Balan Mihai-Andrei biologie 23.03.

2020

ELEMENTE DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE ALE SISTEMULUI NERVOS

Degradarea totală sau parțială a stării de conștiență poate fi urmarea leziunilor cerebrale de
origine vasculară, infecțioasă, tumorală sau traumatică (edem, hemoragie, contuzie cerebrală),
insuficiență circulatorie, unei intoxicații cu dioxid de carbon, medicamente, alcool, hipoglicemie
sau comă.
CE ESTE IGIENA ?
Igiena reprezintă ansamblul de reguli și măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a-
și păstra sănătatea.
Respectarea simplelor reguli de igienă poate preveni apariția diferitelor afecțiuni ale
organelor corpului, care pot duce la deteriorarea organismului și îmbolnăvirea lui.
FACTORI DE RISC
Mecanici și fizici Chimici Biologici
Accidente Alcoolul Microbii
Radiaţii x şi radioactive Nicotina din ţigări Sifilisului care în faza a treia atacă
Drogurile sistemul nervos
Paraziţii, De Exemplu Larvele De
Zgomotul Cofeina Din Cafea
Limbrici
Trepidaţiile Medicamentele În Exces

Cinci cauze comune ale tulburarilor sistemului nervos:

1. Traumatismele
2. Defectele de dezvoltare
3. Tumorile
4. Tulburarile vasculare
5. Tulburarile metabolice, nutritionale si toxice

Page 1 of 3
Balan Mihai-Andrei biologie 23.03.2020

BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS

1. Autismul
este o tulburare de dezvoltare considerată drept una dintre cele mai severe tulburări
neuropsihiatrice ale copilăriei. Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de
tulburări de dezvoltare.
 Simptome
acțiuni repetitive/monomane, contact și comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte
restrânse. Cauzele specifice sunt încă necunoscute. Răspândirea afecțiunii cognitive este cam de
6 la 1000 de persoane, și este de trei sau patru ori mai des întâlnită la băieți decât la fete.
Autismul este prezent încă de la naștere și se păstrează pe durata întregii vieți.
 Factorii de risc
în timpul sarcinii: anumite infecții, precum rubeola, toxine, alcoolul, cocaina, pesticidele și
poluarea aerului, restricționarea creșterii intrauterine și bolile autoimune. Sunt controverse legate
de alte cauze de mediu presupuse; de exemplu, ipoteza vaccinului, care a fost infirmată.
 Tratament
intervențiile comportamentale timpurii sau terapia prin vorbire îi pot ajuta pe copiii autism să
obțină abilități de grijă față de sine, sociale și de comunicare.
Deși nu există un leac cunoscut, au fost cazuri în care copiii s-au recuperat.

2. Epilepsia
numită și „boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată,
caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de
la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. În cazul
epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta, neavând nicio cauză subiacentă.
 Factorii de risc
în majoritatea situaților, cauza este necunoscută, deși unele persoane pot da semne de epilepsie în
urma unui traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm cerebral și consum de alcool
și de droguri, printre altele.
 Tratament
nu poate fi vindecată, dar crizele pot fi controlate cu ajutorul medicației în aprox 70% din cazuri.
când cazurile în care crizele nu răspund la medicație, se pot lua în considerare intervenția
chirurgicală, neurostimularea sau schimbările alimentare. Nu toate sindroamele epileptice sunt de
durată, un număr semnificativ de persoane înregistrând ameliorări până la punctul în care
medicația nu mai este necesară.

3. Meningita
este o inflamație a membranelor de protecție care învelesc creierul și măduva spinării. poate fi
letală din cauza proximității inflamației față de creier și măduva spinării; prin urmare, afecțiunea
este clasificată drept urgență medicală.
 Factorii de risc
Page 2 of 3
Balan Mihai-Andrei biologie 23.03.2020

poate fi provocată de infecția cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme, sau, în cazuri mai
rare, de anumite medicamente.
 Simptome
cele mai frecvente includ: durere de cap și redoare (înțepenirea cefei) asociate cu febră, confuzie
sau nivel scăzut de conștiență, vărsături și intoleranță la lumină (fotofobie) sau zgomot
(fonofobie). De regulă, copiii prezintă numai simptome nespecifice, cum sunt iritabilitatea și
somnolența.
 Consecințe
pierderea auzului, epilepsie, hidrocefalie și deficiențe cognitive.

4. Coma
este un sindrom clinic care presupune degradarea totală sau parţială a stării de conştienţă.
 Factori de risc
evenimente traumatice la nivelul creierului – edemul cerebral, comoţia cerebrală, hematomul
subdural, hemoragia intracraniană, accidentul vascular, tumori etc. – sau poate fi indusă de
echipa medicală, cu scopul de a conserva funcţiile vegetative.
 Simptome
În timpul comei, persoana respectivă este conectată la aparate care susţin funciile vitale, nu
răspunde la stimuli exterior, nici măcar la durere, dar este vie şi arată ca şi cum ar dormi profund.

 Tipuri
Toxic metabolică – se manifestă prin confuzie şi /sau delir, iar cauzele includ diverse infecţii
sau insuficienţa anumitor organe
Anoxică – determinată de traumatisme cerebrale, privarea creierului de oxigen, un atac de cord,
traumatism cranian, înec, asfixie, supradoză de droguri, otrăvire.
Stare vegetativă prelungită (SVP) – persoana nu răspunde la niciun fel de stimul şi este în
comă de mai mult de 21 de zile. În această etapă funcţionează doar structurile cerebrale
inferioare, care asigură funcţionarea organelor (respiraţie, digestie, circulaţie, excreţie etc.).
Cortexul cerebral este complet nefuncţional în SVP şi regenerarea neuronilor cerebrali este
imposibilă.
Moarte cerebrală – constă în încetarea ireversibilă a tuturor activităţilor vitale ale creierului, dar
funcţionarea celorlalte organe poate fi asigurată prin mijloace artificiale. În acest stadiu,
pacientul este considerat decedat, iar aparatele la care este conectat doar produc aparenţa vieţii.
Indusă – presupune inducerea stării de inconştienţă temporară prin intermediul unor
medicamente specifice, pentru a reduce funcţia creierului în scopul protejării acestuia. Se
apelează la această procedură în cazul în care durerea este greu de controlat şi funcţiile vitale
sunt suprasolicitate. Prin coma controlată, funcţia creierului este redusă la minimum şi, implicit,
scad toate celelalte funcţii ale organismului.

Page 3 of 3