Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemple : alb # negru ; bun # rău, malefic ; corect # incorect, eronat, greşit
a cumpăra # a vinde ; drept # nedrept, inechitabil, injust, ilegal ;
efemer # etern, veşnic, nepieritor ; frig # cald ; înnoda # a deznoda
lumină # întuneric, beznă ; a merge # a sta, a rămâne pe loc
mic # mare ; a mobiliza # a imobiliza ; a pierde # a câştiga ; repede # încet,
alene
sus # jos ; tinereţe # bătrâneţe ; vinovat # nevinovat ; alb # negru ; bun # rău,
malefic ; corect # incorect, eronat, greşit ; a cumpăra # a vinde ; drept #
nedrept, inechitabil, injust, ilegal ; efemer # etern, veşnic, nepieritor ; frig #
cald ; înnoda # a deznoda ; lumină # întuneric, beznă ; a merge # a sta, a
rămâne pe loc ; mic # mare ;a mobiliza # a imobiliza ; a pierde # a câştiga ;
repede # încet, alene ; sus # jos ; tinereţe # bătrâneţe ; vinovat # nevinovat
Notă:
* Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire:
substantive: noroc=şansă;
verbe: a reuşi-a izbuti;
adjective: prietenesc=amical;
pronume: el—dânsul;
numerale: întâiul—primul;
adverbe: mereu-totdeauna;
prepoziţie: către=spre
3. Derivarea cu prefixe
Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru
a forma un cuvânt nou: străbun, necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,
dezaproba, reaşeza
Clasificare:
• După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:
-PREFIXE VECHI (MOŞTENITE SAU ÎMPRUMUTATE): în-; des-; stră-;
ne-; răz-; etc.
-PREFIXE NEOLOGICE (NOI): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.
• Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt:
- PREFIXE NEGATIVE - CARE NEAGĂ SENSUL CUVÂNTULUI:
ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal
- PREFIXE CARE EXPRIMĂ IDEEA DE REPETIŢIE: ras-; răz-; re-;
răstălmăci, răzgândi, rescrie
- PREFIXE CU SENSUL "FĂRĂ", "LIPSIT DE" - CU AJUTORUL CĂRORA
SE FORMEAZĂ ANTONIMELE CUVINTELOR DE BAZĂ: des-; dez-; de-; a-;
descompune, dezorientat, debloca, anormal
- PREFIXE CU SENS DE SUPERLATIV: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-;
prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect,
arhiplin, preafrumoasă, superelegant.
-PREFIXE CU SENSUL '"ÎNAINTE": ante-; pre-; antebelic, prenume
-PREFIXE CU SENSUL "DUPĂ": post-; postbelic
-PREFIXE CU SENSUL "ÎMPREUNĂ CU": con-; com-; co-; conlucrare,
compatriot, cooperare
-PREFIXE CU SENSUL "ÎMPOTRIVĂ": anti-; contra-; antirăzboinic,
contraindicat
-PREFIXE CU SENSUL "SUB LIMITĂ": hipo-; sub-/ hipoglicemie,
subcutanat
-PREFIXE CARE SUGEREAZĂ CORELAŢIA: INTER-; interdisciplinar,
inrerreligios, internaţional
-PREFIXE CU SENSUL "ÎNĂUNTRU": intra- ;intramuscular, intravilan
-PREFIXE CU SENSUL "PESTE": trans- ; transoceanic, transport
-PREFIXE CU SENSUL "PENTRU": pro-; pronume
Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de
bază a două prefixe:
pădure - (a) împăduri - (a) reÎMpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit -
neÎNfrunzit;
ATENŢIE!
• A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide:
aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-;
micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tele-; etc.
4. Derivarea cu sufixe
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru
a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic); frunziş (frunz+iş)
Clasificarea sufixelor se poate face:
a) din punct de vedere SEMANTIC (al sensului), deoarece sufixele pot da
sensuri noi cuvintelor derivate:
- DIMINUTIVALE, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri
considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş), -cioară
(mescioară), -el (băieţel), -ică (rămurică), -ioară (bolnăvioară), -uleţ (ursuleţ), -uş
(bebeluş), - uţă (căsuţă) etc.
- AUGMENTATIVE, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri
considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite:
- an (băietan), -andru (copilandru),
- oaie (căsoaie), -oi (măturoi, băietoi) etc.
- pentru denumirea unei COLECTIVITĂŢI (ajută la formarea unor
substantive colective): - ărie (rufărie); -ăraie (fumăraie), -et (brădet), -ime
(tinerime), -iş (tufiş), -işte (porumbişte) etc.
- pentru denumirea AGENTULUI (autor al acţiunii sau meseriaş): - agiu
(camionagiu), -ar (fierar), -aş (cosaş), -er (oier), -ist (fochist), -tor (judecător) etc.
- pentru denumirea ÎNSUŞIRII (SUFIXE ADJECTIVALE) - al (săptămânal),
-ar (inelar), -aş (mărginaş), -at (pistruiat), -bil (locuibil) - iu (auriu), -cios
(mâncăcios), -os (lemnos) etc.
- pentru denumirea INSTRUMENTULUI: - ar (cenuşar), -ător (tocător); - niţă
(zaharniţă) etc.
- pentru denumirea UNEI NOŢIUNI ABSTRACTE: - anţă (cutezanţă),
-ărie (copilărie), - ătate (singurătate), -eală (greşeală), - ie (sclavie), -ime
(isteţime), -inţă (folosinţă), -ism (huliganism), -ură (arsură) etc.
-PENTRU INDICAREA MODALITĂŢII (SUFIXE ADVERBIALE): -eşte
(lumeşte), -iş (grăpiş), -âş (tărâş) etc.
B) din punct de vedere MORFOLOGIC, deoarece unele sufixe sunt specifice
anumitor părţi de vorbire:
- SUBSTANTIVALE: -ar (cronicar), -ământ (jurământ), -ătate (bunătate),
-ătură (învăţătură), -eală (ameţeală), -eaţă (dulceaţă) etc.
- ADJECTIVALE: -al (anual), -aş (nevoiaş), -bil (locuibil), -cios (mâncăcios), -esc
(prietenesc), -iu (cenuşiu), -ui (gălbui), -uriu (fumuriu), -os (lemnos) etc.
ATENŢIE!
Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt
derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -IE
= grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -AŞ = butoiaş
bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiAŞ
a) Derivarea parasintetică
Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu
prefix:
împădurit = îm + pădur + it
..............prefix radical sufix
ATENŢIE!
• Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de
sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.
alint « (a) alinta; păr « pară; prun « prună; îndemn « (a) îndemna; cuget « (a)
cugeta; joc « (a) juca; cânt (subst.) « cântec; descânt (subst.) « descântec etc.
5. Compunerea :
Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai
multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi
dau naştere unui cuvânt nou"
Compunerea se realizează prin:
1. ALĂTURARE (parataxă): de la, Radu Ionescu;
2. CONTOPIRE: cumsecade, despre;
3. ABREVIERE:
- iniţiale: C.F.R.;C.E.C.
- iniţiale şi cuvinte: F.C. Corvinul ASIROM, ROMPRES MODAROM TAROM
Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! •
SE SCRIU ÎNTR-UN CUVÂNT:
- cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de
un numeral: BUNĂSTARE, BUNĂVOINŢĂ, DREPTUNGHI, LUNGMETRAJ,
SCURTCIRCUIT;
- cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie UNTDELEMN;
- cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: DEMÂNCARE,
FĂRĂDELEGE, DEÎNMULŢIT;
- adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă:
BINECUVÂNTAT, CLARVĂZĂTOR, BINEFĂCĂTOR, ATOTŞTIUTOR;
- numerale compuse: UNSPREZECE, DOUĂZECI, TUSTREI, CÂTEŞPATRU,
DINTÂI;
- verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente
de compunere care nu există şi independent în limbă: A BINECUVÂNTA, A
BINEVOI;
- verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă, cu mai: NEMAIVĂZUT,
NEMAIAUZIT, NEMAIVĂZĂND, NEMAIAUZIND;
-adverbe de tipul: DEASUPRA, DEPLIN, DESIGUR, DINĂUNTRU,
DESEORI, DEGRABĂ, ORICÂND, NICICÂND, NICIUNDE;
- prepoziţii compuse: DINSPRE, DESPRE;
- conjuncţii compuse: AŞADAR, ÎNTRUCÂT, PRECUM, VASĂZICĂ;
- unele interjecţii: IACĂTĂ.
Se scriu cu cratimă:
-substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ,
primul termen schimbându-şi forma: CÂINE-LUP (câini-lup);REDACTOR-ŞEF
(redactorului-şef);
ATENŢIE! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: NORD-VEST
(nord-vestul).
- substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: BUNĂ-
CREDINŢĂ, REA-VOINŢĂ, ARGINT-VIU.
ATENŢIE! La asemenea tip de compuse, se modifică primul termen: BUNA-
CREDINŢĂ, REAUA-VOINŢA, ARGINTULUI-VIU.
- substantive de tipul: PRIM-MINISTRU (prim-ministrului);
- substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv:
FLOAREA-SOARELUI (florii-soarelui);
- nume geografice ori teritorial-administrative: BISTRIŢA-NĂSĂUD, CARAŞ-
SEVERIN, LEHENI-GARĂ;
- anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana- Maria, Ionescu-
Tismana etc;
- nume de personaje istorice şi literare: ALI-BABA, ALEODOR-ÎMPĂRAT,
BABA-CLOANŢA, PĂUNAŞUL-CODRILOR, ZĂNA-ZORILOR;
- adjective de genul: ALBASTRU-AZURIU, INSTRUCTIV-EDUCATIV,
LITERAR-TNUZI CAL, AUSTRO-UNGAR, NORD-AMERICAN, SUD-
AMERICAN, AŞA-ZIS, DREPU CREDINCIOS, LIBER-CUGETĂTOR,
NOU-NĂSCUT, PROPRIU-ZIS;
I. Expozitiunea sau expozitia (partea introductiva in care autorul prezinta locul, timpul
actiunii si unele dintre personaje);
II. Intriga (momentul sau faptul important care determina intreaga desfasurare a actiunii);
III. Desfasurarea actiunii (partea cea mai intinsa, care cuprinde faptele, intamplarile
determinate de intriga);
IV. Punctul culminant (partea care cuprinde momentul de maxima incordare, de
intensitate in desfasurarea actiunii);
V. Deznodamantul (ultima parte, care cuprinde sfarsitul actiunii, al evenimentelor). Nu
toate operele literare au momente ale subiectului in aceasta ordine (de exemplu, romanele
politiste).
Unele momente, precum expozitiunea sau deznodamantul pot lipsi, autorul incepand cu
intriga sau inlaturand deznodamantul pentru a lasa cititorului posibilitatea de a-si imagina
sfarsitul intamplarilor.
ATENŢIE!
* Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică
este cel al atracţiei (confuzie paronimică). Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în
locul celui mai puţin cunoscut, evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură.
conflicte familiare în loc de conflicte familiale
(FAMILIAR = INTIM, APROPIAT; FAMILIAL = LEGAT DE FAMILIE)
localitatea originală în loc de localitatea originară
(ORIGINAL = DEOSEBIT, APARTE; ORIGINAR — DE ORIGINE)