliul are următoarele atribuţii: ) elaborează şi propune spre aprobare conducerii

MCI regulamentul de organizare internă al CNECSDTI, denumit în continuare ROI; b)
monitorizează aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale referitoare la normele de etică şi
deontologie în cercetare de către unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare-
dezvoltare şi inovare, denumit în continuare sistemul CDI, precum şi de către personalul de
cercetare-dezvoltare; c) elaborează rapoarte cu analize, opinii şi recomandări în legătură cu
problemele de natură etică ridicate de evoluţia ştiinţei şi a cunoaşterii şi cu etica şi
deontologia profesională în activitatea de cercetare-dezvoltare, pe care le supune spre
aprobare conducerii MCI;d) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună
conduită, în urma sesizărilor/contestaţiilor primite sau prin autosesizare;e) emite hotărâri cu
privire la cazurile pe care le analizează şi în cazul în care au fost constatate abateri, numeşte
persoana sau persoanele fizice şi/sau juridice vinovate de respectivele abateri şi stabileşte
sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii; f) propune modificări ale Codului de etică
şi deontologie profesională al personalului din cercetare-dezvoltare; g) elaborează şi face
propuneri cu privire la coduri de etică pe domenii ştiinţifice, cu privire la cele mai bune
practici internaţionale pentru depistarea şi combaterea plagiatului, pe care le propune spre
aprobare conducerii MCI; h) propune MCI reglementări pentru evaluarea plagiatelor, pe baza
experienţei şi a cazuisticii/legislaţiei etc.; i) elaborează anual un raport de activitate pe care îl
supune spre aprobare conducerii MCI; j) colaborează cu structuri şi organisme naţionale şi
internaţionale cu responsabilităţi similare; k) colaborează în realizarea atribuţiilor sale cu alte
organisme consultative ale MCI şi ale Ministerului Educaţiei Naţionale; l) îndeplineşte şi alte
atribuţii din domeniul său de competenţă, stabilite de către MCI.

1.2.Regulile de procedură

Procedura în faţa comisiei de etică este iniţiată printr-o sesizare scrisă (iniţiată de
persoane fizice sau juridice cunoscute) ori în urma autosesizării. Comisia de etică păstrează
confidenţială identitatea autorului sesizării, conform procedurilor detaliate în Codul de etică.
Comisia de analiză elaborează un raport care se aprobă de către comisia de etică, se comunică

6
autorului sesizării în scris şi se face public pe site-ul web al instituţiei în termen de 45 de zile
calendaristice de la primirea sesizării; în cazul constatării unor abateri de la normele de bună
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, raportul numeşte persoanele vinovate şi
stabileşte una sau mai multe dintre sancţiuni Raportul comisiei de analiză este avizat de
către consilierul juridic al instituţiei. Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea
comisiei de analiză revine instituţiei. În cazul în care o contestaţie nu a fost înaintată către
Consiliul Naţional de Etică în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării sancţiunile
stabilite de comisia sunt puse în aplicare de către conducătorul instituţiei sau de către
consiliul de administraţie, după caz, în termen de 45 de zile calendaristice de la data
comunicării raportului.

Procedura în faţa Consiliul Naţional de Etică este iniţiată fie prin autosesizare fie prin
sesizare sau contestaţie următorele situaţii: a) dacă prima etapă a produs un raport în termen
de 45 zile şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori
electronic, după raportul elaborat în cadrul primei etape; b) dacă prima etapă nu a produs un
raport în termen de 45 zile. Pe perioada analizei Consiliului Naţional de Etică, instituţia sau
instituţiile vizată/vizate de sesizare ori de contestaţie pune/pun la dispoziţia Consiliului
Naţional de Etică orice date, documente sau probe materiale cerute de acesta. Consiliul
Naţional de Etică elaborează un raport în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la
data primirii sesizării sau a contestaţiei prevăzute la alin. (2) ori de la data autosesizării;
raportul conţine hotărârea argumentată privind existenţa unei sau unor abateri de la buna
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, precum şi identificarea persoanelor vinovate şi
sancţiunile propuse, dacă este cazul; raportul se face public pe site-ul web al Consiliului
Naţional de Etică.

1.3.Sancţiuni

Pentru abaterile de către comisia de etică, conducerea unităţii sau instituţiei aplică una
ori mai multe dintre următoarele sancţiuni: a) avertisment scris; b) retragerea şi/sau
corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită; c)
diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de
îndrumare şi de control; d) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10
ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei
funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs; e)

7
destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare; f) desfacerea
disciplinară a contractului de muncă.

Pentru abaterile constatate de către Consiliul Naţional de Etică, acesta stabileşte

aplicarea uneia sau mai multe dintre următoarele sancţiuni: 1) avertisment scris;2) retragerea
şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită; 3)
retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;4)
destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare;5) desfacerea
disciplinară a contractului de muncă;6) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a
accesului la finanţare din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării;7) suspendarea, pe o
perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control
sau ca membru în comisii de concurs;8) îndepărtarea persoanei/persoanelor respective din
echipa de realizare a proiectului;9) oprirea finanţării proiectului;10) oprirea finanţării
proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor. Aceste sancţiuni sunt puse în aplicare în
30 de zile de către Ministerul Educaţiei Naţionale, de preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Cercetare Ştiinţifică, de Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităţilor contractante care asigură finanţarea
din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii instituţiilor de învăţământ
superior sau ai unităţilor de cercetare-dezvoltare.

II.2.Procedura de stabilire a abaterilor de etică universitară

2.1.Procedura la nivelul instituţiilor de învăţământ superior

Organul jurisdictional la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior este

comisia de etică cu cinci atribuţii: a) analizează şi soluţionează abaterile de la etica
universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului de etică şi
deontologie universitară; b) realizează un raport anual referitor la situaţia respectării eticii
universitare şi a eticii activităţilor de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului
universitar şi constituie un document public; c) contribuie la elaborarea Codului de etică şi
deontologie universitară, care se propune senatului universitar pentru adoptare şi includere în
Carta universitară; d) atribuţiile stabilite de Legea nr. 206/2004; e) alte atribuţii prevăzute de
prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii. Structura şi
componenţa comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administraţie, avizată
de senatul universitar şi aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu

8
profesional şi autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele
care ocupă vreuna dintre funcţiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ,
director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie.

Regulile de procedură prevăd că orice persoană, din universitate sau din afara
universităţii, poate sesiza Comisiei de etică universitară abateri săvârşite de membri ai
comunităţii universitare. În urma unei sesizări, comisia de etică universitară demarează
procedurile stabilite de Codul de etică şi deontologie universitară, respectiv de Legea nr.
206/2004. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării
şi îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora. Comisia de etică
universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării.

Prin hotărârile comisiei de etică universitară pot stabili pentru personalul didactic
una sau mai mute din următoarele sancţiuni: a) avertisment scris;b) diminuarea salariului de
bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;c)
suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de
control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;d) destituirea din funcţia
de conducere din învăţământ; e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă; iar pentru
studenţi latio sensu una sau mai multe din următoarele sancţiuni specific: a) avertisment
scris; b) exmatricularea; c) alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie
universitară. Aceste hotărârisunt avizate de consilierul juridic al universităţii, ir răspunderea
juridică revine universităţii.

2.2.Procedura în faţa Consiliului de Etică şi Management Universitar

Consiliul de Etică şi Management Universitar este organism consultativ al

Ministerului Educaţiei Naţionale, fără personalitate juridică, înfiinţat prin Legea nr. 1/2011 a
educaţiei naţionale şi al cărui regulament a fost aprobat prin Ordinul MEN nr. 4783/2017.

Atribuţiile Consiliului sunt următoarele: a) sprijină realizarea politicilor de etică şi

integritate în universităţi şi monitorizează punerea lor în aplicare; b) auditează comisiile de
etică din universităţi; c) prezintă, anual, un raport public privind etica universitară; d)
soluţionează sesizările privind încălcarea de către orice instituţie de învăţământ superior, de
stat sau particulară, a obligaţiilor prevăzute la art. 124 din Legea nr. 1/2011, cu modificările
şi completările ulterioare, privind respectarea legislaţiei în vigoare, a cartei proprii, a
contractului instituţional, a transparenţei decizionale şi a libertăţii academice; e) analizează şi

9
propune MEN, în cazul în care constată nerespectarea într-o universitate a obligaţiilor
prevăzute la art. 124 din Legea nr. 1/2011, revocarea din funcţie a rectorului; f) elaborează
Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare ce conţine principii şi proceduri pentru
arbitrarea litigiilor de etică universitară; g) colaborează, în cadrul activităţii de asigurare a
calităţii învăţământului superior, cu MEN, conform art. 192 alin. (1) din Legea nr. 1/2011,; h)
iniţiază şi dezvoltă activitatea de cercetare şi publicare pe probleme de etică şi integritate
universitară; i) întocmeşte, la cererea MEN, rapoarte externe de evaluare a respectării
standardelor de etică profesională în ceea ce priveşte activitatea doctorală, în conformitate cu
prevederile art. 170 din Legea nr. 1/2011; j) întocmeşte, la cererea MEN, rapoarte în cazul
constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi
de cercetare, în conformitate cu prevederile art. 299 alin. (2) din Legea nr. 1/2011.

Consiliul este format din 11 membrii cu un mandate de 4 ani: a) 3 reprezentanţi

numiţi de către Consiliul Naţional al Rectorilor; b) 3 reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei
Naţionale, numiţi de ministru;c) un reprezentant numit de către Agenţia Română de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior; d) un reprezentant numit de către Consiliul
Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior;e) un reprezentant numit de către
Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice;f) un reprezentant numit de către Consiliul
Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare;g) un reprezentant
al federaţiilor naţionale ale studenţilor. Calitatea de membru este condiţionată de calitate de
cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de conferenţiar sau de cercetător ştiinţific
II ori titluri echivalente obţinute în străinătate (mai puţin reprezentantul federaţiilor naţionale
ale studenţilor care trebuie sa fie student) şi este incompatibilă cu funcţiile: rector, prorector,
decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-
dezvoltare, proiectare, microproducţie, preşedinte al vreunei comisiilor de etică universitară
din universităţi.

Consiliul este condus de un preşedinte cu următarele atribuţii: a) aplică prevederile

prezentului regulament; b) conduce şedinţele de lucru ale Consiliului; c) stabileşte ordinea de
zi a şedinţelor de lucru ale Consiliului, pe baza propunerilor membrilor; aceasta poate fi
modificată prin vot, la propunerea oricărui membru al Consiliului; d) asigură legătura
operativă a Consiliului cu ministrul educaţiei naţionale, în vederea informării acestuia despre
activitatea Consiliului; e) reprezintă Consiliul în relaţia cu terţii şi poate fi purtătorul său de
cuvânt; f) în cazul indisponibilităţii preşedintelui, atribuţiile sale sunt preluate de
vicepreşedinte.

10
 Consiliul se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară şi analizează cazurile
referitoare la abateri de la normele de etică şi management universitar, în urma sesizărilor sau
prin autosesizare, conform legii, după ce subiectul lor a fost analizat în cadrul universităţii.
Sesizare poate fi făcută de orice persoană fizică sau juridică în legătură cu nerespectarea de
către o instituţie de învăţământ superior sau de către un membru al comunităţii universitare a
obligaţiilor prevăzute la art. 124, 128, 130, 170 şi 299 din Legea nr. 1/2011, precum şi a
prevederilor Codului de etică şi integritate universitară. Consiliul are obligaţia de a investiga
aspectele sesizate, în termen de 3 luni de la data primirii sesizării. În situaţia în care constată
încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 124 din Legea nr. 1/2011Consiliul transmite hotărârea
sa MEN în termen de 5 zile de la data adoptării acesteia. Hotărârile Consiliului sunt transmise
părţilor prin secretariatul tehnic al Comisiei.

  

  

11