I.

XENOFON

Filarmonica dela 1833

CENTENARUL
primei reprezentatii de teatru national
in Bucuresti
Zaddraicia Adam iciilor
toate stint zadlirnicii".

1934
Editura MUNCA LITERARA"
Bucuresti

www.dacoromanica.ro
 1. XENOFON

Filarmonica dela 1833

CENTENARUL
primei reprezentatii de teatru national
in Bucuresti
. Z3d6rnicia zadiirniciilor
toate sunt zildgrnicii".

Bucuresti
1 1934

www.dacoromanica.ro
-
 Intro-td-
-
v, 4

-
ere
,
,
.
Am intocmit stud 1 e rata cu ;cleplina convingere a
,

indoitei lui neccsitati : 14:_g,n}ipunct de vedere istoric

avand a aduce aci tot felul de date atat de pretioase
istoricului atral, privitoare la prima societate de teatru
national din Bucuregti ; 2) din punctul de vedere al rele-

- membri al Filarmonicei" .
varii activitatii anumitor persoane care, in calitatea for de
actori mai ales au jucat
un rol insemnat in trecutul primei noastre scene, $i care '
totusi au lust date definitiv uitarii.
Gasesc ca este o datorie azi, and s'au implinit o suta
de ani dela infiintarea societatii Filarmonice" sä dau la
lumina tot materialul ce 1-am strans in decurs de vreme,
r aferitor la aceasta epoca de entuziasta gi con$tiincioasa
munca din trecutul teatrului nostru.
Mai instate de a trece insa la explicarea metoadei ce am
urmat in intocmirea studiului meu, ma simt dator sa dau
cetitorilor o explicatie. 0 fac aceasta pentru ca nimeni sa
nu ramaie mirat de o lacuna ce poate o va observe in
- cuorinsul lucrarii, si care se refers la latura politica a
Filarnaonicei".
Politica facuta de cei dela Filarmonica", pe care a
expus-o D-1 Al. Jordan, bibliotecarul dela Academie, intr'o
- -!dinta a societatii Prietenii istoriei literare" in No-
e nbrie trecut -- pe mine nu ma intereseaza $i nu ma voiu
ocupa catu$i de putin de ea. Nu voiu privi intocmirea gi
desfiintarea societatii prin prisma politica. In tofu] voiu
studia gi voiu reda "Filarmonica" din punctul de vedere

www.dacoromanica.ro
 4 =
cultural -- artistic propriu zis toate paginile lucrarilor
mele indreptandu-le spre un scop final : rezultatele de ordin
cultural pentru societatea romaneascci de atunci, de azi $i
de maine.
Pentru mine nu poate prezenta nici un interes faptul ca
prima societate secrets cea dela 1821 din Brasov dupa
cum si Filarmonica"insasi au fost societati francmasonice.
$i aceasta deoarece nu- mi va sluji absolut de loc la elu-
cidarea nici unui amanunt din viata societatii lui Eliade-
Camp ineanu-Aristia.
Daca toate acele societati secrete anterioare lui 1831
au fost francmasonice, nu vad intrucat le- ar scadea va-
loarea, de vreme ce rezultatul a fust atat de maret,
Sau daca in cercul Filarmonicei" s'au desvoltat ideile
ce stau la baza programului partidului liberal, iar nu ma
poate interesa pe mine, istoricul teatral,
Sau ca in fine, printre unii membri ai Filarmonicei"
s'au nascut pentru prima oars ideile antisemite, nici aceasta
nu poate intra in cadrul cercetarilor mele.
**
Si acurn, trecand la forma in care prezint cetitorilor
studiul meu, se va vedea chiar dela primele pagini ca am
ales un sistem extrem de simplu si atotcuprinzator.
Am impartit lucrarea in cinci capitole. In primele trei
analizez pe larg : 1) cele trei societati secrete dela
Bra$ov din 1821 $1 din Bucure$ti dela 1827 si 1831
2) infiintarea Filarmonicei" la 1833 ; 3) activitatea defasu-
rata de membrii ei in cadrul societatii si al scoalei infiin-
tate atunci ; 4) desfiintarea societatii $i suspendarea spec-
tacolelor romanesti,
In al patrulea capitol expun pe scurt situatia teatrului
bucurestean dupa desfiintarea ,,Filarmonicei" si pana la
venirea lui Costache Caragiale care a reinviat definitiv
teatrul national adica spatiul din taamna lui 1836 pana
in primavara lui 1845. .
Daca am adaugat lucrtlrii mele acest capitol referitor la
epoca 1836-1845, cand Filarmonica" nu mai exists, am
facut o pentru trei considerente :
1) Mai intai ca sa dau o cat mai clara ideie asupra

www.dacoromanica.ro
t t.
 5 -7
activitatii pe care au intreprins o elevii societAtii, chiar $i
dupa inchiderea cursurilor scoalei filarmonice. Caci e de
retinut faptul ca spectacolele putine la numar ce au
mai avut loc in cei noun ani urmatori desfiintArii, au fost
intocmite tot de elevii dela 1833, condusi de vechiul for
maestru Aristia.
2) In al doilea rand, actiunea de propaganda pentru
zidirea $i intretinerea unui teatru national a fost a lui Eliade
deci tot in cadrul conceptiilor dela Filarmonica",
3) $i in fine, in ultimul rand de notat este a reinvierea
teatrului national, la 1845 este facuta de Costache Carageale
tot un elev al $coalei filarmonice.
In al cincilea capitol pun concluziile necesare pentru
stabilirea punctului initial al monografiei de fatii, $i anume :
care sunt foloasele aduse de Filarmonica" dela 1833, dace
ele au fost, $i cum s'au manifestat in evolutia culturii
romanesti.
Ca anexa a lucrArii, cititorul va gasi pe Tanga Note $i
un Indite de name $i o Bibliografie. Toate aceste adausuri
sunt de o nediscutata importanta cats vreme studiul de
fats este o lucrare de sinteza, $i nu numai o simply co-
memorare. Mai ales ca totdeauna aceste anexe sau nici
nu stint trecute in unele studii sau sunt intocmite cu o
neglijenta specifics.
I. XENOFON
Septembrie 1934

a,

www.dacoromanica.ro
r 0
 [3.

'X

CAP. I

SOCIETATILE SECRETE

Teatrul in Muntenia a inceput prin a fi distractia si

recrearea celor nohili. Dintr'o data, teatrul muntean a Bait
un pas peste prima etapa logics in evolutia teatrului uni-
_ versal,
De unde in Occident, teatrul mai intai a fost la indemana
multimii, formandu-se acolo, in popor, jucat fiind de cei
din patura de jos, si mai apoi patrunzand in castelele
nobilimei si chiar la Curte, la noi in Muntenia, teatrul a
luat fiinta tocmai in patura aristocrats, si chiar in saloanele
palatului domnesc,
Asa, Domnita Ralu a lost cea care a intocmit primele
reprezentatii de arta la Curtea lui Caragea-Voda. In unire
cu alti tineri, intre cari s'a ilustrat dela inceput Costache
Aristia, Domnita a pus bazele teatrului bucurestean intr'o
said dela Curtea domneasca. Acolo se intalneau boerii
vremii, si sub auspiciile domnesti petreceau seri din cele
mai frumoase asistand la spectacole date in limba greats
de trupa Domnitii.
Dupa un scurt timp insa, fiica Domnului, spirit inteli-
gent de o vasty cultura si cu aspiratii de inalta valoare, in
dorinta-i de a da o cat mai mare extindere artei teatrale-
la noi, cladeste pe locul Tiber dela Cimeaua-mie o sala
de club. Pe Tanga balurile date in Carnavalul lui '1818, si
pe Tanga intrunirile regulate ale boerilor, la anumite zile -
dadea to aceasta sala de club, si reprezentatii teatrale,

www.dacoromanica.ro
 .
- 7-
Spiritul noului teatru, dela Cismeaua-rosie, era acelasi cu
cel care-i precedase in saloanele Curtii. Trupa nu se
schimbase, repertoriul nici atat, publicul la fel. Aceiasi
actori reprezentau aceIasi repertoriu in fata aceluiasi public,
compus numai din boeri si curleni,
Prima stagiune: 1817-1818 prepare cat mai mutt pu-
blicul si trupa pentru un repertoriu mai ales, pe care
trebuia sa-1 aduca Aristia, care acum e trimis de Dcninita
sa se perfectioneze in arta teatrala la Paris.
In felul acesta, pentru stagiunea : 1818 1819, trupa
greceasca ramanand tars conducator se imprbstie, iar
Domnita, prin interventiile sale si prin relatiile lui Voda
in Viena, reuseste sa aduca in Bucuresti o trupa strains
de tragedii, draine, comedii si opere. A lost faimoasa ti ups 1

a lui Gherghy, care a desfasurat o activitate destul de

prodigioasa pe scena dela Cisrneaua-rosie.
Intre timp insa, Aristia, din (atm evenimentelor ce se
precipita la noi in principate, e uevoit sa se intoarca dela
Paris, caci Voda Caragea parasind tronul, Domnita nu se
mai poate ocupa de el sa-i plateasca mai departe bursa,
Reintors in Bucuresti, marele indrumator al primilor
nostri actori, Aristia, isi urmareste planul de a reface trupa
pe care o lasase la plecarea sa,- Reuseste ajutat fiind de
data aceasta de comitetul Eteristilor.
Noua sa trupa juts atunci alaturi de trupa lui Gherghy,
care si dupa,' plecarea Domnului ramasese la noi bind
apreciat de nobilimea timpului,
Primul .spectacol at noii trupe grecesti este : Moartea
fillor lui Brutus, tragedia lui Voltuite,, tradusa de Logo
fatul Gheorghe Serurie, unul din principalii membrii ai
N
Eteriei, Succesul a lost din cele mai zgoniotoase, infiaca-
,rand deopotriva pe Greci si pe Romaui. Primii gasiau in
piesa imbold spre revolutia pe care dupa vre-o doi ani
aveau s'o fats pentru scuturarea jugului turcesc, iar ai
nostri gasiau aci impulsul cel mai viu pentru intocmirea
unor spectacole romanesti,
**
Toata seria de spectacole grecesti, care alternau cu cele
ale trupei vieneze, au facia un nespus de mare bine Ito-

www.dacoromanica.ro
 8
manilor nostri de atunci, stimulandu-i spre punerea in
scena a unor spectacole in limba tarii, Ba Inca, stimulentul
merge pans acolo ca naste in mintea unui patriot de talia
lui loan Vdcdrescu ideia intocmirii unui teatru national.
In felul acesta, elevii, dela Sf, Sava" incep sa se pre-
pare pentru punerea in scena a unei piese in limba ro-
maneasca. Studiaza rolurile cu sarguinta si reusesc sa
joace prin 1819-1820 - Ecuba" lui Euripide. Este
primul spectacol in romaneste din trecutul teatrului na-
tional din Bucuresti,
Rolurile toate erau interpretate de elevii scoalei, chiar si
cele feminine, caci asa era obiceiul pe atunci, nu numai in
trupa diletantilnr dela ,Sf. Sava" dar si in trupa greceasca.2)
Rolul titular a fost jucat de Eliade, care in totul avea
ceva feminin in felul sau de a fi, ca gi Aristia care de-
tinea rolurile feminine in trupa Eteristilor.
Spectacolul s'a inceput cu prologul compus atunci de
Ioan Vacarescu. Reproduc aci strofa VIII pentru continutul
simbolic ce-1 prezinta : rt

tram dat teatru, vi'l pozitt:

Ca un Ideas de maze ;
Cu el =rand yeti fi vestiti:
Prin veal departe duse".3)
Asa dar, aci isi are origina ideia de infiintarea unui
teatru national, ideie infaptuita tocmai la 1833 de catre
filarmonicisti, Caci, asa cum se va vedea si mai departe,
teatrul national, ale carui haze au fost puse tocmai cu
ocazia Filarmonicei" n'a fost izvorita spontan si n'a fost
produsul unei inspiratii inteligente a unuia sau a altuia, ci
rezultatul logic al framantarilor de ani de zile, rodul
gandurilor plamadite in mintile atator si atator constienti
de menirea for si a tarii lor.
In adevar, sa manta asvarlita prin prologul lui loan Vhca-
rescu, prinde radacini in multe inimi si incolteste. Roadele
nu intarzie sa a para curand la lumina ci se confirms in
actiunea puss la tale de cativa boeri refugiati cu ocazia
rascoalei facuta de Tudor Vladimirescu in contra Eteriei.
In precipita rile dela 1821, mare parte din boierii munteni A=
tree granita ref ugiindu-se in Ardeal,retragandu-se din calea

www.dacoromanica.ro
11111111
 -9
Eteristilor. Printre cei refugiati la Brasov au fost sff : Nicolae
Vacarescu, Grigore Baleanu si Constantin Campineanu.
Acestia trei, patrioti convinsi de binefacerile culturii in
viata unui popor, pun bazele primei societati secrete cu
caracter patriotic, pentru ridicarea tarii romanesti la o stare
intelectuala si politica infloritoare. Li se alatura pe data si
altii ca : Episcopul Ilarlonal Argeplui; Ion fratele mai mic
at lui Campineanu, viitorul calator pasionat care a fost
-Constantin sau Dinicu Golescu;
tranul Gianni4),
Emanoil Florescu si ba-

Societatea aceasta dela Brasov era ' Intocmita cu scopuri

pur patriotice, pentru regenerarea tariff, pe doug campuri
de activitate : politica de care se ocupau cei batrani.
si culturala care fusese lasata pe seama tineretului.
Ca program de lucru aveau imbogatirea literaturii na-
tionale cu traduceri dupa lucrari demne de scopul societatii
Inca si mai mutt, tineretul primise si greaua sarcina de a
Intocmi un dictionar al limbii romane. Plana dupa care
avea sa se lucreze pentru ducerea la bun sfarsit a dictio-
narului propus, era facut de mai inainte de catre George
Golescu, eel care primul (Muse ideia si lucrase chiar o
parte din dictionar5).
Dar in ceea ce ne priveste pe noi, importanta acestei
societati de refugiati este capitala. Faptul ca in statutele
societatii dela '1821 se prevedea infiintarea si mentinerea
unui teatru national in chiar capitala tariff, atrage dupa
sine societatea la loc de cinste in trecutul primei noastre
scene,
Decal primul care s'a gandit serios la -necesitatea unui
teatru national a fost Loan Vacarescu la 1821, nu e mai
putin adevarat ca primii cari s'au gandit la inflptuirea
cat mai curand a acestei idei au fost cei de mai sus. Unul
din articolele statutului prevedea in mod cu totul special
creiarea unui teatru national pe haze sigure. Neat ca nu
s'a pastrat acel statut fiindca ar fi fost desigur Inca multe
de retinut de acolo.
. Dar din toata acea prodigioasi activitate ce prevedea
statutul, nimic nu s'a facut, imprejurarile fiind de o asa
natura ca incercarea n'a dat roadele dorite, rcade ce avea
sa le dea tocmai doisprezece ani mai tarziu,

www.dacoromanica.ro
 1-

10

In adevar, ingbusirea Eteriei si moartea lui Tudor Vla-

dimirescu adusera restabilirea linistei in tarn. Ca urmare a
situatiei noi, cu toate ca refugiatii nu s'au intors in Mun-
tenia pang la 1826, totusi politica le-a absorbit toate pre-
ocuparile for de pang. atunci, Ceva mai mult chiar, re-
forma ce o face Poarta in alegerea domnilor pentru princi-
patele noastre, numind de aci inainte, numai domni
pamanteni atrage dupa sine si risipirea multor membri
ai societatii secrete, Asa bung oara, Constantin'Cdmpineanu
fiind amic al noului domn, Grigore Ghica, devine mana
dreaptg a tronului fiind numit mai intai Caimacam al
Craiovei si in urma Mare spatar, In aceasta calitate nu mai
putea face parte dintr'o societate cu caracter secret, si se
vede silit sa o pgraseascg definitiv, lipsindu-i si legaturile
zilnice pe care nu le mai putea intretine cu cei ce rama-
sesera in Brasov.
Pe Tanga acestea insa, printre evenimentele care au im-
piedecat punerea in practica a celor stipulate in articolele
statutului,, a fost desigur si moartea lui Nicolae Vacarescu,
animatorul societatii secrete din Brasov, moarte care i-a
desorientat pe toti membrii Inca de pe cand erau in
refugiu, caci atunci murise ilustrul Boer.
1*1
**
In tot rastimpul dela 1821 si pang la 1828, nu se mai
pomeneste nicgieri de vreo reprezentatie care ar fi putut
avea loc in Bucuresti, Pentru toga aceasta perioada, izvoarele
sunt mute, ne mai hind nici unu] in stare sa ne procure
vreo data referitoare la activitatea artistica a Capitalei,
De altfel pare a fi si explicabil data avem in vedere
starea politicii atat de incordata de atunci. Conflictul ruso-
turc, izbucnit dupg, cel greco-turc, tinea incordata atentia
tuturor, si cu atat mai mult a principatelor noastre care
erau direct interesate in aceste imprejurari, $i data pe
deasupp se are in vedere si absenta lui Aristia din tart,
lucrurile cu atat mai usor se explica.
Pang la 1828, nimeni nu s'a mai gandit la injghebarea
momentana a vreunui spectacol. A trebuit sa reapara finnl
si experimentatul in ale teatrului, Aristia, ca sa mai descre-
teasca fruntile prea incruntate de griji ale boierilor nostri

www.dacoromanica.ro
 11

El a facia sa Se mai resfete pe scena romans, verva lui

Florian, sau sal mai cutremure sufletele : Orest, Fiii lui
Brutus, etc.
Aristia, nevoit dupa zavera .sa fuga in strainatate, a
colindat timp de vreo sapte ani, pans cand dupd conventia
dela Ackerman i s'a ingaduit s5 revie in tars, la Bucuresti,
Acum intra ca institutor al copiilor lui Nicolae Ghica, In
aceasta, noua situatie, el nu intelege catusi de putin sa
paraseascd arta teatrului care era totul pentru el, ci dim-
po dela inaltimea raspunderii pe care o avea, face pro-
paganda intensa in randurile boerilor cu cari venea in contact
reusind in cele din urma sa dea diferite reprezentatii in
casele Ghiculestilor,
Intocmeste o mica trupa de diletanti pe cari geniul sau
stie sal i indrumeze in asa fel incat sä joace un repertoriu
din cele mai variate, Strange in jurul sau numai fii si fiice
de boeri, elevi docili si entuziasti: Iancu Ghica colonelul
de mai tarziu si Smarandita Ghica ; cei doi frati : Scarlat
si Eufrosina Bogdan ; Manole Angelescu ; surorile; Cecilia
si Iosefina Raymonti; si infine, Eugenia Predescu, In ce
priveste decoratia si costurnatia eon din cele mai primitive
cu perdele dela ferestre, cu tot felul de rochi vechi si re-
facute de eircumstant56). ,
*
**
Un an mai inainte insa, la 1827, se reintoarce in tart
dupa o calatorie de vreo cinci ani, Constantin Golescu,
Venea din Apus cu o cultura serioasa, bazata in general
pe fapte traite efectiv de el si nu numai pe cele citite,
care de atatea on pot fi informatii searbede, de multe or
subjective, denaturand in parte adevarul.
Dinicu Golescu cum ii spunea familia din primul
moment venea cu. gandul de a atenua relele incuibate la
noi, ridicand cultura poporului nostru pe o treapta supe-
rioara, indrept5 Ild-o spre Occident. Dar pentru aceasta ii
trebue si spriji nut altor entuziasti, singur neputand duce
la bun srar it opera de asanare culturala ce-si propusese.
De aceea, la prima ocazie ce avu, cauta sa lege relatii cat
mai amicale cu Eliade, vazand in acesta un tanar de viitor,

www.dacoromanica.ro
 12 -

cu idei largi, si indrumAtor capabil si concise pe calea

luminii.
Legaturile dintre acesti doi au fost curand cimentate de
ei prin fondarea unei noi societati secrete.
Astfel, anul 1827 capata importanta lui 1821, in acest
an punaadu-se bazele celei de a doua societati secrete,
care a precedat intemeierea Filarmonicei".
Acum se intocmesc noi statute, fata de cele dela Brasov,
cu articole atingatoare de toate ramurile de activitate cul
turalg.
In total opt erau articolele care precizau scopurile socie-
tAtii7). Primele trei se ocopau de scoli : 1-a Scoala dela
Sf. Sava" O. se ridice la rang de Colegiu. Dupa modelul
ei si se faca una si la Craiova ; 2-a SA se creieze scoli
normale in capitalele de judete, cu ajutorul elevilor esiti
dela Sf. Sava" sau din scoalele dela Craiova; 3 a SA se
deschida scoli primare in fiecare sat,
Al patrulea articol se ocupa de tipArire de ziare roma-
nesti, tinzand astfel la complectarea unei lacune ce se
resimtea de mull ; lipsa unui ziar in care sä ti se dea toate
stirile ce privesc tam. Ca o consecinta logica a acestui al
patrulea punct, era abolirea monopolului tipografiei, pe
care o impunea articolul al V- lea.
Punctul 7 se refers la teatru prevazand formarea unui
teatru national, de uncle in articolul precedent, al VI-lea,
se stabilea incurajarea spre traduceri si tipArire de piese,
In fine, punctul final era cu totul de natura politick
.

Se stipula esiraa din regimul fanariot pe cal Intelepte sau

prin retnoirea primelor institutil ale tcirii,
Nu se putu tnainta insa, in indeplinirea aceStor articole,
deoarece o plaga groaznica ciuma -- se abatu asupra
Capitalei. Boerii sunt nevoiti a se retrage pela mosiile lor,
la tarn. Atunci, Eliade fu invitat de Golescu sa mearga cu
el la mosia sa dela Golesti. Primind, Eliade pleaca la mosie
luand cu el pe Stanciu Capatineanu, fost elev al lui Eliade
la Sf. Sava", si pe care it initiasera in secretele socie-
tatii lor.
Toti trei : Golescu, Eliade $i CApAtineanu se leaga prin
juramant sa indeplineasea intocmai cele prevAzute de statut.
Juramantul I-au depus in biserica din Golesti, 1.spunand

www.dacoromanica.ro
 7

13
ca incheere Aram in cele dupd urma, ca nici o paid de
sange, nici o viotare nu va intina implinirea indatoririlor
noastre." 8) In acest paragraf final se ilustreaza caracterul
linistit al societatii, caracter care a dominat si la Filar-
monica" in ciuda invinuirilor dusmanilor cari sustineau ca
membrii dela 1833 lucreaza ca niste conspiratori la viata
Domnului. 9).
Dupa aceste, Capatineanu pleats la Craiova, unde primi
conduceroa scoalei intemeiate in urma campaniei dusa de
Golescu si Eliade. Impreuna cu un coleg ce-i fu trimis din
Bucuresti Grigore Plesoianu, puse astfel bazele infaptuirii
primului articol din statut : intemeierea unei scoli la Cra-
iova, dupa modelul celei din Bucuresti.
In tot timpul iernii, cat statura la mosie, Golescu si
Eliade se ocupa cu intocmirea unei scoli si a unui inter-
nat dh baieti chiar acolo pe mosie. Directia scoalei i se in-
credinteaza lui Aron Florian, adus anume dela Buda si
instruit de Eliade in principiile sistemului lancasterian.
In felul acesta, si articolul 3 incepea a fi adus la indepli-
nire. $coala dela Golesti era prima din celelalte scoli de
sat ce urmara cu vremea.
Dupa indepartarea ciumii, in 1828, Eliade se desparte de
Golescu, primul ducandu-se la Sibiu unde isi tipareste
gramatica. iar cel de al doilea revenind in Bucuresti.
Dinicu Golescu, reintors in Capitala, incepe demersuri
pe Tanga Rusi cari ocupasera Pricipatele fiind in etzboi
cu Poarta ca sa capete permisiunea pentru Eliade de
a scoate un ziar romanesc. Rusii au aprobat usor, gratie
amicitiei ce o aveau cu Golescu, dar si pentru motivul ca
aveau nevoie sa le publice stirile dupa front. Acum isi ve-
x dea GolesCu si punctul at IV-lea al statutului infaptuit
prin publicarea primului ziar romanese, pentru care chiama
urgent pe Eliade dela Sibiu.
In culmea entuziasmului, Eliade reintors in capitala
pune bazele Curierului Romanesc", grabindu-se sä cum-
pere si o tipografie, pe cea dela Alavrogheni a: Doctorului
Caraca$, Clinceanu $1 Topliceanu. Prin noua achizitie, si
al cincilea articol de statut e infaptuit.
I. Acum, societatea dela '1827 isi cadrele prin co-
optarelde membri cat mai numerosi si mai ales din clasa

www.dacoromanica.ro
 14

inalta a Orli. asa de pitch, erau pans si fratii domnitorului :

Mihalace, Alexandra si Constantin; erau lordache Fill-
pescu, Grigore Baleanu, Alecu Filipescu-Vulpe, $tefon Bei-
lciceanu si Mara. Secretarul societt: tii, si cel mai inimos
din toti, alaturi de Golescu, era Made. Sedintele tinute de
ei in casa lui Golescu azi Palatul Regal , prezintau
oarecare interes. Aci s'au citit : Lacul, Arta poetics, si alte
traduceri ale lui Eliade.10)
Si se pornisera in ultimul timp pe o buns cale, caci in
vara aceluias an 1830 se intocmise un cornitet : Di-
nicu Golescu, I. Vacarfscu si I. Cantacuzino, pentru stran-
gerea de fonduri necesare cladirii unui local de teatru si
si intretinerii unei trupe dramatice nationale. 11).
Dar tot elanul care ii cuprinsese pe membri, si toata
extinderea pe care o luase Sotietatea litterala", au fost
deodati intrerupte in Octombrie 1830 prin moartea
lui Dinicu Golescu. La moartea sa, toti s'au ras:-
letit esuand si aceasta a doua societate secrets, cu mai
multe rezultate decal prima desigur, dar cu o soarta tot
atat de ingrata.
.6 is

In cursul primiverii 1830 se continua spectacolele in-

jghebate de Costache Aristia cu diletantii sai, in casele bo-
erului Nicolae Ghica, Aristia a facut eforturi si sacrificii
mari pentru delectarea si cultivarea publicului ce frecventa
saloanele Ghiculestilor, In dragostea-i nesfarsita pentru tea-
tru n'a pregetat o clips de a face propaganda in randu-
rile tineretului de atunci pentru arta pe care a slujito cu
credinta si melt calm. Fiind si dascal de franc 'za si greaca
la Sf. Sava", pe Tanga ca era preparatorul copiilor lui
Ghica, el si dela inaltimea catedrei a predicat cuvantul ar-
tei sale. Nu, s'a multumit numai cu reprezentatiile ce le
intocmea din cand in cand, ci facea lecturi din drame cu
elevii sai dela clasa de franceza lectiuni care cu vremea
luasera o asa extindere ca se formase chiar un anume cerc
de admiratori cari veneau regulat la orele de clash spre a
da ascultare celor ce se citeau intre elevii urmariti cuvant
cu cuvant de dascalul lor. Dupa un scurt timp se ajunsese
pand acolo ca si auditorii incepura a ceti, si chiar
a lua parte la scenele ce se faceau in clasa intre elevi,

www.dacoromanica.ro
 - - 15

Dar cum mull intotdeauna cauta un confort, cum aspira

continu spre mai bine, si elevii si auditorii, dela clasa lui
Aristia in dorinta de mai bine, nu se mai multurnira cu
cateva scene facute in stramtoarea clasei, ci inchiriara o
sala mai mare, a Pitarului Andronache, de langa Sarindar.
Noua sale.' era un fel de teatru al celor multi, acolo a-
vand accesul oricine, spre deosebire de teatrul pe care in
acelas timp it intretinea Aristia in casele Vornicului Nico-
lae Ghica, uncle era un teatru numai pentru nobilime.
Dar deosebirea intre cele doua scene era numai prin
forma, din punctul de vedere al publicului, nu insa si in
fond, deoarece repertoriul era comun.
In acelas Limp vine o trupa de opera germana drama
, a lui Eduard Kreiwig. Era o trupa serios intocmita, cu
elemente numeroase si de oarecare valoare. Prin spectaco-
lele variate si-a atras multe simpatii in publicul bucurestean.
Debutul trupei a avut loc la 7 Noembrie cu opera lui
Boieldieu : Joan de Paris 12). De aici inainte, spectacolele
au urmat in lunile Noembrie si Df.cembrie" destul de re-
gUlat asa incat s'au dat in total 28 de reprezentatii, un
numar enorm pentru vremurile acelea,
In felul acesta, Bucurestii aveau in stagiunea 1830-1831
trei teatre in care se jucau in patru limbi : in italiana pe
scena lui Kreiwig, in romaneste pe scena din casele lui
Ghica, iar pe scena Pitarului Andronache se juca si in
greceste si in frantuzeste.
*
** -

In aceste imprejurari, pe la inceputul anului urmator

1831 Eliade face cunostinta lui loan Campineanu. A-
mandoi fiind animati de aceleasiidei marl de progres a culturii
tarii lor, se leaga printr'o prietenie stransa. Posacul si in-
diferentul Campineanu, de mai tarziu, era in tinerete, a-
dica in perioada de care ne ocupam, de o comunicativitate
si un entuziasm rare. Cunoscandu-1 personal pe Eliade, in-
telese ca alaturi de acest vajnic luptator, va putea infaptui
multe, atat in viata politica cat si in cea cuturala a prin-
cipatului nostru,
Relatiile for merg pane acolo ca Eliade ii contrunica sta-
tutul societatii secrete dela 1827. Nu putina i.a fost mira-

www.dacoromanica.ro
AN*
- -16

rea and Campineanu i-a raspuns la fel, citindu-i si el sta-

tutul celeilalte societati secrete, dela Brasov, pe care il a-
vea dPla fratele sau Constantin, care i-I lasase la moartea sa.
Convinsi de necesitatea punerii in practice a tuturor ar-
ticolelor inscrise in cele dnua statute si convinsi de efica-
citatea lor, iau intre ei decizia infiintarii unei not societati
secrete. Pentru aceasta intocmesc un nou statut, care nu
era de altfel decat contopirea celorlalte cloud, Este statu-
tul pe care s'a sprijinit infiintarea societatii dela 1833, Mai
ales prin noul statut se avea in vedere punctul 7 si 8 al
statutului dela 1827, puncte ramase 'Inca neexecutate, _si
care priveau intocmirea unui teatru national,

www.dacoromanica.ro
 CAP. II

INTEMEIEREA FILARMONICEI"

Incheindu-se stagiunea trupei Kreiwig, in vara lui 1831,

Eliade publica un articol 13) prin care arata necesitatea in-
tretinerii unui teatru permanent in Capita la. $i fiindca gu-
vernul nu-si putea lua asupra-si intretinerea unui atare
teatru, anunta cetitorii ca se va deschide o lista de sub-
scriptie. Din sumele stranse prin acca lista se va intocmi
o trap. stabila de opera, balet si pantomime'. Banii vor fi
administrati de o eforie particularA" al carei prf zident era
Logofatul Cantacuzino. Pentru incredintarea publicului ca
banii erau In buns pastrare, easier se numea Baronul Mei-
tani. Data inceperii noului teatru se fixa a fi in Octombrie.
Pretul locurilor ramanea a celas de pans acum, adica : 6
rubla de argint pentru scaunul Inchis" si doi sfanti la
parter. Numarul spectacolelor se mires insa : dela opt pe
lung cate fusesera in stagiunea trecuta la douaspre-
zece. Pentru abonamentul de saptezeci si doua de repre-
zentatii sase luni de stagiune se stabileau 19 gal-
beni olandezi la loji,
Insa, incercarea pe care o propunea Eliade cu eforia
particulars n'a dat foloase. Publicul nu s'a grabit sa in-
curajeze aceasta intreprindere nationals. Desigur, Rusii an
fost cei cari facusera atmoSfera neplacuta, caci cu toate ca
generalul Kisseleff era foarte indulgent cu tara, cautand

www.dacoromanica.ro
 1g

s"0 ajute spre progres, totusi se opunea si el la o mani-

festare pur nationals. Isi idea perfect seama de pericolul
ce1 prezenta pentru puterea stapanitoare, o ridicare a con-
stiintei nationale,
Este pentru prima oars in teatrul nostru, and o intre-
prindere cu caracter national da gres, De aci in colo, is-
toria teatrului la not abunda de o sumedenie de alte cazuri
asemanatoare.
Timp de doi ani de zile, dela 1831 la 1833, Bucurestenii
sunt lasati sa-si petreaca serile de lama asistand la re-
prezentatiile trupei Foureaux, math in Bucuresti dela 26
Noembrie11831, cand avu lot primul spectacol cu Fra
Diavolo. Era o curioasa trupa de circ, si care totdeodata
avea elemente si pentru genul superior at teatrului pro-
priu zis.
In toamna lui 1833 vine o alts trupa sub conducerea
lui Theodor MUller, si care se stabileste in sala lui Mo-
molo, 14) debutand la 7 Septembrie cu opera Robin des
bois, Obtinuse un frumos succes si intra astfel in gratia
publicului bucurestean, care a stiut sa o menajeze si sä o
ajute cu multa bunavointa pe tot timpul cat a stat,
**
In acest rastimp, dela 1831 la 1833, Eliade dupa ce
intemeiase cu Campineanu societatea secrets dupa o
campanie de press foarte activa pentru impunerea, in ochii
tuturor cetitorilor, a necesitatii teatrului in viata socials si
mai ales a teatrului national,
Cand Eliade isi propusese intocmirea unui teatru natio- .

nal, isi (Muse foarte bine seama de greutatea acestui f apt,

caruia i se opuneau doua piedici : lipsa de bani cu cari sa
se administreze o trupa de teatru, dar si oamenii cu cari
sfi. lucreze. De aceea cand scoate Curierul romanesc" isi
pune in gaud si nu pierde nici °data ocazia, sa publice
articole de propaganda teatrala, Publicist trebuia format in
aceasta directie,
Un prim articol al lui Eliade in scop de propaganda a
ideilor sale de teatru, este cel in care elogiaza truta Krei-
wig. Articolul 15) se incheie astfel :
Cit este de raved pentru tot Runzinul a vedea o data

www.dacoromanica.ro
 - 19

prin Indemnui celor mai marl $i un teatru national, unde

nu putin se desavirsaste pre tango naravuri si limba. In a-
cest fel de teatru, subt o indreptare inteleaptd este censura
obiceiurilor $1 $coala moralului...." Sunt cuprinse aci cateva
adevaruri marl, adevaruri ce stateau la baza conceptiilor
artistice ale lui Eliade,
Si nu pierdea ocazia in nici o alts dare de seams sa
nu strecoare cateva fraze de propaganda. Isi Meuse din. a-
ceasta o profesiune de credinta, netezindu-si din vreme
terenul pe care trebuia sa se ridice filiala societatii din 1831
Nona formatie cu caracter public si cu scopul initial :
intocmirea si sustinerea unui teatru national in Tara roma-
neasca era Filarmonica" pe care o intemeiaza impre-
una cu Ion Campineanu la Octombrie 1833,
Pentru teatrul national, Octombrie 1833 este o data
memorabila, Daca si pans la 1833 se repr. zentasera piese
de teatru in limba tarii si cu actori romani, acestea dupa cum
s'a putut vedea din cele expuse pana aici = nu au fost
decal anticiparea primului teatru national in Tara roma-
neasca. Caracterul de provizorat al reprezentatiilor de pana
la data cand incepe Filarinonica"sa activeze, ajuta tocmai
evidentierea activitatii tea lrale a Illarnionicei", la care s'au
alaturat dela inceput num:ro,i membri. Tot ce, avea mai
de elita Capitala s'a inscris cu timpul in societatea celor
doi ; Eliade si Campineanu, secondati de indata de marele
dascal al clasului de declamatie", Costache Aristia. N'au
lipsit in acelas timp nici burghezii, cari prin contributia
for au adus un sprijin insemnat societatii.
Din burghezime erau 16): Marita Andronescu inscrisa cu
o contributie de un galben si jumatate pe an ; Capitanii
Costescu si Popescu, N Danielopol negustor in Lipscani
si Cocoana Castrisoaia, cari contribuiau cu eke 6 galb,
anual. Cu 8 galb. se inscrisese Anastasio Dadulescu, dupa
cum cu 9 jum. gall). contribuia si C. Barcanescu, D. Ville si T.
Paladi dadea a 10 galb ; iar Hristache Vrana, Capitanii Cor-
nescu si Ciocardia, Scarlat Barcanescu un vechi elev al
lui Gheorghe Lazar aduceau din economiile for cite 12
galb. anual. Cu 24 galb. se angajeaza : Iancu Trasnea si
Ion Mihailescu ; si in fine, sotii Vaillant subscripsesera eel
mai mutt, cu!cate 60 galb, pe fiecare an._

www.dacoromanica.ro
 20

Dintre hoieri 17, figura cu cea mai mare contributie a-

nuala : Vornicul Al. Filipescu dand 36 galb. Veniau apoi :
Vornicul Al. Nenciulescu, fost Caimacam al. Craiovei, cu
' 25 galb. ; Marele postelnic Gh. Bibescu, Banul Grigore BA-
leanu, Spatarul C. Ghica, Clucerul Grigore Cantacuzino,
Ion Otetelisanu, Iancu Slatineanu, Vornicul MAnescu si
Serdarul Gh. Opran dela Orsova cari aduceau fiecare
cate 24 galb. Vornicul Ralet contribuia cu 20 galb., iar
Stolnicul Ioan Lahovary cu 18 galb. Maiorul I. Cretulescu,
Medelnicerul Budisteanu, Stolnicul BrAtianu, D, Roset, Ca-
pitanul Falcoianu, Parucicul M. Filipescu si Socolescu, Gri-
gore Racovita, loan si Scarlat Roset, D, Polizu, Polcovnicul
Nojin, Comisul Iancu Manu cu fiul sau Caminarul Cos
tache Manu. M. Lahovary, Aga Matei (Matinco) Cantacuzino,
Caminarul Dadulescu, Capitanul N. Golescu,fiul lui Dinicu,
Vornicul D. Ghica, Capitanul I, Voinescu II, Iancu Vlado-
ianu si Clucerul Vladoianu, Hatmanul Al. Vilara, Constan-
tin BrAiloiu, Al, Belu, Parucicul Bihescu, Petrache Poie-
naru directorul scoalelor si Vornicul M. Ghica v e-
neau cu un ajutor anual de eke 12 galb, Vistiernicul N. Io-
_ nescu, Hatmanul C. Cornescu, Serdarul Scarlat lorgulescu
si Paharnicul Olanescu dadeau 10 galb, ; iar Caminarul
lorgu Vacarescu dddea 8 galb, In acelas timp, cu cate 6
galb. se inscrisesera.: Grigore Otetelisanu, Vornicii Em. Flo-
rescu si M. Baleanu, Colonelul C. Filipescu, Clucerul Gh.
Velescu, Praporcicul Stoica, Slugerul Rioseanu, Parucicu
Al. Roset si Vornicul C. Cantacuzino:
In cele din urma veniau cei cu unele contributli mai
marunte : Irina Vacarescu sotia lui Iancu se ins-
crisese doar cu 41/2 galb.: Praporcicul Grigore Alexandrescu
poetul cu 31/2 galb. Pe langa acestia toti erau si unii
a caror contributie nu le-am putut-o stabili : Colonelul Gram-
s mont aghiotant domnesc Praporcicul Manolache
Balaceanu, Dimitrie Campineanu si Medelnicerul Sandulache
Aga dar, din enumerarile fatale mai sus, s'a putut foarte
bine urmari cum toate familiile boeresti din Bucuresti.isi
aveau membri in societatea lui Eliade si Campineanu,
.
E de retinut insa, ca nu toti cei de sus si-au dat con
tributiile asa cum promisesera la intrarea in societate.
IarAsi, nu e mai putin adevarat, ca nu toti s'au inscris in
anul infiintarii societatii. Multi dintre ei s'au afiliat mai
tarziu, in cursul anilor viitori. 0 spun aceasta cu scopul
www.dacoromanica.ro
 _ 21

de a anticipa ca bugetul societatii n'a fost chiar acela

care ar reesi din socoteala sumelor acestora. Daca i-ar fi
dat toti ajutorul promis pe fiecare an, data n'ar fi intar-
ziat cu platile, data si-ar fi dat cotizatiile pe un an intreg,
situatia societatii n'ar fi putut deck. sa infloreasca.
Adevarul es'e Iasi, ca Eliade, Campineanu si cu Aristia
cei trei stalpi ai Filarmonicei" au dug tot greul. Mai
ales Campineanu a platit toate datoriile ce au survenit in
urrna.
Aristia didea in mijlociu cam '10 galb. pe an mai
mutt nici n'ar fi avut, Eliade contribuia cu vre-o 32 galb,
la care se adauga tiparul pe care-I pusese la dispozitia
societatii. Campineanu aducea 38 galb. si mai bine, platind
la ur Ind si datoriile societatii, pe lamp gratificatiile pe
care le (Muse- in cateva randuri elevilor scoalei.
In orice caz,.membrii fondatori pun bazele societatei lor
pe un teren intrucatva preparat mai dinainte de propa-
ganda falcuta pe cale de publicistica de catre Eliade, si pe
cale artistic de Aristia. Ceva mai mutt chiar, se vdd dela
inceput incurajati de numarul aproximativ mare al primilor
membri, Promisiunile tuturor celor ce subscriu statutul
Filarm)nicei" fac pe cei trei animatori ai societatii sa creada
intr'un viitor frumos. Convinsi totdeodat5 si de maretia fa ptei
ce o pusesera la cale. pornesc la lupta ce aveau s'o dea cu
timpul, caci nu numai activitate a lost mentinerea unui
teatru national in Bucuresti, ci.chiar o lupta in toata pute-
rea cuvantului, lupta impotriva unei mentalitati absurde,
care admitea progresul natiunii romanesti faro de o scena
nationals, $i cu atat mai grea a fost lupta cu cat spiritul
ostil teatrului national era alimentat de guvernamantul ru-
sesc, care nu admitea catusi de putin renasterea noastra
sub nici o forma.
In chipul acesta, cele trei luni ce mai ramasera din
auul 1833 dup5 infiintarea Filarmonicei" s'au scurs
pentru initiatorii ei in tot felul de preparatii premergatoare
inceputului activitatii, S'au facut in acest timp tot felul de
inscrieri de membri, s'au pus la cale chestiunile marunte
dar de stricta necesitate pentru desfasurarea activitatii in
cadre cat mai sigure, iar Eliade si-a continuat propaganda
in .Curierul romanesc". Asa bung card, publics un arti-

www.dacoromanica.ro
 22 .

col '8): Apropo de Teatru" in care analizeaza pe larg im-

portal* actorului in societate, stabilind cä nu nun des-
nadajduit carele neavind nici un mijloc de traiu, carele
crescut cum s'a intimplat, stangaciu in apucaturile si mis-
carile sale se sue pe stem ca sa'si cigige un traiu Vara-
ganit danduse in prada prejudecatilor oamenilor". Este un
efort pe care-1 face Eliade pentru inaltarea persoanei acto-
rului in fata opiniei publice. $i adaoga mai departe
Pentru ce abia veacuri au putut sa produce un Talma?
pentru ca rani sint aceia cari crescuti cu atita ingrijire,
inzestrati cu atitea daruri, sa poata sa fie si atata de viteji
ca sa lase orice alta cariera, sa calce in picioare prejude-
catile multimei, si sa o fac4 a se rusina singura de a ei
nedreptate rand dorind cu lacomie priveli5tile despretueste
pe aceia ce. cu osteneala le inlesnesc",
Acest al doilea pasagiu este absolut convingator si per-.

fect de bine expus, cu toata convingerea si caldura nece-

sara mai ales in pateticul final cand ()chaste societatea
de nedreptatea ce o face desconsiderand pe actor, pe aceia
care ii produce ,privelistile de care atata se bucura pu-
blicul." .

In continuare adauga ca actorul nu e ajutat de socie-

tate O. se formeze. Ca probe aduce faptul ca.' in timp ce
veacurile au dat un Talma, a tati politicieni. militari, si
filosofi au ilustrat trecutul.
Neat ca aci, Eliade nu s'a inarmat cu constatarea aceasta
tocmai pentru sustinerea tezii sale : raritatea geniilor ar-
tistice. Dar desigur ca a neglijat-o ca sa motiveze rostul
Filarmonicei", care era de a forma actori, ceeace socie-
tatea mare nu face.
lacheie articolul evidentiind rostul teatrului, care e ode
a 'Astra sfina.'tatea sotiala'».
Cu aceste zise ajungem la data inceperii activiratii so-
cietatii, la 20 Ianuarie 1834, 's). Atunci are Joe deschid -
rea cursurilor scolii filarmonice intr'o sari inchiriata in ca-
sele Pitarului Dinca Boerescu, in dosul Sfantului Sava"
si pest. drum de locuinta lui Campineanu.
Directorul scolii si totdeodata casierul societatii si pro-
fesor de literature era Eliade, care nu primea nici o re-
muneratiejpentru ,servictile sale.

www.dacoromanica.ro
 21

Pe Lange cursul de literature, al lui Eliade, era /n pri-

mul rand cel de declamatie, predat de Aristia, care primea
lunar pentru acesta 441 Lei.
Erau apoi clasele : de muzica vocal§, a lui Bongianini si
mai apoi a lui Conti care primea ca si maestrul clasei de
piano. Schlaf, sase sate si treizeci de lei lunar ; de istoria
artelor al carei curs it facea Henric Winterhalder ; de
limba romans exclusiv pentru fete avand profesor
pe Costache Mihalache, sau Mihaileanu, care el insasi era
elev al scolii si primea o suta de lei pe lung; in fine, era
clasa de dans si scrims a lui Duport.
In ce priveste elevii au fost putini la inceput, dar cu
vremea numarul for s'a merit asa incat s'a putut intocmi
in urma o trupa destul de numeroasa.
Cu discursul tinut la examenul scolii, Eliade afirma ca
erau in total la aceea data opt luni dupe inceperea
cursurilor cinci eleve si douazeci si cinci de elevi. Nu
ne-au parvenit insa, pe Tanga numele celor cinci eleve :
Mime Caliopi, d-ra .Elenca, d-ra Lang, Ralita Mihalache
sau Mihaileanu sora lui Costache si Frosa Vlasto,
deck numele a nouasprezece elevi : Nicu Androneseu,
Petre Boalgher, Gheorghe Buroleanu, A, Ciuculescu, Ion
Curie, Nicu Diamand, Costache Mihalache sau Mihaileanu
profesorul de romans , C. Mincu sau Minculescu,
Constantin 011anescu, S. Petrescu, Ion Ramniceanu, A.
Simionescu, Sotir, Steleanu si L, Tangoveanu, la cari s'au
adaugat la 1835: Costache Caragiale si C. A. Rosetti.
In timp ce Meth erau externi, fetele stateau in internat
la pensionatul Duport al maestrului de dans si scrims
caruia scoala ii platea o suta zece lei lunar pentru intre-
tinerea fiecarei eleve,
Felul cum se predau disciplinele in scoala filarmonica
era mult superior mentalitatii tlevilor, si mai ales elevelor,
care, cand au intrat in scoala, nici nu stiau sa scrie. Ex-
ceptand Frosa Vlasto, toate celelalte veneau din tine stie
ce fund de mahala, unde pang atunci nu isi formasera nici
brume de culture, unde pane atunci crosetau ciorapi si luau
parte la barfelile matusilor.
Numai tactica si entuziasmul celor ce le au instruit, cat
si entuziasmul scolarilor, a putut face ca in cele china

www.dacoromanica.ro
 24
iuni cat au durat cursurile, sa poata pricepe ceva si acei
elevi. In ce privea activitatea absolut artistica, Aristia a
stiut sd tie lectiuni (i ore pe zi cu adevarat populare
, si mai ales practice, care au introdus tinerimea in miste-
rele artei pe care mai apoi au servit-o cu atata constin-
ciozitate.
Din programul lectiilor lui Aristia 20) reese clar metoada
intrebuintata de maestrul de mimics si declamatie al primei
noastre scoale de teatru, Lectiunile au decurs gradat, in
fiecare zi cate putin, din ce in ce mai mull si mai temei-
nic, Articolul in care e schitat programul clasei de decla-
matie, spunea printe allele, ca Aristia va incepe cursul sau
mai intiiu a deprinde pe tineri ultra citirea cea carat(); a
pcizi punctuatia, a apcisa citirea dupci duhul perioadelor,
introducind pe cititor in intelesul celor scrise,
A doilea, va pi§i Infra citirea cea adevcirato a versurilor
apcirind pe eft se va putea pe cititor de a face a se- auzi
monotonia versurilor.
A treilea va trece Mira a arcita patimile $i haracterele
imitind pe at se va putea natura,
A patralea va inainta intru facerea jestelor (Hironomie)
Infra miscarea musculilor infra luarea pozitiilor interesante
vederii $i picturei $1 intru zugravirea cea descivtir$it a pa-
timilor $i haracterelor.
A cincilea $i in WIVE va ajunge, prin unirea la un loc
de mai multi tineri, in parlea cea dramatics."
Cu lectiunile lui Eliade era last altceva. Prin natura
insasi a subiectului ce desvolta 2!): despre Elocventn $i
felurile lui, despre Stil $i felurile lui, despre in alt
simplu sau jos, despre Frumos, despre Gust, despre Proza,
$i Poezie, despre felurile Poeziei, o prescvrtd Istorie a
literaturei natiilor celor mai insemnate, autorii cei mai yes-
titi ai acestor natii, capo-d'operile sau scrierile for cele mai
insemnate, $i r$it un curs deosebit despre poezia
Vied sau cea ovreiasca...", Eliade atinge chestiuni mult
prea abstracte peniru mintea elevilor sai. TctuO, el s'a
complacut in aceasta metoda de predare a literaturii uni-
versale, si chiar si-a publicat o parte din lectiuni in C.
rom. din 18:34, si anume: Despre stil : Despre Sublim sau
malt, si Despre Simplu,
**

www.dacoromanica.ro
 - 25 =
_
Cu acei elevi si profesori de cari m'am ocupat panA
acum, si cu metode de predare buns -rea, dar constiincioasa
s'a desfa'surat activitatea scoalei in primele Base luui.
Au muncit toti la 'olalta, de bung voie, atat elevii cat
si profesorii lor, cu deplina convingere a izbandirii, care
Vara sa vrei iti da forte nebanuite, forte de care to insuti
nu to credeai capabil.
Mizeriile administrative ale scoalei au fost in cele sase
luni de curs nemAsurat de mari si multe, cum buns oars
schimbarile atat de dese ale localurilor scoalei. De vreme
ce se inmulteau elevii era nevoie de o sala de class mai
incapatoare, si mai mult, era nevoie si de o scena din
moment ce se apropia sfarsitul cursurilor.
Asa, dupa putin timp cursurile se tinura la Sf. Sava"
in sala clasei intaia, si mai apoi in niste odai din maha-
laua Dudescu, acolo unde locuia chiar Eliade, si-si avea si
tipografia. In urma de tot se inchirie sale Conduri" dupa
ulita nemteasca. Dar si de aci, prin Aprile, se muta tocmai
langa' Slatineanu,
In acelas timp, Eliade continua, pe tot timpul cursurilor,
sa dea o cat mai larga extindere chestiunilor de teatru in
ziarul sau. Acelasi neobosit animator ramasese si acum,
cand era atat de ocupat cu Filarmonica" §i hartuit de
toti din toate partite. Impartindu-si timpul intre grijile ad-
ministrative ale scolii, intre cursuri si ziaristica,depunea o
munch istovitoare fiind gata oricand a se duce unde i se
reclama prezenta. .

In C. rom." publics unele articole de teatru, incepand

chiar in numarul de joi 14 Iunie sä dea fragmente din
Regulus tradus de I. Vacarescu, dupa ce cu o saptimana
inainte publicase un articol de prezentare a tragediei, in
care printre altele se ocupa si de poezia dramatics din
punct de vedere critic si istoric.
Tot acum 22) publics si o lista de piesele ce se vor ti-
pari ca un fel de repertoriu sau Biblioteca pentru Teatru
National.» E interesanta lista fiindca din piesele acelea s'a
format repertoriul: Filarmonicei".

www.dacoromanica.ro
 -26 --
Ermiona, Ceasul de sena si Regulu traduse de I. Va-
carescu; Doctorul fara voia lui, George Dandin sau Barba-
tul cornit 7-- dela Moller traduse de Capitan Voinescu 1;
Arpagon sau sgarcitul -- tot dela Molier tradusa de I.
Roset ; Alzira sau Hristianismul traduse de Praporcic Ale-
xandrescu ; Fanatismul se si tiparise avand a fi debu
tul clerilor : Marino Faliero si Amindoi Foscari traduse.
de I. Eliade,` Se anunta in acelas timp cum ea Ermiona
Si 'Regulus erau sub tipar,
*1 t.
**.
Cups Base luni de curs se stabileste examenul scoalei
cu reprezentarea Fanatismului" lui Voltaire in tradu-
cerea lu I. Vacarescu pentru sfarsitul lunei Iunie. Se
intampla insa, ca tocmai atunci veni in tars un as turc,
fapt care facu ca sä se amane spectacolul pe tot timpul
verii 1834, cat statu mosafirul turc,
De aceia, prima reprezentatie data de elevii «Filarmoni-
cei" care nu era cu alte cuvinte decat productia clasei
de drama are loc tocmai la 29 August acelas an 1834,
Atat pentru elevi, cat si pentru profesori si pentru pu-
blicul ce asista la aceasta reprezentatie, ziva de 29 August
a fost o sarbatoare unica in felul ei. Pentru elevi, ziva a_
ceasta era afirmarea calitatilor for artistice; pentru indru-
matorii for era incununarea unei munci fard de egaz
timp de atatea luni, tar pentru public era dovada cea mai
evidenta ca ajutoarele date pang atunci n'au fost zadarnice.
Publicul era astfel rasplatit cu prisosinta.
Examenul incepu cu discursul lui Eliade 29, care luand
cubantul isi incepu discursul prin consideratii generale a-
supra importantei teatrului, Printre allele spune ...dacd
morali$tii prin invOlaturile for au vrut.sa dorapene unreel,
urile cele ruginite $i Welke, comedia, prin batjocura sd,
luind in ris prejudelele $1 uritele moravurl, a lost biciul
cel mai grozav al viliului celui ingdmfat" 'sau mai de-
parte :o $cOla recomendezd $i insufla binele, teatrul batjo-
core$ce $i dcirapand reul,..".
Continua apoi facand o scurta dare de seams asupra
activitatii scoalei filarmonice, si incheia multumind tuturor
pentru ajutorul ce s'au grabit sa-I deie dela intemeierea
societalii,

www.dacoromanica.ro
 27

Dupa discursullui Eliade, a urmat d-na Caliopi executand

din Cavatina Siratul" de Relini, incantand publicul cu o
voce dulce si de oarecare intensitate, dar mai ales cu
caldura executiei.
Apoi a avut loc spectacolul propiu zis Fanatismul" in
urmitoarea distributie:
Nicu Andronescu Mahomet
Ion Curie Zopir
Nicu Diamand Seid
Costache Mihaileanu Omar
Costache Dimitriu . . Fanor
Ralita Mihaileanu Palmira
Succesul obtinut de elevi a fost enorm. Un entuziasm
general cuprinsese pe cei din sal vazand roadele atat de
neasteptate ale scoalei. Eliade spunea de exemplu 24) ca
incheiere la critica ce le-o facea elevilor : cu un cuvint
tofi tinerii si-au jucat astfel rolele fiesce care, Wit mai
putin putea sa cera cineva, dar mai mutt nici ode& Fiesce
care intrecea pe cela tall, unul pe toll, tali pe unul,
In minutul acesta am dorit sa nu fi fost Roman, spre a
pute eu iota slobozenia,faro de a ma teme de fanatism
a lauda ell se cuvine pe acesti tineri".
Campineanu a fost atat de multumit de jocul elevilor
Inuit le dadu un cadou de 60 galbeni, care se imparti
intre elevi,
rt

Dupa acel prim spectacol,'scoala lua vacanta, urmand ca

apoi sa'ssi continue munca pentru formarea repertoriului
pe care elevii aveau sä-1 reprezinte de aci inainte,
La 7 Septembrie se intrunesc in sedinta 28 membri ai
societAtii, pentru verificarea bugetului 25). Se numeste a-
tunci o comisiune de trei : Polcovnicul Nojin, Petrache Po-
enaru si Iancu Manu care sh verifice cbeltuelile dupa com-
pturile prezentate de Eliade.
Comisiunea, in urma cercetariloi, intocmeste un raport
catre Adunarea obsteasca a sotilor" si-1 prezinta la a doua
sedinta a societ5tii, la 27 Octombrie, de data aceasta fiind
prezenti 43 membri.
In sedinta se is mai intai in discutie raportul conlisi-
unei de trei, si se multumeste D-tor Eliade, Aristia si

www.dacoromanica.ro
 28

Campineanu, cu a carer generoasa jertfa de odihna si de

interes particular s'a intocmit si s'a sprijinit scoala Filar-
monied" 26) Se alege apoi prin vot Comitetul insarcinat cu
lucrarile societatii pe anul 1834-1835: Mare le Vornic Gh.
Filipescu prezident ; Colonelul Ion Campineanu vice-prezi-
dent ; Petrache Poenaru secretar ; iar madulari" Colone-
lul Nojin, Iancu Manu, Capitanul Voinescu 11 si Iancu Ro-
set. Director al scoalei ramine tot Eliade, ales intr'o gla-
suire."
In urma se discuta asupra Regulamentului societatii, care
dupa mici desbateri se voteaza cu 23 articole, si cu obser-
vatia de a se urmari in fiecare sedinta ce s'ar putea ada-
uga regulamentului spre desavarsire.
Tot acum se is In discutie si un proect de Spriji-
neala ce Sotietatea Filarmonica in tocmita pentru desvol-
. tarea gustului de armonie si cultura limbii Rominesti
doreste a dohandi de la M, S. Inaltatul Domn al Printi-
patului Tarii Ruminesti".
Proiectul are in total sapte articole, In primul se spunea
]ui Voda regulamantul Societatii. Al doilea articol este
pivotul proiectului cuprinzand privilegiile ce cere Sotietatea :
A. Sci alba Sotietatea dreptul ecsclusiv a tinea in cur-
gere de 16 ani in ora$ul Bucuroti teatru, baluri masche $i
deschise, $i alte veselii publice cu plata.
B, Sotietatea singurci sa vinzci cart! de joc in toatci tara
incepand dela 1 Julie 1835, in curgere de 16 ani.
C. Sotietatea sa aibci Inca dreptul exclusiv a vinde pra-
Jul $i plumbul de pu$ca, in curgere de 16 ani. la, data
inteace$ti 16 ani, va indrazni cinevas sd vinzei in taind
acest fel de objecturi sa fie controbant pa seama sotie-
.
tatit". - .
lirmatoarele patru articole : 3-6 privesc planul supus
de Societate pentru ridicarea unui teatru national. Se
prevedea sa se dea voie Societatii sa imprumute 14.000 galb,
culdobanda de 106/0 peNan, bani cu cari sa se cumpere
in Capitals un teren la loc cuviincios" pe care sa se
zideasca palatul filarmonic" in lungime de 2i stanjeni,
largime de 17, si inaltime de 6-7 stanjeni. Sala de spec-
tacol O. fie in mijloc, cu 56 loji in trei randuri, plus .

parter si galerie. De jur imprejur sa se faca o sala de bal,

www.dacoromanica.ro
N.
 29

un bufet si cateva pravalii. Deasupra aripelor laterale sa se

ridice la etaj mai multe camere care sa se inchirieze
actorilor, ca toate la un loc sa dc'a un venit frumos Socie-
tatii, din care venit s5 se pike ascd datoriile. Palatul sa se
inceapd in cursul anului 1835 si sa se termine in vara
lui 1836, ca in toamna sa se si poatd deschide stagiunea
in noul local. Tot palatul s5 fie proprietatea scoalei filar-
monice.
In ultimul articol, al VII-lea, se preciza ca teatrul si
scoala s5 fie intretinute exclusiv din veniturile aduse de
reprezentatii.
Se alatura proiectului si o Legiuire pentru imprumu-
tarea si plata a 14 mii galbeni", si doua table A,
si B, in care se arata cu aproximatie cam ce venit
putea aduce palatul filarmonic, venit care se ridica la
2420 galb, anual 27).
**
In acest timp, elevii se ocupau cu prepararea reper-
toriului, Dupd ce la 22 Octombriel contribuiserd la bene-
ficiul lui Weinfolter baritonul Operei germane
jucand primul act din ,Fanatismul", reprezentard la 7
Decembrie prima comedie jucat5 de ei : ,,Amorul doctor"
tradusa de Emanoil Florescu dupd Moliere, Rolul lui
Sganarel a fost interpretat de I. Rdmniceanu producand
o vie admiratie in public. Alaturi de el : Frosa Vlasto sus-
tinea rolul Lucindei, iar Mincu pe al lui Clitandru, amo-
rezul ei.
Ultimul spectacol dat in 1834 a fost reluarea Fana-
tismului" la 9 Decembrie, cand asista si Domnul Alex.
Ghica, A ramas atat de impresionat de jocul tinerilor actori,
luck le-a daruit 100 galb., bani ce au fost distribuiti chiar
si celor cari nu jucasera in piesd 28).
Acum, 'actorii erau platiti cu lean Exit, lunar, dupa
talent, cu incepere dela 1 Decembrie. Se luase decizia
aceasta, in a treia sedintd a anului 1834, la 26 Noembrie
Elevii an fost obligati sa semneze un contract individual
intdrit de Tribunal si adeverit de parinti, prin care isi
luau angijamentul de a nu pleca din tars si nici sa nu
tniOrdtiseze altd cariera, ci sa joace in Teatrul National un
timp indoit de cat au durat cursurile.

www.dacoromanica.ro
 30

Cei mai talentati erau salariati cu 80 lei lunar : Andro-

nescu, Curie, Diamand, Dumitriu, Costache Mihalacbe, 0-
lanescu si liamniceanu, Apoi urmau doi cu sate 70 lei:
Lascarescu si Mincu, In urma veneau Boalgher,
: Buroleanu
Ciuculescu, Petrescu, Simionescu si Tangoveanu. Ultimul
era unul Petre, care nu primea deck 40 lei.
Din cat s'a observat din lista de mai sus, actritele nu
erau salariate, si aceasta pentru faptul ca ele stateau in
pension, intretinute fiind de scoala,

ti

www.dacoromanica.ro
 Nem

CAP, III

DESFIINTAREA FILARMONICEI"

Anul 1835, cum si firesc era, se remarca printr'o activi-

tate regulata din partea membrilor si elevilor societatii,
Fiecare din conducatori cauta sa aduca not si not im-
bunatatiri. Asa, se infiinteaza dupa, cererea elevilor '13) ca-
tedra de limba frenceza care se (la in grija lui Aristia
caruia dela 1 Aprilie i se mareste leafa cu 4 galb. lunar,
si i se da pe deasupra pentru noua catedra Inca 6 galb.
pe lung,
In timp insa, ce profesorilor li se mariau lefurile, elevii
nici nu-si primiseralpe ale lor, De aceea30) se is hotarirea
de a li se plati si for salariile pe cele patru lard trecute
dela 1 Decembrie anul trecut.
0 alts imbunatatire este infiintarea unei clase publice
de muzica vocala:si instrumentals, in care se primeau elevi
gratuit. Conducerea acelei clase era data lui Ion Wachmann
care primea, pentru munca sa, lunar cite 20 de galbeni.
Tot in 1835, teatrul national capata un regizor strain,
pe actorul german Ramftl, care devine astfel un nou in-
drumator al elevilor, pe Tanga Aristia. Dela el au avut
multe de invatat elevii. Este un progres uimitor pe care-1
face scena romans dela 1835 cu numirea unui regizor
strain, dovedind si mult bun simt artistic din partea
membrilor societatii, cari si-au dat seams de necesitatea
unui regizor capabil,
In Aprilie 31) se hotAr4te cumpararea tuturor decoratiilor

www.dacoromanica.ro
 si bancilor dela Mailer a chrui trupa acum se defa-
case in schimbul sumei de 150 galbeni platibili in trei
ani Nei dobandh,
Tot acum se simte nevoia unui program de cursuri, re-
gulat intocmit, cu ore fixe, pentru ordonarea cat mai mult
a activitatii elevilor. Mai ales aceasta activitate a elevilor
preocupA pe membri, chei se pare ca elevii incep sa vie
mai rar la cursuri, pierzand mult din dorul de munch si
LI
dragostea cu care incepusera. Se stabileste chiar ca nu se
admit absente decal numai in caz de boala 32). Pentru a-
ceia se cerea profesorilor sa strige catalogul in fiecare ora
si sa noteze pe liste anumite absentii, ea Eliade in ca-
litatea-i de director sa le retie din lefuri zilele de ab-
senta nemotivath,
Si fiindch veni vorba de elevi, sh trecem in revista spec-
tacolele din primhvara lui 1835. In linie gent rata reese o
schdere a nivelului artistic, Chci, cum precizasem si mai
sus, elevii pierdusera mult din entuziasm Incetand a nu
se mai comporta cu teatrul ce-1 faceau ca elevi si actori
indrhgostiti de arta lor, ci ca simpli slujbasi cari decand
lumea si phmantul si peste tot au sfanta deviza de a
incasa lefuri cat mai mari, in schimbul unei munci infime.
Desinteresul acesta pentru spectacole, cat si cel pentru
scoalh, vom vedea c5 va merge crescand pand in prima-
vara lui 1836.
Spectacolele erau insa variate. Tragedia alterna cu co-
media, astfel ca publicul nu putea fi decal incantat de a-
ceasta varietate de repertoriu, Se juca Voltaire, dar si far-
sele lui Moliere, cum de pildh la 11 Martie : Silita casa-
torie, tradush dupg Moliere de Aristia. Progresul insa, in
materie de spectacol, este in aceia ca dela 22 Aprilie, re
prezentatiile ur mean regulat de doua on pe shpthm anti.
Vara lui 1835 - asa cum obiceiul din nefericire s'a
perpetuat la not si pang azi teatrul lad vacanth trei luni.
Activitatea se relua tocmai la 30 Octombrie, cand se
deschise noua stagiune : 1835-1836, juean du- se : Vicleniile
lui Scapin in traducerea lui C. Rasti, Farsa aceasta se
tiphrise mai inainte, din cei 1000 lei donati la 17 Octombrie
de traducator in scopul tiparirii traducerii sale, ca piesa
sh fie vanduta in beneficial zidirii teatrului,

www.dacoromanica.ro
 33 -
Cu patru zile inainte de deschiderea teatrului, se tinuse
sedinta comitetului in care se luase decizia de a se publica
o gazeta care sa se ocupe in de aproape de activitatea
Teatrului national. Este primul ziar de teatru in Tara ro-
maneasca si i se dadu numele Gazeta Teatrului National",
care si aparu la 1 Noembrie
Comitetul de redactie al ziarului era c, mpus din : Eliade,
Aristia, Barbu Catargiu, $t. Burchi, Ion Voinescu si Cos-
tache Negruzzi dela Iasi "). Se publicau acolo in
primul rand criticile ce se faceau spectacolelor nationale ;
apoi: lacrArile comitetului Societatii, daniile ce se faceau,
unele bucati dramatise, iar cand ramanea Ion liber lucru
foarte obisnuit se dadeau si alte buc5ti cu caracter
general de literatur5. Din vitregia imprejurarilcr, ziarul si-a
incetat aparitia in forma proprie a unui periodicde teatru
cum aparusd, continuandu-se dela XIII num5r sub un
nou titlu : Curler de ambe sexe" si sub o noun forma, a
unui ziar. cu caracter literar propriu zis.
In Neembrie si Decembrie, spectacolele se urmeaz5
regulat sate dou5 pe saptamana, Nivelul artistic it sa, e in
scadere, chiar rata de ceea ce era in primavara aceluias an.
In primul rand, ca dovada era repertoriul care era variat
dar in acelas timp compus numai din lucrari usoare. S'au
reluat ,Vicleniile lui Scapin", urmand apoi : Doctoral f5.ra
voie" in traducerea Maiorului Voinescu ; Pretioasele" in
aceea a lui Ion Ghica ; Steful nerod ", o comedie fall de
nisi o valoare, din c le multe ale lui Kotzebue si tradusa
de I. Nitescu, la care s'au adf.,ugat doua lucrtri originate :
Triumful amorului si Actorul fara voie", vodevile de
II, Winterhalder. 0 singura exceptie a fost Alzira", la
care cu toate ca era o reluare pentru a cincea oara
elevii au jucat farA s5-si stie rolurile cum trebuie 35).
La .11 Decembrie a avut loc reprezentatia Triumful
amorului", care a fost-primul examen al .clasei lui Wadi-
mann, si in acelas timp prima reprezentatie muzicala in
rumaneste pe scena noastra.
Ilk Ilk

Anul 1836 este. anul desfiint5rii Filarmonicei". Data

exacta nu se poate preciza, dar fapt sigur e ca in toamna

www.dacoromanica.ro
 - - 34

acestui an. adica trei ani dela infiintare, nu mai avu be

decat o singura reprezentatie
Motive le desfiintarii dupa uni par a fi fost nivelul scazut
al reprezentatiilor si introducere a in sanul societatii a unor
elemente rusofile, care au lucrat din rasputeri la dizolv. rea
societatii, ca unelte ale consului rus : Ruckmann.
In ce priveste primul motiv, : scaderea nivelului artistic,
nu poate fi intemeiat pe realitate, deoare' e in prima parte
a anului 1836. primavara incepittul verii, specie colele
au decurs intr'o atinosfera" de constiincioasa activitaie ar-
tistica nationals, cum numai in 1834 mai fusese.
Pans la sfarsitul Garnavalului din 1836, reprezentatiile
s'au urmat ca de Obicei cate doua pe sa'ptamana si
numai de aci incoio au fost reduse la una siugura.
Dar nu:i mai putin r devarat ca lipsa provoc ata de dimi-
nuarea numarului spectacolelor, a fost ccmpletata la 25
Martie de deschiderea unei scoli de muzica vocals si instru-
mentals. Era aceasta un fel de class de opera in oare
care masura
Noua class de muzica, sustinuta tot de Filarmonica"
si tot cu elevii societatii, s'au produs in Iunie acelas an cu
opera Semiramis" a lui Rossini, succesul fiind ne mai
pomenit. Au dovedit aptitudini remarcabile : d-na Caliopi
in rolul titular, si Ralita Mihalache in Azerna d-nii Costache
7

Mihalache in Idreno regele Indiei, Ion Curie in Azur

si Nicu Andronescu in Arzace, _

In acelas timp, criticila publiciste in Gazeta Teatrului

national" afirma vestea imbucuratorre ca elevii au reinceput
sa-si invete constiincios rolurile.
In ce privea repertoriul, era destul de bogat, cum de
altfel precizeaza si C. rom." Intl 'unul din nurnerile sale 36).
Se dadeau, in adevar, atat drame cat si comedii traduse
din frantuzeste, din nemteste si piese originate ca: Ne-
vinovacii si O polita" de Winterhalder, Turbare" de
Burchi. Intre cele traduse erau : Virginia" dupa Al-
fieri ; Nepotul in locul unchiului" dupa Schiller ; Georges
Dandin sub titlul pus de traducator Gr. Gradisteanu
fiul Barbatul cornorat in parere" ; Avarul" in tra-
ducerea lui Roset ; Incurcatura" dupa Kotzebue, tradusa
de G. Munteanu, si altele,

www.dacoromanica.ro
 35 --
In chipul acesta se poate vedea clar ca desfiintarea
societatii nu-si are o cauza in activitatea artistica, a eleVilor
ci ca totul in alti parte, Mai ales data ar fi sa ad6ugam
ci tot in primavara lui 1836 s'a cumparat si locul pe care
apoi s'a ridicat Teatrul national de azi, 37) vedem foarte bine
ca Filarmonica" mergea pe un drum sigur, si care nu
putea decat sa dea publicului speranta de mai bine.
Cauza desfiintarii, sau mai bine zis : cauzele desfiintarti
sunt cu totul de alts natura, privind in deosebi pe membrii
si activitatea interioara a societatii.
Asa," Ion Campineanu, unul din capii Societatii, era
fatis impotriva. Rusilor. $i cum pe atunci, Rusii aveau
intaietate in tara si pe langa Domn, era explicabil ca ura
for in contra lui Campineanu sa se indrepte direct sau in-
direct si asupra Filarmonicei" cu atat mai mult cu cat acea
societate era pur nationala si mai avea in sanul ei si pe
altii ca : lancu Roset, Grigore Cantacuzino, Emanoil BO-
leanu, tot fete ce displaceau Rusiei: Si atunci, actiunea
rasa antifilarmonicista nu se putea exercita deck boico-
tand pe toate drumurile si sabotand orice activitate a So-
cietatii. Ba char, consulul RUckmann a mers pans acolo
ea a invinuit Filarmonica" la Curte ca pune la tale o
conspiratie la iata Domnului,
Dar nu numni aceasta a fost o cauza, ci si lipsa unui
control sever la primirea membrilor in societate. Din cauza
usurintii cu care erau admisi membrii, s'au introdus si
multi nechemati, chiar si rau voitori, cari in loc sa lucreze
sere binele cornun at Societatii incepura sa faca tot felul
de intrigi. Asa a fost cea dintre Eliade si Campineanu
pornita dela decoratia pe care guvernul doria s'o confere
celui mai important sprijinitor al societatii. Atunci au
inceput sa circule zvonuri de discordie, prin care CAmpi-
neanu se socotea mai demn deck Eliade, si invers, Gurile
rele reusira sa bage zazanie intre ei,
Tocmai de multimea intrigilor si neseriozitatea cu care
se lucra in sedint -le comitetului, Eliade si Campineanu
impreuna cu alti Base : Iancu Vacareseu, Iancu Roset,
Voinescu II si Balaceanu, au fost siliti sa intocmeasca o noun
societate secrets care, cu stop pur politic, sa formeze o
sta in Adunarea obsteasca, 38).

www.dacoromanica.ro
 36

Principiile acestui nou cerc secret erau : -

I. Inlaturarea protectoratului exclusiv al Rusiei ; garantia

colectiva a puterilor Europei ;
II. Egalitatea tuturor Romanilor inaintea legii ;
III. Emanciparea Tiganilor;
IV. Contributie generals ;
V. Responsabilitatea ministrilor ;
VI. Libertatea tiparului ;
VII. Regenerarea si respectul tratatelor Romaniei cu
Turcia ;
VIII. Instructia generals gratuity si integrals fiilor tarii;
IX. Emanciparea man5stirilor Inchinate, sau executarea
testamentelor fundalorilor;
X, Confederatie sau Unire, iar nu unitatP cu Moldovenii
si alte popoare vecine, respectandu-se autonomia fiecaruia;
XI. Articol pivotal : spre punerea in lucrare a acestor
principii, ordine, tact, timp necesar si prudenta,
Cu aceste principii, cercul secret igi incepu de indata
lucrarile, dar introducerea tocmai in acest cerc secret a
Inca noua membri fara un criteriu serios in alegere
din cari cinci erau chiar straini, a fost fatala cercului si
Filarmonicei inshsi.
Doi au fost mai ales cei cari au grabit sfarsitul societatii :
Sarsaila cum 11 numege Eliade59) si d-rul Tavernier,
Prim' a fost invinuit de cel de al doilea, Intr'una din
sedmtele cercului secret, ca ar fi otravit pe un Polonez.
Spunea d-rul Tevernier ca intr'o zi Sarsaila s'a dus la el
acasa si i-a cerut o otrava ca sa scape de un pictor polonez
refugiat la familia sa. Doctorul i-a ref uzat categoric aceasta
complicitate. Dupa cateva zile, Sarsaila rexine si-i spune
ca pictorul a murit fapt care era adevarat si ca el
a lost cel care I-a omorat, cal tot a gasit el otrava si fi A.6
sa aibe nevoie de doctor,
Toate acestea, Tavernier le relatase in fata comitetului,
obligat fiind prin Statut de a nu se invinui Intre ei membrii
cercului secret in public, pans ce chestiunea nu se supunea
intai comitetului secret,
Atunci, Maiorul Voinescu s'a ridicat dela locu-i si i-a
anuntat pe cei de fata a el se retrage, neputand sta,
in calitatea sa de ofiter, alaturi de asemeni scelerati. Pe

www.dacoromanica.ro
 37 --
rand, toti ceilaiti membri si-au exprimat aceiasi hotarfre.
In felul acesta. cercul secret a luat sfarsit, si cu el si
Filarmonica", mareata opera a celor trei: EliadeCampi-
neanu Aristia, fiindca societatea dela 1833 era condusa
tocmai de comitetul cercului secret. Deci, cand membrii
acelui cerc s'au rasletit, implicit si ea a ramas fara con-
ducatori.

yr

www.dacoromanica.ro
 r.

ti

CAP. IV

STAREA TEATRULUI BUCURESTEAN DUPA

DESFIINTAREA FILARMONICEI"

pupa inchiderea scolii filarmonice, elevii tree un limp

sub directia lui Wachmann, Conti si Duport, care deschid
ei o noun scoala de teatru, pe socoteala lor,
Aristia isi continua si el lectiile de declamatie la nova
scoala, ramanand unul din cei mai credinciosi iubitori ai
scenii noastre,
In acelas timp rose, Aristia se ocupa si de literature
traducand tragedia lui Alfieri: Saul" si Iliada" lui Homer,
Traductia Iliadei", fie ca i a placut sau nu atat de mult
domnitorului, in once caz a fost prilej pentru Voda de a-1
drama la palat pe Aristia si de a i incredinta formarea
noel. not trupe nationale, pentru anul 1837.
In adevar, Domnul ii trimise ca omagiu o tabachere de
our si o scrisoare prin care-I felicita pentru traducerea
facuta, si totdeodata it invite la palat pentru ziva de 7
Aprilie.
Aristia, cum si firesc era, se prezinta la Curte, iar Voda
dupa o oarecare introducere isi arata dorinta ca el, Aristia
sä intocmeasca o mica trupa de teatru, cu elementele ce
le avea la dispozitie, adica tot cu vechii elevi ai Filar-
monicei. Pentru aceasta ii harazea 50 galb, lunar, iar
pentru intretinerea trupei ii acorda retetele serale. La caz

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
de nevoie, pentru garderobi si recuzitd ii promitea un
ajutor la cerere.
Cum lash Aristia trebuia sa fats un imprumut ca sa'poata
incepe lucrarile, ceru Domnului, prin Mihalache Cornescu
directorul efor al teatrului sa-i se dea un contract
scris macar pe doi ani, Dupa fel si fel de amanari, i se
raspurse ca Voda nu poate face nici un contract, ca sd
nu jicneasca de COmpineanu. Aristia, in dragostea-i de
teatru, primeste si astfel intocmeste o trupa din vechile
elemente si numai cateva noi, Prima reprezentatie a dat-o
la 30 August acelas an, de ziva onomastics a domnului;
Cheltuelile au fost sustinute de Sfatul ordsenesc,
Spectacolul Incept printr'un imn cantat de actorii trupei
imbracati toti in costume nationale, dupb care urrna un
vodevil de ocazie compus de Eliade : Sarbatoarea roma-
neascaa. Era o piesa elogioasa la adresa domnului. Ca in-
cheiere se produse si trupa francezd care era atunci in
Capitald, a lui Hette, (land un ba'et,
Succesul fu mare, publicul bucurestean fiind dornic de
spectacole rationale, care de un an de zile nu mai avu-
sesera loc. Domaul gasi cu tale s i.i multumeascd di-
rectorulut efor al teatrelor, lui Mihalache Cornescu, fd-
candu2i cadou o tabachere de aur, ferecatd cu briliante.
In cursul toamnei aceluias an, trupa lui Aristia lucra cu
cu Sarguinta si se pregati pentru spectacolele de iamb',
La 7 Decembrie, elevii se infatipra puhlicului cu Saul',
tragedia lui -Alfieri, Succesul tocmai atom a atins culmt a.
Critica 40) a fost in totul elogioasA : Toti $i kale au fast
la teatime°. Entuziasmul a prt dominat in said si pe scend
in asa grad, kick Curie, care juca rolul titular, sand a
iesit la ramp sa multumeasc5 aplauzelor ce nu mai
conteneau, a lesinat si nu si-a venit in fire decal dupa cei
s'a scos singe dela o mans,
Ca elemente noi au dehutat cu aceasta ocazie : Catinca
Buzoianu in Micola fiica lui Saul, cu o creiatie perfectA
pentru vremurile de atunci, si un anume Grigoroscu in
pontificele Achimelech, care a izbutit sa dea ,,foato marea
cuviinta pontificals ", cum spune critica 41). I.

Imediat dupA o fund, la 2 lanuarie anul urmator

1838, piesa a fost reltrata cu acelas .succes, arAtand

www.dacoromanica.ro
 "r

. - - 40

ce pot actorii nostri cand sunt bine condusi de un spirit

intehgent ca Aristia.
Dupa cea de a doua reprezentatie a lui Saul", Aristia
pune in studiu Britanicus" in traducer( a lui Ioan Vaca-
rescu, Nu dupa unlit insa, repetitiile sunt oprite de Miha-
!ache Cornescu sub cuvaut- ca piesa nu e tocmai neme-
rita. In fond erau intrigile Rusilor cari nu vedeau cu ochi
buni regenerarea teatrului national, mai ales ca prin cele
doua reprezentatii ale lui Saul", trupa romans castigase
multa afectie in public, asa ca spectacolele frantuzesti
incepuserit a fi abandonate. Pentru aceasta, trupa franceza
facea tot felul de demersuri pe langa consulatul rus spre a fi
suspendate spectacolele romanesti.
Cornescu propune atunci lui Aristia tragedia Brutus"
in traducerea sa, dar nici i'ceasta nu se putu reprezenta,
urmarita fiind trupa romans de intrigile si ura strainilor
Brutus" a fost respins de cenzura, fiindca era prea re-
volutionara".
Concomitent cu sicanele facute de cenzura, si Muni olo,
proprietarul salii de teatru incepu sa -i fats fel de fel de
neajunsuri lui Aristia. Se vita zilnic ca i se strict mo-
bilierul, sala fiind deschisa toga ziva, si pentru repetitiile
trupei nationale, nu numai pentru trupa franceza, sau ca
trupa frauceza Ware cand si unde sa repete data Aristia
lucreaza aproape zilnic cu elevii sai, In fine, a mers Tana
acolo ca inteuna din zile a refu7at sa mai inchirie7e sala
la Romani. 011anescu sustine ca duinnul daduse ordin in ti

ascuns lui Momolo sa faca aceasta. Nu stiu cat de adeva-

rata ar fi versiunea, dar sigur e ca trupa franceza isi avea
Wale partea de villa p,in intrigile ei, in acest refuz. Era
doar interesul trupei straine sa se suspende reprezentatiile
nationale, si cum altfel mai bine si ar fi ajuns scopul
deceit retragand trupei nationale sala, alta ne mai fiind in
Bucuresti pe atunci.
In felid acesta, Aristia se vede in imposibilitate de a mai
continua spectacolele, si isi desface trupa ce si-o injghebase
cu atata sacrificiu.
De aci incolo, timp de doi ani nu mai are loc nici o
reprezentatie romaneas, a, teatrul fiind un apanagiu'exclusiv

www.dacoromanica.ro
 -- 41

al trupelor straine: Hette, Frisch, Fillol, trupa maghiara

si alb le care se perindara in tot acel interval.
Tocmai in vara lui 1841 are loc o noun reprezentatie
nationals. Era un spectacol dat beneficiulactritei trupei
franceze : Flora Mace, la care s au jucat in romaneste :
Insalatorul inselat" si Modista si cinovnicul". Desigur ca
au fost jucate de .actori romani, cAci altfel nu se explica
prezenta for intrun program frantuzesc.
In acest Limp, Eliade isi urmarea cu'incapatanare ideia
cu care si pentru care pornise la lupta in 18331 infiintarea
unui teatru national permanent:
La sfarsitul sesiunii 840 convinge Adunarea obsteasca
sa trimita domnului o anafora prin care sa se propuie in-
tocmirea unui project pentru cladirea palatului filarmonic
pe locul cumparat la 1836 de Filarmonica".
Se trimite in adevar o anafora 42), §i este aprobata de
Voda prin opisul din 4 Iunie acelas an, dar re folos! Mulls
vreme a trebuit sa mai treaca, Inca trei ani, ca tocmai in
1843 sa se faca punerea in aplicare a opisului domnesc
prin intocmirea unui comitet care sa se ocupe de aproape
de toate lucrarile necesare constructiei,
Situatia teatrului romanesc 9,ste astfel deplorabila in Bu-
cure;ti, pang in primavara anului 1845, cand Costache Ca-
ragiale, unul din fostii elevi at lui Aristia intrat In
scoala mai tarziu, pe la 1835 incepe stagiunea teatrului
romanesc : 1845'1846 cu o trupa formats din vechii fi.
larmoncisti si elemente noi, stagiunea care inaugureaza
sirul tuturor celorlalte ce urmeaza, cu caracter permanent, t .."
pang in zilele noastre. -7

i.I

www.dacoromanica.ro
 CAP V.
60,

FOLOASELE ADUSE DE FILARMONICA"

Daca societatea lui Eliade Campineanu si Aristia, dela

1833, a durat doar trei ani de zile, foloasele aduse in
domeniul culturii nationale in Tara romaneasca au fost
totusi multe si din cele mai importance.
Brazda trasa de membrii si elevii Filarmonicei" a fost
una din cele mai prolunde pe ogorul literelor si artelor
romane, cu toate ca a fost de oj asa scurta durata, dear
trei ani.
Intre cele multe foloase aduse prin activitatea tuturor
celor ce au servit cu drag teatrul national la 1833, se re-
marca in primul rand intemeierea, punerea bazelor unei
literaturi dramatice romane prin injghebarea acelui reper-
toriu al scoalei filarmonice.
E foarte adevarat ca nu piesele jucate de elevii filar-
monicisti sunt primele piece in romaneste. Inainte cu
mult de 1833 circulau in manuscris piese : tragedii mai
ales, dar si comedii, traduse de unii intelectuali romani
ai veacului trecut. 43) 'risk toate acele traduceri erau in-
tampldtoare, neinfluentand intru nimic viata culturala de
pans atunci, Aici este superioritatea repertoriului Filar-
monicei", tocmai prin faptul ca repertoriul jucat in cadrul
spectacolelor societatii, are un caracter permanent, de
continuitate, Din nevoia de a se reprezenta cat mai mult
si cat mai variat, mai toti intelectualii din jurul lui 1833
incepura sa lucreze in domeniul traducerilor. Necesitatea

www.dacoromanica.ro
 43

unui numar cat mai mare de piese pentru ca sa aibe elevii

ce invata, produse un curent, un fel de moda, Fiecine
care cunostea o limbs strains se grabea sa vie in ajutorul
scolii cu vreo traducere.
Apoi mai era si posibilitatea de redare a traducerilor
facute atunci, si usurinta tiparirii la tipografia lui Eliade,
Caci in adevar, pand la 1833, orice lucrare dramatics ar
fi lost condamnata sä ramaie in manuscris si sa serveasca
dear lecturii, Lipsa unei scene care sa reprezinte o lucrare
drarnatica a facut de sigur ca pang la 1833 prea putini
sa fie aceia cars 10 consacrau cate ceva din timpul liber
pentru dramaturgie. Atat timp cat nu se cereau piese, nu
era ratiune de a se scrie:-
$i atunci, Filarmonicaa este aceea care da imbold la
intocmire,de repeitoriu scenic, la intern( ierea unei litera-
turi dramatice, evident nu originale fiindca insusi Teatrul
Filarmonicei" fiind un teatru de imitatie dupe modelele
straine, logic era ca si repert6riul lui sa fie format din
traducerea repertoriului strain, De altfel, mult ne-a trebuit
pans sa ne eliberam de catusele strainatatii si sg putem
creia si noi o literature dramatics a noastra, originale,
Rostul ,Filarmonicei" a mai fost ca pe langa formarea
unui repertoriu, unei literaturi dramatice, sa formeze si o
prima pleiada de actori romani,
Drept e cI, actori romani intalniam si!la 1818elevii dela
Sf. Sava dar erau simpli diletanti. Numele de actori
adevarati nu-1 pot primi Data vreme spectacolele for nu
aveau alt caracter deck buns oars al spectacolelor date si
azi de elevii de liceu cu ocazia serbarilor scolare, sau de
diletanti d-la ateneele populare care abia stiu sa spuie o
fraza pe scene, si aceea ca vai de lume,
Filarmonica" insa prin intemeierea unei scoli prima
scoala de teatru la noi in tara face un pas spre forma-
rea de actori constienti de menirea for, si serios pregatiti.
Mai ales cand incep sä fie si salariati, caracterul de ac-
tori in cea mai stricta definitie li se imprima pe deplin.
Elevii Filarmonicei" de atunci in colo sunt actori cu ade-
varat, ocupa in viata socials a principatului un rang arti-
stic, au o cariera in teatru.
Si chiar data numai unii din ei au Minas, si-dupa inchiderea

www.dacoromanica.ro
?It
 --- 114

scolii, filarmonice, credinciosi teatrului, si-au dus mai de-

parte greaua sarcina ce si-o luasera cultivarea maselor
prin cea mai inalta scoala care este teatrul aceasta nu
impiedica intru nimic de a le acorda tuturor numele de
actori, si de a atribui Filarmonicei" aceasta mare calitate:
formarea primilor actori romani.
Cum anticipasem mai sus, intr'un paragraf anterior, tot
Filarmonica" este aceea care a deschis si prima scoala
de teatru in Tara romaneasca,
In adevar, scoala ale carei haze au fost puse de cei trei:
EliadeCampineanuAristia, este prima noastra scoala de
teatru. Era insa ceva mai mult deck un conservator de
azi, era o academie teatrala. Bine inteles, cu destule re-
zerve, gandindu-ne la timpul cand fusese facuta : '1833. Dar
in metoda ei, imediat practical, scoala filarmonica intrecea
cu mult asteptarile.
Se predau acolo pe langa declamatie si canto, si cursuri
auxiliare carierii de actor. Erau instruiti elevii nu numai in
ce privea declamatia, ci si in ale dansului, scrimei, istoria
artelor. In felul acesta, si mai ales prin practica imediata
caci elevii repetau direct pe scene erau introdusi
dela inceput in tehnica teatrala, Numai asa se explica cum
toti acei veniti din tine stie ce mahalale si cu o cultura
aproape inexistenta 44), au putut ea numai in sase luni sal
prepare o tragedie de talia Fanatismului" lui Voltaire.
Dar nu numai atata a fost activitatea Filarmonicei".
S'a mers si mai departe, si din nevoia ce zilnic se afir-
ma s'a ajuns la tipArirea in tipografia lui Eliade, a primu-
lui ziar, primului periodic de teatru romanesc, si care a
fost Gazeta Teatrului national".
Numai atat si ar fi o note de multa seriozitate, intelep-
ciune §i entuziasm pentru cei cari au §tiut sa lucreze se-
rios, mult, intr'un timp scurt, pentru teatrul nostru national.
Numai atat si ar fi de ajuus ca sal intelegem cu cats
pricepere au pornit la munca toti conducatorii Filarmonicei".
ki,Gasesc inutil a adauga prea multe despre valoarea pri-
mului periodic de teatru romanesc, cats vreme ar fi de a-
juns si prea deajuns o comparatie in privinta aceasta,
intre presa teatrului de azi (7) si cea de acum o sutfi de
ani.

www.dacoromanica.ro
 45

In fine, ca o incununare a Intregii activitati duse de

membrii Filarmonicei", ca o culme a tuturor foloaselor
aduse de acea societate, este cumplrarea terenului teatru-
lui National" de azi din Bucuresti, Din banii castigati prin
munca neobosita a tuturor celor ce au servit Filarmonica
membri si elevi s'a cumpdrat terenul pe care azi se
tidied in toata modestia lui, Teatrul National" al Capitalei
noastre. Si mai ales, faptul is dimensiuni si mai mari
cand adaugam ca din imboldul lui Eliade, deci tot din initia-
tiva unui membru al societatii dela 1833, adunarea ob-
steasca la 1840 roaga pe domnitcr sä puie la tale clddi-
rea teatrului, care s'a si fAcut, mai tarziu e drept, dar tot
s'a facut multumita ideologiei pornita dela Filarmonica",
Asa dar, societatea lui Eliade Campineann = Aristia
dela 1833; Filarmonica" este aceia care pune bazele tea-
trului national in principitul Tarii rominesti, intro
vreme atat de tulbure cum era pe atunci, si mai ales sub
protectoratul rusesc, care numai favorabil n'a putut sii
fie unei atari manifestiiri de repastere natiorald.
Si data membrii societatii au putut face toate cate au
facut, a fost multumita entuziasmului cu care au lucrat,
entuziasm ce poate fi si azi exernplu tuturor celor cc vor
sa puie o caramida in plus la cinsolidarea societatii noa-
stre, pentru care ei au stiut sa lupte, sa sufere, ca noi
cei de azi sa culegem roldele insamantate acum o suta
de ani, daca acele roade au ajuns nealterate pand la noi. (?)

www.dacoromanica.ro
 2

Note
1) Trupa lui Cherghy joaca pentru prima oars la 8 Sep-
tembrie 1818: Italiana in Algeria.
2) Prima aciri!a in trupa EteriXIor a lost angajat5 foarte
tarziu si anume in persoana Marghioalei, sntia Serdarului
Dumitrache Boi,rdinescu,N, Filimon: Ciocoii vechi si
noig roman social c)mentat de Gorge Baiculescu. Craiova
Ed. Scristil romanesc" [1931] p. 169.
3) "Saturnu sau Zeulu timpului sau Insu$i vremea cu
ceasornicul de nisip si secer a I- pozitie de vestitcare a-
jungere, D n cea din fund partea a teatrului se coboara
Astrea cu cornulu imbilsug5rii, in mina din care se ri.varsa
toate fericirile
Saturnu Nici ani mei cei gramaditi,
Nici secerea 'mi t5ioas5,
Nu facu ca sa va smintiti
Petrecerea frumoasa.

Eu viu la voi cu cite dau

Placeri, invatAtura,
Vesel voiu tot aci sa stair
Iacit sa spuiu n'am gur6.
*
Grim ma vedeti unchias batrin
Nimica nu ma'ntrece.
Eu sint al lumelor stapin,
Eu riul fac de trece.

www.dacoromanica.ro
_

- 4/ -
M'apz aici, nu mai ma due
Secerea am lepAdatu,
Ceasornicu 'ndreptat s'adduc
D'astrea prea bogat.

Cu toate lumele acum,

C'un veac de our vine;
Intimpinati o dupe drum;
Precum vi se cuvine,

0 maica patrie aveti,

Un duh de frati va poarte;
Suppusi, Uniri suppuneti :
Puterea celii soarte.
*
Uniti vas intelegeti voi: 4.
Cu de Romani marime ;
La tot d'o g asuire voi :
A dragostii 'ntregime.
*
V'am dat teatru, vi'l pa2iti:
Ca un laca§ de muse;
Cu el curaud yeti fi vestiti:
Prin vesti departe duse.
*
In el nbravuri indreptati, ,
Dati ascutiri la minte,
Podoaba limbi voastre dati,
Cu Romanesti cuvinte.

In el curind sarbatoriti
Si veseli bacanale
Si 'n veci la toate fericiti
Fiti, eu ggsesc cu tale ",
C. rom. 83. Vineri 17 Ian. 1830 p. 347,348.
4) I. Eliade Issachar" flue. 1859-1869. p. 76.
5) Ibidem,
6) D. C, 011anescu Teatrul la F Fce. '1W7p.41
7) I. Eliade. Op. cit. p. 77,
8) Ibidem p. 78. .

9) Eliade a Post chiar inchis 'limp de 6 Ore pentru ca it

denuntase Dr. Tavernier ca a conspiratimpotrixa Domnu-
lui tariff

www.dacoromanica.ro
 - 48 -
10) G. D. Scraba Ion H. Radulescu" Buc, 1921.
11) I. I, Heliade-Radulescu Scrieri d'ale lui I. Heliade
Radulescu" Buc. 1909.
12) C. rom. 4. Dumineca 11 Ian. 1831 p. 16.
13) lbidem. 39. Dumineca 15 Iunie 1831, 050-152.
14) Memo lo era un bucdtar italian care si-a clAdit din
economiile salt, pe local LogofAtului lordache Slatineanu
intre Capp de azi si strada Acaderniei o sala de
teatru care a raspuns necesitbtilor tuturor trupelor ce au
jucat in Bucuresti pand la 1852, cand s'a terminat cladi-
rea Nationalului de azi,
15) C. rom, 4. Dominica 11 Ian. 1831. p. 16.
16) Lucrarile sotietatii Filarmonice de la 1 Deckem.
1833 pand. la 1 Aprl, 1835. Buo, 1835 p. 34-36,
17) Ibidem.
18) C, rom. 57. Joi 9 Nov. 1833. p. 228.
19) Prima adresa oficiala a ,Filarmonicei" dare Eforia
scoalelor, din 19 Ian. 1834
.._.
,Catre cinstita Eforie a scolelor. Pova.tiiiti de instinta-
rea cinstitei Logofetii a celor bisericesci, publicata prin
Buletinul Oficial de sub No 50, din 2 Noembre anul 1833,
jos insemnatii au cinste a aduce la cunosciinta cinst. Eforii
ca saga de musics vocals, de declamatie si de literature,-
intocmita dupa invoirea, dorinta si ajutorul a mai multe
obraze, are a se deschide la 20 ale acestei luni, Spre
sciinta cinst. Eforii de scopul invataturilor acestei scab,
de profesorii ei si de sirul invetaturilor, jos insemnatii- a-
laturam aicea fOia Curies alai Rominesc" de sub No. 711
din 83i lanuarie 7. .

(ss) Campinenu, I. Eliade"

20) C. rom. 71 Dominica 7 Ian, 1834 p. 281-283,

21) Ibidem.
22) Ibidem 17, Joi 7 Inn. '1834 p, 34
23) Lucrarile sotietatii Filarmonice dela 1)tckem, 1833
I

pana la 1 Aprl. 1835, Buc, 1835 p. 111 :

«Cuvint pus la eczamenul scoalei sotietati filarmoncei,

www.dacoromanica.ro
 19

DOMNII ME!!
Daca Istoria pentru intimplarile celor trecufe este o po-
vestire nurriai, teatru ni le infatisaza insusi; si daca ea
ne descrise patimile. teat' u ni ]e arata insufletite ; A hili,
Oresti, Egisti, ,Alecsandri, Bruti, SiJi, Cezari, Neroni, pe
Feria nu sint mai mull niste nume numai de care ne a-
ducem aminte cu cinstire sau cu groaz5; scena ne strhmut6
peste veacuri si ne infatisaza" pe insusi oamenii acestia
ca niste modele insufletite de virtute si de vitiu. Istoricii
an vrut s1 arate printilor si noroadelor eroismul si mo-
liciunea natiilor ce au statut asupra pAmintului, si prin-
trinsele sa povatuiasc5 pe cele de acum ; ins'a poetii dra-
matici au facut isprAvile cele mai minunate ; si data mo-
ralisti prin invataturile lor au vrut sä derapene obiceiurile
cele ruginite si uricioase Comedia prin batjocora sa, luind
in ris prejudetele si uritele n'aravuri a fost biciul eel mai
grozav al vitiului celui ingimfat. Adevgrul acesta cunoscut
din vremile cele mai vechi au strabatut veacurile, si au a-
juns pins la noi. Grecii, Romanii, natiile cele mai lumi-
nate din zioa de astazi 'lau cercetat de aproape si sau fo-
losit din trinsul; si acolo teatru si a facut isprAvile sale
cele mai adevtirate, Linde s'a si intrebuintat dup. cugetul
sau eel mai adevarat. $cola recomandeaza si insufra bine-
le, Teatrul batjocoreste si derapara eaul, si legile insotite
cu religia vecinicesc patimile cele prefAcute in virluti ne-
lasand a se-apropia vitiul de dinsele ca otrAvindule sa le
rascoale impotriva fericirei noastre. Dupa intemeerea scoa-
lelor in limba nationals, dupA intocmirile cele mintuitoare
' - ale Regulamentului Organic, ideia teatrului national abia
s'a ivit, si tot inteaceiasi vreme s'a si simtit insemnatcarea
lui trehuinta, si tot inteaceiasi vreme mii de inimi au fost
intr'o glasuire multime de bbrbati au fost gala a se in-
trece cu a lor insusi cheltuial5 sa inceapa si sa tie ace-
asta intocmire folositoare. Rivna lor, Domni mei, 'ia facut
sa creaza toate putincioase si be a insuflat tot crez6mintul
asupra acelora ce 'iau insa'rcinat cu formarea teatrului na-
tional; si cu adevArat aceas16 infl'acbratO dorint6 a lost fä.
catoare de minuni, ca si Profesori si $colari s'au socotit
si s'au facut m,dulari ai acestii Sotietati, au luat lucrul
acesta ca insusi al lor, si cu cele mai obositoare silinte

www.dacoromanica.ro
yc
 50

s'au grabit a se-face si a se-arata vrednici de rivna, in-

credi ntarea si generozitatea Madularelor Sotietati Filarm °nice.
Cu suma ce pe toata luna se-aduna in casa sotietatii pins
la 70 imparatesti s'a Inchiriat o zidire si s'a mobilat cu
cele t-ebuincioase, s'au pus in pension cinci fete cu hrana,
imbracamintea si invatatura sotietatii; s'a orinduit Profe-
sori de declamatie Domnul Aristia, de Muzica Vocals" pins
la o vreme D. Bongianini si astazi in lucrare D. Conti;
de dant D, Diupor carele este insarcinat si cu pensionul
fetelor s'au tinut alte cheltueli neaparate si intimplatoare
ale scoalei ; s'au facut hainele celor mai de capetenie per-
sonaje ale tragediei de asta sears, si avem o economie ca
de 160 galbeni pe la multi din soti cari se afla afara din
capitals, si nu a putut pins acum casa a ii strange.
In vreme ce sapte luni s'a facut un mic curs de litera-
tura spre a pregati pe scolari a simti frumusetile poetilor
dramatici ; s'au ecsersat scolarii la declamatie dindulise
inainte mai multe scrieri in proza $i fn versuri; s'au de-
prins pe cit a ertat vremea si intimplarile intru muzica
vocals, si au inceput spre formarea unui balet si gratioasa
mladiere a trupului, ecsersitiile dantului, D, Aristia in vre-
mea aceasta a nesocotit tot felul de osteneala si cu rivna
celui mai infocat patriot, facinduse si madular at sotietatii
a jartfit si vreme si odihna si a adus lucru ca astazi sa in-
drazneasca a sui pe scena inaintea D. V. tragedia intitulata
Fa natismul,
Prin inceputurile D. Bongianini, Madam Caliope una din
scolarele scoalei Domniei voastrecuteaza acompaniata de
D. Olaf sa cinte Cavatina din opera lui Belini Piratul.
D. Diupor, in toata vremea ce scolarele au fost incredin-
tate subt ingrijirea dumnealui si a Dei Madamli sotiei du-
misale s'a aratat catre dinsele intocmai ca un tats de fa-
milie, silinduse a le insufla moralul si buna cuviinta si a
le deprinde pe cit s'a putut intro buna si placuta purtare
a trupului si a miscarilor, .

D. Mihalache Costache carele astazi debuts in rola lui

Omar invatatorul fetelor la rumine2te, in vreme de sapte
luni incepind dela slovnire le adus in stare a citi, a seri si
a socoti ; si pe semestru viitor socotinduse de catre direc-
tie de cuviinta ca toi cei ce vor intra in cariera aceasta

www.dacoromanica.ro
 51

-a Teatrului sa stie, atat pentru decoratie cit si pentru de-

-osebitele costume, si Teomogia celor vechi, se va face
,un curs de Mitologie.
Scolarii carii sint ca la trei zeci la numar, ca sa raspunza.
'la rivna si generozitatea dumneavoastra si la silintele pro-
fesorilor lor, au calcat in pieiciare toate prejudetele, si ca
,I.sO fie ascultatori la glasul Patriei care ii chema a con-
tribii si din partele spre a ei cinste intru formarea tea-
trului national, multi s'au aratat surzi la glasul naturei,
parasind si chiar pe ai for parinti si preferind strimtoarea
:si neaverea ca sa poata °data, infatisind pe scena rumi-
neisca pe birbatii cei marl ai veacurilor trecute, a ras-
plati intern 3ietorilor teatrului Ruminesc, pomenind si re-
-comandind numele for ping in cele mai dupa urma veacuri.
In vremea aceasta de sapte luni ca prin minune s'au
-savirsit atitea lucruri ce nu ar fi indrasnit cineva sa as-
tepte si aceasta isprava a savirsit 'o singura a Dumnea-
voastra rivna, care nu a fost alta de cit focul acela ne-
muritor ce fara sfirsit viaza in ceruri si care spre ferici.
-rea oamenilor se-coboara ca sa incilzeasca inimile lor.
Rivna duruneavoastra a facut o mare isprava, Domni
mei nu numai in sufletele pamintenilor. Atitea din streini
au cinstit aceasta intrecere si nu au putut a se uita cu
un ochiu rece la acest inceput cu adevarat national. Cu
prilejul acesta ma socotesc dator a nu trece cu ve-
-derea pe toti acestia din streini cari s'au si vazut prin
foile publice, si mai virtos pe D. Dimitrie Vilie carele cel
din tiiu a intors in tara Rumtneasca metodul lui Lancas-
ter prin care se-invata tinerimea in toate scoalele Printipa-
tului, Acest bun cosmopolit care este una din caracteristi-
cile adevaratului cetacean, vazind punerea in lucrare si a-
cestii folositoare intocmiri, nu a putut sa priveasca la dinsa
.ca un om ce nu a contribuit vre °data spre binele acestui
pamint, si s'a grabit si aci a lua parte si a se inscri ma-
dular ajutator.
Ertati Domnii mei, aceasta mica abatere a mea care nu
-esta alta de cit o isprava a haracterului ruminilor ce nici
odata nu au fost streini catre recunostinta.
Am zis ca in vreme ce sapte luni ca prin minune s'au
savirsit atitea lucruri ; Poate ca a mea rivna Domnii mei,

www.dacoromanica.ro
 52

ma face sä maresc lucrurile la care in tcate zilele cu a,

mea multumire am fost martur si fericit ingrijitor ; poate
ca in ochii mei cei intunecati de multumire n'i se-par
minuni cele ce s'au urmat in vreme de sapte luni, incepind,
mai virtos scolarele dela slovnire: D, D, Profesori insa
mai smeriti de cit mine, indraznesc a infatisa pe scolarii
Dumnealor nu cu trufie de formatori ai unui teatru, ci
numai ca sä arate Dumneavoastra rodul ce au putut aduce-
si sa."'si dea socoteala de vremea ce au intrebuintat'o dupa
insar inarea si incredintarea ce au avut dela D. V, si, daca
din scurtarea vremii sau sfiala scolarilor neobicinuiti a se
infatisa in public, nu vor putea cu scumpatate a raspunde-
neidejdilor D. V, sint incredintat ca generozitatea D. V. de
care ati dat simtitoare dovezi nu va goni alit de departe-
ertarea ce este cea mai adevarata si iubita a ei flied.
Cercetarea de asteizi va da dovada si despre vreff ea vii-
toare ; ispravile de asta sears imi vor da indrasneala a,
pane inainte si a va recomanda silintile si dorul acestor.
tineri scolari hotariti a intra in gurile cele veninoase ale-
prejudecatii faro a se-sfii de dinsele si a se-lasa intru pro-
tectia D. V. Sint incredintat, Domnii mei, ca precum ati.
cunoscut cit este de trebuinta un teatru national, aserne-
nea cunoasteti si cite trebuesc unui tint r ca sa 'meta in-
drasni a se-numi pe sine un bun artist sau actor : un chip
interesant, un trup bine crescut si mladios, un glas sonor-
si placut, un suflet trufas si indraznet, o inima de flacari,.,
o crestere ingrijita, intr'un cuvint o cunostinta forrte cu
scumpatate a artelor (Tier frumoase, si acest fel de oameni,
Domnii mei, sint foarte rani in sotietate can sa uneasca
intru sine darurile firesti cu mijloacele invataturei, si nici
o data nici noi, nici Europa intreaga nu se-va putea
fall adesea on cu- artisti huni, si mull va mai trece
ping sa dobindeasca lumea un al doilea Talma, daca teatru
nu se va face o cariera pentru tinerime, si data acela ce
se-hotaraste a infrunta on ce fel de prejudecata va fi so-
cotit in sotietate ca un Paria Politic, ca un comediant 1A-
sat in voia intimplarii si nadajduind a'si scoale a sa Tirana:
asteptind dela buna vointa a privitorilor. Daca insa se- va
face o directie subt ingrijirea guvernului si o casa unde-
sa intre veniturile teatrului si de unde actorii sa se-plate-
asca ca niste slujba§i ai Statului intru formarea limbei na-

www.dacoromanica.ro
 , 53

Aionale si a n'aravurilor, cu toate drepturile ce au si cei-

7
lalti slujbasi, atunci tineri cu talenturi si invatatura ii vom
vedea, fart sa teams de veninoasa limbo a earl ei preju-
-dec5ti a sesui pe scena si a incheia teatru national cum
sa fie de pilda si la alte noroade.
Ca aceasta scoala, Domnii mei, ce Domnia voastra ati
intemeiat nu sinteti numai fondatori ai Teatrului National,
.ci si literatura Rumineasca va va fi in cea mai mare parte
-datoare, Cita vreme este de cind s'a inceput si o multime
-de tineri sa intrec a traduce bucali dramatice. Marino Fa-
hero, amindoi Foscari, Mahomet, Alzira, Regulu, Ermiona
cite va Vodevile si Comedii, daca slut astazi in limba Ru-
.mineasc5. acestui inceput sint datoare.
Pentru rodul ce s'a facut in vremea aceasta de sapte
Zuni, asta sears se va infatisa inaintea D. V. iar pentru in-
trebuintarea sumelor ce ati bine voit a -mi le incredinta nu-
minduma director si easier al coalei Sotietatii Filarmonice,
:slat gala, Domnii mei a infatisa socotelile inaintea D. V.
si de yeti gAsi cu tale indrtisnesc a va propune ca sau in-
'susi toti sa binevoiti a va aduna la un loc sau sa numiti
din sinul sotielatii o comisie de citi va barbati care va in-
griji a primi aceasta socoteali, a o cerceta si a o face cu-
noseut5 D.V.
Incit pentru Tragedia ce asta seara se-infAtiseaza, fiind
,i35 pica acum nu am avut in limba noastra traduse si ti-
' parite alte buc5.tt dramatice si fiind c5 a trebuit sa se dea
In miinile $colarilor o bucata clasica alit pentru tesatura
ei cit si pentru toate amarunturile ca sa poata sluji de
model spre invatatura; de aceia asta sears ne fiind o re-
prezentatie publica, ci numai un ecsamen, fireste a trebuit
-ea scolarii sfi se-cerceteze la aceia ce au invatat.
Aceslea slot, Domnii mei, lucrarile DD. Profesorilor si
.$ colarilor scoalei Dumneavoastra si ne place sa credem
ca silinte e Dlor vor fi asemenea ca si pint acum spriji-
nite si incilzite de inflacararea D.V. si mai virtos de a bu-
nului si inrivnatului nostru Print dela care loath' tara as-
teapta cu nerabdare punerea in lucrare a inaltelor, aunelor
si p itrioticelor sale -cugetari intre cari negresit se coprinde
si aceasta intocrnire. Printii si capetemile noroadelor pot
-sa astepte cu adevarat felurimi de laude si de cununi, dar

www.dacoromanica.ro
 54

numai acelea ce le impletesc §i le recomandeaia poetii sintt

vecinice si nevestejite, si pe teatrul acesta se va impleti
cununa tuturor acelora ce au ajutat spre inteweerea lui"._
24) C. rom. 39 din Sept, 1834,
25) Lucr. sot, fil. p. 9-13.
26) Ib. p.13-15,
27) Ib, p. 46.50,
28) 011anescu D. C. Teatrul la Romani" Buc. 1897 p. 70.-
29) Lucr, sot,. fil. p. 28.
30) Ib.
31) lb. p. 30.
32) Ib, p. 41.
33) Gazeta Teatrului national. Buc. 1835-1K6, [Tip. I. E.
Radulescu] 13 numere.
34) Jurnalul Societatii din 26 Oct. 1835.
35) Gaz, t. nat. p. 20,
36) C. rom. 24, Luni 27 April 1836 p, 96.
37) Gaz. t, nat. p, 30.
38) Eliade Radulescu I. .Issachar" Buc. 1859.69 p, 63.;_
39) Ib, p. 86-87.
40) C. rom, 50 din 16 Dec, 1837.
41) lb.
42) V. A. Urechia Istoria $coalelor" Buc, 1892. Tom._
II p, 192-193.
Cu trimiterea socotelilor anului 1838, ce s'a indreptat
catre Inaltimea \rostra prin plecat raport .cu No. 345, intro-
alte chibzuiri, la periodul al treilea se coprinde, ca unele
din cheltueli ale politiei. de aci din capitals, ce se platea-
de catre municipalitatea orasului, sa se plateasca din vis
terie, si fiind ca pe viitor, cu inceput dela anul 1841, Sfa-
tul orasenesc se usureza de acesta cheltuiala, apoi ob,stesea-.
Adunare a ehibzuit sa rOge cu supunere pe Inaltimea.
VOstra, a porunci sä se faca un proect pentru cladirea §i-
tinerea unui teatru national, si de un rer ertorion spre in-
vatatura tinerimei, ce s'a socotit a fi de mare folos spre-
inaintarea luminarei si a moralului; pentru care sa remina
spre intrebuintare pe tot anul jurn5tate banii din mai sus:
pomenita sums, ce se slobozia in cheltuelile politiei. A-
costa chibzuire cu supunere se da in cunoscinta Inaltirreh
VOstre pentru punerea la cale ce se va gasi de cuviinta."._

www.dacoromanica.ro
 55

43) Cum erau : Ecuba tradusa la 1817 dupA Euripide de -

- entre D. NAnescu ; Avarul in traducerea lui flerdelius;
Duca Hornariul, comedie tradusa de un anonim. Mai era si
o lucrare originals anonima: Istoria Orli ruminesti, un fel
de comedie.
44) Asa buns oars se prezentasera elevtlecare, in afar
de Frosa Vlasto, nu stiau nici sa scrie sau sA citeasca,

7,

www.dacoromanica.ro
 Indice de nume
Alexandrescu Gr. M. 20, 26
Alfieri Cesare 34, 38
Andronache Pitar 15
Andronescu Marita 19
Andronescu N. 23, 27, 30, 34
Balaceanu Manolache 20, 35
Balaceanu St. 14
Baleanu Em. 35
Baleanu Gr. 9, 14, 20,
Baleanu M. 20
Barcanescu C. 19
Barcanescu Sc. 19
Bellini Vincenzo 27, 50
Belu Al. 20
Bibescu Gh 20
Bibescu Parucic 20
Boalgher P. 23, 30
Boerescu Dined 22
Caliopi (I. Caragiale) 23, 27,
34, 50
Camoineanu C. 9, 10, 16
Campineanu D. 20.
Cimpineanu I. 4, 9, 15, 18,
19, 20, 21, 22, 27, 28, 35, 37,
39, 42, 44, 45,
Cantacuzino C. 20
Cantacuzino Gr. 20, 35.
Cantacuzino I. 14
Cantacuzino Logofat 17
Cantacuzino Matinco 20
Capatineanu Stanciu 12, 13
Caracas Dr. 13
www.dacoromanica.ro
Angelescu Manole 11
Atistia C, 4, 5, 6, 7, 8, 10,
11, 14, 15, 19, 21, 23, 24, 27,
31, 32, 33, 37, 38, 39, 40, 41
42, 44, 45, 50
Bogdan Eufr. 11.
Bogdan Sc. 11
Bogdanescu D. 46
Bogdanescu Marghioala 46
Boieldieu Francais Adrian 15
136ngiaaini 23 50 -
Brailoiu C 20.
Bratianu Stoln'c 20
Budisteanu Medelnicer 20
Burchi $t, 33, 34
Buroleanu Gh. 23, 30
Buzoianu Catinca 39
Caragea I. 6, 7
Caragiale C. 4, 5, 23, 41
Castrisoaia 19
Catargiu Barbu 33
Ciocardia Capitan 19
Ciuculescu Al 23, 30
Clinceanu 13
Conti 23, 38, 50
Cornescu Capitan 19
Cornescu M. 39, 40
CoOescu Capitan 19
Cretulescu I. 20
Curie I 23, 37, 30, 34, 39
 - 57

Dadulescu Anastasie 19 Diamand N. 23, 27, 30

Dadulescu Caminar 20 Dimitriu C. 27, 30
Danielopol N. 19 Duport 23, 38, 50
Elenca d-ra 23 32, 33, 35, 36, 37, 39, 41, 42,
Eliade-Radulescu I.4 5. 8, 11, 43, 44, 45, 47.
12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, Euripi de 8. 55
21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28
Falcoianu Capitan 20 Fillol (trupa lui..,) 41
Filipescu Al. 20 Florescu Em, 9, 20. 29
. Filipescu C. 20 Florian Aron 13
Filipescu Gh. 28 _ Florian I. P. Claris de 11
Filipescu Iordache 14. Foureaux (trupa fratilor) 18
Filipescu M. 20 Frisch (trupa d-nei...) 41
Filipescu-Vulpe Al. 14
Gherghy (trupa lui...) 7, 46 Ghica Smarandita 11
Ghica Al, 14, 29 Gianni 9
Ghica C. 14, 20 Golescu C. (Dinicu) 9, 11, 12
Ghica D, 20 13, 14, 20
Ghica Gr. 10 Golescu George 9
Ghica I. 11, 33 Golescu N, 20
Ghica M. 20 Gradisteanu Gr.-fiul 34
Ghica Mihalache 14 Grammont Colonel 20
Ghica N. 11, 14, 15 Grigorescu 39
Herdelius 55 Homer 38
Hette Eug 41
Ilarion Episcop de Argeq 9 Iordan Al. 3
Ionescu N. 20 Iorgulescu Sc. 20
Kisselef Paul D. mi trievici Conte Ferdinand 33,34
de... 17 Kreiwig Eduard 15, 17 .

Kotzebue August Frederic

Lahovary I. 20 - Lascarescu 1. 30
Lahovary M. 20 Lazar Gh. 19
Lang cl-ra 23
Mace Flora 41 Mihalache ((vlihaileanu) Ra-
Manescu Parucic 20 lita 23, 27, 34
Manu C. 20 Mince (Mincule scu) C. 23,29,30
Manu I. 20 27 28 Moliere 26, 29, 32,
Meitani Baron 17 Momolo 40, 48
Mihailescu I 19 Muller Th. 18, 32
Mihalache (Mihaileanu) C. Munteanu Gh, 34
3, 27, 30, 34, 50
www.dacoromanica.ro
 - 58 -
Nanescu 55
Negruzzi C. 33
Nenciulescu Al. 20
Olanescu C. 23, 30
Olanescu Paharnic 20
Olanescu-Ascanio Dim. C 40,
Paladi Th, 19
Petre 30
Petrescu S. 23 30
Plesoianu Gr, 13
Racovita Gr. 20
Ralet Dim. 20
Ralu Domnita 6 7
Ramttl 31
Ramniceanu I. 23, 29,30
Rasti C. 32
Raymonti Cecilia 11
Raymonti losefina 11
Sandulache Medelnicer 20
Sarsaila 36.
Schiller Friedrich 34
Schlaf 23 50
Serurie Gh. 7
Simi onescu Al. 23, 30
Talma 22 52
Tangoveanu L. 23, 30
Tavernier Dr. 36, 47
Vacarescu I, 8 9, 14, 25, 26,
35, 40
Vacarescu Iorgu 20
Vacarescu Irina 20
Vacarescu N, 9 10
Vaillant J. 19
Velescu Gh. 20
- Vilard Al. 14 20
Vilie Dim. 19, 51
Wachmann I. 31, 33, 38
Weinfolter 29
www.dacoromanica.ro
Nitescu I, 33
Nojin Colonel 20, 27, 28. -.
Opran Gh. 20
Otetelesanu Gr. 20
Otetelesanu I, 20
Poenaru P. 20, 27, 28
Polizu D. 20
Popescu Capitan 19
Predescu Eugenia 11
Rioseanu Singer 20
Roset Al, 20
Roset D 20.
Roset I. 20, 26, 28, 34, 35
Roset Sc. 20
Rosetti C. A. 23
Rossini Gioacchir. o 34.
ROckmann Consul 34, 35.
Slatineanu I. 20
Slatineenu Iordache 48
Socolescu Parucic 20
Sotir 23
Steleanu 23
Stoica Praporcic 20 _
Topliceanu 13
Trasnea I. 19
Vladimirescu Tudor 8, 9, 10,,
Vladoianu Clucer 20
Vladoianu I, 20
Vlaste Eufr. 23, 29, 55
Voinescu I I. 26, 33, 36
Voinescu II I. 20, 28, 35
Voltaire 7 26. 32, 44
Vrana Hristache 19
(
Winterhalder Ht. 23, 33, 34
L. [aurecon] F. G. Sb = ervations sur la Va-
lachie, Paris 1822.. ip. . gron. VIII + 128 [-1341
_ p. 14 X 21 p. 32 37.
Wilkinson. Voyage dans la Valachie et la Moldavie Paris
1831. Tip A. Boucher. [I] + VI [-VIII] X [-VIII] +
355 [ 356] p. 13 X '21. p. 114 139.
Eliade I. Fanatismul (Mahomet Proorocul) Tragedie in
cinci acte tradusa de dupa Voltaire, Bucu-
resti 1834. Tip. I. Eliade. 86 [ 88]. p, 10 X 155.
Vacarescu I. Ermiona mireasa lumei celialte. Tragedie pate-
tica -in cinci acturi tradusa din nemteste dela
Siegler Consulatul e. e. Teatr al Curtii de D . . . .
Ibid. 108 p. 9. 5 X 15
Regulu. Tragedie in cinci acte din l'inba ger-
manhe tradushe de D .... Ibid. 143 [ 144] p 10.5X16,
Alexandrescu Gr. Alzira sau Americanii Tragedie in
cinci acte. Tradusa. de D [dupa Voltaire]. Ibid
1835 1 1. + 73 [ 76] p. 12 X 18.
Eliade I. Amfitrion. Comedie in trei acte dela Mullier.
Tradusi de . . . Ibid 96 p. 10 X 17,
.

Ghica D. I. Precioasele. Comedie intr'un act, Tradusa dela

Moliere de . . . . Ibid 51 [ 52] o. 9X14 5.
Lucrarile sotietatii Filarmonice dela 1 Deckem 1833 park
la 1 Aprl. 1835 Ibid. 52 p.
M. r, ' , de L. . * . Coup d'oeil sur l'etat actuel de la
Vila :hie et la conduite de la Russie relativement a cette
province. Paris 1835 Tip. P. Moquet 16 p. 14 X 21.5
Voinescu I. Bourgeois gentilhomme. Comedie. Tradusad ela
Moliere de . . . Buc. 1835. Tip. I. Eliade. 86 [ 88] p.
. :1

11 X 19,
Aristia C. Din operile lui Alfieri Torn. I. Traduse de . ,
Ibid. 1836 2 f. ± 79 [ 84] p. + 2 f, + 78 p. 10 5X18.

www.dacoromanica.ro
 - 60
Burchi $t. Sicilianul sau Amorul Zugravu. Comedie intr'un
act tradusa de D. . . . Ibid. 47 [ 4S] p, 10 X17.
Cr4eanu I. Doa bilete sau Amorezatu Nerod. Comedie
..,. intr'un act. Tradusa din Florian de , . . . Ibid. 36. p
9.5 X 15.
Florescu I. Gemeni din. Bergam, Comedie intr'un act.
Tradusa dela Florian de Praporcic . . . . Ibid. 36 p.
10.5 X 18
Gradisteanu Gr. Domnu Pursoniac. Comedie in trei acte
Tradusa din Frantuzeste dupa Moliere de D . . . . si
tiparita din fondul ce a pus D. Caminarul 1. Otitili-
anul. Ibid. 109 [ 112] p, 10.5 X 18.
Moroiu C. Vaduva Vicleana. Comedie a lui Goldoni in trei
acte in proza Ruminita din ltalieneste de ... . Ibid.
200 p. 10.5 X 17.5
Rasti C. Vicleniile lui Scapin comedie in trei acte dela
Moliere, Tradusa de . . , Ibid, 122 p. 11X19.
.

Ruset I. Sgarcitul, Comed.e in cinci acte dela Moliere

Tradusa de Ibid. 168. ...p, 10,5 X 18.5
Vacarescu I. Gredinaru orb sau Aloiul inflorit. Comedie
cu cintece in clod acte. Tradusa de D. Marele Logofat
Ibid. 48 p. 10 X 17.
Voinescu 1. Junetea lui Carol 11 Comedie in trei acte
Tradusa dale Alexandru Duval ch Capitan
Ibid. 83 [ 84] p, 10 X 17.
Winterh Alder H. Triumfii amorului. Comedievodevil
intr'un act de . . , Tiparita din f .ndul ce a pus D.
.

Caminarul I. Otilisanul. Ibid. 67 [ 68] p. 10 X 17,

Vaillant J. A. La Romance on Histoire, Langue, Littera-
tare, Orographie, Statist clue des Peuples de la langue
d'or, Ardialiens, Vallaques et, Moldaves, resumes sous
le nom des Romans. Paris 1844. Ed. Ar. Bertrand. Tip
Fain et Theriot VII [ VIII] + 404 p. 13 X 21 Tom 1.
V. * A. a La principaute de Vallach e sous le hos-
pod4r Bibesko. Bruxelles, 1847. Tip Woutters. 192 p.
14 X 22.
Caragiale C. Dreptatea popolului judece pe fratii Caragiale
[1849] 16 p. 11 X 17.
Valentineanu 1. G. Biografia oame ilor marl. scrisa de un
om m c. Paris 1852. 138 p. 13 X 17.
Ganesco. La Valaihie depuis 1830 jusq i'a ces jours. Son
avenir, Bruxelles 1855, 291 [ 292] p. i 15 X 23.5 1.

.Caragiale C. Tetru National in Tera Romanesca. Buc.

1867 Tin. C. A. Rosetti 48 p. 10 X 16.5. .

Vulcan I. Pantheonulu romanu. Portretele si biografiele

celebritatiloru romane. Compusu si edatu de . .
Peste 1869. Tip, Al. KOJSi 2 f. + 160 [ 162] p.
17 X 24.

www.dacoromanica.ro
 01

Urechia V. A. Istoria $coalelor dela 1800-1864. Bt c. 1892

Imprimeria Statului, 19 X27 Tom. I: 2 f, + 404
[ 406] p. Tom. II: 2 f. -I- 366 [-368] p. +III [ IV].
Beladur M. N. Istor a teatrului roman. Craiova [1896] Ed.
, R, gi Ig, Samitca. 119 [ 120] p. 12 X 20.5
Olanescu D. C. Teatrul la Romani. Buc. 1897. Tip. C.
Gobi 167 [ 168] p. 18 5 X 25,
Rosetti D. R. Dictionarul contemporanilor din Romania
Buc 1898. Ed. Populara", 2 f. + IV + 207 [ .18].
p. 20 X 28,
.

Lecca 0 G Familiile boeresti romane. Istoz le $i genea-

loeie (Dupa hrisoave autentice) de . . . Buc. 1899.
Ed. ,,Minerva ", XLIII [XLIV] + 595 [-596] p,
. 16 X 24.
Ionescu G. M. Influenta culturii grece$ti in Muntenia si
Moldova cu, privire la biserica, $coala $i socieiate
' (1359-1879). Buc. 1900. Tip. Th. Basilescu 284 p, +
XXI [ XXII] 14 X 21.
Iorga N. Istoria literaturei romane in sec. XVIII-lea (1688
1821) Epoca lui Petru Major. Excursuri. Buc. 1901.
Ed. ,,Minerva". 2 f. + III [IV] -1 638 [ 640] p.
16 x 24
Idem in veacul al XIX lea. Dela 1821 inainte
In legatura cu dezvoltarea culturala a reamului. Buc,
1907 Ibid. 2 f, X 324 [ 326] p. 16 X 24.
Cornet Th. Figuri contemporane din Romania. Buc. 1909
Tip, I. V. Socec et Comp. 536 [ 540] p, 22 x 29.5.
Heliade Radulescu I. I. Scrieri d'ale lui 1, Heliade Radu-
lescu Ibid Tip. G. A, Lazareanu 300 [ 304] p. 17.5X21.
Ghica I. Scrieri Buc, 1915 Ed. Minerva", 13 X 21 Vol. IV
XV [ XVI] + 477 [ 478] p. p. 47-68
Idem. p. 363-371.
Scraba G. D. loan Heliade-Radulescu. Inceputurile Filo -

zofiei si Sociologiei romane, Buc. 1921 Ed. ,.Furclati-

unei I. V. Socec' Tip. Cultura Neamului Romanesc",
318 p + II 13 X 20.
Bogdan Duica Gh, lstoria literaturei romane moderne. Intaii,
poeti munteni, Lectiuni de . . . . Cluj 1923. Ed. Ar-
.

dealul", Bibl., Dacoromon!ei No. 1. Vl + 1 f. +-

318 [ 320] p. 16 X 28,5
Virtosu Em. 1. Heliade Radulescu. Acte gi scrisori adon-
tate $i publicate de . . . . Buc. 1928 Ed. Cartea
Romaneasca". 1 f. + 101 [-104] p, 17 X 24.5
Filimon N. Ciocoii vechi $i noi. Roman social. Comentat
-, de : George Baiculescu Bibliotecar la Academia Ro
mans. Craiova, Ed. ,,Scrisul Romanesc" Col. Clasicii ro-
mani. Comentati sub ingrijirea D-lui N. Cartojan Pro-
f esor universitar [1931] L + 300 p. X 4 pl, 14 X 20,

www.dacoromanica.ro
 - -62

2°. Periodice
Curierul romanesc. Red I, Eliade Buc. 1829-1845 Tip. I.
Eliade 23 X 32.
Gluts Teatrului National. Red.Com. filarmonic Buc. 1835
1836 Tip. I. Eliade 17 X 22 5
Muzeu National Buc. 1836. 23 X 33.5
Curier de ambe-sexele Red. 1, Eliade Buc 1836-1845
Tip. 1. Eliade 15 X 21.5
Quinet Edgard Les Roumains" in Revue des deux mon-
des" An XXVI Tom. I p, 375-408 Tom. II p. 5-49.
Ghica Pantazi Costache Caragiale" in Rev. literara" An-
1886 p. 62-71
'Caselli D. Despre origina teatrului in Romania" in Tea-
tru-Musica-Moda" An 1897 No. 2 p. 2.
Moldovanu C. Din trecutul nostru muzical" in Muzica"
An. 1916 p. 94-99.
Teleor D. , 0 reprezentatie teatrala la 1837" in Viata
artistica" An. 1916 p. 27.
Papadopol P. Ioan Heliade Radulescu" to ,Univ.literar"
An. 1929 No. 1.
Gerota C, Dr. Cea dintai piesa teatrala originala in
Munteia" in Cony. literare" An. 1932 p. 483-490.
3° Dosarele Teatrului national
An. 1849. p. 148 An, 1873. No. 1. p.118 -119 .
1850. p. 98 ; 162. 268 ; 313 ; 391
11
1852. p. 60-61 1874. No. 1. p. 138 ;
Pt 1853. p. 67; 71 357 ; 359
1854, p. 2 v.; 7 ; 8 11 1876 No. 13. p. 11 ;
11 1889. No. 230. p. 101 32 ; 41
1860.No. 148 p. 127;129 u 1877, No. 1/II -
1866. No. 5. p. 62 1879. No. 10. p. 416
No. 12. p. 77 ,, 1880. No, 10. p. 148
,, 1867, No. 1 p. 4-6; 12; 1882. No. 1. p. 75
23-24 ; 37; 101 No, 10. p. 43
Tr No. 16. p. 26 1887. No. 26. p. 247
1! 1869. No. 4. p, 41 I/ 1892. No, 16. p 280
No. 21. p. 53
4'. Manuscrise
Mss. 3466. Feliurite poezii de C. Caragiali, la anul 1841 in Esii.
162 f. 12 X 14.5. Autograf al lui Costache Caragiale.
Mss. 3828. Notite istorice asupra Romanii dela 1821-1866
de Colonelu Ion Voinescu. 182 f. + 2 f. nescrise.
22 X 29. Scriere latina. ,
Mss, 5040. Manuscrisul lui Ion Ghica. f. 48 r. 64 v.
Msnuscris latin in frantuzeste. 412 f, 4- 1 f. 22 X 27.5.
Mss. 5096. Corespondenta lui M. Millo intre 1868-1896.
Scrisorile Eufrosinei Po to Vlasto).
03. Ec).4

www.dacoromanica.ro
- MUNICIP'UL UI -
 CUPRINSUL
Pag.

Introducere . . . 3
Cap, I Societatile secrete . . . 6
Cap. II lntemeierea Filarmonicei" . . 17
Cap. III Desfiintarea Filarmonicei" . . . 31
Cap. IV Starea teatrului bucurestean dupa desfiin-
. tarea Filarmonicei" . . . . 38
Cap, V Foloasele aduse de Filarmonica" . . 42
Note . . . . . 46
Indice de nume . I . . 56
Bibliografie . . . . . 59

www.dacoromanica.ro
 ER AT A
In loc de se va ceti pag. randul
N.

Carageale Caraglale 5 . 11
ir:i finul 10 3 de jos ,
'ft it sfarsit 11 3 de jos
ocopau ocupau 12 11
de statut din statut 13 l' 3 de jos
Mihalace Mihalache 14 2
dupa duse 18 16 de jos
i-ar fi dat si-ar fi dat 21 2
des5virsit desavirsaa 21 18 de jos
sau sau 24 8 de jos
clerilor elevilor 26 7
.. :
Cupa Du pa 26 10
lu lui 26 12
sa sa 26 9 de jos
Siratul Piratul 27 9
eu cu 27 21
spun ea supunea 28 19
cinevas cinevasi 28 129 de jos
ap5rusd aparuse 33 16
din c le din cale 33 12 de jos
dupa uni dupa unit 34 3
publiciste publicate 34 14 de jos
afirma afirmau 34 13 de jos
desflintarti desfiintarii 35 8
ease patru 35 4 de jos
principii, ordine principii, se im- /
pun : crdine 36 17
- de Campineanu pe Campineanu 39 8 -
Grigoroscu Grigorescu 39 5 de jos
diletanti d la diletantli dela 43 11 de jos
secer a secerea 46 9
Dr Din 46 10

:4

www.dacoromanica.ro
 fl

VOR APARE:
Istoria teatrului romanesc
Bibliografia teatrului romanesc
Dictionarul teatrului romanesc
Bibliografia periodicelor de teatru in Romania
, Teatrul fratilor Alvarez Quintero
Antologia teatrului lui Jacinto Benavente .

Biblioteci de teatru (Contributii bibliotecono-

mice)
Teatrul Unirii (Repertoriul pentru propaganda
Unirii Principatelor) . ,

Shakespeare in romanette
Trupe de teatru straine in Romania

www.dacoromanica.ro
Pretul brofurii h. scris 25 lei

Tip. .,Horta", Campineanu, 17 .

www.dacoromanica.ro