Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Miologie Gener Nou PDF
Miologie Gener Nou PDF
Generală
Catedra Anatomia Omului
Angela Babuci
Planul prelegerii
n Endomisiul serveşte
pentru pătrunderea în
muşchi a vaselor şi a
fibrelor nervoase.
n Fasciculele musculare
care formează corpul
muşchiului sau venterul
muscular sunt separate
între ele prin perimisiu
(intern).
n La exterior muşchiul este
acoperit de epimisiu
(perimisiu extern).
n Epimisiul continuă pe
tendon sub denumirea de
peritendineum.
n Fiecare muşchi prezintă
porţiunea activă sau
corpul muşchiului şi
porţiunea pasivă sau
tendonul.
n Muşchiul are două
capete:
1. Capătul proximal –
punctul fix.
2. Capătul distal – punctul
mobil.
Neuronul motor, axonul şi ramificaţiile sale, care
inervează fibrele musculare, constituie unitatea
neuromotorie, numită mion.
Clasificarea muşchilor
n Muşchi autohtoni
n În dependenţă
de dezvoltare n Muşchi truncopetali
n Muşchi truncofugali
Clasificarea
muşchilor
Muşchi autohtoni
(mm. profunzi ai
spatelui, intercostali
externi şi interni,
transvers al
toracelui,
subcostali).
Clasificarea
muşchilor
Muşchi truncopetali
( m. pectoral mare şi
mic, marele dorsal,
psoas mare).
Muşchi truncofugali
(m. trapez, mm. romboizi, dinţat anterior, subclavicular,
sternocleidomastoidian)
Clasificarea muşchilor după criteriul topografic
În dependenţă de formă
n Lungi n Seraţi
n Scurţi n Romboizi
n Laţi n Bicipitali
n Orbiculari n Tricipitali
n Triunghiulari n Quadricipitali
n Pătraţi n Biventeri
n Piramidali
După modul de grupare a fasciculelor
musculare
n Unipenaţi n Transversali
n Bipenaţi n Drepţi
n Multipenaţi n Circulari
n Fusiformi n Radiari
n Oblici n Spiralaţi
Din punct de vedere
funcţional
q Sinergişti
q Antagonişti
q Flexori
q Extensori
q Pronatori
q Supinatori
q Abductori
q Adductori
q Levatori
q Depresori
q Rotatori
q Constrictori
După numărul
articulaţiilor peste
care trec
a) Non-
articulari
b) Uniarticulari
c) Biarticulari
d) Multiarticulari
Legităţile distribuirii muşchilor
scheletici
n Sunt de provenienţă
segmentară şi la nivelul
trunchiului sunt aranjaţi
segmentar.
n Prezintă simetrie bilaterală.
n Fasciculele musculare sunt
orientate perpendicular faţă de
axele articulaţiilor.
n Muşchii sunt aranjaţi pe
distanţă cea mai mică dintre
punctele de origine şi inserţie.
Elementele auxiliare ale muşchilor
n Fasciile
n Retinaculele
n Canalele fibroase şi osteo-
fibroase
n Tecile sinoviale
n Bursele sinoviale
n Trohleele musculare
n Oasele sesamoide
Fasciile
sunt membrane conjunctive, fibroase
dense, care acoperă muşchiul la exterior
Funcţiile fasciilor
n Fasciile separă muşchii unul de
altul, asigurînd contracţia lor
separată.
n Retinaculele se fixează pe
proeminenţele osoase, formînd
canale fibroase şi
osteofibroase.
Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv
fibroase de formă circulară, care se fixează pe marginile
şanţurilor osoase, prin care trec tendoanele.
n a) secţiune transversală
n b) secţiune longitudinală
n A (punctul de sprijin)
n B (punctul de rezistenţă)
n C (punctul de aplicare a
forţei)
n B-A (braţul rezistenţei)
n A-C (braţul aplicării forţei)
Pîrghie de forţă
n A (punctul de sprijin)
n B (punctul de rezistenţă)
n C (punctul de aplicare a
forţei)
n A-B (braţul rezistenţei)
n B-C (braţul aplicării forţei)
Pîrghie de viteză
n A (punctul de sprijin)
n C (punctul de aplicare a
forţei)
n B (punctul de rezistenţă)
n A-C (braţul aplicării forţei)
n C-B (braţul rezistenţei)
Dezvoltarea muşchilor
n Sistemul muscular se dezvoltă din
cele trei primordii ale
mezodermului:
a) mezodermul paraxial, segmentat
în somite, din care derivă
miotomii, ce dau naştere
muşchilor scheletici ai trunchiului,
gîtului şi parţial celor ai
membrelor. Tot din miotomi apar
muşchii extrinseci ai globului
ocular, muşchii limbii, diafragma şi
muşchii diafragmei pelviene.
b) mezodermul intermediar.
c) mezodermul lateral
nesegmentat, din care se
formează somato- şi
splanhnopleura (visceropleura).
Prin diviziunea somitelor în 3
porţiuni are loc formarea:
n Sclerotomului
n Miotomului
n Dermatomului
n Miotomii proliferează
în direcţie ventrală şi
se împart în 2
porţiuni:
a) porţiunea dorsală –
epimer
b) porţiunea ventrală –
hipomer
n În fiecare miotom (miomer)
pătrund ramurile nervului
spinal omonim (neuromer).
n Sindromul Poland
se caracterizează prin
absenţa sau subdezvoltarea
muşchiului pectoral mare,
care deseori se asociază cu
agenezia coastelor şi
sternului, absenţa glandei
mamare, sau absenţa
muşchiului mare dorsal şi
dinţat anterior.
Anomalii musculare
n Torticolisul congenital se
caracterizează prin hipertrofia
sau amioplazia muşchiului
sternocleidomastoidian.
Scurtarea muşchiului dat poate
fi consecinţa unei fibrozări.
n Distrofiile musculare
progresive sunt un grup de
defecte congenitale ale
musculaturii, ce se manifestă
la diferite intervale de timp
după naştere sau în copilărie
şi au un substrat genetic.
n Miopatiile congenitale
reprezintă un grup eterogen de
malformaţii, condiţionate
autosomal dominant.
Particularităţi de vîrstă ale
muşchilor
n Numărul fibrelor musculare
variază de la om la om şi
depinde de sex, vîrstă şi de
efortul muscular.