Strategii de învățare autoreglată

1. Ce înțelegem prin învățarea autoreglată?

Învățarea eficientă trebuie să fie autoreglată deoarece este necesar ca studentul să dețină
un control asupra motivației, gândirii, emoțiilor și comportamentului său pentru a obține
rezultatele dorite.

2. De ce avem nevoie de strategii de învățare autoreglată?

Avem nevoie să folosim strategii de învățare autoreglată deoarece la facultate este nevoie
să procesăm un volum destul de mare de informații și să operăm cu anumite cunoștințe ce
sunt din ce în ce mai abstracte. Ne folosim de strategii nu doar pentru a obține rezultate bune,
ci și pentru a reuși să învățăm eficient ( planificarea în funcție de priorități, atingerea
obiectivelor, pregătirea contextului de studiu).

3. Care sunt strategiile utilizate în cadrul facultății absolvite?

Strategiile cognitive, prin care organizăm și interpretăm informațiile:

- Informațiile care erau predate la cursuri le structuram prin luarea de notițe care aveau
o organizare logică, subliniam ideile principale și realizam unele scheme grafice sau
desene personale care rezumau cele afirmate într-un mod foarte simplu.
- În special în cadrul sesiunilor, după ce sumarizam individual materialul ce trebuia
învățat pentru o anumită materie și îl citeam de câteva ori, alcătuiam o organizare
logică a lecțiilor, de la nivelul general la cel particular, care facilita înțelegerea lor.
Alcătuiam un grup de 2-3 persoane, fiecare lua cuvântul pe rând explicând o lecție, cu
scopul de a înțelege ceilalți mai bine prin învățarea auditivă, dar și pentru ca celui ce
prezenta să i se structureze mai bine în memorie cele învățate. Cei care ascultau lecția
puneau întrebări și veneau cu completări ale lecției din diferite surse, de obicei
completări foarte bune ce nu se regăseau în curs și ajutau la înțelegerea contextului și
a implicațiilor, care făceau ca lecția să fie mult mai interesantă.

Strategiile metacognitive, prin care se reflectă la propriile activități cognitive:

- Formulam obiective referitor la materialul care trebuia parcurs în fiecare săptămână și

îmi planificam procesul de învățare, acordând fiecărei materii un timp direct
proporțional cu nivelul de complexitate a acesteia și cu materialul care trebuia citit
 pentru ea. Astfel, la materiile care presupuneau un nivel mare de informații și aveau o
bibliografie aferentă destul de multă începeam să citesc de la începutul semestrului,
urmând ca în sesiune doar să revin peste notițele luate. La materiile care nu
presupuneau multă bibliografie sau informația predată era mai puțină, învățam în
perioada apropiată sesiunii deoarece consideram că reușesc să parcurg materialul în
câteva zile, iar informația este proaspătă.
- Nu învățam doar dintr-o singură sursă, ci căutam informații suplimentare la bibliotecă
sau pe internet pentru a înțelege lecția mai bine. În acest fel aveam o privire de
ansamblu asupra lecției și observam și alte păreri în legătură cu ce învățam. Deoarece
memoria mea este predominant vizuală, încercam să urmăresc în special anumite
video-uri sau documentare referitoare la o anumită lecție, deoarece mi se părea că
procesul învățării este mult mai interesant și captivant iar informațiile le rețin mult
mai bine.
- Îmi structuram mediul de învățare prin încercarea de a învăța doar într-un anumit loc,
respectiv biblioteca, evitând să asociez un loc cu mai multe comportamente, fapt ce
mi-ar fi scăzut nivelul de performanță.
- În legătură cu subiectele mai delicate din curs la care nu găseam răspuns, solicitam
ajutorul profesorilor pe care îi consideram competenți să-mi răspundă la nelămurirea
respectivă, iar ei îmi ofereau anumite explicații, îndemnând uneori și la citirea unei
anumite bibliografii care să îmi clarifice problema.

Pop Andrei – Ciprian

Facultatea de Teologie Ortodoxă,
Master Consiliere Pastorală și Asistență Psihosocială