Bibliografie

Locul și data exactă a nașterii sale sunt necunoscute, dar se

estimează că avea în jur de treizeci de ani în anii 420, când opera
sa Participanții la banchet a devenit un succes total în cadrul Teatrului
lui Dionisos. A trăit în dema Kudathenaion (la fel ca omul de stat
atenian Cleon), ceea ce înseamnă că provenea dintr-o familie relativ
înstărită, și prin urmare, de educație aleasă. Este faimos pentru
compunerea unor comedii precum „Păsările”, pentru cele două festivale
dramatice ateniene : Bacanalele Urbane și Lenea. A compus patruzeci
de piese de teatru, dintre care au supraviețuit unsprezece; piesele sale
sunt singurele exemple de Comedie Veche Atică care a ajuns până la noi
în stadiu complet; asta deși avem și fragmente semnificative din
operele unor contemporani de-ai lui Aristofan, Cratinos și Eupolis.
Majoritatea pieselor lui Aristofan aveau un caracter politic, satirizând
de multe ori pe cetățenii bine cunoscuți ai Atenei pentru
comportamentul lor din timpul Războiului Peloponeziac și de după. Aluzii
din textele pieselor, întărite de erudiți antici, sugerează că Aristofan a
fost adus în fața tribunalului de mai multe ori de către Cleon, sub
acuzația de defăimare a Atenei în prezența străinilor; cât din aceste
afirmații este adevărat nu putem ști cu exactitate. „Broaștele” a primit
onoarea fără precedent de a fi reprezentată a doua oară. Conform unui
biograf care a trăit posterior evenimentelor, Aristofan a primit de
asemenea coroana civică pentru piesa sa.
Conform lui Vitruviu (vii., introducere) Aristofan a ajuns pentru
prima oară în centrul atenției publice atunci când a fost al șaptelea
membru al juriului într-un concurs de literatură. A fost numit în juriu
datorită entuziasmului său pentru lecturile în bibliotecă. În cadrul
concursului poeții trebuiau să recite, fiind premiați în funcție de
impresia lăsată membrilor juriului. Aristofan i-a contrazis pe ceilalți
membri ai juriului și pe audiență. A semnalat în mod corect că poetul cel
mai puțin plăcut de audiență era singurul poet adevărat, ceilalți doar
recitând operele altora.