Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cercetare in Nursing
Cercetare in Nursing
com
Cercetare în nursing
INTRODUCERE
pentru cercetare. Este bine ca să se poarte mai multe discuţii în acest sens, pentru că
de fiecare dată apar aspecte noi, nerelevante până atunci, se clarifică şi se redefinesc
unele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoană care nu are de-a face
cu nursingul. În acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medicală este
familiarizată şi fără să-şi dea seama nu le acordă semnificaţia cuvenită luându-le ca
atare.
După aceste discuţii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii şi se
poate rescrie ideea iniţială. Apoi trebuie căutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6),
pentru care se vor căuta cât mai multe sinonime sau cuvinte asemănătoare ca înţeles.
Acest exerciţiu iniţial este pentru a ajuta profesioniştii să caute exact ceea ce
doresc în momentul în care ajung la bibliotecă şi doresc să obţină referinţele necesare
temei lor de cercetare.
Este utilă folosirea cuvintelor cheie şi a sinonimelor, iar majoritatea publicaţiilor
conţin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la dispoziţie, pentru
a vedea dacă studiul respectiv ne este sau nu folositor.
Tehnologia informatizării.
A revoluţionat cercetarea şi a salvat mult timp şi energie necesare căutării
referinţelor în literatura de specialitate.
Majoritatea bibliotecilor deţin în prezent sistemul de informatizare, necesar unei
căutări rapide şi eficiente.
Înţelegerea lucrărilor de cercetare
Autorii lucrărilor de cercetare pentru a înlesni înţelegerea lucrărilor, la începutul
fiecărui articol publică un scurt rezumat al studiului şi a rezultatelor obţinute. În
revistele de specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf la începutul
studiului, de cele mai multe ori scris cu alt tip de caractere, pentru a atrage atenţia
cititorului.
Citirea rezumatului este importantă pentru a avea o idee despre ceea ce conţine
articolul respectiv.
Dar lectura nu trebuie să se rezuma la atât, deoarece se pot trage concluzii
eronate – cititorul se va înarma cu simţ critic pentru a parcurge conţinutul articolului
în continuare. Este nevoie de experienţă şi cunoaştere pentru a formula întrebări legate
de ceea ce citim.
Conţinutul lucrării de cercetare
Lucrarea de c. are un anumit format standard. Primele două părţi pe care le-am
menţionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Următoarele secţiuni ale articolului sunt
enumerate mai jos.
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
Titlul studiului:
Autorii:
Data studiului: Data publicării:
Scopul/motivaţia lucrării:
Fundamentarea cercetării, ipoteza de lucru:
Material şi Metodă:
Rezultate şi discuţii:
concluzii
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
Dezvoltarea clinică
Importanţa rezultatelor obţinute prin cercetare poate fi cu uşurinţă evidenţiată în
cazul îngrijirii bolnavilor din secţiile spitalelor unde stressul este f. mare.
S-au făcut numeroase studii în care s-au urmărit acţiunile şi părerile asistentelor
referitoare la durerea de stress, cu profilaxia şi tratamentul acesteia. Aceste studii duc
la următoarele concluzii şi anume: deşi asistentele recunosc simptomele şi factorii
care predispun la stress, nu excelează în acordarea asistenţei cuvenite în aceste cazuri,
datorită cunoaşterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de experienţă sau a aderenţei
la practica de rutină referitoare la îngrijirea bolnavilor. Prin încurajarea asistentelor în
vederea informării şi folosirii rezultatelor cercetării în acest domeniu, se are ca scop
prevenirea şi reducerea efectivă a durerii de stress.
O altă problemă ar fi aspectele psihologice ale îngrijirii medicale. Cât de mult
depersonalizăm pacienţii şi personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat că
anxietatea pacienţilor internaţi în spital a scăzut, când asistentele au fost mai
prietenoase şi l-i s-au adresat pacienţilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei
persoane pe nume, nu necesită un program de educaţie complex, ci este o regulă de
bază a curtoaziei, care s-a observat că lipseşte în multe situaţii.
La un nivel mai profund de înţelegere interpersonală, asistentele sunt încurajate
să fie mai atente la dorinţele pacientului înainte de a concluziona de ce are acesta
nevoie. Un ex. în acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse mastectomiei
radicale şi care nu trec doar printr-o operaţie mutilantă d.p.d.v. fizic, ci şi prin celelalte
implicaţii de natură psihologică ale unei boli grave cum este cancerul. În acest sens
există programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucrează cu bolnavii
care suferă de boli incurabile.
Dacă este să ne gândim că cineva apropiat tocmai a suferit o operaţie
traumatizantă, am vrea să-l ajutăm să se adapteze noii înfăţişări a corpului său fără un
stress în plus. Aceeaşi atitudine ar trebui să o avem şi din postura de asistentă
medicală căreia îi pasă de pacientul său. De aceea familiarizarea cu rezultatele
cercetării ştiinţifice în numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibilă
o asistenţă medicală de sănătate adecvată şi de calitate.
Dezvoltarea personală
Studiile de cercetare privesc în egală măsură atât pacienţii cât şi asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din sălile operatorii.
,,cunoaşterea este putere” spune o zicală veche. Familiarizarea cu rezultatele
cercetării duce la lărgirea cunoaşterii şi la suportul necesar pentru o îngrijire medicală
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
mai bună, posibilităţi mai mari în creşterea calităţii vieţii bolnavilor şi evitarea
complicaţiilor ce duc la suferinţă şi pierderi financiare.
Secretul constă în a şti cum să se folosească rezultatele cercertării şi cum să se
aplice în practica medicală, construindu-se astfel o punte între teorie şi practică.
Rolul cercetării pentru toate nursele
Toate nursele au rol în CN.
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de
ingrijire si nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include
toate cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si
nurse pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si
facilitare exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului
propus; poate fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar
periodic de catre nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale
ale tehnicilor de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile
de nurse nu doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la
nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuţii semnificative în procesul cercetării, prin
apropierea de pacienţi, ele facilitează sau ajută CN şi pot participa la diferite proiecte
de cercetare, care se derulează în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea, prin
colectarea datelor.
Un număr din ce în ce mai mare de cercetători în nursing cu experienţă lucrează
în echipe multidisciplinare şi elaborează programe de cercetare pe o perioadă mai
lungă, cu teme diferite, ca de ex. sănătatea femeii, calitatea vieţii, managementul
durerii, ş. a.
Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite atât de personalul de
îngrijire cât şi celelalte categorii de furnizori de îngrijiri de sănătate, pt a îmbunătăţii
practica clinică, pt a sprijinii educaţia în nursing şi pt a informa pe cei ce se ocupă de
planificarea serviciilor şi politicilor de sănătate.
Istoric
Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a
pacientului; nu existau tehnici standard, de baza.
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
Metateoria – cel mai înalt nivel al teoriei, prezintă cele mai globale perspective
ale disciplinei nursing prin identificarea şi evaluarea critică a fenomenelor în căi
unice. O metateorie adevărată în nursing va apărea ca o superstructură cu multiple
aplicaţii practice şi oportunităţi extinse pt cercetători.
Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie întăreşte punctul de vedere global
cu abordarea perspectivei practicii nursing şi cu o perspectivă nursing distinctă a
fenomenelor nursing.
Teoria de mijloc se concentrează pe concepte de interes pentru nurse şi cuprind:
durerea, empatia, supărarea, stima de sine, confortul, demnitatea, speranţa şi calitatea
vieţii.
Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripţiile sau
modalităţile pt practică.
1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:
a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate
de stimulii mediului intern si extern.
b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de
autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.
c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patru
moduri –fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala.
d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress in
aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.
e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sisteme
deschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse.
f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana si
mediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri de
energie tetradimensionale.
Promovarea sanatatii
"Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor
orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei".
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
· 1952 Winslow
"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii
sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni
concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,
invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopul
diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in
aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii un
nivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permite
fiecarui individ sa se bucure de dreptul sau înnăscut la sănătate şi longevitate."
Principii ale promovarii sanatatii:
lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor;
este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale;
se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor
imediate;
se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator;
subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii;
cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca
apel la participarea tuturor;
implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul
central il reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor,
luarea deciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si
ameliorarea determinantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita
colaborarea stransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui mediu
favorabil sanatatii;
vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si dezvoltarea
capacitatii indivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii precum si
modificarea mediului pentru a intari factorii care favorizeaza un stil de viata
sanatos si eliminarea celor daunatori facilitand "alegerile sanatoase".
IMUNIZAREA – PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRIN VACCINARE
Ce sunt imunizarile?
Imunizarile, numite si vaccinari, protejeaza copiii si adultii de anumite boli.
Imunizarea consta in administrarea unui vaccin care contine fragmente din germenele
microbian implicat (tulpini bacteriene sau virale) sau cantitati mici atenuate ale
acestuia. Vaccinul stimuleaza sistemul imun al persoanei sa produca anticorpi, care
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se mai
apela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili „din ochi" alimentele si
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
cantitatile respective.
in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia calorica
se repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora 11,35 -45%
la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua cu cel putin
doua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii bune si sa nu
impiedice odihna de noapte.
Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala, cat si prin
cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt, lactate,
soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele specii de
peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou,
ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K 0,5 mg/zi
(legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B 2 2 -2,5 mg/zi, vitamina B6 2 mg/ zi,
vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi.
Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de origine vegetala cat si
in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul de fructe si legume
verzi.
Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante surse de
vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica. Cateva
exemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier provoaca
anemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu provoaca
oboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de ochi, de vitamina
C - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul.
Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare parte
este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturi si
numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au loc in
organism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in sfarsit
alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza),
necomestibile.
Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector,
indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarte
utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti.
- Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, o cantitate exceptional
de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta in oxidoreducere si in
rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa B in totalitate) si mult
ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de o lingurita pe zi la copii si 1-2
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa, iaurt, soteuri de legume etc.
Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie la mai buna utilizare a
glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea polinevritelor) si la
sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor din organism). Are si un
rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prin Tratamentul cu soda caustica,
carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla in industrie, pierde 70% din
vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de bere cultivata pe cereale.
- Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruri minerale (fier,
magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentiali etc. Este o
sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine B si E. Vitamina C
este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii, sarcina, lactatie.
Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa suficient calciu. Este
contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii se administreaza 1-4 lingurite pe zi,
dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se prepara punand graunte de grau intr-
o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de ore vara si 36 iarna, bobul se umfla. Se
spala si se umezesc boabele in urmatoarele cateva zile. Se mananca la inceputul mesei
si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat drojdia de bere.
- Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine, zaharuri, grasimi,
minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni, enzime, factori de
crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelor deprimate, favorizeaza
dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea precoce si reface denutritia.
Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Se administreaza diluat in apa,
lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la o lingurita de cafea. Se indica mai
ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Se mareste doza in caz de oboseala,
slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.
- Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii nutritive. 100 g patrunjel
contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg calciu, 19 mg fier etc. Este
un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism, tuberculoza (deoarece contine
mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata si intarzie senescenta. Se
consuma ca atare sau sub forma de suc.
- Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine. Datorita acidului lactic
si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atat de utila organismului.
Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este demineralizant, prin acidul lactic
continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurt zilnic si apoi pauza 5-6 zile.
FUMATUL
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
Ce este sedentarismul?
Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice. Cercetarile
arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult pentru
miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte sunt
sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic sau
mai mare de invaliditate.
Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a
greutatii corporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a
tesuturilor. Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o
viata activa, cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare
constituie, in prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial.
Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent,
problemele de greutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o
problema de dieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul
alimentar excesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar
ideea ca vom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este
una din cele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm
firesc, ard caloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma
adipozitatile atat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si
echilibrata impiedica aparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a
apetitului alimentar, ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a
ne mai chinui cu regimuri si medicamente.
Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice
Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut
adipos in organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de
pancreas si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din
sange nu mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta
modalitate eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut
adipos.
Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba
de o inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum
spuneam - apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.
Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50%
din cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in
conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in
reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,
in consecinta, apare sterilitatea.
Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a
sistemului imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in
spatii inchise si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
cu natura si de cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din
organism scade dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele
imunocompetente pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar
daca sunt in numar suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere
de microbi chiar banali, imbolnavindu-se tot mai des.
Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti
infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care
vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la
capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea
oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand
neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand este
utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii
noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana
acum.
Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la
hemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista
macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile
statice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, la
ameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, cel
mai important, impiedica proliferarea lor.
Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special
cea atona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumite
forme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pus
sistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost
proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi.
In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele
de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate sus
mentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte,
modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea ce
creeaza tulburari in lant.
Lista afectiunilor si tulburarilor organice produse de sedentarism este atat de
mare, incat efectiv nu avem spatiu sa le enumeram pe toate. In principiu aproape toate
bolile care au proliferat exploziv in lumea moderna, de la tulburarile de asimilatie a
calciului la alergie, de la migrena la anumite disfunctii endocrine, au - daca nu ca
principala cauza - atunci macar ca si componenta importanta acest stil de viata inactiv.
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
Ceea ce este, insa, cu adevarat tulburator, e faptul ca cele mai neplacute consecinte nu
sunt resimtite la nivel organic, ci la nivel psihologic.
Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscare
de a se bucura de viata. De aceea stima de sine scazuta se afla adesea in miezul unei
mari varietaţi de probleme psihologice. Stima de sine scazuta este prezentă în
depresie, anxietate (in special anxietate socială), tulburarile de alimentare, dependenţe,
probleme de relaţionare, dificultăţi în comunicare şi multe altele.
Zilnic în unităţile sanitare şi/sau de îngrijire, confruntarea morţii face parte din
profesia de purtători ai halatului alb. Indiferent de prognostic medicul încearcă să
salveze viata bolnavului sau cel putin să o îmbunătăţească, să o uşureze pentru o
perioadă. Pe langă cunoştinţele de specialitate el are nevoie şi de abilităţi speciale de
întelegere a nevoilor emoţionale ale pacientului.
E foarte greu ca medic sa accepti ca nu mai poti face nimic pentru un pacient, sa
accepti ideea ca va muri. Si totusi, chiar si in acest nedorit si nefericit moment, se mai
poate face ceva pentru bolnav. Poate fi ajutat sa accepte, sa plece impacat.
Iar asta se intampla atunci cand bolnavul are ocazia sa stie ce il asteapta si poate
sa-si incheie anumite lucruri, sa-si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa lase o
amintire.
Practic, ar trebui ca pacientii sa fie informati cu privire la starea lor, la
prognostic, la apropierea momentului mortii. E un mod de a le arata respectul si
increderea ca pot face fata situatiei si au dreptul sa-si organizeze ultima perioada a
vietii. Adesea, rudele incearca sa-i ascunda pacientului adevarul si cer si medicului sa
faca la fel. Cei din jur se tem ca pacientul va suferi prea mult. Desigur, relatiile sunt
afectate, dar asta poate avea si un rezultat pozitiv, atunci cand pacientul isi exprima
emotiile le permite si celorlalti sa o faca. Bolnavul se simte iubit, iar cei din jur pot
comunica suferinta, pot pentru ultima data sa spuna anumite lucruri si nu sa le nege tot
restul vietii lor.
In fata unui prognostic sumbru vor fi rude sau prieteni care se vor retrage si asta
pentru ca au propriile dificultati in a face fata situatiei. Asta nu trebuie insa sa
impiedice medicul sa comunice pacientului starea in care se afla si sa incerce sa
comunice cu el si despre moarte. S-ar putea ca medicul sa fie singura persoana care
are curajul de a vorbi deschis despre acest subiect, dându-i astfel şi pacientului şansa
de a-şi exprima punctul de vedere, de a solicita anumite lucruri, de a-şi exprima
emoţiile, gândurile.
Prima sarcina a celui care lucreaza cu oameni aflati in stadii terminale ale bolii
este sa stabileasca o relatie bazata pe respect si reciprocitate. Trebuie sa inteleaga
suferinta persoanei, semnificatia pe care ea o da, sa fie atent la ceea ce comunica.
Empatia in acest caz poate insemna sa intelegi semnificatia personala a
comportamentelor, emotiilor bolnavului. Sa afli ce crede, ce simte, ce-l preocupa.
e-mail: psihnichitamara@yahoo.com
sau pulberi s-au găsit lângă persoana în stare de inconştienţă - acest lucru va
folosi personalului medical la stabilirea rapidă a celui mai bun antidot.
Sfaturi pentru parinti:
Toţi angajaţii din sistemul sanitar trebuie să ia decizii. Acest lucru este valabil
atât pentru nursa practiciană cât şi pentru un manager.
Există mulţi factori care influenţează luarea deciziilor. Aceştia se clasifică în
factori externi şi factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc.
Factorii interni – cunoştinţele proprii şi experienţa practică sau rutina.
Atunci când luăm decizii trebuie să răspundem unei întrebări.
Căutând răspunsuri putem afla mai multe variante: cum am învăţat, cum facem
noi; cum fac alţii. Care este răspunsul ,,bun” care este cea mai bună cale pe care
trebuie să o alegem ?
Modul în care formulăm întrebarea
Formularea sistematică a întrebărilor ne ajută să depistăm care sunt informaţiile
de care avem nevoie pentru a lua o decizie.
Construcţia întrebărilor poate fi ajutată de un ex simplu care porneşte de la
formularea PICR: P problema, I intervenţia, C compararea, R rezultate.
De ex. în cazul hipertermiei la copil, care este testul care poate aprecia cel mai
fidel deshidratarea într-un moment ales: persistenţa pliului cutanat sau
determinareadensităţii urinare?
Întrebări de cauzalitate sau de diagnostic nursing: care este cea
mai probabilă etiologie pentru dg actual ?
Întrebări cu privire la intervenţii: care este cea mai sigură
intervenţie într-un caz specific? Care procedură oferă un confort mai mare în condiţii
de securitate?
Întrebări cu caracter de prevenţie: care sunt metodele optime pt a
preveni apariţia bolii ? care sunt vârstele la care intervenţia preventivă este eficientă ?
De ex. educaţia sexuală cu scopul de a preveni sarcina nedorită şi transmiterea
ITS, este bine să fie începută de la ciclul primar de învăţământ, gimnaziu sau liceu?
Întrebări care se referă la riscuri, evoluţia individului sau prognostic:
care poate fi evoluţia stării unui individ dacă primeşte sau nu îngrijiri nursing ? de ex.
ce risc pe scurtă durată are un copil febril la care se aplică doar intervenţii non
farmacologice, comparativ cu unul la care se aplică doar intervenţii farmacologice de
scădere a febrei ?
Întrebări care se referă la cost-eficienţă : care este cea mai ieftină
intervenţie care poate asigura securitatea persoanei îngrijite şi familiei acesteia ? care
este cea mai eficientă metodă de educaţie ?
Întrebări referitoare la riscuri şi efecte nedorite. Ex. în ce măsură este
afectată o persoană dacă nursa pregăteşte tratamentul injectabil în prezenţa acesteia
comparativ cu situaţia în care aceasta vine cu soluţia gata de injectare ?
Întrebări cu privire la calitatea vieţii sau satisfacţia persoanei îngrijite.
Întrebări referitoare la efectele utilizării unei intervenţii sau atitudini pt o
populaţie dată.
Întrebări cu caracter financiar şi de organizare a serviciilor de sănătate.
Întrebări cu caracter social, cultural, etnic sau psihologic.
Întrebări care să arate cum se poate trece de la teorie la practică.
Informaţiile obţinute pot fi calitative (satisfacţia pacientului, calitatea vieţii) sau
cantitative (financiare, cost-eficienţă, prevenţie).
Primul pas pt obţinerea acestor informaţii este documentarea.
Caz 2
Bolnav Administr Administr Analgezie
internat ATI area de area de eficientă.
după operaţia analgezic în analgezic în Confort afirmat
pe cord bolus perfuzie de către pacient
continuă
Formularea întrebării
Cum este mai eficient şi confortabil pentru un bolnav operat recent pe cord să fie
administrat analgezicul: în bolus sau în perfuzie ?
verbal. Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subiecţi au primit
recomandări alimentare.
Studiu calitativ
Scopul acestui studiu este acela de a afla dacă satisfacţia persoanelor care au
primit recomandări scrise de regim alimentar este mai mare decât a celor care au
primit recomandări verbale. Satisfacţia trebuie să se refere la confortul alimentar
datorat respectării unui regim adecvat, satisfacţie deoarece persoana nu mai este
nevoită să apeleze la consult medical şi datorită evoluţiei favorabile rapide a plăgii operatorii.
Cercetarea cantitativă Cercetarea calitativă
Obiectivă Subiectivă
Formală Informală
Sistematică, logică Bazată pe experienţă
Lotul de subiecţi este mare, Lotul este mic, informativ
reprezentativ
Descriere numerică Descriere verbală
Este obiectivă (nu este afectată de Este subiectivă
simţuri)
nu trebuie să fie mai lung de 250 caractere şi trebuie să exprime exact intenţia pe care
o are studiul de cercetare.
- Pe cea de-a doua pagină se va scrie rezumatul studiului. Rezumatul nu trebuie
să aibă mai mult de 2500 caractere (maxim o pagină format A4, scris cu caractere
Times New Roman de maxim 12 puncte, la un rând şi jumătate). El descrie concis
studiul, motiv pt care se respectă următoarea ordine: introducere, motivaţia sudiului,
material şi metodă, rezultate, discuţii şi concluzii.
- La sfîrşitul articolului vor notate cuvintele cheie cu scop de identificare a
articolului de către cititorii interesaţi.
- Pe cea de-a treia pg se scrie rezumatul articolului în limba engleză.
- Urmează articolul detaliat după aceleaşi principii enumerate la scrierea
articolelor de cercetare. Nu se vor insera mai mult de 5 figuri, tabele şi grafice. Un nr
mai mare decât 5 face dificilă citirea şi interpretarea reprezentărilor schematice ale
articolului
- Ultima pg va cuprinde bibliografia, care va fi sectivă de cele mai multe ori (nu
vor fi citaţi toţi autorii)
- Necesară cunoşterea limbii engleze.
Prezentarea orală a studiilor de cercetare
Power Point – pe un slide se scriu maxim 3 -5 idei, imagini atractive., să nu
depăşească 15 minute maxim