Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
●Americani, englezi
– hamburger, chips
– băuturi: whisky, gin, cocteil, băuturi în amestec
– nu lipsesc untul şi pâinea prăjită
– la micul dejun consumă: ceai, cafea cu lapte, costiţă afumată (puţin prăjită), ouă ochiuri, ouă jumări,
consumatori de fulgi de cereale – ovăz, porumb – fructe sau pepene galben, grepfrut
– la dejun – gustare rece pe bază de crudităţi, fructe, preparate din peşte: somon, peşte de apă sărată,
însoţite de garnituri de legume
– la cină – „platou rece” compus din fripturi de porc, vită, brânzeturi, preparate lichide:supe, ciorbe,
consommé-uri, preparate din vânat: raţă sălbatică, iepuri; mari consumatori de paste făinoase şi pizza
– specific pentru aceste naţii este ceaiul de la ora 5 unde se servesc dulciuri într-o gamă foarte
diversificată
●Francezi
- obiceiuri general: consumul mare de crudităţi
- ordinea de preferinţă: berbec, miel, vită, vânat, peşte, fructe de mare, porc şi pasăre
- preparatele sunt înnobilate cu sosuri rafinate, mari consumatori de brânzeturi, dar şi mari producători,
consumatori de vinuri de bună calitate şi roşii, mari producători şi consumatori de şampanie şi coniac
- la micul dejun consumă: cafea cu lapte sau ciocolată cu lapte, miere şi un bogat sortiment de patiserie
- la dejun – gustări pe bază de legume urmate de peşte şi fructe de mare
- la cină: cremă, supă sau consommé-uri, urmate de peşte sau friptură cu sosuri
- consumă dulciuri de bucătărie, brânzeturi şi la sfârşit cafea, coniac şi lichior
●Germani şi austrieci
- consumatori mari de bere, rachie naturale, şnaps, vin şi jambon, supe şi mâncăruri pe bază de fructe, de
ex.: supă de cireşe, sos de mere, prune uscate, consumatori de mezeluri, cârnaţi reci şi calzi, vânat
- la mic dejun consumă ouă în combinaţie cu mezeluri şi hrean
- la dejun, gustare caldă sau rece, în compoziţia căreia avem şi peşte oceanic, supă sau consommé-uri
- preparate de bază sub formă de rasol de de vită sau pasăre însoţite de legume fierte şi hrean, fripturi din
carne tocată
- cina compusă dintr-un preparat lichid şi fripturi reci din pui, porc, peşte, brânzeturi, măsline, legume,
unt sau fripturi la grătar
- deserturi: mari consumatori de: budinci, turte şi marţipan
●Italieni
- mari consumatori de paste făinoase: spaghete, pizza; de fructe de mare şi peşte
- apreciază legumele şi verdeţurile, antipasta (gustări mici şi diversificate)
- ordine de preferinţă: berbec, vacă, miel şi porc
- la desert, fructe proaspete dar şi îngheţate cu biscuiţi mici cu multe varietăţi
- mari consumatori de vinuri demidulci şi demiseci, iar la aperitiv – martini, cinzano, campari
- la micul dejun, cafea cu lapte, ciocolată cu lapte, unt şi miere, pâine prăjită, patiserie şi sucuri de fructe
- în jurul orei 11 obişnuiesc să ia câte o gustare: tartine mici
- la dejun, gustare pe bază de ouă, supe sau ciorbe mici, urmate de preparate de bază: fripturi de vacă,
turnedouri şi escaloape
- la cină o gustare şi supă urmate de preparate de peşte şi fripturi la grătar
- pastele făinoase sunt nelipsite de la dejun şi cină
●Turişti nordici
- suedezii, norvegienii sunt mari consumatori de băuturi alcoolice, alimente
- gustări pe bază de peşte, carne de porc cu mărar, hrean şi smântână, consumatori de peşte în combinaţii
cu legume, de ex.: morun, hering, fructe de mare, custacee
1
- consumă cu plăcere carne de oaie, păsări, lactate, brânzeturi, unt, lapte bătut; în general consumă
mâncăruri grase bogate în legume
● Turişti maghiari
- consumatori de: băuturi alcoolice – pălincă; carne din toată gama, inclusiv vânat, peşte
- pregătesc mâncarea în untură şi bine condimentate, în salate nu lipsesc ceapa şi usturoiul
- preparate specifice: gulaş, fripturi cu garnitură de varză, legume şi sosuri picante
- la desert – papanaşi, clătite, fructe şi kurtos
●Turişti arabi
- consumatori de carne de oaie, berbec, vacă; nu consumă alcool, nu consumă carne de porc
- consumă legume, orez şi peşte condimentate şi aromate foarte mult, sunt producători şi consumatori de
ceai
- ceaiurile să fie aromate, din mentă, iasomie; băutura specifică – mastica
- la desert, prăjituri cu foi cu miere, migdale, alune, baclava şi sarailie, consumatori de citrice: portocale,
ananas, struguri şi smochine
● Asiaticii
- folosirea unei game diversificate şi bogate, pe bază de rădăcini de plante, flori şi
frunze de plante, consumă carne de porc în cantităţi mai mici, consumă cantităţi mari de peşte, fructe de
mare, animale mai mici: şerpi, şobolani, pisici, câini, insecte şi viermi
● Evreii
- preferă produsele proaspete, separarea produselor din carne de lactate; consumă carne de pasăre şi vacă
- nu mănâncă în sânge, vânatul poate fi consumat dacă a trăit în condiţii domestice; sunt interzise
vieţuitoarele acvatice fără solzi
- preferă prăjiturile cu un amestec de dulce-sărat şi ca băutură vinul demisec şi demidulce
●Grecii
- se aseamănă oarecum cu italienii şi nu consumă carne de porc
- consumă oaie, viţel şi păsări; folosesc lămâie, măsline şi ulei de măsline, verdeţuri
- preparatele au suc de lămâie în compoziţie, orez şi verdeţuri
- dulciuri însiropate, fructe, ex.: struguri, smochine
- consumă vinuri demiseci şi băuturi aromatice, mastică
2
Generalităţi privind ofertele culinare
si a băuturilor pentru turistii străini
Relieful geografic, conditiile climaterice precum şi pozitio narea ţării noastre pe continent a creat
condiţii specifice pentru ca bucătăria românească să-si diversifice sortimente de preparate
culinare, specialităti care au început să fie apreciate şi peste hotare. Cu toate acestea, în cazul turistului
străin trebuie să se ţină seama de specificul fiecărei naţionalităţi şi să se întocmească meniuri adecvate şi
adecvate bucătăriei fiecărui grup.
Micul dejun pentru turiştii englezi şi americani reprezintă o masă deosebit de consistentă şi este
alcătuită, în linii generale, din următoarele: minuturi de ouă, omlete simple şi combinate, ouă fierte
moi, ouă ochiuri, mezeluri, friptură rece de vitel, piept de pasăre, brânzeturi, produse lactate acide,
pâine toast sau alte specialităţi de panificaţie şi patiserie, unt, gem, dulceaţă si sucuri naturale de fructe,
meniul putând fi completat cu fulgi de cereale, preparate cu lapte şi zahăr, fructe, compoturi, nectaruri
precum si cu băuturi calde.
Dejunul va începe cu băuturi aperitive cum este whiskey-ul, ginul sau vodca înainte de servirea
gustărilor sau concomitent cu aducerea acestora, antreuri calde sau reci pe bază de ouă, legume şi
peşte prăjit, toate însotite de salate.
Dejunul va continua cu supe, consommeuri, creme de legume şi rasol din carne de vită
sau de pasăre; mai apoi se vor oferi fripturi din carne de vită însotite de sosuri reci sau de
garnituri.
Din preferinţele turiştilor englezi si americani fac parte preparatele din carne de ovine (fiartă
sau friptă) servite cu diferite sosuri, ketchup-uri, muştar şi de asemenea, piper alb şi negru.
Dejunul va fi continuat prin oferirea de deserturi din sortimentul dulciurilor de
bucătărie, prăjituri de cofetărie, budinci, sufleuri, înghetată, cafea, iar la sfârsit specialităţi de
brânzeturi si fructe.
Cina se compune din gustări reci (tranşe de friptură de viţel, pasăre sau porc), ce vor fi
însotite de garnituri din legume şi sosuri reci corespunzătoare fiecărui preparat.
Meniul pentru cină poate fi completat cu peşte la grătar servit cu sosuri acrisoare.La toate
mesele se va servi în mod obligatoriu unt.
Dintre băuturile preferate de către englezi şi americani amintim whiskey-ul, ginul, vodca,
punciurile (cocteilurile calde sau reci), vinurile de culoare galben-pai şi vinurile roşii demiseci.
La mesele servite turistilor englezi şi americani este indicat să se aseze sfeştnice cu lumânări
precum şi aranjamente florale, şi se va acorda o atentie deosebită atât modului de servire cât si
comportamentului în salon al lucrătorilor.
Caracteristica principală a bucătăriei germane constă în asocierea cărnii preparate prin diferite procese
termice cu sosuri cât mai consistente, însotite de paste făinoase, l egume si dulciuri.
In general, sunt preferate produsele de carne înăbusite si mâncărurile din legume cu sau fără carne,
grăsimea folosită fiind margarina şi untura de porc.
În unele din meniuri cartofii şi pastele făinoase atlate în structura preparatelor înlocuiesc pâinea.
Este de remarcat că sunt preferate supele consistente îngrosate cu făină şi lapte sau zeamă de oase,
folosindu-se condimente din abundentă.
Printre preferinţele turiştilor germani şi austrieci se poate enumera si peştele marin sau de
apă dulce, ce poate fi preparat sub formă de mezeluri, salate combinate, mâncăruri cu garnituri sotate
din legume sau servit cu sosuri calde sau reci ca antreuri.
Micul dejun
Meniul trebuie să conţină minuturi din ouă, mezeluri, brânzeturi, miere de albine, gem,
dulceaţă, unt, băuturi calde din cafea cu lapte.
Dintre produsele de panificaţie amintesc cornurile simple sau chiflele crocante, iar dintre băuturile
răcoritoare, sunt preferate sucurile naturale din fructe citrice.
Dejunul
Din meniu nu vor lipsi gustările reci sau calde, preparatele din peşte oceanic sau din peşte
afumat, sandwich-uri din pâine cu unt şi mezeluri afumate, ouă, tartine diverse etc. Se va continua cu
oferirea de consommeuri calde sau reci, supe cu rasol din carne de pasăre sau vită, creme de
legume, paste făinoase, orez si în special supe din fructe.
Antreurile vor fi completate cu preparate din peşte la grătar sau peste fiert, cu sos rasol din carne
de pasăre sau vită, alte sosuri şi garnituri de cartofi natur, de orez sau de legume.
Meniul pentru micul dejun se va completa, după preferinţă, cu rasoluri de bază de carne de vită
şi din pasăre, friptură de pui pane, diverse fripturi înăbusite sau la tavă însotite de legume fierte si
sos de hrean cu smântână sau sos de piure de mere.
Din bucătăria românească sunt preferate următoarele preparate: tocăniţa de pui cu cartofi
natur, pui cu roşii şi smântână, soteul de rinichi, musaca cu sos tomat, sau orice alte preparate din carne
tocată servite cu smântână, biftecuri, friptura de batal, de pasăre sau de porc pregătită la grătar sau la
cuptor.
La desert se vor oferi fructe, foietaje de patiserie, plăcinte, budinci de fructe, înghetată.
Cina
Este de preferat să se ofere diferite antreuri din salate de legume combinate cu sosuri reci,
sau antreuri alcătuite din supe cu creme.
4
Meniul va fi completat cu diferite preparate din carne de porc, de pasăre sau de berbec
pregătite la grătar, ce vor fi însotite de garnituri de legume şi sosuri cu smântână. De asemenea, se
pot oferi preparate de peşte la grătar cu sosuri reci, fiind necesar ca toate aceste preparate să fie
însotite de diverse salate din legume.
Ca desert se vor oferi prăjituri, torturi, înghetată, fructe si cafea.
Băutura preferată este berea, care se poate oferi în toate e tapele zilei, dar si anumite vinuri de soiuri
pure.
Preferinţele turiştilor nordici în alcătuirea meniurilor constă, în general, în sortimente alcătuite din
preparate de peşte, legume precum şi toate sortimentele de carne, lactate şi brânzeturi.
Caracteristica principală a acestor preparate constă în pregătirea lor prin fierbere sau
înăbusire cu unt şi smântână.
Din grupa gustărilor reci nu trebuie să lipsească găluştele cu carne, mezelurile, omletele de
toate felurile, gălbenuşurile crude cu carne tocată şi ceapă, ciupercile, fripturile, peştele afumat.
La mese se va oferi pâinea proaspătă albă cu gust dulceag de anason, chimen sau stafide, iar
sandwich-urile vor fi cât mai diverse, una din ele fiind şi iau rtul frecat cu verdeţuri; de
asemenea, se vor oferi specialităti din tocătură din carne si scrumbie afumată, toate
condimentate din abundenţă cu piper, sare, ceapă şi, după caz, cu suc de Iămâie.
Micul dejun
Oferta va începe cu băuturi calde însotite de dulceaţă, unt, mezeluri, cremvuşti, şuncă presată,
muşchi file afumat, peşte afumat, minuturi din ouă combinate cu legurne şi verdeaţă, brânzeturi
si multe cruditŕti.
Ca produse de panificatie se vor oferi cornuri simple sau cu adaosuri si briose.
Dejunul
La început se vor oferi supe concentrate sau gustări reci, preparate din peşte, escalopuri din
5
carne de viţel cu smântână, şniţel din carne de viţel, de pasăre, de porc sau de batal, toate cu garnituri din
legume sotate şi salate de sezon; se mai pot oferi specialităţi culinare de paste făinoase gratinate,
iar ca desert budinci, sufleuri, ştrudele, plăcinte, dulciuri din aluat franţuzesc, fructe si cafea.
Cina
Oferta va începe cu antreuri din peşte preparate sub formà de salată cu diferite sosuri reci şi se
va cotinua cu preparate din carne cu sosuri si garnituri de legume la cuptor, insoţite de salate de
cruditâti.
Desertul constă, în general, din fructe ., produse de cofetărie si cafea filtru.
Ca băuturi aperitive se vor oferi băuturi alcoolice cu concentratie mare de alcool, iar în
timpul mesei sau după masa de prânz şi cea de seară se vor oferi vinuri demiseci
Arta culinară spaniolă şi portugheă este influenţată, in mare măsură, de bucătăria franceză,
elementele predominante în aceste ţări fiind ardeiul, şofranul şi uleiul de măsline.
Unul dintre preparatele renumite ale acestei zone este chanfaina alcătuită din bucăţi de ficat
mărunţite, vin, usturoi, ceapă, verdeaţă, frunze de mentă, piper boabe, sare, chimen, boia de ardei,
scortisoară, ulei, pesmet şi supă de oase înăbusite şi servit cu felii de lămâie.
Spaniolii şi portughezii consumă orice fel de carne de peste, aceasta fiind considerată condiment
pentru felurite preparate culinare.
Ca gustări trebuie oferite crochete de pasăre, ouă, legume, sardele, peşte mic fiert, asociat cu
salată si lămâie.
In general, sosurile trebuie să fie degresate şi realizate cu adaosuri de vin alb sau rosu.
Specialităţile pregătite prin frigere au particularitatea că se pot prepara pe ţepuşe sau pe rotisor,
diferitele sortimente de carne putând fi combinate cu ardei iute, ardei gras sau cu bucăti de brânză de
telemea.
6
Micul dejun
Se va oferi lapte dulce rece sau cald, lapte cu cacao, cafea cu lapte sau ceai; ca produse de
panificaţie este de preferat să fie oferite chifle simple sau cornuri frantuzesti, împreună cu unt,
dulceaţă, gem, miere de albine, ouă ochiuri împreună cu unt, dulceaţă, gem, miere de albine, ouă
ochiuri şi omlete diverse, mezeluri, legume natur şi sucuri de fructe.
Dejun
Se începe prin a oferi gustări picante cum ar fi peştele cu sos de roşii bine scăzut şi
condimentat, supele putând fi înlocuite cu antreuri. Este de preferat să se ofere mâncăruri din came de vită,
porc, pasăre, batal sau vânat însoţite de sosuri scăzute şi, de asemenea, condimentate din belsug; toate
preparatele de acest fel vor avea în structura retetelor lor vin si coniac.
De regulă, fripturile vor fi înăbusite şi vor fi însotite de garnituri din legume fierte sau sotate.
În continuare se vor oferi brânzeturi, fructe, dulciuri diverse, budinci, sufleuri, compoturi, clătite cu dulceată şi
înghetată.
Cina
Oferta nu se deosebeste prea mult de masa pentru dejun.
Este de preferat să se ofere gustări reci sau calde, preparate din peşte, supe, fripturi la tavă cu sosuri
condimentate sau fripturi la grătar, salate, înghetată, prăjituri cu fructe şi cafea.
Băuturile preferate de spanioli şi portughezi sunt vinurile dulci.
Având o traditie milenară, în China s-au dezvoltat patru stiluri în arta culinară.
Stilul de est datorat oraşelor Shanghai şi Hong Kong este caracterizat prin folosirea la preparatele culinare a
vinului, a sosului de soia si a zahărului, preparatele având o culoare brun-roşcată.
Din bucătăria acestui stil fac parte, printre altele, buletele de carne pregătite în aburi, coltunasii cu
carne, crap Shanghai şi supa de bureţi de pădure.
Stilul de sud-est sau cantonez în mare predomină preparatele realizate prin tehnologia „frase",
condimentele folosite fiind fasolea neagră precum şi sosul de scoici şi homar; dintre aceste
preparate amintesc şniţelul cantonez, fileul de peşte cu sos cantonez, sote cantonez, pulpe de pui
vu dos rubinium, calmar canton, rulou de porc canton si castraveţi de mare cu sos mărgăritar.
Stilul de sud-vest este caracteristic provinciilor Sâciuan si Hunan, în care specialitătile sunt extrem de
condimentate.
Dintre preparatele specifice acestei zone amintesc pulpa de carne cu ardei iute si alune, cotletul de
porc sau pui cu cinci arome, pulpa de porc cu varză dulce şi ardei iute roşu, mâncarea de vinete şi
fileul de porc picant.
Stilul de nord caracteristic provinciei Santung si Beijingului, în care bucătăria iese în evidentă prin
sosurile dulci şi acrisoare, si sosurile din vin, usturoi şi ulei de susan.
Dintre preparatele acestei zone amintesc puiul de primăvară cu ciuperci, raţa aurie-argintie şi şniţelul
cu sos chinezesc. De regulă, clienţii chinezi consumă la o masă 6-7 sortimente începând cu gustările reci
şi calde, preparate din peste s i carne de vită, porc, pasăre şi batal. Ca dulciuri sunt preferate
deserturile de bucătărie, supele, ceaiul si cafeaua.
Băuturile aperitive vor avea o concentraţie mare de alcool sunt preferate vinurilor dulci parfumate
precum şi berea slabă.
Este indicat ca serviciul să se realizeze pe mese rotunde, care să aibă la mijloc un blat rotativ,
unde se vor aşeza platourile cu preparate montate.
Micul dejun
Ceaiul va fi servit învesclŕ fină de porţelan, cu zahăr cubic, unt, dulceaţă, miere de albine, pâine albă
(toast), chifle şi cornuri; se mai pot oferi diferite preparate din carne friptă rece (pui, vită, porc, peşte), cu diferite
sosuri picante, minuturi calde din ouă cu adaosuri cum ar fi brânza topită şi cascavalul, cremvursti,
pastramă de porc asortată cu legume natur sub formă de crudităţi sau fierte si salate.
Preparatele se vor prezenta transate în porţii mici, sosurile oferindu-se separat în sosiere.
Dejunul
Incepe prin a fi oferite gustări reci si calde din legume, peste şi crustacee. Se continuă cu un preparat cald
din peşte, apoi preparatul de bază cu sos prăjit în ulei sau fiert la abur cu garnitură de orez, mai apoi, se va oferi un
7
preparat din raţă, ce se va prezenta în piesă întreagă, urmată de supă pentru degresare, dulciuri de bucătărie
chinezesti, fructe, inghetată si ceai de iasomie.
La masă nu trebuie să lipsească sosul ketchup, sosul englezesc, oţetul precum si pasta de ardei
iute.Ca băuturi alcoolice se vor oferi aperitive tari, iar în timpul mesei vinuri albe si rosii sau bere.Cina se
rezumă, în general, la 2-3 sortimente, fiind aproape identică cu masa pentru dejun.
La cină se va evita oferirea preparatelor prea condimentate, fiind preferate gustările din preparate de
carne calde sau reci, după care se va oferi desertul alcătuit din fructe, înghetată, ceai şi supă.
În preferintele acestui popor se regăsesc cărnurile grase precum şi preparatele din carne prin
afumare cu boia si piper.
Dintre mâncărurile naţionale fac parte gulaşul şi papricaşul.
Toate preparatele sunt pregătite cu sosuri foarte consistente in a căror compoziţie predomină
făina şi smântâna, iar salatele sunt pregătite cu zahăr si smântână.
Micul dejun constă în cafea cu lapte, cacao, unt, dulceaţă, gem, miere de albine gustări din mezeluri,
chifle sau brioşe, sucuri naturale din fructe şi apă minerală.
Dejunul va începe prin a oferi supe gulaş, supă de chimen, supă de gulii, supă de roşii, supă din carne de
pasăre sau vacă, precum şi diferite ciorbe îndulcite cu lapte sau smântână. Se continuă cu preparate din
legume cu carne rasol si sosuri specifice, cu adaos de paste făinoase si cartofi, mâncăruri cu varză călită,
papricas, chifteluţe cu sos de smântână si ciuperci, roşii umplute, ardei umpluţi, gulas unguresc,
musaca cu smântână, rasoluri de pasăre cu legume şi hrean, escalopuri si turnedouri bine
condimentate.
Prânzul se va încheia cu prăjituri diverse.
Cina constă în sortimente de gustări din mezeluri afumate însotite de diferite sosuri, salate
si se continuă cu preparate de bază cum ar fi friptura din carne de porc, de vacă sau de oaie.
Desertul va fi alcătuit din dulciuri de bucătărie, înghetată sau fructe.
Ca băuturi aperitive, la dejun si cină se vor oferi rachiuri naturale de fructe, vodcă etc., si în funcţie
de preparatele servite, vinuri galben-pai sau roşii seci, demiseci şi dulci.
8
Ofertă pentru turiştii orientali şi musulmani
Tările cuprinse în această categorie sunt Turcia, Liban, Siria, Iordania, Irak, Iran, Afganistan, Israel şi
Egipt.
Este de reţinut că preferinţa acestor naţionalităţi se îndreaptă spre carnea de oaie,
pasăre si vacă, carnea de porc fiind consumată foarte puţin sau deloc; mai sunt preferate
preparatele de peşte însotite de sosuri corespunzătoare, fructele uscate, mâncărurile acrite cu zeamă de
lămâie, oţet de fructe sau iaurt.
Micul dejun
Vor fi oferite băulturi calde cum este ceaiul concentrat sau cafeaua turcească cu adaos de
coniac.Produsele de panificaţie ce trebuie oferite sunt cornurile crocante şi pâinea toast. Meniul va fi
completat cu unt, gem, sucuri naturale de portocale sau ananas, telemea nu prea sărată, ouă fierte moi,
ochiuri simple şi fructe.
Dejunul
Se va începe prin a oferi gustări din diferite sortimente de peşte sau din legume si ouă; se
continuă cu creme de legume, apoi cu preparatele de bază constituite din mâncăruri de legume cu
sosuri si carne de batal, sau de pasăre însotite de sos de tomate.
Dintre preparatele româneşti se poate oferi mâncarea de bame cu carne de vacă şi sos tomat,
fasolea verde cu carne şi sos tomat, roşii şi ardei umpluţi cu carne şi sos tomat, fiind exclusă folosirea
cărnii de porc.
Prânzul se poate încheia prin oferirea unor deserturi alcătuite din prăjituri cu nuci asortate şi
însiropate, clătite, fructe, compoturi din fructe, alune, înghetată şi la cerere ceai concentrat si foarte
îndulcit.
Cina
Este preferat să se ofere un singur fel de mâncare sub formă de specialităţi de pateuri, frigărui
cu legume asortate, orez şi salate; se mai pot oferi preparate din peşte, de batal sau miel pregătite la
cuptor cu roşii, ceapă şi condimente însotite de garnituri de orez.
La desert se vor oferi baclavale, sarailii precum si alte prăjituri cu nuci însiropate.
În linii generale bucătăria poloneză are ca specific mâncărurile uşor acrite, preparate din carne tratată
prin procesul termic de frigere servite cu sosuri de smântână si unt si sosuri negre cu magiun; se mai pot
oferi borşuri acre drese cu ou şi smântână, preparate din peşte, precum şi mâncăruri din legume cu carne şi
sosuri cu fructe.
Micul dejun
La această masă vor fi oferite băuturi calde compuse din ceaiuri cu lapte sau friscă, miere de
albine, dulceaţă, unt, gem, produse de patiserie şi in completare brânzeturi, mezeluri şi minuturi
din ouă.
Dejunul
Sunt preferate gustările calde din legume, preparatele din peste, brânzeturile, minuturile din
ouă şi salatele de ciuperci. Meniul va fi continuat prin oferirea de ciorbe sau supe din peste, ciorbe de
legume acrite cu oţet (bors, zeamă de lămâie), ciorbă de varză acră şi supă de roşii.
În următoarea etapă se pot oferi mâncăruri din legume cu car ne de vacă, pasăre, porc sau vânat.
Fripturile vor fi servite cu garnituri şi sosuri cu smântână şi vor fi insotite de salată de varză albă, de sfeclă
sau de roşii.
Ca desert se vor oferi dulciuri de bucătărie şi produse de cofetărie, fructe sau salată de fructe.
Cina va începe prin oferirea de gustări reci din salate preparate din peşte sau din brânzeturi şi
se va continua cu specialităţi de fripturi pregătite la cuptor insotite de garnituri de legume sotate.
Dintre băuturile ce se vor oferi în structura meniurilor pentru mesele principale ca
aperitive vor fi vodca si şliboviţa, iar ca băuturi digestive în timpul şi după mesele preferate vor fi
vinurile seci, demiseci şi dulci în funcţie de mâncărurile servite.
9
Ofertă pentru turiştii cehi şi slovaci
Aceste popoare preferă preparatele simple dar consistente, cum ar fi pastele făinoase,
fripturile înăbusite si foarte multe legume. Există preferinţă, de asemenea, pentru peşte, supă de carne,
supe din varză dulce, prepararea cărnii de oaie, vită şi de porc făcându-se cu untură.
Micul dejun constă în ceai sau cafea cu lapte, unt şi alte produse lactate, miere de albine, dulceată,
gem, ouă la pahar, mezeluri, muşchi afumat, şuncă de Praga si minuturi din ouă.
Ca produse de panificaţie se vor oferi cornuri, chec şi cozonac.
Dejunul
Va începe prin a oferi gustări din legume şi salate combinate şi se va continua cu supe sau
creme din legume ingrosate (de preferat supa de roşii îndulcită cu zahăr, supe din fructe, supe din
carne de vită cu tăiţei de casă) supe cu găluşte de griş şi supe cu făină.
Ca preparat de bază este indicat să se ofere mâncăruri cu s os de le gu me c u c ar ne de
vi tă , de p or c s i de p as ăr e, fripturi înăbusite cu sosuri şi garnituri din paste făinoase si cartofi.
La desert se vor oferi prăjituri cu friscă, ştrudele, budincă, fructe, înghetată si cafea filtru.
Cina
Se vor oferi preparate din legume cu carne şi preparate din peşte; fripturile se vor oferi
preparate la tavă sau la grătar iar s nitelele cu garnitură din legume.
C a băuturi aperitive, la mes ele de bază s e vor oferi vodcă şi bere iar în timpul mesei vinuri
potrivite preparatelor servite.
Micul dejun
Se va oferi lapte acru, lapte dulce, ceai şi cornuri sau chifle cu aluat îndulcit. Meniul va fi
continuat cu iahnii, plachii, ghiveciuri, musacale, roşii, ardei şi legume.
Dejunul
Se vor oferi antreuri pe bază de salate de legume (rosii, ardei gras si castraveţi), se continuă cu
supe sau ciorbe acrite cu iaurt, urmate de mâncăruri din legume si carne tocată sub formă de kebab,
musaca cu cartofi si carne sau sarmale.
Cina
Este de preferat să se ofere mâncăruri din legurne la cuptor, fripturi cu legume sotate si sos
picant de ardei. Ca desert se vor oferi plăcinte cu brânză (varză, spanac, dovleac, mere, caise etc.).
Dulciurile vor fi servite cu mult sirop de fructe.
10