UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

TEMA PROIECT

“Să se proiecteze un cuptor de rafinare termică rotativ pentru rafinarea cuprului de capacitate
Q  n 10 ,  n  10, Q  10 10  100t  pe baza unor calcule tehnologice şi constructive.”

Baia Mare
2013

1
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

CUPRINS

CAPITOLUL I.........................................................................................................................3
DATE GENERALE. MATERII PRIME...............................................................................3
CAPITOLUL II........................................................................................................................3
CALCULUL BILANŢULUI DE MATERIAL.....................................................................3
CAPITOLUL III....................................................................................................................14
CALCULUL DE DIMENSIONARE AL CUPTORULUI ROTATIV DE RAFINARE
TERMICĂ..............................................................................................................................14
CAPITOLUL IV.....................................................................................................................16
CALCULUL PIERDERII DE CĂLDURĂ PRIN ZIDĂRIE.............................................16
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................19

2
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

CAPITOLUL I

DATE GENERALE. MATERII PRIME

Cuptorul de rafinare termică rotativ pentru rafinarea cuprului va avea o capacitate de
Q  90t . Prezenta documentaţie prezintă calculul tehnologic şi breviarul de calcul pentru
acest cuptor.
Tehnologia folosită este bazată pe o nouă abordare a procesului de rafinare termică în
România şi anume aceea a rafinării în cuptoare rotative ceea ce ne prezintă o tehnologie
complet nouă.
Din punct de vedere constructiv acest cuptor este un utilaj productiv asemănător cu
convertizorul Pierce-Smith cu deosebirea că are un număr mai mic de guri de vânt sau lănci
de insuflare şi este prevăzut cu o instalaţie de ardere pentru asigurarea temperaturii necesare
0
procesului de circa 1200-1300 C .
Elementele constructive principale sunt: mantaua metalică, zidăria refractară, lăncile
de insuflare, gura de alimentare, gura de evacuare, canalul de gaze şi instalaţia de ardere.
Zidăria refractarp este din cărămizi de cromo-magnezită cu grosimea de 375mm,
cărămizi de şamotă cu grosimea de 124mm iar între manta şi zidărie se realizează un strat
termoizolant din fibră ceramică cu grosimea de 10mm.
Lăncile de insuflare sunt situate sub nivelul topiturii. Gazul reducător dar şi gazul
oxidant se introduce prin intermediul acestor lănci de insuflare. Gazele tehnologice si cele de
ardere sunt evacuate printr+un orificiu plasat în partea superioară frontal opusă gurii de
alimentare.
Produsele lichide,cum ar fi cuprul rafinat termic,se evacuează prin bascularea
cuptrului printr-un orificiu diametral opus lăncilor de insuflare iar zgura se evacuează printr-
un orificiu situat pe aceeaşi parte cu lăncile de insuflare. Pentru încălzirea intr-unul dintre
pereţii laterali se află instalaţia de ardere care este compusă din două arzătoare de gaz metan.

CAPITOLUL II

CALCULUL BILANŢULUI DE MATERIAL

2.1 Calculul cuprului rafinat termic
 Curt 
Randamentul de trecere al cuprului din cupru de convertizor în cupru rafinat termic

este: tr  99% .
100t 100000kg
Cuconv    8333.33 kg h
12 12
CuCuconv  Cuconv  98%  8166.66kg
CuCurt  CuCuconv  99%  8084.99kg
În cupru rafinat termic elementele se găsesc sub formă metalică iar oxigenul se
găseşte sub formă de CuO2 care reprezintă 0, 4% din cupru rafinat termic.
Cuprul rafinat termic conţine:
 Cu - 99,5%;
 As - 0,08%;
 Sb – 0,18%;
 Pb – 0,09%;
 Zn – 0,08%;

3
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

 Fe – 0,009%;
O2 - 0,044%.


Compoziţia cuprului rafinat termic în kg:

100
Curt  CuCurt   8125.61kg
99.5
0.4
Cu2O  Curt   32.50kg
100
2 M Cu
CuCu2O  Cu2O   28.6kg
M Cu2O
MO
O2Cu2O  Cu2O   3.57 kg
M Cu2O
0.08
AsCurt  Curt   6.50kg
100
0.18
SbCurt  Curt   14.62kg
100
0.09
PbCurt  Curt   7.31kg
100
0.08
ZnCurt  Curt   6.50kg
100
0.009
FeCurt  Curt   0.73kg
100
0.044
O2Curt  Curt   3.57 kg
100
0.017
ACurt  Curt   1.38kg
100
În următorul tabel este redată compoziţia cuprului rafinat termic:
Elementu O2
Cu As Sb Pb Zn Fe A Total
l
8084.9
kg 6.50 14.62 7.31 6.50 0.73 3.57 1.38 8125.61
9
% 99,5 0,08 0,18 0,09 0,08 0,009 0,044 0.017 99,983

2.2 Calculul prafurilor volatile

Cu2O
 As O
 2 5
 As2O3

 Sb2O5
 Sb O
 2 3
 PbO

ZnO
Prafurile volatile conţin: 

4
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

As As2O5  70% As pv
din
SbSb2O5  70% Sb
din pv
CuCuconv  CuCurt  Cu zg  Cu pv
Cu zg  Cu pv  Cuindepen.
CuCuconv  CuCurt  8166.66  8084.99  81.67 kg
Cuindepen
trece în proporţie de 7% în prafurile volatile
7 7
Cu pv  Cuindepen   81.67   5.71kg
100 100

AsCuconv  AsCurt  Aszg  As pv  Asindepen

AsCuconv  AsCurt  16.66  6.50  10.16kg
AsCuconv  8333.33  0.002  16.66
Asindepen
trece în proporţie de 40% în prafurile volatile
40
As pv  Asindepen   4.06kg
100

Sbindepen  SbCuconv  SbCurt

0.2
SbCuconv  Cuconv   16.66
100
Sbindepen  16.66  14.62  2.04kg

trece în prafurile volatile cu randamentul tr  60%

Sbindepen
60
Sbpv  Sbindepen   2.04  0.6  1.22kg
100

Pbindepen  Pb Cuconv  PbCurt  51.02kg

0.7
Pb Cuconv  Cuconv   8333.33  0.007  58.33kg
100
Randamentul de trecere al plumbului în prafurile pulverulente este tr  50%
50
Pbpv  Pbindepen   25.51kg
100

Znindepen  ZnCuconv  ZnCurt  16.66  6.50  10.16kg

0.2
ZnCuconv  Cuconv   16.66kg
100
Randamentul de trecere al zincului în prafurile volatile este tr  60%
60
Zn pv  Znindepen   6.09kg
100

5
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

Arsenul din prafurile volatile va fi:

As pv  4.06
70
As As2O5  As pv   2.84kg
100
M As2O5
As2O5  As As2O5   4.34kg
2  M As
5 MO
OAs2O5  As As2O5   1.50kg
2  M As

30
As As2O3  As pv   2.84kg
100
M As2O3
As2O3  As As2O3   3.74kg
2  M As
3 MO 3 16
OAs2O3  As As2O3   2.84   0.90kg
2  M As 2  75

Stibiul din prafurile volatile va fi:

Sbpv  1.22kg
70
SbSb2O5  Sbpv   0.85kg
100
M Sb2O5 324
Sb2O5  SbSb2O5   0.85   1.12kg
2  M Sb 2 122
5 MO
OSb2O5  SbSb2O5   0.27 kg
2  M Sb

30
SbSb2O3  Sbpv   0.36kg
100
M Sb2O3
Sb2O3  SbSb2O3   0.42kg
2  M Sb
3 MO
OSb2O3  SbSb2O3   0.06kg
2  M Sb

Plumbul din prafurile volatile va fi:

6
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

Pbpv  PbPbO  25.51Kg

M PbO 223
PbO  PbPbO   25.51  27.29kg
M Pb 207
MO 16
OPbO  PbPbO   25.51  1.78kg
M Pb 207

Zincul din prafurile volatile va fi:

Zn pv  ZnZnO  6.09 Kg
M ZnO 81
ZnO  ZnZnO   6.09   7.55kg
M Zn 65
MO 16
OZnO  ZnZnO   6.09   1.46kg
M Zn 65

Cuprul din prafurile volatile va fi:

Cu pv  CuCu2O  5.71kg
M Cu O 144
Cu2O  CuCu2O  2
 5.71  6.39kg
2  M Cu 128
MO 16
OCu2O  CuCu2O   5.71  0.68kg
2  M Cu 128

În următorul tabel este redată compoziţia prafurilor volatile:

Praf Total Total

Cu Pb Zn As Sb O
volatil  kg   %
Cu2O 5.71 0.68 6.39 12.56
PbO 25.51 1.78 27.29 53.66
ZnO 6.09 1.46 7.55 14.84
As2O5 2.84 1.50 4.34 8.53
As2O3 2.84 0.90 3.74 7.35
Sb2O5 0.85 0.27 1.12 2.20
Sb2O3 0.36 0.06 0.42 0.82
Total
5.71 25.51 6.09 5.68 1.21 6.65 50.85 -
 kg 
Total
11.22 50.16 11.97 11.22 2.37 13.07 - 100
 %

7
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

Calculul zgurii de la rafinarea termică

 PbO
 Zno

 As2O3

 As2O5
 Sb 2 O3

 Sb2O5
 FeO

 Fe3O4

Cu2O
 SiO2

 A
Zgura conţine:

Mezg  MeCuconv  MeCurt  Me pv 
 
Cu zg  CuCuconv  CuCurt  Cu pv  8166.66   8084.99  5.71  75.96

Znzg  ZnCuconv   Zn Curt 

 Zn pv  16.66   6.50  6.09   4.07

Pbzg  PbCuconv   Pb Curt  Pbpv   58.33   7.31  25.51  25.51

Aszg  AsCuconv   As Curt  As pv   16.66   6.50  4.06   6.1
Sbzg  SbCuconv   Sb Curt 
 Sbpv  16.66   14.62  1.22   0.82

Fezg  FeCuconv   Fe Curt 

 Fe pv  16.66   0.73  0   15.93
Azg  ACuconv  ACurt  33.33  1.38  31.95
0.2
FeCuconv  Cuconv   16.66
100
Fe pv  0
ACuconv  0.4%Cuconv

2.3 Calculul compoziţiei raţionale a zgurei

8
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

Pbzg  PbPbO  25.51kg

M PbO 223
PbO  PbPbO   25.51  27.29kg
M Pb 207
MO 16
OPbO  PbPbO   25.51  1.78kg
M Pb 207
Znzg  ZnZnO  6.09kg
M ZnO 81
ZnO  ZnZnO   6.09   7.55kg
M Zn 65
MO 16
OZnO  ZnZnO   6.09   1.46kg
M Zn 65
Cu zg  CuCu2O  75.96kg
M Cu O 144
Cu2O  CuCu2O  2
 75.96   85.07kg
2  M Cu 128
MO 16
OCu2O  CuCu2O   75.96   9.11kg
2  M Cu 128
Aszg  6.1kg
As2O3  30%;
As2O5  70%.
30
As As2O3  Aszg   6.1 0.3  1.83kg
100
M As2O3 198
As2O3  As As2O3   1.83   2.41kg
2  M As 150
3 MO 3 16
OAs2O3  As As2O3   1.83   0.58kg
2  M As 2  75
70
As As2O5  Aszg   6.1 0.7  4.27kg
100
M As2O5 230
As2O5  As As2O5   4.27   6.53kg
2  M As 2  75
5 MO 5 16
OAs2O5  As As2O5   4.27   2.26kg
2  M As 2  75
Sbzg  0.82kg
30
SbSb2O3  Sbzg   0.82  0.3  0.24kg
100
M Sb2O3 292
Sb2O3  SbSb2O3   0.24   0.28kg
2  M Sb 2 122
3 MO 3 16
OSb2O3  SbSb2O3   0.24   0.04kg
2  M Sb 2 122

9
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

70
SbSb2O5  Sbzg   0.82  0.7  0.57 kg
100
M Sb2O5 324
Sb2O5  SbSb2O5   0.57   0.75kg
2  M Sb 2 122
5 MO 5 16
OSb2O5  SbSb2O5   0.57   0.18kg
2  M Sb 2 122
Fezg  15.93kg
70 2.4 Calculul fondanţilor
FeFe3 O4  Fezg   15.93  0.7  11.15kg
100 necesar rafinării termice
M Fe3O4 232 Fondantul îl constituie cuarţul
Fe3O4  FeFe3 O4   11.15   15.38kg care conţine: 95% SiO2
3  M Fe 168
64 5% altele.
OFe3 O4  11.15   4.23kg
168 SiO2 = 30% din zgură,
30 Zgura fără cuarţ = PbO + ZnO
FeFeO  Fezg   15.93  0.3  4.77 kg + Cu2O + As2O3 + As2O5 +
100
Sb2O3 + Sb2O5 + FeO + Fe3O4
M 72
FeO  FeFeO  FeO  4.77   6.10kg Pentru 100t avem:
M Fe 56
MO 16
OFeO  FeFeO   4.77   1.33kg
M Fe 56
27.29+7.55+85.07+2.41+6.53+0.28+0.75+15.38+6.10=151.36kg

Se calculează zgura cu 30% SiO2

Notăm cu:A – zgura fără nisip;
B – zgura cu nisip;
C – nisip.
SiO2nisip = C · 95%
SiO2 = B·30%
30 95 30 95
  AC  C   151.36  C   C
100 100 100 100
45.40  0.3  C  0.95  C   0.95  0.3 C  45.40
45.40
C  69.84
0.65
B  A  C  B  151.36  69.84  221.2
SiO2nisip = C · 0.95 = 69.84· 0.95 = 66.34kg
Anisip = C · 0.05 = 69.84· 0.05 = 3.49kg
Azg = A’zg + Anisip = 33.33+1.38= 34.71kg

10
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

In urmatorul tabel este redata compoziţia zgurei:

A Total Total
Zgura Cu Pb Zn Fe As Sb O2 SiO2
 kg   %
Cu2O 75.96 9.11 85.07 33.70
PbO 25.51 1.78 27.29 10.81
ZnO 6.09 1.46 7.55 2.99
Fe3O4 11.15 4.23 15.38 6.09
FeO 4.77 1.33 6.1 2.41
As2O5 4.27 2.26 6.53 2.58
As2O3 1.83 0.58 2.41 0.95
Sb2O5 0.57 0.18 0.75 0.29
Sb2O3 0.24 0.04 0.28 0.11

SiO2 66.34 66.34 26.28

A 34.71 34.71 13.75

Total
75.96 25.51 6.09 15.92 6.1 0.81 20.97 66.34 34.71 252.41 -
 kg 
Total
30.09 10.10 2.41 6.30 2.41 0.32 0.32 26.28 13.75 - 100
 %
2.5 Calculul conversiei gazului metan in amestec cu aburul
Dezoxidarea cuprului prin insuflarea amestecului reducător, care este format din
CH4+abur în baia metalică are loc conform următoarelor reactii:
CH4 + H2O(v) → CO(g) + 3H2 (1)
CO(g) + OCu → C2O(g) (2)
H2 → 2 H (3)
2H + OCu → H2O(v) (4)
H2O(v) + CO → H2 + CO2 (5)
Cu2O + CO → 2Cu + CO2 (6)
VCO  2 Nm 3

VCO2  2 Nm3
VH 2Or  1 Nm3
VH 2 r  1 Nm3
 Vgr  VCO  VCO2  VH 2Or  VH 2 r  2  2  1  1  6 Nm3
2.6 Compoziţia procentuală a gazelor
Vco 2
CO = ·100 = ·100 = 33.33%
Vgr 6
CO2 = 33.33%
H2O = 16.66%
H2 = 16.66%
Gazele reducătoare conţin 33.33% CO si 16.66% H2
Vtotal de gaze reducatoare este 50%.
11
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

În procesul de rafinare termic ă se oxidează cca 10% din Cu negru de convertizor şi se

reduce cu agentii reducatori rezultati din conversia gazului metan cu aburul pana la 0.4%
oxid de Cu.
10
CuCu2O  CuCuconv 10%  8166.66   816.66kg
100
M Cu2O 144
Cu2O  CuCu2O   816.66   914.65kg
2  M Cu 2  64
MO 16
OCu2O  CuCu2O   816.66   97.99kg
2  M Cu 2  64
0.4
Cu2O  0.4%  914.65   3.65kg
100
Cu2OCurt  32.50kg
Cu2Ozg  75.96kg
 0.4 
Cu2Oredus  Cu2O   Cu2O   Cu2OCurt  Cu2Ozg   802.54kg
 100 
Cu2O + CO → 2Cu + CO2
802.54  28 22471.12
CO x     156.04kg
144 144
CO neutralizat din gazele reducatoare va fi:
33.33
CO  CO x    52.00kg
100
Cu2O  H 2  2  Cu  H 2O
802.54  2 1605.08
H 2 y     11.14kg
144 144
11.14 16.66
H 2O neutralizat din gazele reducatoare va fi: H 2  H 2 y    1.85kg
100
CO(x)+H2 utilizat (y)= x+y = 156.04+11.14 = 167.18kg
Gazele reducătoare utilizate vor fi: (x+y)·100/50 = 167.18·2 = 334.36kg

12
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

44
CO2 z   x   244.98kg
28
33.33
CO2  CO2 z    81.65kg
100
CO   O  Cu  CO2
x
O2 k   16 
 89.12kg
28
S  O2  SO2
64
SO2 t   k   178.24kg
32
0.2
SO2  t   0.35kg
100
2   H    O  Cu  H 2O v 
18
H 2O p   y   16.65kg
2
MO 16
O2 ( CO )  k   89.12   50.79kg
M CO 28
MH 1
O2 ( H 2O )  p   16.65   0.83kg
M CO 18
MO 16
O2 ( CO2 )  z   244.98   88.19kg
M CO 2 44
MO 16
O2 ( SO2 )  t   178.24   44.56kg
M SO 2 64
O2gaze  O2 CO2   O2 CO   O2( SO2 )  O2 H 2O   184.37 kg

O2int rodus  (O2Cu  O2 p .v .  O2 gaze  O2zg )  O2Cu  (3.57  6.65  184.37  20.97)  44.56  171kg
rt conv

100
Aerul necesar = O2introdus· = 171· 4.76 = 813.96
21
N2aer = Aer necesar · 0.78 = 634.88
Gazele totale =
CO2 + CO + N2 + SO2 + H2O(v)=244.98+52.00+634.88+0.35+16.65=313.98kg
Gazele refulate la rafinarea termică sunt 313.98kg.

13
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

În tabelul următor este redat bilanţul de materiale.

INTRAT(kg) IEŞIT(kg)
Cuconv 8333.33 Curt 8125.61
Gaze 313.98
Aer 813.96
Zgură 221.2
CO+H2(gazele reducătoare) 167.18 Prafuri volatile 50.85
Fondanţi 69.84 Altele 672.67
Total 9384.31

Total 9384.31

CAPITOLUL III

CALCULUL DE DIMENSIONARE AL CUPTORULUI ROTATIV DE

RAFINARE TERMICĂ
Pentru dimensionarea cuptorului se porneste de la următoarele date impuse:
- Di=2500mm
- grosimea caramizii: Gcărămidă+fibră ceramic+manta = 539mm
- Lint utilă = 7500mm
Elementele constructive ale cuptorului sunt:
1. Mantaua cuptorului de grosime 30mm
2.Zidăria refractară şi termoizolatoare a cuptorului care este formată din cărămizi de
cromomagnezită de şamotă şi respectiv fibră ceramic cu grosimea totală de 509mm. În
vecinătatea lăncilor de insuflare unde solicitarea termică este maxima, yidăria este construită
din blocuri de cărămizi de cromomagnezită.
3.Presiunea gazelor din lăncile de insuflare este cuprinsă între 0,73 până la 1 bar.
Lăncile de insuflare se pot imersa la orice adâncime dorită în topitură cu condiţia respectării
presiunii amintite.
Calculul volumului util al cuptorului


0.673  (1)
Rutilcupt
L
 3...4
Di
C
V   0.15  D 2  L


ρ - adâncimea băii metalice

14
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

ρ = 0.673·Rutilcupt (2)
Rutilcupt = Di / 2 =2500/2 = 1250mm = 1.25m (3)
Înălţimea calotei sferice este data de relaţia:
 1.12   0.397 
 m m
m 0.397 1.12 3.05
Din (2) şi (3) ρ = 0.673·1.25=0.841m
Calculăm înălţimea calotei sferice
 0.841
m   0.275m
3.05 3.05
Ştim că volumul util al cuptorului este suma volumelor utile ale cilindrilor şi ale celor
2calote sferice.
Vutilcupt = Vutilcilindru+Vutilcalote
Vutilcilindru= Segment circular · Lcuptor
Volumul util al celor 2 capete ale cuptorului este:
Vcalota
Vutilcapete  2  (  V paralelipiped )
2 Vcalotă = π/6·h(3·Rint2+h2)
h – înălţimea calotei sferice
h 1.25
  h  0.41m
0.276 0.841
Vcalotă = π/6·h(3·Rint2+h2)=1.042m3
Vparalelipiped = L·l·h
L – lungimea medie a paralelipepedului
l – lătimea medie a paralelipipedului
h – înăltimea medie a paralelipipedului.
L = 2.431m
l = 0.343m
h = Ri – ρ = 1.25 – 0.841 = 0.409m
Vutil capete = 0.36m3
Calculăm volumul util al părtii cilindrice

S segmentcircular   (3 2  4a 2 )
6a

ρ – adâncimea băii

15
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU


a  2 Rint  sin
 a  2.362
2
 0.409
cos   0.3272
2 1.250
0.841
S segmentcircular   (3  0.8412  4  2.362 2 )  1.45
6  2.362
Lutil lichid =Lutil cupt – 2h = 6.68m
Vutil cilindru = Ssegm circular · Lutil lichid = 9.686m3
Vutil cupt = Vutil cilindru+ Vutil calote = 10.046m3
Qutil cuptor=ρCu blister·Vutil cupt =82.372t
Pentru rafinarea a 80 t şarjă de Cu sunt necesare 12h din care 4h este şarjarea
cuptorului cu Cu lichid şi topirea deşeurilor, cca 4h este faza de oxidare a Cu, cca 2h este faza
de dezoxidare a Cu preşarja şi cca 2h este faza de turnare a Cu rafinat termic în anozi de Cu.

CAPITOLUL IV

CALCULUL PIERDERII DE CĂLDURĂ PRIN ZIDĂRIE

Calculul pierderii de cădură prin zidăria de cromomagnezită+şamotă+fibra
ceramică
tint  tamb
Q
1 1  2  3  4 1
    
hi 1 2 3 4 he
in care:
Q – pierderea de căldură prin perete în unitatea de timp, kcal/m2·h
ti – temperatura din interiorul cuptorului, °C
tamb - temperatura exterioară sau ambiantă, °C
δ1 – grosimea stratului de cromomagnezită, m
δ2 – grosimea stratului de samotă, m
δ3 – grosimea stratului de fibră ceramică, m
δ4 – grosimea stratului de tablă de otel, m
λ1 – conductivitatea termică a stratului de cromomagnezită, kcal/m·h·°C
λ2 – conductivitatea termică a stratului de samotă, kcal/m·h·°C
λ3 – conductivitatea termică a stratului de fibră ceramică, kcal/m·h·°C
λ4 – conductivitatea termică a stratului de tablă de otel, kcal/m·h·°C
hi – coeficient de transmisie termică la suprafata interioară a cuptorului, kcal/m2·h·°C
he – coeficient de transmisie termică la suprafata exterioară a cuptorului, kcal/m2·h·°C
16
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

t1...t4 – temperatura la suprafata straturilor

1
ti  t1  Q 
he
1
t1  t2  Q 
1

t2  t3  Q  2
2

t3  t 4  Q  3
3

t 4  te  Q  4
4
1
te  t a  Q 
he
hi = 7 kcal/m2·h·°C
he = 20 kcal/m2·h·°C
λ1 = 2.2 kcal/m·h·°C
λ2 = 1.15 kcal/m·h·°C
λ3 = 0.25 kcal/m·h·°C
λ4 = 35 kcal/m·h·°C
ti = 1300°C
ta = 25°C
δ1 = 0.375 m
δ2 = 0.124 m
δ3 = 0.010 m
δ4 = 0.030 m
Deci Q = 2490.259 kcal/m2·h

17
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

Calculul temperaturii exterioare a mantalei metalice pentru zidăria de

cromomagnezită + samotă + fibră ceramică
1 1
t1  ti  Q   1300  2490.295   944 C
hi 7
1 0.375
t2  t1  Q   944  2490.295   520 C
1 2.2
 0.124
t3  t2  Q  2  520  2490.295   251 C
2 1.15
 0.010
t4  t3  Q  3  251  2490.295   151 C
3 0.25
 0.030
te  t4  Q  4  151  2490.295   148 C
4 35
În paralel s-a făcut un calcul si pentru utilizarea fibrei ceramice de grosime 20mm, în
acest caz temperatura exterioară ar scădea la 140°C în loc de 148°C. Astfel folosirea în acest
caz a fibrei ceramice mai groase nu se justifică, deoarece diferenta între pret si performantă
nu este în favoarea utilizării acestei fibre ceramice mai groase.

18
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

BIBLIOGRAFIE

1. Trinkas W., Les fours industrielles, Paris, 1957

2. Passchiks V., Les fours electriques industriels, Paris, 1952
3. Kubacewski 0.,Evans E.L., Metallurgkal Thermochemistry, Pergamon Press, London,
1958
4. Kaitenecker H., Metoden und anwendungsgebeite der Extremwert und Extremort, In
Regelungstechnik, nr.9,1960
5. Krivandin V.A., Molceanov N.G., Cuptoare Metalurgice, EdituraTehnică, 1963
6. Holiiday D.K., Journal ofthe Institute ofFuel, 1957, March, voI.XXX. nr.194
7. Freund et Pinon R., Rewe Generat de Termique, Paris, 1967
8. Jakob M., Hawkins G.A., Elements ofHeat Transfer London, John Wiiey and Sons
Inc., 1964
9. Oprea Fl. Oprea S., Oiaru FL, Metalurgia plumbului, cuprului şi zincului,
EdituraTehnică, Bucureşti, 1965
10. Rău A., Dante C., Ilin Gh., Elaborarea oţelului în cuptoare electrice cu arc,
EdituraTehnică, Bucureşti, 1967
11. Jacob K.T., Thesis, Imperial College of Science and Technology, London, 1970
12. Deică N., Utilizarea raţională a produselor refractare, Bucureşti, Editura Tehnică,
1982
13. Bratu E., Operaţii şi utilaje în industria chimică, Bucureşti, Editura Tehnică, 1966
14. Oprescu I., Vîrcolacu I., s.a. Utilaje metalurgice, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1977
15. Domaşev A.D., Utilaje pentru industria chimică., Bucureşti, Editura tehnică,1962
16. Krivandin V.A., Morcov B.L., Metallurghiceskie pec/-Modcova, Metallurghiia, 1977
17. Heiligenstaedt W., Thermique apllique aux fours industriels, Paris, Dunod, 1971
18. Murguleţ N., s.a. Agregate termice metalurgice, îndrumar de proiect, LP.B., 1987
19. Brunklaus J.H., Cuptoare Metalurgice, Bucureşti, EdituraTehnică, 1977
20. Altganzen A.P., Instalaţii Electrotermice industriale, Bucureşti, Editura Tehnică, 1975
21. Murguleţ N., Oprea S., Voicu G., Nicolae A., Cuptoare metalurgice, Bucureşti EDP,
1975
22. Dinescu RM Bazele tehnologiei ceramicii şi refractarelor. Editura Tehnică, Bucureşti,
1966

19
 UTCN-CUN BAIA MARE PROIECT DE SEMESTRU

23. Teoreanu I., Becherescu D., Beiiich E., Rehner H., Instalaţii termo-tehnologice-lianţi,
sticlă, ceramică, Bucureşti, Editura Tehnică, 1979
24. Azakami T., Yazawa A., Can. Metall Quart, vol.15,1979, pag. 1-12
25. Nicolae A., Agregate şi instalaţii termice pentru turnătorii, Bucureşti, Litografia
I.P.B., 1984
26. Teoreanu I., Ciocea N., Tehnologia produselor ceramice şi refractare, Bucureşti,
Editura Tehnică, 1985
27. Samoilă C, ş.a. Tehnologii şi utilaje modeme de încălzire în metalurgie, Bucureşti,
Editura Tehnică, 1986
28. Nicoiae A., Luca V., Ilie A., Calea Gh., Materiale ceramice refractare pentru instalaţii
termotehnologice, Editura Fair Partners, 1999
29. Taloi D., Bratu C, Florian E., Berceanu E., Optimizarea proceselor metalurgice,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
30. Vîrcoiacu I., Oprecu I., Băiescu C., Mirea V., Semenescu A., Componente ale
utilajelor şi maşinilor metalurgice-Probleme şi aplicaţii, U.P.B., 1999
31. Thompson W.T., Bale C.W., Peiton A.D., FACT -Facility for the Analysis of
Chemical Thermodynamics, 1999, Users Manual
32. Hotea V„ Alimentarea continuă cu matahale reci a convertizorului Pierce-Smith la
Phoenix s.a. Baia Mare, Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Metalurgie
Neferoasă, Contract de cercetare, 1989
33. Pop VM Toader R., Hoţea V., Calcule metalurgice, Editura Universităţii de Nord Baia
Mare, 2000
34. Hotea V., Modernizarea procesului de rafinare termică a cuprului, Baia Mare,
Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Metalurgie Neferoasă, Contract 408/1998
cu Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, 1998
35. Hotea V., Studii şi cercetări privind interacţiunea zgură-baie metalică în procesul de
rafinare termică a cuprului, (Tehnologii noi de rafinare termică a cuprului) Teza de
doctorat, U.P.B. Bucureşti, 2002, pag. 1-12
36. Nicolae A., Predescu C, Mihăilescu Ch., Utilizarea tehnicii de calcul la proiectarea
cuptoarelor metalurgice, U.P.B., 1990
Constantin I., Pirometalurgia cuprului, curs litog

20