Fecundatia

După fiecare act sexual, aproximativ 300 de milioane de

spermatozoizi pătrund în vagin şi încep să se deplaseze către colul
uterin. Mulţi dintre ei mor pe drum, numărul spermatozoizilor
devenind tot mai mic pe măsură ce înaintează spre „ţintă”.
Fecundatia este procesul de contopire a unei celule sexuale barbatesti cu celula
sexuala femeiasca. Aceasta e definitia stiintifica pentru fecundatie. Sa vedem, insa,
cum se petrece acest proces la om.
In figura urmatoare se pot vedea schitate organele de reproducere femeiesti si caile
pe care le parcug spermatozoizii depusi in vagin pana la ovulul eliminat din ovar. Se
observa calea spermatozoizilor din vagin pana la capatul trompei (sageti pline),
fecundarea si calea ovulului fecundat spre uter (sageti intrerupte).

 
Inaintarea spermatozoizilor se face prin miscarile ondulatorii ale cozii acestora.
Insa, nici ovulul nu ramane pe loc dupa ce a fost expulzat din ovar, ci, fiind
captat de trompa uterina, este antrenat spre uter, atat prin miscarea unor cili ai
mucoasei acestui tub, cat si prin contractiile peretilor musculosi ai trompei.
 Prin colul uterin, spermatozoizii pătrund în uter şi se deplasează prin stratul de
fluid de la suprafaţa mucoasei uterine, unde numărul lor se micşorează din nou:
rămân blocaţi în stratul de fluid sau sunt atacaţi şi imobilizaţi de celule ale sistemului
imunitar. Cei care supravieţuiesc acestei etape ajung, în cele din urmă, în trompele
uterine.
Una dintre trompele uterine este locul în care va avea loc fecundaţia; acolo se
găseşte ovulul, eliberat din ovar prin procesul numit ovulaţie, şi care se deplasează
prin trompă datorită mişcării cililor mucoasei care căptuşeşte trompele. Unii dintre
spermatozoizi rămân prinşi în cili, numărul lor scăzând iarăşi. Când ajung în
apropierea ovulului, deja nu au mai rămas decât câteva duzini.
 Ovulul este înconjurat, la exterior, de corona radiata, un strat de celule de care
unii dintre spermatozoizi reuşesc să treacă, ajungând la zona pellucida, un strat de
glicoproteine care înconjoară membrana celulară a ovulului. 
În momentul în care un spermatozoid reuşeşte să treacă de această zonă, se
declanşează o reacţie care determină îngroşarea stratului care înconjoară la exterior
ovului, împiedicând trecerea altor spermatozoizi. Este un mecanism important care
asigură fecundarea ovulului de către un singur spermatozoid.
Odată spermatozoidul pătruns în ovul, urmează procesul de contopire a
materialului genetic al celor două celule. Pro-nucleul fiecăreia dintre ele conţine
material genetic organizat sub forma a 23 de cromozomi; contopirea pro-nucleelor
duce la formarea nucleului celului-ou, cu un set complet de 46 de cromozomi
(numărul normal de cromozomi la specia umană.)

Dupa ce s-a desprins din ovar, ovulul are o viata scurta (1-2 zile), daca nu este
fecundat. Spermatozoidul poate trai mai mult (7-8 zile). Pe calea parcursa, se afla
milioane de spermatozoizi. Dintre acestia, cel mai viguros fecundeaza ovulul.
Fecundatia consta in contopirea nucleilor si citoplasmelor celor doua celule de sex
diferit.
 
Din ovulul fecundat se va dezvolta, prin diviziune, noua fiinta. In drumul lui,
prin trompa spre uter, ovulul fecundat se divide in doua celule asemanatoare care
raman lipite una de alta. Fiecare din aceste celule se divide din nou, rezultand patru
celule. Aceste celule se divid mai departe, astfel ca, in cateva zile, rezulta un grup de
celule de forma unei mure, care ajunge in uter si se fixeaza (se cuibareste) in mucoasa
acestuia. Prin diviziuni repetate si diferentieri celulare, in decurs de noua luni, se
formeaza embrionul (prodului oului fecundat, in primele 3 luni de viata) si apoi fatul
(copilul dupa varsta de 3 luni, pana la nastere).