TOLERANŢELE ŞI AJUSTAJELE ROŢILOR

ŞI ANGRENAJELOR CU ROŢI DINŢATE

12. PARAMETRI GEOMETRICI PRINCIPALI AI

ROŢILOR DINŢATE
ŞI AI ANGRENAJELOR CU ROŢI DINŢATE CILINDRICE

Fig. 13.2. Profilul de referinţă al roţilor dinţate în evolventă

 Pasul de rostogolire (circular) P reprezintă distanţa dintre
profilele de acelaşi sens ale dinţilor vecini, măsurată pe arcul de cerc
cu raza arbitrară r. Lungimea cercului, numărul de dinţi şi pasul sunt
legate funcţional prin relaţia:
2πr = zP,
din care rezultă că:
P
2r = d = ⋅ z = mz .
π
Raportul P se numeşte modulul (m) angrenării cercului cu
π
raza r. Pentru roata dinţată, se stabileşte o singură valoare a
modulului m, care corespunde unui cerc cu diametrul concret d,
numit cerc de divizare.
Fig. 13.3. Parametrii principali ai roţii dinţate
Fig. 13.6. Parametrii principali ai unui angrenaj în evolventă
 Jocul lateral (jocul dintre flancuri) jn − jocul dintre dinţii
roţilor angrenate, care asigură rotirea unei roţi faţă de a doua roată
fixată. Jocul lateral se determină în secţiunea perpendiculară pe
direcţia dinţilor, în planul tangent la cilindrul de bază. Pentru
asigurarea funcţionării normale a angrenajului cu roţi dinţate, se
prevede un joc lateral garantat jn min.

13.3.2. SISTEMUL DE TOLERANŢE ŞI AJUSTAJE PENTRU

ROŢI DINŢATE ŞI ANGRENAJE CILINDRICE

Standardul (GOST 1643-81) prevede 12 trepte de precizie, notate cu

cifrele 1, 2, 3 … 12 scrise în ordinea descrescândă a preciziei. Pentru
treptele 1 şi 2 nu au fost reglementate abaterile limită şi toleranţe.
Cele mai răspândite sunt roţile dinţate din treptele de precizie 6, 7, 8,
utilizate, de exemplu, la maşini - unelte pentru prelucrarea metalelor, la
cutiile de viteze pentru automobile şi tractoare, la reductoare precise
etc.
 Pentru fiecare treaptă de precizie, standardul prevede
următoarele criterii de precizie:
− criteriul de precizie cinematică;
− criteriul de funcţionare lină;
− criteriul de contact al dinţilor;
− criteriul jocului dintre flancuri.

13.3.2.1. Precizia cinematică

Într-un angrenaj cu roţi dinţate, rotirea roţii conducătoare
(fig. 13.7, a) cu unghiul ϕ1, duce la rotirea roţii conduse cu unghiul
ϕ2, a căruia valoare poate fi calculată cu relaţia:
z1
ϕ 2 = ϕ1
z2
în care ϕ2 este unghiul nominal de rotire a roţii conduse; ϕ1 −
unghiul de rotire a roţii conducătoare; z1, z2 − numărul de dinţi al
roţilor conducătoare şi respectiv conduse. Însă, din cauza abaterilor
parametrilor roţilor dinţate, unghiul efectiv de rotire a roţii conduse
ϕ2ef, în cele mai multe cazuri, nu coincide cu unghiul nominal ϕ2
(poate să coincidă numai într-un caz întâmplător).

a b
Fig.13.7. Abaterea cinematică
Abaterea cinematică a unui angrenaj cu roţi dinţate se
determină cu diferenţa dintre unghiul efectiv şi cel nominal de rotire
a roţii conduse.
Aca = (ϕ2ef − ϕ2)⋅r,
în care r este raza cercului de divizare a roţii conduse.
 Abaterea cinematică maximă, care poate sa apara într-un
angrenaj cu roţi dinţate, se notează prin F′ior şi se determină ca
diferenţa algebrică maximă a valorilor abaterii cinematice, măsurate
în decursul unui ciclu comlet de modificare a poziţiei roţilor dinţate,
calculat cu unghiul:
z1
ϕ 2 = 2π ,
x
în care x este cel mai mare divizor comun al numerelor de
dinţi z1 şi z2. De exemplu, pentru z1 = 30 şi z2 = 60, cel mai mare
z1 30
divizor comun x=30 şi ϕ 2 = 2π = 2π = 2π , iar pentru cazul
x 30
z1 30
când z1 = 30 şi z2 = 45, x=15 şi ϕ 2 = 2π = 2π = 4π .
x 15
Abaterea cinematică maximă a roţilor dinţate se determină
ca diferenţa algebrică maximă a valorilor abaterilor cinematice ale
roţilor dinţate, măsurate în decursul unei rotaţii complete (ϕ2 = 2π) a
roţii dinţate montate pe axul de lucru şi fiind condusă de o roată
dinţată etalon. Roata etalon este, de regulă, o roată dinţată de
precizie înaltă, care se foloseşte la măsurarea parametrilor roţilor
dinţate.

Fig. 13.8. Jocul lateral între

Fig. 13.9. Abaterea cumulată de pas
flancurile dinţilor

Aşadar, într-un angrenaj cu roţi dinţate, toleranţa abaterii

cinematice se calculează cu relaţia:
 F′io = F′i1 + F′i2.
La rândul său, toleranţa abaterii cinematice a unei roţi
dinţate F′i include două toleranţe componente şi anume:
F′i = Fp + ff ,
în care Fp este toleranţa care limitează abaterea cumulată de
pas Fpr ; ff − toleranţa care limitează abaterea profilului dintelui ffr .

Fig. 13.10. Abaterea cumulată de pas

Pentru un număr k de paşi unghiulari întregi, abaterea
cumulată pe k paşi Fpkr se calculează cu relaţia:
 ⎛ 2π ⎞
Fpkr = ⎜ ϕ ef − k ⎟r ,
⎝ z ⎠
în care ϕef este unghiul efectiv de rotire a roţii, care
corespunde numărului k de paşi unghiulari întregi;
2π
k − unghiul nominal de rotire a roţii cu numărul k de
z
paşi unghiulari întregi;
Pentru toate numerele k de paşi unghiulari, abaterea
cumulată de pas a roţii dinţate se notează prin Fpr şi este limitată de
toleranţa Fp. Eroarea cumulată de pas constituie aproximativ 80%
din eroarea cinematică totală a roţii.
 13.3.2.2. Funcţionarea lină
Parametrii (indicii) principali care caracterizează
funcţionarea lină a angrenajelor sunt:
fzkor − abaterea ciclică a angrenajului;
fzkr − abaterea ciclică a roţii dinţate;
fpbr − abaterea pasului de angrenare (de bază);
fptr − abaterea pasului frontal (unghiular);
ffr − abaterea profilului dintelui;
f′ir − abaterea cinematică locală a roţii dinţate.
Analizând graficele abaterilor cinematice ale angrenajului şi
roţii dinţate, se poate constata că, abaterea cinematică, în ambele
cazuri, are caracter ondulatoriu.
Caracterul ondulatoriu al curbei se datoreşte unui număr de parametri a
căror abateri se repetă de mai multe ori în decursul unei rotaţii
complete.
Fig. 13.17. Componentele armonice ale Fig. 13.18. Componentele armonice ale
abaterii cinematice a angrenajului abaterii cinematice a roţilor dinţate
 13.3.2.3. Contactul dintre dinţi

Pentru un angrenaj cu roţi dinţate, una din cerinţele

principale este contactul dintre suprafeţele dinţilor.
În calitate de indice complex, care caracterizează contactul
suprafeţelor dinţilor într-un angrenaj cu roţi dinţate, se consideră
pata de contact. În cazul acesta, se controlează pata de vopsea care
rămâne pe suprafaţa dintelui unei roţi, după o rotire şi o frânare
uşoară.
De regulă, pata de contact se apreciază atât pe lungimea
dintelui, cât şi pe înălţimea acestuia. Pe lungimea dintelui, pata de
contact se exprimă în procente (%) şi se determină cu raportul:
a−c
⋅ 100 % ,
b
în care “a” este distanţa dintre punctele extreme ale petei, pe lungimea
dintelui (fig. 13.22);
 Fig. 13.22. Pata de contact

c sunt întreruperile de vopsea, care depăşesc valoarea unui

modul, mm;
b − lungimea totală a dintelui.
Pe înălţimea dintelui, pata de contact se exprimă, de asemenea, în
procente şi se determină cu raportul:
 hm
⋅ 100 % ,
hu
în care hm este înălţimea medie a petei de contact pe toată lungimea
dintelui;
hu − înălţimea flancului utilizabil al dintelui.
Metoda de control a contactului între dinţi prin pata de
contact nu este total obiectivă, deoarece valorile mărimilor a, c, hm
se stabilesc cu aproximaţie.

Standardele (GOST 1643-81, STAS 6273-81) prevăd abateri

limită pentru distanţa dintre axe (abaterea superioară +fa şi abaterea
inferioară −fa) şi şase trepte (clase) de precizie pentru distanţa dintre
axe, notate prin I, II, III, IV, V şi VI.
 13.3.2.4. Jocul lateral dintre flancuri

În angrenajele roţilor, jocul minim lateral este garantat de

şase tipuri de ajustaje notate prin literele A, B, C, D, E şi H (GOST
1643 - 81, STAS 6273 - 81). În figura 13.25 sunt prezentate poziţiile
câmpurilor de toleranţă pentru cele şase tipuri de ajustaje faţă de
linia zero.
Pentru angrenaje cu roţi dinţate cu modulul m < 1 tipurile de
ajustaje şi toleranţe corespund standardului (GOST 9178-81).
 Fig. 13.25. Schema câmpurilor de toleranţă pentru tipurile de ajustaje
Valorile minime ale jocului lateral, în funcţie de tipul
ajustajului, sunt date în tabelul 13.1.
 Tabelul 13.1
Valorile minime ale jocului lateral

Jocul Tipul ajustajului

minim A B C D E H
Jn min IT11 IT10 IT9 IT8 IT7 0

Valoarea maximă a jocului lateral este limitată de opt tipuri

de toleranţe, notate în ordine descrescândă cu literele x, y, z, a, b, c,
d şi h.
13.3.3. Notarea convenţională a preciziei angrenajelor şi a
roţilor dinţate

Exemplu : 8−7−6 Ba GOST 1643-81 (STAS 6273-81), în

care prima cifră (8) reprezintă treapta de precizie pentru criteriul de
precizie cinematică; cifra a doua (7) reprezintă treapta de precizie
pentru criteriul de funcţionare lină; cifra a treia (6) reprezintă treapta
de precizie pentru criteriul de contact dintre dinţi; litera mare (B)
indică tipul ajustajului, iar litera mică (a) tipul toleranţei jocului
lateral (dintre flancuri).
În cazul în care precizia celor trei criterii, specificate mai
sus, corespunde aceleiaşi trepte de precizie, cifra cu care se notează
această treaptă se scrie o singură dată, de exemplu:
7−Ca GOST 1643-81 (STAS 6273-81).
Dacă angrenajelor cu roţi dinţate nu li se impun cerinţe
speciale, atunci tipurilor de ajustaje E le corespunde toleranţa
jocului lateral h, iar tipurilor de ajustaje A, B, C, D − toleranţele a, b,
c, d, respectiv.
Notarea, în acest caz, se face fără indicarea literei
corespunzătoare toleranţei jocului lateral; de exemplu: roata dinţată
cu toleranţa d pentru jocul lateral şi cu treapta de precizie 8 pentru
cele trei criterii de precizie se notează:
8 − D GOST 1643-81 (STAS 6273-81),
 13.3.4. Indicarea pe desene a preciziei roţilor dinţate şi a
angrenajelor cilindrice

O parte din dimensiunile limită, abaterile limită şi toleranţe

se indică pe desenul propriu-zis al roţilor dinţate, iar altele se indică
într-un tabel, amplasat, de preferinţă, în colţul din dreapta sus al
desenului.
Pe desenul propriu-zis (fig. 13.28), conform standardelor
(GOST 2.403-75, STAS 5018/1-82), se indică următoarele abateri
limită şi toleranţe (fig. 13.28):
 ES
es
es
ES

ei
ei

EI
EI

Fig. 13.28. Indicarea abaterilor limită şi toleranţelor pe desenul propriu-zis al roţilor

dinţate