1.Trecem de la a percepe la a privi.

2. Titlul lucrarii.
3. Tehnica de lucru(bidimensionala, ronde-bosse, etc).
4.Genul lucrarii(peisaj, natura moarta, etc).
5. Tipul lucrarii(inchisa/deschisa, statica/dinamica).
6. Elemente de limbaj plastic.
7. Mijloace de expresie plastica.
8.Interpretarea/parerea personala

Pai in introducere trebuie sa scrii autorul, titlul, ramura artistica din care lucrarea face
parte, indicam genul acesteia de asemenea specificam curectul artistic din care face
parte autorul. Apoi in cuprins descrii ceea ce vezi[anilizezi elemenetele de limbaj
plastic si mijloacele de expresie plastica], apoi trebuia sa mentionezi acordul
cromatic, dominata de culoare, ritmul plastic, contrastul si armonia culorilor.In
incheiere spui cam ce idee ti-a lasat pictura, mesajul pe care ti la transmis si daca ti-
a placut sau nu..
Analiza unui tablou pentru a-i stabili valoarea si  cota de piata implica o multitudine de
detalii. Acest proces trebuie sa raspunda unui set de intrebari, unele foarte precise, altele
generale.

1. Datele de baza : numele artistului, mediul sau materialul folosite (fresca, tempera pe lemn,
ulei pe panza, gravura, desen, sculptura in bronz etc), titlul, data probabila la care a fost
realizata lucrarea, locul unde se gaseste in prezent, starea de conservare, provenienta. 

2. Subiectul. Ce se intampla in acea compozitie ? Care sunt personajele scenei, daca este o
naratiune si care este fundalul? Maniera proprie a artistului de a "pune in scena" povestea este
la randul ei esentiala. Un artist bun lucreaza adesea ca un regizor de teatru si film,
interpretand adesea intr-o maniera pur personala subiectul. Pentru o analiza corecta a unei
compozitii incercati sa studiati cu multa atentie personajele tabloului si incercati sa le
descrieti atitudinile si actiunile. Unele tablouri recente nu mai spun povesti, fiind abstracte
sau non-figurative, dar in final conteaza subiectul, care poate fi o imagine, o povestire
sau emotie. Spre exemplu un nud feminin poate fi o imagine religioasa, o personificare sau
alegorie a libertatii sau un simplu nud. Un caine poate fi un simbol al fidelitatii sau poate fi
doar un caine si nimic mai mult. 
3. Calitatile formei : linie, culoare, valori tactile, volume, modelare, proportii, perspective,
constructie, compozitie, toate sunt elemente pentru a evalua o lucrare de arta si in special
maniera in care artistul a abordat subiectul si interpretarea personala a acestuia. Daca este un
artist valoros, optiunile sale vor rezista testului timpului si ii vor impune punctul de vedere.
Artistii si publicul specializat prefera sa evite copiile si repetitiile, preferand abordarile noi,
inedite, solutiile surprinzatoare la problemele vechi. O analiza a lucrarii  in functie de acesti
termeni este o analiza formala.

4. Stilul. Fiecare lucrare are un stil propriu, diferit fie si doar intr-o maniera subtila de oricare
alta lucrare, chiar apartinand aceluiasi artist. Fiecare maestru al artelor plastice are un stil
personal, prin intermediul caruia poate fi diferentiat de alti artisti. Intr-o acceptiune mai larga
a termenului, fiecare tara, oras, secol, decada sau grup de artisti are un stil personal. Un
specialist poate ajunge sa fie numit in lumea colectionarilor, dealerilor si artistilor un
cunoscator, un expert a carui opinie este luata in seama de fiecare data si care poate rezolva
diferende vechi printr-o simpla decizie. Un astfel de specialist nu va avea nevoie decat de
cateva minute pentru a incadra o pictura necunoscuta, identificand locul si timpul in care
lucrarea a fost realizata. Faptul ca arta se schimba in permanenta si ca aceste modificari sunt
vizibile reprezinta esenta, pentru ca in definitiv fiecare opera de arta este diferita.

In timpurile ceva mai indepartate un punct important era reprezentat de patronaj.

Patronajul. Cine il sprijinea pe artist, ii dadea cele mai importante comenzi si il introducea
in lumea celor care isi puteau permite sa cumpere tablouri originale ? Chestiunea patronajului
este uneori mai importanta chiar decat numele artistului, mai ales pentru perioada Renasterii.
Cine platea tablourile si de ce ? Era acesta un papa, un rege sau un nobil care incerca in acest
fel sa devina cunoscut in societatea epocii sale ? Identitatea aceastuia a influentat in vreun fel
alegerea subiectului sau stilul artistului ? Cum a reactionat cel care comandase lucrarea la
primirea acesteia ? Cum a privit cel ce il sustinea pe artist succesul sau insuccesul artistului in
societate ? In termeni mai generali acesta era un sistem care functiona in acel interval. Dar
daca in Italia renascentista patronajul era exercitat in special de Biserica Catolica si de nobilii
apropiati intr-un fel sau altul de aceasta, in Olanda secolului XVII artistii beneficiau de
sprijinul primilor afaceristi in domeniul artei.

Spatiul in care se afla lucrarea.  Unde se afla in prezent lucrarea si unde a fost expusa initial
sau cine a avut-o primul in posesie ? A fost o lucrare destinata unui edificiu public sau o
comanda particulara ? In ce fel destinatia tabloului a influentat dimensiunile si tehnica de
lucru ? Ce alte lucrari se gaseau in acel spatiu si cum s-a ajuns, daca a fost cazul, la o armonie
artistica ? Cum vedea privitorul de atunci opera expusa in locatia originala si care era sursa de
lumina ?  Numeroase intrebari trebuie sa isi gaseasca raspunsurile pentru a analiza o lucrare.

Contextul istoric. Este unul dintre aspectele foarte importante in analiza unei opere, oferind
informatii esentiale privind epoca in care a trait artistul, influentele pe care le-a suferit si felul
in care si-a ales si tratat subiectele. Ce spune un tablou despre locul si timpul in care a fost
realizat ? Care erau valorile din societatea de atunci, care era scara ierarhica, cum era privita
opera de arta ? Toate acestea sunt intrebari care trebuie puse pentru a intelege arta, iar
specialistii cred ca operele sunt adevarate ferestre deschise spre trecut, oferind detalii de
negasit in alte surse. In definitiv un istoric al artei este inainte de orice un istoric, care trebuie
sa raspunda la aceleasi intrebari.

Evaluarea critica. Aceasta nu este o chestiune istorica, dar nu poate fi ignorata pentru o
analiza solida. Chiar daca ne place sau nu o anume lucrare sau un artist, optiunea personala
nu poate modifica sau afecta importanta dobandita in timp.

Dar un specialist trebuie sa se intrebe mereu daca o lucrare a reusit ceea ce si-a propus. De
asemenea istoricii si publicul in special sunt atrasi in special de lucrarile care au rezistat
timpului si care inca sunt considerate capodopere. Opinia generala este ca o ierarhizare exacta
a valorilor este imposibila, pentru ca este greu sa decizi daca Leonardo a fost un artist mai
"mare" decat Picasso, pentru ca fiecare a trait in perioade si tari diferite. Esential este ca un
pasionat de arta sa cunoasca tot mai mult, sa invete totul pentru a constata in timp ca, pe
masura ce nivelul de cunostinte creste si gusturile se diversifica.

Interpretarea. Ultima si poate cea mai dificila categorie. Cum stim daca "citim" asa cum
trebuie? Ce mesaj transmite o lucrare si cum il putem recepta si intelege ? O abordare  va
sustine ca este de preferat sa interpretam din punctul de vedere al creatorului ei, precum si al
celor din timpul  in care a fost realizata lucrarea. Este o abordare dificila, pentru ca trebuie sa
ne transpunem in atmosfera acelei perioade, sa cunoastem istoria, regulile, valorile,
imaginarul si cultura momentului. Din nefericire o asemenea reconstructie este rareori
posibila, din diverse motive, dar macar o incercare poate evita erori grotesti in aprecierea unei
opere de arta.

Spre exemplu statuia lui Michelangelo, David, a reprezentat nu doar un ideal al frumusetii
umane pentru creatorul ei, ci si un protest al Florentei indreptat impotriva adversarilor ei.
Interpretarea este in sine o arta, care foloseste ca mijloc de expresie limbajul. Asa ca nu exista
interpretari bune sau proaste, ci doar gresit sau incorect ori neinteresant argumentate si
sustinute. In loc de interpretare se poate vorbi si de critica, care reprezinta in buna parte
prezentul istoriei artei. Criticii incearca sa prezinte si sa explice lucrarile artistilor moderni,
pentru ca acestea sa fie cunoscute si acceptate (sau nu) de marele public.