Arta de a avea întotdeauna dreptate

„Pe fond, poţi avea dreptate în mod obiectiv, şi totuşi ceilalți să creadă -
sau chiar tu însuti să ' ' crezi, uneori - că nu ai dreptate. Acest Arthur
lucru se întâmplă atunci când adversarul [îţi] contrazice un Schopenhauer
argument, părând astfel că-[ţi] contrazice însăşi teza, pentru care 1788-1860
se mai pot invoca liniştit şi alte argumente; desigur, în acest caz,
adversarului i se întâmplă exact invers: lui i se dă dreptate, deşi în
mod obiectiv nu are dreptate. Prin urmare, conținutul de adevăr al unui '
enunţ şi valabilitatea acestuia în ochii părţilor.”
Eristica (de la gr. eris, „discordie",
(Arthur Schopenhauer, Arta de avea întotdeauna „ceartă", cf. şi numele zeiţei Eris)
dreptate, Editura Art, București, 2015) este arta vorbirii în contradictoriu şi
a dezbaterii, care are ca scop
declarat persuadarea cu orice preţ a
audienţei; în eristică, dreptatea e a
celui care argumentează mai bine, și
Într-o dezbatere se pot utiliza și aceste strategii:
nu a celui care ar avea dreptate în
1. Să utilizezi argumente false. mod obiectiv
2. Să postulezi ceea ce nu a fost demonstrat.
3. Să invoci argumente absurde.
4. Să utilizezi argumentum ad hominem ( a ataca
persoana, și nu ideile acesteia).
5. Să întorci propriul argument împotriva
adversarului.
6. Să fii nepoliticos.

Sunt ele și corecte?

Organizați o dezbatere în care să se înfrunte sofiștii

(care utilizează strategiile mai sus menționate și care
urmăresc doar victoria ) și socraticii ( care să folosească
strategii corecte logic, urmărind doar adevărul).

https://www.youtube.com/watch?v=_CE-2H-a62A

https://www.imdb.com/video/vi900858137?playlistId=tt0427309&ref_=tt_ov_vi

https://www.youtube.com/watch?v=1lXLGwe_DUU