,,Cel mai puternic dintre toţi pare să fi fost Litovoi, din a cărui ţară regele ungar Bela al IV-lea

smulsese totuşi –
măcar sub aspect fiscal – regiunea Haţegului, în 1247 sau ceva mai înainte de aceasta. De aceea şi datorită unei anumite
presiuni dinspre nord, un conflict cu regatul Ungariei era iminent. El va izbucni după 1270, când probabil urmaşul lui
Litovoi, numit la fel (Litovoi al II-lea), avea să înceapă ruperea de dependenţa regelui Ungariei şi poate chiar
recuperarea Ţării Haţegului. […] Din [Ţara Făgăraşului], de la aceşti români, în jurul anului 1200 era «smulsă» o «ţară»
(şi o putere) de către noile autorităţi ungare şi dată unor călugări cistercieni. De aceea, din pricina acestor răpiri, un
voievod român nemulţumit, după ce s-a revoltat contra regelui şi a rezistat o vreme sub munte, a trecut Carpaţii prin
1290, însoţit de câteva sute de români (şi de alte etnii) şi a dat un impuls procesului de unificare şi de organizare
politică. […] Numele lui este Negru Vodă sau Radu Negru, dar personalitatea lui este învăluită în legendă. […]
Unificarea formaţiunilor politice existente între Dunăre şi Carpaţi s-a făcut probabil şi pe cale paşnică, dar şi prin luptă.
Mai ales voievozii olteni, care aveau propria lor tradiţie politică şi dinastică, vor fi fost mai greu de convins. Până la
urmă însă, toţi voievozii locali l-au recunoscut pe Basarab drept suzeran al lor şi l-au numit «mare voievod», iar
autoritatea acestuia s-a întins din Oltenia până în Dobrogea de nord şi sudul Moldovei, adică de la gurile Dunării şi la
Marea Neagră.” (I. A. Pop, Istoria Transilvaniei)

1. Numiţi un spaţiu istoric precizat în sursa dată. 2p

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2p
3.Precizaţi, pe baza sursei date, doi conducători români. 6p
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la voievodul român nemulţumit. 6p
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la procesul de unificare, susţinându-l cu două informaţii
selectate din sursă. 10p
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia, în spaţiul românesc, instituţia centrală a avut un
rol important atât în plan intern, cât şi extern pe tot parcursul Evului Mediu. 4p

,,Unul dintre cele mai importante izvoare narative latino-maghiare care relatează despre românii nord-dunăreni din
secolele IX-X este opera lui Anonymus, Gesta Hungarorum. Despre personalitatea, valoarea istorică, geografică şi
literară a scrierii sale s-a discutat mult, dar opiniile sunt în continuare controversate. S-a încercat identificarea lui cu
diferiţi magiştri, prepoziţi sau episcopi din vremea celor patru regi ai Ungariei cu numele de Bela, cea mai plauzibilă
identificare fiind aceea cu un fost notar al regelui Bela al III-lea (1172-1196). Temeinicia cunoştinţelor istorice,
geografice şi etnografice ale lui Anonymus a fost recunoscută de majoritatea specialiştilor moderni, iar relatările sale
rămân o sursă de bază de o valoare egală, atât pentru istoria ungurilor, cât şi pentru cea a comunităţilor autohtone, chiar
dacă cronica conţine şi unele anacronisme.
Anonymus pomeneşte în Câmpia Tisei, la sfârşitul secolului al IX-lea, pe vlahi, adică păstorii romanilor, precizând
că «pe drept cuvânt se poate spunecă pâmântul Panoniei ar fi păşunile romanilor, fiindcă şi acum romanii trăiesc pe
moşiile Ungariei». […] Deosebit de importante sunt ştirile lui Anonymus referitoare la primele formaţiuni politice din
Transilvania, conduse de Gelu, Menumorut şi Glad. Despre Gelu se precizează că era român (quidam Blachus), ţara sa
Transilvania (Terra Ultrasilvana), fiind locuită de români şi slavi (Blasi et Sclavii). […]
Atât din opera lui Anonymus, cât şi din alte izvoare narative (Vita Sancti Gerhardi, Chronicum Pictum
Vindobonense etc.), rezultă în mod clar că ungurii au cucerit treptat aceste teritorii şi că doar spre sfârşitul secolului al
XI-lea […] pun stăpânire în mod ferm pe unele părţi din Transilvania şi abia după anul 1200 reuşesc să o cucerească
până la arcul carpatic.”
(Academia Română, Istoria românilor)

1. Numiţi un conducător politic la care se referă sursa dată. 2p

2. Numiţi un spaţiu istoric precizat în sursa dată. 2p
3. Menţionaţi cele două etnii neromanice la care se referă sursa dată. 6p
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la românii care trăiau în Transilvania. 6p
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la importanţa lucrării lui Anonymus, susţinându-l cu două
informaţii selectate din sursă. 10p
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia traditia istorica a descalecatului a avut un rol
important in procesul de constituire a statelor medievale romanesti extracarpatice. 4p