UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FILOSOFIE
Departamentul de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei
Conf. dr. Cristian Iftode
Titlul cursului: CONCEPTE ŞI TERAPII FILOSOFICE ÎN ANTICHITATE
Anul de studiu: Master I, ISTORIA ŞI CIRCULAŢIA IDEILOR FILOSOFICE
Regimul disciplinei (obligatoriu, opţional, facultativ): obligatoriu
Total ore din planul de învăţământ: 100 (Curs: 28, Seminar: 28; Studiu individual:
44, incluzând tutoriat estimat/student: 2)

Descrierea cursului şi cerinţe

Cursul se axează pe discutarea conceptelor fundamentale, argumentelor terapeutice şi
practicilor spirituale elaborate în marile şcoli de filosofie din Antichitatea greco-romană, cu
excepţia (neo)platonismului, tratat în mod special la cursul Filosofie şi creştinism, din
cadrul aceluiaşi program masteral. Prelegerile vor fi dublate de discutarea unor texte de
seminar după următoarea structură: text original sau doxografie antică; două comentarii
moderne. Din punct de vedere metodologic, o atenţie deosebită este acordată modului în
care conceptele majore ale filosofiei greceşti sunt traduse în limba latină. Cursul se
constituie astfel şi într-o arheologie a unor concepte filosofice fundamentale precum fiinţă,
categorie, esenţă, substanţă, accident, act, putinţă, operă, fericire, virtute, plăcere, datorie,
grijă. Totodată, sunt investigate sursele unor atitudini filosofice recurente precum realismul,
relativismul, scepticismul ori, în plan practic, stoicismul, hedonismul, cinismul.

Modalităţi de evaluare şi stabilire a notei finale

Nota finală se obţine din două componente. O jumătate din nota finală se obţine prin
evaluarea continuă a activităţii studenţilor la seminar (prezentări, intervenţii). A doua
jumătate din notă se obţine pe baza participării active la cursuri şi a elaborării şi discutării
într-un colocviu final a unui eseu pe tematica de specialitate a cursului.

Obiectivele cursului

Obiectivul principal urmărit la acest curs este familiarizarea studenţilor cu conceptele

şi problemele definitorii pentru cinci mari şcoli de filosofie greco-romană: aristotelismul,
stoicismul, epicureismul, scepticismul şi cinismul.
Cursul îşi propune să ajute studenţii să-şi dezvolte limbajul filosofic şi să-şi sporească
1
gradul de cunoaştere a istoriei filosofiei, antrenându-le totodată abilităţile argumentative şi
de gândire critică în dezbaterea unor probleme de filosofie teoretică şi practică şi
confruntându-i cu pluralitatea probată istoric de modalităţi de înţelegere a unor concepte
fundamentale.

Competenţele formate de către curs

La sfârşitul cursului studentele/studenţii vor avea următoarele competenţe:

Competenţe profesionale:
Definirea regulilor generale (analiză, sinteză) şi specifice ale metodei filosofice
(problematizare, reflecţie, interpretare).
Recunoaşterea dimensiunii istorice a teoriilor filosofice din Antichitatea greco-romană,
identificarea caracteristicilor şi a impactului lor asupra culturii umane.
Problematizarea şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru soluţionarea unor probleme
filosofice şi morale de complexitate medie.
Evaluarea comparativă a ideilor şi argumentelor unor teorii filosofice şi identificarea
meritelor şi limitelor acestora.
Identificarea şi descrierea principiilor şi metodelor documentării şi cercetării în filosofie şi
stiinţele umaniste.
Alegerea, planificarea şi realizarea unor prezentări individuale orale şi scrise la seminarii
(dezbatere, analiză-comentariu de text).
Competenţe transversale:
Abordarea în mod realist şi prin argumentare a unor situaţii-problemă cu grad mediu de
dificultate în vederea soluţionării lor eficiente.
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere
ierarhice.
Autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul dezvoltării autonomiei personale,
inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii.

Tematica

Prelegerile cursului Concepte şi terapii filosofice în Antichitate sunt următoarele:

1. Prezentarea generală a cursului

2-3. Filosofia ca cercetare: I. Aristotelismul. (a) Idei filosofice fundamentale: problema

2
categoriilor ca semnificaţii ale fiinţei şi noţiunea de substanţă

4-5. (b) „Viaţa bună” în concepţia lui Aristotel. Coordonate şi interpretări recente

6-7. Filosofia ca terapie: II. Stoicismul. Surse istorice. Vârste. Fizica stoică. Viziunea despre suflet.
Stoicismul ca terapie filosofică şi triplă disciplină : a dorinţei, a înclinaţiilor şi a judecăţii. Exerciţii
spirituale stoice. Pregătirea pentru moarte

8-9. III. Epicureismul. Îngrijire de sine şi ascetică a plăcerii. Fericirea în clipă. Surse istorice şi
doctrinare. Fizica. Etica epicureică. Criterii de ierarhizare a plăcerilor. Valoarea prieteniei.
Vindecarea fricii de moarte. Problema filosofică a sinuciderii şi sensul vieţii

10-11. Antifilosofia. IV. Scepticismul. Cele două scepticisme. Surse istorice şi cronologie. Moduri
de suspendare a judecăţii. Sextus Empiricus despre epoche şi ataraxia. Scepticismul antic şi
scepticismul modern. Obiecţia existenţială şi obiecţia dialectică la adresa scepticismului

12-13. V. Cinismul. Surse istorice, prelungiri, interpretări standard. Deziderate cheie: parrêsia şi
atyphia. Viaţa suverană a cinicului şi „teatrul scandalului adevărului”. Transvaluaţie şi asceză. Etica
cinică: animalitatea fiinţei umane revelată ca scandal, practicată ca exerciţiu şi aruncată în ochii
celorlalţi ca sfidare. Sloterdijk şi Foucault – interpreţi ai cinismului: bun şi rău, antic şi modern

14. În oglindă: înţelepciunea chineză a vieţii bune. Ritualizarea existenţei cotidiene. Împotriva
activismului. Intensificarea şi rafinarea energiei vitale (qi). Purificarea sufletului (psychê) vs.
hrănirea vieţii (sheng)

Bibliografie1

Agamben, G., Opus Dei. Arheologia oficiului (Homo sacer II, 5), trad. Alex Cistelecan, Cluj-
Napoca: Tact, 2016.
Aristotel, Etica Nicomahică, trad. S. Petecel, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988.
Aristotel, Categorii, trad. T. Brăileanu revăzută de Gh. Vlăduţescu, Bucureşti: Paideia, 2006.
Aristotel, Metafizica, trad. Gh. Vlăduţescu, Ed. Paideia, Bucureşti, 2011 / ARISTOTE, La
métaphysique, vol. I şi II, trad. şi comentariu J. Tricot, Paris: Vrin, 1953.
Aubenque, P., Problema fiinţei la Aristotel, trad. D. Gheorghe, Bucureşti: Ed. Teora, 1998.
Bailey, A., Sextux Empiricus and Pyrrhonean Scepticism, Oxford U.P., 2002.
Brentano, F., Despre multipla semnificaţie a fiinţei la Aristotel, trad. I. Tănăsescu, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 2003.
Crisp, R. (ed.), How should one live? Essays on the Virtues, Oxford University Press, U.S.A., 1998.
Diogenes Laertios, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, trad. C.I. Balmuş, Iaşi: Ed. Polirom, 1997.
Epicur, „Scrisoare către Menoiceus”, în Diogene Laertios, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor,
Polirom, pp. 339-341.
Epictet, Manualul (Enchiridion), trad. D. Burtea, Bucureşti: Ed. Minerva, 1977.
Foucault, Curajul adevărului. Guvernarea de sine şi guvernarea celorlalţi II, trad. B. Ghiu, Cluj:
Idea Design&Print, 2017.
Foucault, M., Hermeneutica subiectului. Cursuri la Collège de France (1981-1982), trad. B. Ghiu,
Iaşi: Ed. Polirom, 2004.
Hegel, G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, 2 vol., trad. D.D. Roşca, Ed. Academiei, Bucureşti,
1 Bibliografia de bază este pusă la dispoziția studenților de către titularul cursului, în format electronic.
3
 1964.
Hadot, P., Ce este filosofia antică? , trad. G. Bondor şi C. Tipuriţă, Iaşi: Ed. Polirom, 1997.
Hadot, P., Philosophy as a Way of Life: Spiritual Exercises from Socrates to Foucault, trad. M.
Chase, Oxford UK şi Cambridge USA: Blackwell Publishers Ltd., 1995.
Iftode, Cristian, Filosofia ca mod de viaţă: Sursele autenticităţii, Piteşti: Paralela 45, 2010.
Iftode, Cristian, Aristotel: Problema analogiei şi filosofia donaţiei, Bucureşti: Ed. Universităţii din
Bucureşti, 2015.
Iftode, Cristian, „Cinismul şi practica adevărului”, în C. Iftode şi C. Voinea (ed.), Critică,
marginalitate, cinism, Bucureşti: Ed. Universităţii din Bucureşti, 2016.
Jullien, François (2005). Nourrir sa vie. À l’écart du bonheur. Paris: Seuil.
MacIntyre, Al., Tratat de morală. După virtute, trad. C. Pleşu, Bucureşti: Ed. Humanitas, 1998.
Marc Aureliu, Gânduri către sine însuşi, trad. C. Bejan, Bucureşti: Humanitas, 2013.
Nussbaum, M., The Therapy of Desire: Theory and Practice in Hellenistic Ethics, Princeton, New
Jersey: Princeton U.P., 2009.
Onfray, M., O contraistorie a filosofiei. Vol 1: Înţelepciunile antice, trad. M. Ungurean, Iaşi:
Polirom, 2008.
Puett, Michael şi Christine Gross-Loh (2016). The Path: What Chinese Philosophers Can Teach Us
About the Good Life. New York: Simon & Schuster.
Seneca, Epistole către Lucilius, 2 vol., trad. I. Costa, Iaşi: Ed. Polirom, 2007 şi 2008.
Seneca, Despre scurtimea vieţii, trad. I. Costa, Bucureşti: Ed. Seneca, 2014.
Sextus Empiricus, Schiţe pyrrhoniene, în Opere filosofice I, trad. A. Frenkian, Bucureşti: Ed.
Academiei R.S.R., 1965.
Sharples, R.W., Stoics, Epicureans and Sceptics. An Introduction to Hellenistic Philosophy, London:
Routledge, 1996/2003.
Sloterdijk, P., Critica raţiunii cinice. Vol. I, trad. T. Pârvulescu, Iaşi: Polirom, 2000.