Sunteți pe pagina 1din 10

LABORATOR RADIO

Dosarul trebuie sa contina:


- o ştire pentru radio
- ierarhizarea unui buletin de ştiri pentru radio. Deşi tema se realizează în scris, se
vor menţiona intro-urile pentru fiecare ştire.
- un reportaj
- un proiect de emisiune radio
STRUCTURA
1. Introducere şi discuţii organizatorice. Prezentarea obiectivelor, a programei şi a
bibliografiei.
2. Stilul radiofonic. Familiarizarea cu aparatura din laborator.
3. Ştirea radiofonică:
- Caracteristicile ştirii radio,
- Modalităţi de colectare a informaţiilor,
- Structura ştirii radio,
- Calităţile unei ştiri radio,
- Formatul ştirii,
- Aplicaţii.
4. Ştirea radiofonică:
- Reguli de redactare,
- Modalităţi de transmitere a ştirilor în radio,
- Inserturile,
- Ierarhizarea ştirilor într-un buletin informativ,
- Difuzarea,
- Aplicaţii.
5. Interviul
Tipologia interviului radio,
- Tipologia întrebărilor,
- Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reporterul când realizează un interviu,
- Aplicaţii.
6. Interviul
– Etapele realizării unui interviu .
Aplicaţii.
7. Reportajul
– Particularităţile reportajului radiofonic,
- Tipologia reportajului radiofonic,
- Aplicaţii.
8. Reportajul
– Etape în realizarea reportajului radiofonic,
- Aplicaţii.
9. Relatarea. Comentariul
– Particularităţi.
Aplicaţii.
10. Emisiunea radio
– Tipologia emisiunilor radio,
- Etape în realizarea unei emisiuni,
- Aplicaţii.
11. Proiectul de emisiune radiofonică. Aplicaţii.
12. Evaluare - studenţii vor prezenta la sfarşitul semestrului un dosar care sa cuprindă
o ştire radio, un buletin de ştiri, un reportaj, şi un proiect de emisiune.
Extras din document:

Stilul radiofonic
Jurnalistul de radio trebuie sa posede cateva calitati in plus fata de cel din presa scrisa
sau de televiziune. Caracteristica definitorie a presei radiofonice este oralitatea. Jurnalistul
de radio se adreseaza publicului folosind cuvantul rostit. Asadar, jurnalistul trebuie sa aiba
un anumit timbru vocal, dictie, si stapanire de sine. Timbrul vocii trebuie sa fie placut, sa
aiba tonalitati care sa nu oboseasca urechea ascultatorului. Modulatia vocii trebuie sa fie
adecvata semnificatiei textului citit. Vocea in radio ramane un element esential si uneori
trebuie educata. Dictia si pronuntia clara reprezinta o conditie de baza pentru jurnalistul
radio.
Jurnalistul de radio trebuie sa posede si o stiinta a respiratiei. Orice voce, orcat de
frumoasa ar fi , are nevoie de o anumita educatie pentru radio.Cuvintele trebuie
pronuntate clar, articulat, fara a se inghiti terminatia, suntele finale. Stapanirea de sine
reprezinta o calitate fata de care nu se poate face jurnalism
radio. De asemenea, spontaneitatea trebuie sa fie o caracteristica a jurnalismului radio.
Capacitatea de reactie si spontaneitatea sunt necesare in special la emisiunile transmise
in direct.
ȘTIREA
stirea radiofonicã se caracterizeazã prin cantitate, vitezã de obþinere si varietate.
stirea variazã în funcþie de necesitãþile grupului de ascultãtori si de specificul postului de
radio.
Sturcturarea unei stiri de radio
Elementele unei stiri : - Cine? (este autorul faptelor)
- Cum? (s-au desfãsurat faptele)
- De ce? ( s-a întâmplat)
Ordinea în care se rãspunde la aceste întrebãri nu este universal valabilã. În radio
ascultãtorul percepe stirea numai daca aceaste reuseste sã-i atragã atenþia chiar de la
început, de la prima propoziþie. La redactarea stirii radiofonice se aplicã metoda piramidei
rãsturnate, încpându-se cu ceea ce este mai important.
LEAD-ul sau introducerea cuprinde în stirea radiofonicã toate informaþiile esenþiale în
legãturã cu acel eveniment. În lead se vor afla rãspunsurile la întrebãrile: Cine? Ce?
Când? Sau Cine? Ce? Unde?Dupã leadul care a atras atenþia ascultãtorilor urmeazã
contextul prin care se oferã rãspunsurile la celelalte întrebãri legate de locul de
desfãsurare, prezentarea altor participanti, etc.Într-o stire trebuie relatat un singur fapt sau
eveniment dintr-un singur unghi de abordare, stabilit de cel care redactezã stirea. stiurea
poate conþine la sfârsit si o scurtã recapitulare a evenimentului, aceasta fiind necesarã
uneori pentru atenuarea efemeritãþii mesajului.
Sunt cunoscute douã tipuri de stiri:
- stirea flash, care conþine numai elementele definitorii ale evenimentului,
- stirea amplã (dezvoltatã) în care sunt date, pe lângã elementele esenþiale, si cele de
fundal.
stirea flash are de obicei pânã la 10 rânduri, scrise pe „blanchete” (coli de dimensiunea
A5), care sunt usor de manevrat. Trebuie respectate câteva reguli pentru a fi citite mai
usor:
- cuvintele nu vor fi despãrþite în silabe,
- fraza este bine sã se termine la cap de rând, iar urmãtoarea sã înceapã de la celãlalt
capãt,
- semnele de punctuaþie sã fie vizibile, pentru cã unde existã acestea se face o micã
pauzã în vorbire.
  

    

Bibliografie:
Coman Mihai, Din culisele celei de-a patra puteri editura Carro,1996
Coman Mihai Manual de Jurnalism. Tehnici Fundamentale de Redactare,vol, Iaşi, editura
Polirom, 2001
Traciuc Vasile, Jurnalism radio Bucureşti editura Tritonic 2003
Traciuc Vasile, Emisiunea radiofonică. Concepere şi realizare Craiova, e Meridian Press,
2000

STILUL RADIOFONIC
Jurnalistul de radio trebuie sa posede cateva calitati in plus fata de cel din pres scrisa sau
de televiziune. Caracteristica definitorie a presei radiofonice este oralitatea.Jurnalistul de
radio se adreseaza publicului folosind cuvantul rostit. Asadar,jurnalistul trebuie sa aiba un
anumit timbru vocal, dictie, si stapanire de sine.Timbrul vocii trebuie sa fie placut, sa
aiba tonalitati care sa nu oboseasca urechea ascultatorului. Modulatia vocii trebuie sa fie
adecvata semnificatiei textului citit. Vocea in radio ramane un element esential si uneori
trebuie educata.Dictia si pronuntia clara reprezinta o conditie de baza pentru jurnalistul
radio.Jurnalistul de radio trebuie sa posede si o stiinta a respiratiei. Orice voce, oricat de
frumoasa ar fi, are nevoie de o anumita educatie pentru radio. Cuvintele
trebuie pronuntate clar, articulat, fara a se inghiti terminatia, suntele finale.Stapanirea de
sine reprezinta o calitate fara de care nu se poate face jurnalism radio. De asemenea,
spontaneitatea trebuie sa fie o caracteristica a jurnalismului radio.Viteza de reactie si
spontaneitatea sunt necesare in special la emisiunile transmise indirect.
ŞSTIREA
Stirea radiofonică se caracterizează prin cantitate, viteză de obtinere şi varietate.Stirea
diferă in functie de necesitătile grupului de ascultători şi de specificul postului de radio.
STRUCTURA UNEI STIRI RADIO
Elementele unei ştiri :
cine?este autorul faptelor
Cum s-au desfăşurat faptele
De ce s-a intamplat
Ordinea in care se răspunde la aceste intrebări nu este universal valabilă. In radio
ascultătorul percepe ştirea numai daca aceaste reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la
inceput! de la prima propozitie. La redactarea ştirii radiofonice se aplică metoda piramidei
răsturnate, incepandu-se cu ceea ce este mai important.

LEAD-ul sau introducerea

cuprinde in ştirea radio toate informatiile esentiale in legătură cu acel eveniment. In lead


se vor afla răspunsurile la intrebările:CINE?CE?CAND? sau CINE?CE?UNDE?

După leadul care a atras atentia ascultătorilor urmează contextul prin care se oferă
răspunsurile la celelalte intrebări legate de locul de desfăşurare, prezentarea
altor participanti etc.Intr-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment dintr-un singur
unghi de abordare,stabilit de cel care redacteză ştirea. Stirea poate contine la sfarşit şi
o scurtă recapitulare a evenimentului, aceasta fiind necesară uneori pentru atenuarea
efemeritătii mesajului.

Sunt cunoscute două tipuri de ştiri:

- ş t i r e a f l a s h , c a r e c o n t i n e n u m a i e l e m e n t e l e d e f i n i t o r i i a l e evenimentului

- ştirea amplă/dezvoltată in care sunt date, pe langă elementele esentiale, şi cele de


fundal.

Stirea flash,de obicei max 10 randuri, scrise pe “blanchete” (A5) sunt uşor de manevrat.

Trebuie respectate cateva reguli pentru a fi citite mai uşor:

- fraza este bine să se termine la capat de rand, iar următoarea să inceapă de la celălalt


capăt

-semnele de punctuatie să fie vizibile, pentru că unde


e x i s t ă a c e s t e a se face o mică pauză in vorbire.

Reguli de redactare:

- prima conditie este ca frazele să fie mult mai scurte

propozitiile clare şi concise

- limbajul trebuie bine ales!, astfel incat să fie folositi termeni cunoscuti.

Frazele să aibă o logică a sintaxei,fără inversiuni circumstantiale.

- Denumirile de institutii vor fi date integral, fără a folosi doar initialele! pentru a fi clare


celui care ascultă

- La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu cifre mari


foarte exacte pentru că acestea nu pot fi retinute

- stirea radio nu trebuie incepută cu un citat sau cu istoricu levenimentului pentru că


ascultătorul este pus in imposibilitatea de a sesiza că este vorba de un citat, ghilimelele
nefiind vizibile

- nu se folosesc date din săptămană foarte exacte! decat atunci cand este strict necesar.


se retine mai uşor ziua din săptămană marti, joi etc decat 4aprilie 2010

-in redactarea unei ştiri opinia jurnalistului  nu trebuie


s ă   a p a r ă   d e o a r e c e e a  poate să deformeze continutul informational.

Modalităti de transmitere a ştirilor in radio


In func ie de formatul ştirii flash sau amplă, pot fi alcătuite doua tipuri de buletine
informative:
- b u l e t i n u l d e ş t i r i   c u o d u r a t ă d e p a n ă l a 4 - 5 m i n u t e c a r e contine ştiri flash
- radiojurnalul care contine ştiri mai elaborate cu o durată mai mare.
Buletinele informative sunt alcătuite in exclusivitate din ştiri redactate după regulile impuse
de specificul postului, dar mai pot contine şi microinterviuri, reportaje, sau
relatări. Inserturile sunt formate din interviuri, reportaje, declaratii sau relatări,ele au rolul
de a argumenta/completa o informatie, cel mai folosit in jurnalele de ştiri este sondajul.
Interviul pentru ştiri este realizat uneori instantaneu. Un interviu care durează mai mult de
un minul poate fi prea lung pentru un jurnal de ştiri. Intrebările trebuie să fie
punctuale pentru ca şi răspunsurile să fie tot atat de punctuale.
IIerarhizarea stirilor intr-un buletin informativ
In functie de tematică ştirile pot fi : politice, culturale, de interes general, sportiv, interne,
externe, internationale, etc. Activitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate
ocupa primul loc intr-un buletin de ştiri. E ştirea de deschidere a unui jurnal. Pe primul loc
se poate situa ştirea care este de maximă importantă pentru publicul acelui post de radio .
De obicei primele ştiri sunt din zona politicului/socilalului. Prima ştire poate fi din sport in
cazul unui mare succes romanesc pe plan international, dar şi o ştire meteo in cazul unor
calamităti naturale.După ce a fost stabilită ştirea care ocupă primul loc următoarele pot fi
grupate in ştiri interne şi externe. Stirile culturale sau cele in legătură cu unele accidente
cat şi ştirile sportve sunt plasate la sfarşitul buletinului informativ. Efemeritatea marea
deficientă a radioulu! este remediată prin repetitie.
Difuzarea
Stirile sunt citite de obicei de doi redactori cu un timbru vocal diferit pentru a se putea face
uşor trecerea de la o ştire la alta. Se preferă combinarea unei voci feminine cu una
masculină diferentele de ton fiind evidente. Astfel buletinul de ştiri capătă dinamism.Din
punct de vedere al continutului buletinele informative de dimineată prezintă o sinteză a
evenimentelor din ziua ce a trecut cu eventualele ştiri primite in timpul noptii. Cele care
sunt difuzate după ora 14 cuprind ştiri care fac o trecere in revistă a ceea ce s-a-ntamplat
in dimineata zilei pană la acea oră iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a
evenimentelor din ziua respectivă.
INTERVI UL
 Nimic nu este mai convingător pentru ascultătorul de radio decat informatia primită direct
de la intervievat. Reporterul are sarcina de a da o formă comunicabilă acestor informatii
prin formularea coerentă a intrebărilor şi obtinerea unor răspunsuri pe măsură.
Sarcina reporterului este mai dificilă cand realizează un interviu pentru radio deoarece
timpul este mult mai limitat decat in presa scrisă.
Tipologia interviului radio
Reporterul de radio foloseşte modul de adresare directă cand realizează un interviu
vorbeşte cu interlocutorul şi in acest mod publicul devine martor la această discutie.
Tipologia interviului poate fi stabilită in functie de următoarele criterii: 
modul de realizare
relatia dintre reporter şi intervievat
continutul comunicării.
Modul de realizare este dat de circumstantele in care poate fi abordat subiectul şi
interlocutorul ales de reporter care de multe ori hotărăşte singur cum şi cu cine realizează
interviul.
Interviulinregistrat este celmaifolosit inradiopentrucăoferăposibilitateaunei pregătiri minutioase inaintea
inregistrării apoi poate fi prelucrat prin montaj! curătat de “balbe” şi repetitii supărătoare.
Inregistrarea se poate face atat in studio prin invitarea interlocutorului la postul de radio cat
şi prin intalnire directă la un loc ales printr-o intelegere prealabilă intre reporter
şi interlocutor.
Inter viulindire c t -esteluat intervievatului direct intimpulemisiei, astfel incat apar unele dificultăti atat pentru
reporter care işi asumă un anumit risc in abordareainterlocutorului pentru că nu mai există
posibilitatea de a reveni cat şi pentru ntervievatul emotiv la care pot apărea inadvertente in
exprimare.
Inter viulp rintele f on este frecvent utilizatinradiopentru căseinregistreazăo creştere a operativitătii fiind
evitată pierderea unui anumit timp pentru deplasarea reporterului la locul inregistrării.
Acest tip de interviu este transmis tot in direct şi se realizează de cele mai multe ori cu
personalităti cunoscute
Interviul instantaneu este realizat de reporter fără o pregătire prealabilă. Aflat  la aeroport la o
conferintă de presă sau chiar pe stradă el poate aborda unul sau chiar mai multi
interlocutori pe un subiect de larg interes pentru public.
Interviul pregatit presupune o relatie pe o durata de timp mai mare, astfel se parcurg mai
multe etape de la alegerea intervievatului pană la finalizarea materialului, de multe ori
reporterul şi intervievatul rămanand in relatii bune chiar şi după difuzarea interviului.
Reporterul se documentează atat in legătură cu subiectul ales cat şi asupra celui care
urmează să-i fie interlocutor, pentru a-l cunoaşte cat mai bine, pentru o abordare
e$fcientă.
Din punctul de vedere al continutului distingem:
Interviul informativ – e cel mai folosit in radio avand in vedere functia principală a radioului
care este de a informa. Interviul informativ este prezent atat in jurnalele de ştiri cu o durată
de pană la 60 de secunde cat şi in emisiunile radiofonice.
Interviul de opinie – in acest caz se porneste de la un fapt si se solicita parerea
unuia/mai multor interlocutori. Interviul in care sunt abordati mai multi interlocutori aleşi
aleatoriu se numeşte sondaj. Intrebările trebuie să fie simple şi clare iar subiectul să fie de
maximă actualitate şi să preocupe intr-o măsură cat mai mare publicul.
Interviulde analiza–cu interlocutoricareauposibilitateasa alizeze un eveniment. Intervievatul trebuie să fie
un bun vorbitor care să folosească un limbaj accesibil renuntand la termeni putin
specializati! mesajul său trebuind să fie clar.
  Reporterul trebuie să facă o bună documentare astfel incat să aibă posibilitatea să
conducă discutia cu competentă.

Interviul de comentariu este apropiat de interviul de analiză pentru că şi in acest caz se


apelează la un expert care are abilitatea şi posibilitatea să comenteze un eveniment.
Intrebarea ce părere aveti despre... este intrebarea de bază pentru interviul de comentariu.
Interviul interpretativ presupune atat analiza cat şi comentarea unui fapt/eveniment pentru
a fi situat in context, interpretat. La acest tip de interviu predominăintrebarea de ce... care
dă posibilitatea interlocutorului să dea informatii suplimentare in legătură cu anumite
situatii.

Inter"iuldepro m ovare este cel princareseatrage atentiaasupra unorsuccese obtinute in ştiintă, sport,


cultură, invătămant etc.

Inter " iula f ectiv are invedere interesul oamenilorpentru problemrleşisituatiilein care sunt puşi uneori semenii
lor. Este foarte important ca reporterul să ajungă la un nivel maxim de sensibilitate pentru
ca in abordare să găsească intrebările şi pozitia corectă, adecvată fată de gravitatea
momentului in care se găseşte interlocutorul.

nter " iuld epersonalitate urmăreşteatragereaatentieiasupra uneipersonalităti!uneori deja cunoscută alteori


necunoscută. Intervievatul devine o personalitate prin prezentarea realizărilor sale
personale.
Inter " iul p or t r e t  reporterul trebuie să facă portretul moral prin structurareadibace a intrebărilor şi
uneori chiar portretul fizic folosindu-se doar de cuvantul rostit. Portretul realizat cu ajutorul
interviului poate fi deosebit de expresiv dacă reporterul a făcut o bună documentare.

Inter " iuld e z bate r e presupunee?isten#amaimultorinterlocutoricareparticipăladezbaterea unei teme de larg


interes. Reporterul devine moderator in acest caz şi este cel care dă coerentă subiectului
pus in discutie prin modul cum conduce discutia.

TIPOLOGIA INTREBARILOR DIN INTERVIUL RADIO


Intrebările reprezintă structura de rezistentă pe care se va construi apoi interviul.
Intrebarea trebuie să aibă o structură a frazei clară şi inteligibilă.
Intrebările pot fi inchise la care răspunsul poate fi dat prin da/nu şi deschise la
care răspunsul poate să fie mai detaliat.
Intrebările de incălzire sunt puse de obicei de reporter la inceputul unui interviu.
Intrebările de atac sunt cele cu care se intră in direct in subiectul abordat şi sunt folosite in
special la interviurile pentru jurnalul de ştiri unde timpul alocat este foarte scurt.
Intrebările de sprijin cu ajutorul cărora se cer anumite precizări, cum ar fi despre termenii
de specialitate sau afirmatii care trebuie să fie completate cu elemente suplimentare.
Intrebările de relansare se pun atunci cand interlocutorul divaghează de la subiect
Intrebările de controversă şi obiectie apar de obicei atunci cand unele afirmatii ale
intervievatului intră in contradictie cu faptele cunoscute de reporter
Intrebarile agresive există reporteri care cred că modul incisiv, dur, de a formula intrebările
este cel mai indicat, insă rareori se dovedeşte valabilă această abordare.
Reporterul trebuie să manifeste mare atentie atunci cand formulează intrebările pentru că
există unele intrebări care nu trebuie puse.

- intrebări care dovedesc lipsa documentării

- intrebări generale vagi

- intrebări care sugerează răspunsul

- nu trebuie puse mai multe intrebări intr-una.

Conditii pe care trebuie să la indeplinească reporterul cand realizează un interviu

reporterul trebuie să manifeste respect fată de intervievat in orice situatie deoarece in


momentul realizării unui interviu personalitatea momentului este  intervievatul indiferent de
profesie sau de functia pe care o ocupă.

infătişarea reportertului vestimentatia devine un element important incă de lainceputul


relatiei intre reporter şi interlocutor.

reporterul trebuie să-si trateze interlocutorul cu respect indiferent de functia acestuia şi cu


decenta necesară oricărui jurnalist.

o calitate esentială a reporterului este aceea de a şti să asculte.

jurnalistul de radio nu trebuie să cedeze microfonul niciodată.


reporterul nu trebuie să facă o demonstratie a talentului său jurnalistic atunci cand se află
in fata intervievatului. Tonul vocii ales de reporter trebuie să fie  colocvial, apropiat de cel
normal intr-o discutie cu un prieten, in functie de circumstante şi tema  interviului.

reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele.

 reporterului ii este interzis să emită opinii personale atunci and realizează un interviu.

ETAPELE REALIZARII UNUI INTERVIU RADIO


Reporterul primeşte de obicei din partea realizatorului de emisiune sarcina să realizeze un
interviu pe o anumită temă, dar, de cele mai multi ori el este pus in situatiade a desprinde
din multitudinea subiectelor din jurul său pe cel care este plin de semnificatii.
1 Documentarea este etapa in care reporterul trebuie să culeagă toate datele necesare
realizării interviului.
2 Alegerea intervievatului este următoarea etapă parcursă de reporter. Intervievatul
trebuie ales cu mare grijă in functie de tema interviului.
3 Pregătirea intrebărilor, structurarea şi  ordonarea acestora vor da coerentă şi consistentă
materialului rezultat.
4 Inregistrarea interviului se face la o dată şi un loc ales de comun acord cu intervievatul.
5 Prelucrarea materialului presupune introducerea materialului inregistrat in computer
pentru montaj.
O mare atentie trebuie manifestată la eliminarea pauzelor balbelor care uneori sunt
semnificative.
6 Difuzarea interviului se face de obicei in cadrul unei emisiuni radio

REPORTAJUL

Reporterul se implică afectiv atunci cand realizează un reportaj pentru radio.


Emotia bucuria sau supărarea se simt in vocea reporterului care inceacă să transmită
starea sa publicului. Elementul non-verbal este folosit de reporter mai mult la inceputul
materialului pentru a introduce ascultătorul in atmosferă. Elementul descriptiv este foarte
important pentru că radioul nu se bucură de avantajele oferite de imagine şi atunci
reporterul trebuie să dea toate detaliile pe care le percepe vizual prin descrierea făcută (o
scurtă naratiune) pentru ca ascultătorul să-şi poată imagina evenimentul. Zgomotul
mediului ambiant este un element hotărator care nu trebuie să lipsească din reportajul
radiofonic. Lipsa zgomotelor ar diminua credibilitatea celor spuse de către
reporter.Reporterul trebuie să aibă acea spontaneitate de a prezenta evenimentul cursiv
fără greşeală. Actualitatea este un element hotărator şi in cazul reportajului. subiectul
trebuie să fie de actualitate . Concizia este o calitate a jurnalismului radiofonic. Reportajul
are un spatiu limitat prevăzut intr-o emisiune, astfel incat reporterul trebuie să transmită o
cantitate cat maimare de informatie intr-un timp cat mai scurt. Reportajul poate fi realizat in
direct sau inregistrat.
Etapein reali z area reportajului
Alegerea subiectului/a evenimentului este prima etapă in care reporterul este informat
de şeful departamentului sau de redactor in legătură cu evenimentul anuntat prin
comunicat de presă sau telefonic de unele institutii. In această etapă reporterul stabileşte
impreună cu redactorul unghiul de abordare al evenimentului şi modul de realizare (direct
sau inregistrat) dar şi tipul de emisiune in care va fi introdus materialul rezultat.
Documentarea este etapa in care reporterul apelează la toate mijloacele de informare
(biblioteci colectii de ziare contacte telefonice s.a.) care-l ajută să localizeze tipul de
eveniment.
Planificarea este etapa in care reporterul pregăteşte un plan de desfăşurare a activitătii
salepentru acoperirea evenimentului.
Prospectia este etapa in care reporterul ia contact cu cei care au anuntat evenimentul află
date in legătură cu derularea e"venimentului şi ordinea in care vor intra vorbitorii.
Elaborarea scriptului este o operatie posibilă mai mult in cazul reportajului inregistrat dar
in cazul reportajului in direct reporterului nu-i rămane decat posibilitatea de a-şi puncta
cateva idei pe care le va dezvolta in timpul transmisiei.
Inregistrarea este făcută de reporter la un eveniment de obicei cu un simplu reportofon.
Montajul este o operatie pe care reporterul o face cand ajunge in studioul de radio.
Difuzarea reportajului se face prin introducerea intr-o emisiune. Desigur că subiectul
abordat trebuie să se preteze şi la tipul de emisiune. Reportajul trebuie să aibă un”ritm”
corespunzător pentru a tine ascultătorul conectat la eveniment. Frazele trebuie să fie
simple şi clare, accesibile unui public cat mai larg. Publicului ii place să fie martor la o
discutie in cazul interviului sau să fie martor la un eveniment in cazul reportajului.
Conformatia unui reportaj pentru radio este in general cea standard pentru un material
jurnalistic. Reportajul are o introducere un corp şi un final.
Lead-ul/intro-ul contine introducerea - cuprinde localizarea tipul de eveniment şi
descrierea atmosferei specifice.
Tranzitia reprezintă motivatia pentru care reporterul s-a oprit la evenimentul respectiv.
acum se face şi o prezentare a celor care participă la eveniment sau a martorilor.
Dezvoltarea temei este de fapt abordarea interlocutorilor intr-o ordine firească. Ordinea in
care aceştia sunt introduşi este cea stabilită de logica materialului elaborat de reporter.
Finalul este o concluzie asupra desfăşurării evenimentului sau a consecintelor sale.
RELATAREA
Relatarea este un gen jurnalistic de informatie situat intre ştire şi reportaj in
care se prezintă un eveniment. Evenimentele pot fi de tipuri diferite:
conferinte de presă
şedinte ale unor partide
manifestatii de stradă
ceremonii
competitii sportive! etc.
Recomandări pentru realizarea unei relatări: 
alegeti mesajul esential şi unghiul de abordare
- concişi denşi in informatii
- luati distantă fată de eveniment şi de organizatori
- nu relizati o relatare plată de tip proces-verbal sau raport administrativ.
Relatarea este făcută in direct de obicei la locul de desfăşurare a evenimentului.
Relatarea ca gen jurnalistic poate fi folosită intr-un jurnal de ştiri şi are rolul de a completa
informatia prezentată din studio.
EMISIUNE RADIO
In functie de continut emisiunile pot fi:
- emisiuni informative- constau in oferirea de informatii din actualitatea social-
politică economica culturală etc
- emisiuni de comentarii oferă evaluări critice ale unor aspecte de actualitate care apartin
de obicei interlocutorilor avizati.
- Dezbaterea este un tip de emisiune in care prezentatorul devine moderatorul unei discutii
cu unul sau mai multi invitati
- Talk show-ul e o emisiune apropiata ca gen cu dezbaterea in care intervin si unele
elemente te de spectacol.
ETAPELE IN REALIZAREA UNEI EMISIUNI
Emisiunea radiofonică poate fi permanentă/ocazională.
 
1. Genericul unei emisiuni este compus din cuvinte şi sunete care sunt adaptate temei
sau scopului emisiunii. Genericul este tot atat de important ca titlul din presa
scrisă.Genericul cuprinde pe langă cuvinte şi muzică, mai trebuie să contină in
putine cuvinte şi scopul emisiunii.
2. Documentarea nu trebuie să lipsească din activitatea unui jurnalist, in conceperea
oricărui material jurnalistic pentru că oricat de bine pregătit ar fi nu poate acoperi
varietatea de domenii care pot fi abordate intr-o emisiune.
3. Alcătuirea sumarului emisiunii. Sumarul emisiunii contine subiectele ce vor fi
abordate pentru argumentarea temei. Realizatorul trebuie să aibă in vedere
ordonarea temelor care dau o anumită fluentă şi numărul acestora pentru a nu se
incărca emisiuneacu prea mult text vorbit.
4. Inregistrarea materialelor
5. Copertajul reprezintă textul redactat de realizator care face legătura/trecerea de la
un subiect la altul.
6. Intocmirea desfăşurătorului care contine: subiectul materialului inregistrat
genul jurnalistic, copertajul şi muzica folosită.
7. Difuzarea
Proiectul de emisiune radiofonica trebuie sa aiba titlu, durata, public tinta, desfasurare,
buget.
Realizarea unui proiect de emisiune presupune parcurgerea unor etape:
1. Conceptia. in această fază vor fi avute in vedere mai multe elemente:
- capacitatea redactiei de a realiza proiectul in timpul cerut
- bugetul necesar pentru finalizare
- aspecte de calitate redactională şi creativitate in functie de cerintele managerului
- definirea activitătilor a resurselor şi estimarea costurilor.
2. Planificarea. Dacă proiectul a fost aprobat se poate trece la planificarea detaliată incare
se au in vedere sarcinile proiectului şi organizarea resurselor.
3. Realizarea. In acastă fază producătorul obtine aprobarea din
partea managerului postului şi negociază costurile implicate.