545 Ghid Cap.5 PDF

► Cap.
►Prescrierea rețetelor
(Ordonanța medicală)
1
► Pescrierea rețetelor (Ordonanța medicală)
5.1. Ordonanța medicală(Rețeta, Prescripţia medicală)

Prescrierea produselor medicinale veterinare se face pe formulare cu regim
special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 si 2 la norma sanitara veterinara a
ordinului 184/2006.
Sarcina prescrierii medicamentelor îi revine medicului veterinar1, sarcina
de a le prepara şi elibera revine farmacistului sau medicului veterinar cu
atribuții de farmacist.
Mijlocul de legătură dintre medicul care prescrie medicamentul şi
farmacistul care-l prepară şi îl eliberează, îl constituie prescripţiile sau
ordonanţele medicale denumite curent reţete.
Reţeta înmânată posesorului de animal va servi la eliberarea
medicamentelor din farmaciile veterinare.
În medicina veterinară modul de eliberare “formula nosocomialis” este din
păcate încă destul de restrâns, el lărgindu-se pe măsura dezvoltării reţelei de
clinici şi spitale veterinare. Încercând o definiţie:
Rețeta este un act oficial prin care medicul veterinar se adresează
farmacistului solicitându-i eliberarea unui medicament, indicând, totodată,
modul de preparare, de dozare şi de administrare a acestuia
Fiind un act oficial, reţeta angajează responsabilitatea juridică, atât a
medicului care a redactat-o, cât şi a farmacistului care o execută, fiind considerat
un document medico-legal. Întocmirea ei se face cu grijă, atât în ceea ce priveşte
fondul cât şi forma1.
Prin fond, în acest caz, se înţelege modul de alegere a substanţelor
medicamentoase, corecta lor îmbinare, evitarea incompatibilităţilor, dozarea
judicioasă şi prescrierea adecvată pentru administrare.
Un obicei bun este acela de a pune reţeta după redactare câteva minute
deoparte şi de a o reciti înainte de a fi semnată şi parafată. Acest lucru este
benefic deoarece, în cazul distragerii atenţiei medicului în activitatea sa în
cabinet, se pot strecura greşeli care astfel pot fi corectate.
Ca formă, ordonanţa trebuie să îndeplinească unele condiţii care, în final,
să permită farmacistului o înţelegere perfectă a celor exprimate.
Redactarea reţetelor se face pe blanchete de hârtie de formă
dreptunghiulară cu dimensiuni de 17-20 cm lungime şi 10-12 cm lăţime.
Uneori acestea au tipărite pe ele componentele fixe ale reţetei cum ar fi:
antetul instituţiei emitente, adresa, nr. de telefon, invocatio Rp./, Dg., data, r.
din registrul de consultaţii etc.).
Scrierea reţetei se face cu cerneală cu pastă, corect, fără ştersături sau mai
nou pot fi redactate pe computer.
1 Maniera de redactare trebuie să fie fără ezitare, hotărâtă, cu o oarecare viteză, ceea ce va demonstra posesorului de animal,
competenţa profesională, având menirea să crească încrederea în actul medical prestat.
În partea stângă a blanchetei, se lasă un spaţiu de câţiva centimetri pe care

farmacistul îl utilizează pentru calcule sau alte adnotări pe care le va face. În
prescriere, se vor folosi numai termeni convenţionali stabiliţi internaţional, cu
prescurtările admise ale acestora.
Reţeta se redactează de preferinţă în limba latină, aceasta fiind exprimarea
internaţională, însă, se pot redacta şi în limba română (pentru uz naţional) dar
fără a se înlocui termenii latini convenţionali care sunt unanim recunoscuţi.
Însemnările pe care farmacistul le face pe reţete sunt denumite adnotaţii
(adnotatia) fiind considerate (în unele ţări) chiar părţi separate ale reţetelor.
Acestea sunt de fapt completări ale farmacistului legate de adăugarea unor
excipienţi sau a unor substanţe ajutătoare (conservanţi, stabilizanţi etc.).
De asemenea nu se omite preţul medicamentelor după tarifele în vigoare.
În tabelul 5.1. sunt redate principalele abrevieri folosite mai frecvent în
prescripţiile medicale veterinare.
Tabelul 5.1.
Termenii uzuali şi abrevierile lor folosite în receptura veterinară
Termenul latin Prescurtarea Traducerea

Acidum ac. acid
ad (100 ml) - până la (100 ml)
ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. în capsule gelatinoase
ad chartam ceratam ad. char. cer. în hârtie cerată
ad libitum ad libit. după plac, după voie
ad scatulatum ad. scat. în cutie
(ad usum externum, internum) ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern)
ad usum veterinarum a.u.v. ; ad us. vet. de uz veterinar
ad vitrum (coeruleum, ad vitr. (coer., în sticlă (albastră,
fuscum, nigrum) fusc., nigr.) brună, neagră)
Adde add. adaugă, să se adauge
Aequalis aeq. egal
Ampulla - fiolă
Ana aa câte, din fiecare câte
ante cibum a.c. înainte de masă
Aqua aq. apă
aqua (sterilisata, bullientis, aq. (steril., bull., apă (fierbinte,
fervida, communis, fontana) ferv. comm., font.) fiartă, sterilizată, de fântână)
aqua destillata aq. destill. apă distilată
Balneum baln. baie
bis in diae b.i.d. de două ori pe zi
bolus, boli bol. bol, boluri
Capsulae caps. capsulă
Citissime Citiss. foarte repede, urgent
Cito - repede
compositus comp. compus
Compresi compr. comprimate
concentratum conc. concentrat
Consperge consp. presară
Cortex cort. scoarţă, coajă
Crudus - Brut
da, detur, dentur D dă, să se dea
detur signetur D.S. dă şi etichetează
detur sub signo veneni D.s.s.ven. dă cu etichetă de otravă
detur tales doses D.t.d. dă asemenea doze
doses d. doze
ex tempore ex. temp. în momentul folosirii

excipiens excip. excipient
externum ext. extern
extractum extr. extract
extractum (fluidum, extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat)
spissum, siccum)
extractum (aquosum, extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic)
aethereum, spirituosum)
fiat solutio f. sol. fă soluţie
fiat, fiant f. fă, să se facă
filtretur filtr. filtrează
flavus - galben
florea flor., Fl. Flos. flori
fluidum fl. lichid, fluid
folium fol. frunză
fructus fruct. fruct
fusus - topit
globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale)
gramma g. gram
guttas gtts. picături
herba herb. iarbă, partea aeriană
hora h. oră
infusum inf. infuzie
injectione inj. injecţie
internum int. intern
linimentum linim., lin. liniment
liquidus liq. lichid
liquor liq. licoare
massa boli mass. bol. masă de bol
massa pilularum mass. pil. masă pilulară
misce M. amestecă
misce detur signetur M.D.S. amestecă, dă şi etichetează
misce fiat pulvis M. f. pulv. amestecă, fă pulbere
mixtura mixt. mixtură
mucilago mucil. mucilag
numero, numerus .., .r. număr, în număr de
oleum ol. ulei
pars, partes p. parte, părţi
partes aequales p. aeq. părţi egale
per se - ca atare, singur
pilulae pil. pilule
praeparatus praep. preparate
pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fină
pulvis, pulveres pulbere, pulberi
purissimum puriss. foarte pur
purum pur. pur, în stare pură
quantum satis Q.S., q.s. atât cât este necesar
quantum satis ad Q.S. ad atât cât trebuie până la
quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore
quaque diae q.d. în fiecare zi
quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi
radix rad. rădăcină
recipe Rp./ să se ia, primeşte
rectificatus rectif. rectificat
rhizoma rhiz. rizom
ruber, rubrum - roşu
Sal - sare
Scatula scat. cutie
semen sem. seminţe
sic volo - Aşa vreau! Aşa doresc!
siccum sicc. uscat

signa, signetur S. etichetează
simplex simpl., spl. simplu
sirupus sir., syr. sirop
solutio sol. soluţie
solve - dizolvă
species sp., spec. specii, ceaiuri
spiritus spir. spirt
spissum spiss. moale
statim - Imediat! Pe loc!
sterilisatus steril. sterilizat
Sterilisetur - sterilizează
suppositoria suppos. supozitoare
tales (doses) t. (d.) asemenea (doze)
ter in die t.i.d. de trei ori pe zi
tinctura tinct. tinctură
tritus - zdrobit, sfărâmat
unguentum ung. unguent
ustus - calcinat
ut - ca să, pentru ca să
ut dictum ut. dict. după instrucţiuni
venenum - otravă
verte - întoarce
vitrum vitr. Sticlă
Citirea prescripţiei medicale se face cu atenţie, în aşa fel încât să nu existe

nici cel mai mic dubiu în legătură cu natura ingredientelor şi operaţiunii
2
farmaceutice necesare preparării medicamentului.
Din cauza responsabilităţii pe care o are, farmacistul are dreptul şi chiar
obligaţia de a respinge orice formulare neclară, echivocă, ilizibilă, cu ştersături
sau având greşeli de exprimare. Verificarea dozelor maxime pentru pro dosis şi
pro die este obligatorie, farmacistul putând apela pentru medicamentele de uz
comun, uman-veterinar, la Farmacopeea Română sau, pentru cele de uz strict
veterinar, la Farmacopeea Veterinară, la “Indexul medicamentelor de uz
veterinar“, precum şi la suplimentele şi nomenclatoarele de producător apărute
periodic. În cazul în care dozele pentru 24 de ore sunt depăşite farmacistul are
obligaţia să reducă la dozele maxime admise. Dacă doza maximă pentru o dată
este depăşită, dar cea pentru 24 de ore este corectă, prescripţia nu se va modifica.
De asemenea, farmacistul mai are obligaţia să urmărească dacă în cadrul aceleiaşi
reţete nu sunt prescrise substanţe active cu acţiune similară. În această situaţie se
va ţine seama de doza totală a asociaţiei.
Etichetele ambalajelor substanţelor luate în lucru se citesc cu atenţie înainte
şi după cântărire.
Cântărirea se execută cu balanţe adecvate, iar măsurarea lichidelor
prescrise la volum se face numai în vase gradate.
2 În întocmirea reţetelor magistrale trebuie să se cunoască:

· Doza care se administrează (doza unică, pro dosis) pentru fiecare substanţă medicamentoasă care intră în compoziţia
formulării magistrale;
· Numărul de administrări (doze) care se fac în cursul unei zile (pro die);
· Numărul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoaşterea acestora va permite calculul dozei totale de administrat pentru
fiecare component al reţetei în parte.
În practica veterinară dozele sunt date între un minim şi un maxim per kg corp, recomandându-se ajustarea acestora după fiecare
caz în parte în funcţie de starea fiziologică, vârsta, gravitatea cazului etc., dozele medii ale medicamentelor fiind considerate
doze uzuale.
Substanţele se cântăresc pe rând, iar borcanele se aşează imediat la locul

lor, după cântărire, în ordinea utilizării.
Medicamentul preparat se etichetează fără întârziere, făcându-se apoi un
autocontrol al operaţiunilor efectuate. Toate vasele şi aparatura întrebuinţate la
prepararea şi la expedierea medicamentelor trebuie să fie în perfectă stare de
curăţenie. Prepararea unei prescripţii magistrale nu se întrerupe până la
terminare, prepararea a două prescripţii, în acelaşi timp, nefiind recomandată.
Ordonanţele se execută cu exactitate, respectând toate indicaţiile de ordin
calitativ sau cantitativ. Este interzisă omiterea sau schimbarea componentelor
reţetei, care ar putea antrena modificarea acţiunii medicamentului.
Etichetarea
Eticheta medicamentului trebuie să se facă precis şi citeţ, în conformitate
cu indicaţiile prevăzute în ordonanţa medicală.
Etichetarea va cuprinde numărul şi adresa farmaciei, data eliberării şi
denumirea preparatului. După operaţiunea de preparare, pe reţetă se poate face
calculul costurilor medicamentelor. Prescripţiile medicale după preparare se vor
trece în registrul farmaciei unde se menţionează pe lângă prescripţia medicală
propriu-zisă, data, numele medicului sau farmacistului care a preparat formele
medicamentoase.
5.1.1. Părţile componente ale reţetei

Reţeta este compusă din 6 părţi:
1. Inscriptio
2. Invocatio (Praepositio)
3. Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio)
4. Subscriptio
5. Signatura (Instructio) et nomen aegroti
6. .omen medici
5.1.1.1 Inscriptio (Superscriptio)

Inscriptio ocupă partea superioară a blanchetei cuprinzând: antetul
instituţiei emitente, numărul din registrul de consultaţie, data şi diagnosticul.
Această parte poate fi tipărită direct pe blanchete tipizate, datele respective
(diagnostic, număr, dată etc.) putând fi completate în momentul întocmirii
ordonanţei. Antetul cu toate datele complete poate fi imprimat şi cu ajutorul unei
ştampile.
5.1.1.2 Invocatio (Praepositio )

Este partea cea mai scurtă a reţetei ea urmând imediat după Inscriptio şi
constă numai din cuvântul “Recipe “ (ia, să se ia) prescurtat, “Rp./”, scris în
partea stângă a blanchetei. Aceasta este o formulă clasică de adresare a medicului
către farmacist.
Pe o blanchetă se pot scrie mai multe reţete, pentru fiecare reţetă redactată,
fiind obligatorie începerea cu Invocatio.
Între reţete delimitarea lor pe blanchetă se va face prin semne distinctive

(#, X, +), acestea putându-se şi numerota.
O reţetă, trebuie obligatoriu redactată de la început până la sfârşit pe
aceeaşi faţă a blanchetei, în cazul în care se doreşte continuarea şi pe
contrapagină se va folosi cuvântul “verte “ (întoarce) sau semnul “. / .”, înscris în
partea dreaptă jos a blanchetei, ceea ce va atrage atenţia farmacistului că
prescripţia continuă.
5.1.1.3 Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio )
Este cea mai importantă parte a reţetei şi constă în enunţarea

medicamentelor şi a cantităţilor în care se vor utiliza, acestea pot fi formule
concepute de către medicul veterinar sau produse ale industriei de medicamente.
Formulele prescrise de către medic (formulele magistrale) vor conţine
denumirea componentelor şi cantităţile respective.
Enumerarea se poate face în limba română sau latină (şi atunci se va face
folosind obligatoriu genitivul pozitiv). Întotdeauna se vor folosi denumirile
oficializate de farmacopee. Este total greşit să se scrie o prescripţie parţial în
română şi parţial în limba latină, aceasta ducând la greşeli şi confuzii.
De asemenea, nu se admite decât utilizarea prescurtărilor consacrate.
În cadrul acestui subcapitol este importantă o scurtă rememorare a unor noţiuni
elementare de limbă şi terminologie latină, pe care le considerăm foarte
importante pentru formarea unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea
“gramaticale”.
Cunoaşterea noţiunilor de limbă latină se justifică, cu atât mai mult, cu cât
limba internaţională de redactare a reţetelor este limba latină.
Exemplele de mai jos vor fi un prilej de a cunoaşte denumirile principalelor
substanţe, droguri, activităţi sau forme utilizate în farmacie.
Farmacologia, ca disciplină medicală fundamentală are o “omina
farmacologica”, D.C.I. (Denumirea Comună Internaţională) a substanţelor şi
preparatelor medicamentoase, denumirea plantelor şi a drogurilor, a soluţiilor
extractive, precum şi a preparatelor galenice care au la bază nomenclatura latină,
recomandată de O.M.S.
a. Substantivul
În limba latină, sunt cuprinse în cadrul a cinci tipuri de declinare :
Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt, în general, de genul feminin cu unele
excepţii (ex.: agricola, -ae = agricultor).
Cazul Singular Plural Cazul Singular Plural
.ominativ tinctur - a tinctur - ae .ominativ bulb – us bulb – i
Genitiv tinctur - ae tinctur - arum Genitiv bulb – i bulb - arum
Dativ tinctur - ae tinctur – is Dativ bulb - e bulb – is
Acuzativ tinctur - am tinctur – as Acuzativ bulb - um bulb – os
Ablativ tinctur - a tinctur – is Ablativ bulb - a bulb – is
Iată câteva substantive din declinarea I, folosite în prescrierea reţetelor,

având terminaţia în “- a”:
Althea albă mare Liquiritia Lemn dulce
ampulla fiolă, flacon magnesia Magnezie
Angelica Angelică massa masă
aqua apă medicina Medicină
Areca uca de arec Melissa Roiniţă (Melisă)
Arnica Carul zânelor Mentha Mentă
Avena ovăz mixtura mixtură, amestec
Belladona Mătrăgună nota notă
Betula Mesteacăn officina farmacie, oficină
calcaria var, calcar Oliva Măslin
Calendula Gălbenele olla oală
camphora camfor Oryza orez
capsula capsulă pasta pastă
cera ceară pilula pilulă
Chamomilla Muşeţel placenta turtă, reziduu
charta hârtie planta plantă
Cina Limbricariţă Primula Ciuboţica cucului
Coca Arbust de cocaină pulpa miez, pastă
Coffea Arborele de cafea receptura receptură
colatura filtrat resina rezină
colla clei, coajă, vezică Salvia Salvie
Convallaria Lăcrămioară Saponaria Săpunariţa
creta cretă Scilla Ceapă de mare
Datura Ciumăfaie Signatura etichetare
essentia esenţă Sophora Salcâm japonez
Euphorbia Laptele câinelui tabula masă
Faba Fasole tabuletta tabletă
Farfara Podbal tela tifon, ţesătură, pânză
farina făină terebenthia terebentină
formula formulă Tillia Tei
Frangulla Cruşin Tormentilla Sclipeţi
gelatina gelatină Tragacantha Tragacantă
Gentiana Ghinţura tuba tub
Glycyrrhiza Lemn dulce urea uree
Gutta picătură uva strugure, ciorchine
Hara ouă Valeriana Valeriana
Ipecacuanha Ipeca vesica pungă, vezică
lana lână via cale
Lavandula Levănţică
Declinarea a II-a
Cazul Singular Plural

.ominativ unguent – um unguent – a
Genitiv unguent – i unguent- orum
Dativ unguent – e unguent – is
Acuzativ unguent – um unguent – a
Ablativ unguent – o unguent – is
Substantivele din această declinare se termină la nominativ singular în -us

(cele de genul masculin) şi în –um (cele de genul neutru).
Ex.: bulb us = bulb;unguent um unguent
Alţi termeni aparţinând declinării a II-a având terminaţiile -us şi -um:
Absinthium Pelin Laurus Dafin

acetum oţet Levisticum Leuştean
acidum acid lignus lemn
Aconitum Omag (Mărul lupului) Linum In
aluminium aluminiu Lycopodium linimentum
ammonium amoniu magnesium magneziu
amylum amidon Melillotus Sulfină
Anisum Anason mentholum mentol
antidotum antidot modus mod
argentum argint morphinum morfină
arsenum arsen natrium sodiu
atropinum atropină Oculentum oculent
aurum aur oleum ulei
bacillus bastonaş operculum capac
balneum baie opium opiu
balsamum balsam paraffinum parafină
barium bariu pastillus pastilă
bismutum bismut Penicillus pensulă
bolus bol Pepsinum pepsină
bromurum brom phenolphtaleinum fenoftaleină
butyrum unt phenolum fenol
calcium calciu physostigminum fiziostigmină
Capsicum Ardei iute roşu pilocapinum pilocarpină
carboneumcarbon Pinus Pin
Carvum Chimion Piperus Piper
Centaurium Fierea pământului pistillum pistil
cereolus bujiu plumbum plumb
Chelidonium Rostopasca Poligonum Troscot
Chenopodium Chenopodiu praeceptum prescripţie
Chininum Chinină resorcinum rezorcină
chloroformum cloroform Ricinus Ricin
cocainum cocaină Rubus Mur, Zmeur
coffeinum cofeină saccharosum zaharoză
colatorium filtru de tifon santoninum santonină
colleplastrum emplastru cauciucat sebum seu
collodium colodiu signum semn
Conium Cucuta sirupus sirop
cuprum cupru Solanum Cartof
decoctum decoct stannium staniu
Delphinium emţişor de câmp stibium stibiu
electuarium electuar Strammonium Ciumăfaie
emplastrum emplastru strophantus strofant
Eucalyptus Eucalipt strychninum stricnină
extractum extract stylus vârf, cui
Fagus Fag succus suc
ferrum fier suppositorium supozitor
Foeniculum Fenicul Symphitum Tătăneasă
foliculus folicul talcum talc
folium frunză taurus taur
fomentum cataplasmă taxus tijă
fungus urete, ciupercă thymol timol
globulus lobul titanum titan
glycerolumglicerină Triticum Grâu
Hordenum orz ursus urs
hydrargyrum mercur vaselinum vaselină
hydrogenium hidrogen vehiculum vehicul, excipient
Hyosciammus Măselariţă venenum otravă
infusum infuzie VerbascumLumânărică
iodoformium iodoform vinum vin
iodum iod vitrum sticlă
kalium potasiu zincum zinc
lanolinum lanolină
Declinarea a III-a
Această declinare are o mare varietate de forme.
.ominativ rhizoma rhizomat – a .ominativ radix radic – es
Genitiv rhizomat – is hizomat - um Genitiv radic – is radic - um
Dativ rhizomat – ib rhizomat–ibus Dativ radic – i radic – ibus
Acuzativ rhizoma rhizomat – a Acuzativ radic - em radic – es
Ablativ rhizomat - e rhizomat– ibus Ablativ radic - e radic – ibus
.ominativ liquor liquor – es
Genitiv liquor – is liquor - um
Dativ liquor – i liquor – ibus
Acuzativ liquor - em liquor – es
Ablativ liquor - e liquor – is
In continuare sunt prezentate terminaţiile la nominativ a substantivelor de
genul masculin, feminin şi neutru, cu câte un exemplu de declinare:
liquor, liquoris m. licoare
radix, radicis f. rădăcină
rhizoma, rizhomatis n. rizom
Excepţii:
Unele substantive formează la genitiv plural -ium. Acestea sunt:
a) cuvintele care se termină la nominativ cu -a după o consoană;
b) unele cuvinte care se termină în -ea şi -is;
c) substantivele neutre care se termină în -e, -al şi -ar.
Abies, Abietis f. Brad legumen, leguminis n. legumă
adeps, adipis m. untură longitude, longitudinis f. lungime
Adonis m. Ruscuţă mel, mellis n. miere
aether, aetheris m. eter mixtio, mixtionis f. amestec
albumen, albuminis n. albumină muciago, mucilaginis f. mucilagiu(ii)
alcohol, alcoholis m. alcool ux, ucis f. ucă
alumen, aluminis n. alaun Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui
apis, apis (pl. apium) f. albină ordinatio, ordinationis f. ordonanţă
arachis, arachidis f. arahidă ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie
bos, bovis m. bovină Papaver, Papaveris n. Mac
calis, calicis m., f. caliciu pectus, pectoris n. piept
calor, caloris m. căldură pix, picis f. gudron
cantharis, cantharitidis f. cantaridă Plantaginis f. Pătlagina
carbo, carbonis m., f. cărbune potio, potionis f. poţiune
color, coloris m. culoare pulvis, pulveris m. pulbere
confectio, confectionis f. preparat finit Rosa f. Măceş
cortex, corticis m. scoarţă Rumex rumex m. Măcriş
crassitude, crassitudinis f grosime sal, salis n. sare
cremor, cremoris m. cremă, terci Salix, Salicis f. Salcie
Digitalis f. Degeţel sapo, saponis m. săpun
dosis, dosis f. doză saturatio, saturationis f. saturare
faex, faecis f. drojdie Secale, Secalis n. Secară
febris, febris f. febră semen, semenis n. sămânţă
Filix, Filicis f. Ferigă Sinapis, Sinapis f. Muştar
flos, floris m. floare solutio, solutionis f. soluţie
Fuliga, Fuliginis f. Tăciune stipes, stipitis m. Peduncul
Fumigatio, fumigationis, f fumigaţie Subero, Suberis m. Plută
Gramen, Graminis n. Gramineu sulfur, sulfuris n. sulf
Iris, Iridis f. Iris, Stânjenel trituratio, triturationis f. triturare
jecor, jecoris n. ficat tuber, tuberis n. tubercul
lac, lactis n. lapte tussia, tussis f. tuse
vapor, vaporis n. Vapor
Declinarea a IV-a
În această declinare intră substantivele cu terminaţia -us şi -u la nominativ
singular. Substantivele terminate în -us sunt masculine (ex.: fructus - fruct), cele
terminat în -u sunt neutre (ex.: coernu - corn).
.ominativ fruct - us fruct – us .ominativ corn – u corn – ua
Genitiv fruct – us fruct - uum Genitiv corn – us corn - uum
Dativ fruct – ui fruct – ibus Dativ corn – u corn – ibus
Acuzativ fruct - um fruct – ua Acuzativ corn – u corn – ua
Ablativ fruct – u fruct – ibus Ablativ corn – u corn – ibus
artus, artus m. articulaţie
casus, casus m. caz
exitus, exitus m. moarte
gelu, gelus n. ger, îngheţat
Genu, genus n. genunchi
Heleborus f. Spânz
Quercus, Quercus f. Stejar
spiritus, spiritus m. spirt, alcool
usus, usus m. folosire
.ominativ speci - es speci – es
Genitiv speci – ei speci - erum
Dativ speci – ei speci – ebus
Acuzativ speci - em speci – es
Ablativ speci – e speci – ebus
Declinarea a V-a
Substantivele din această declinare se termină la nominativ singular în -es
şi fac genitivul singular în -ei. Ele sunt, cu unele excepţii (di-es - zi şi meridi-es -
amiază), de genul feminin.
Diei, dies n. zi
glaciei, glacies f. gheaţă
meridiei, meridies n. amiază
seriei, series f. serie
species, specierum f. specie
Adjectivul
Substantivul şi adjectivul trebuie să fie în acord privind cazul, numărul şi

genul (ex: concis-us, concis-a, concis-um – tăiat în bucăţi; glab-er, glabra, glabr-
um – glabru, fără păr; nig -er, nigra, nigr-um – negru; rub-er, rubra, rubr-um –
roşu).
Singular Plural
Cazul Cazul
Masculin Feminin .eutru Masculin Feminin .eutru
.ominativ concis - us -a - um .ominativ concis – i - ae -a
Genitiv concis – i - ae -i Genitiv concis–orum - arum - orum
Dativ concis – o - ae -o Dativ concis – is - is - is
Acuzativ concis - um - am - um Acuzativ concis – os - as -a
Ablativ concis – o -a -o Ablativ concis – is - is - is
ablongus acoperit hispanicus spaniol

absolutus absolut humidus umed
acidus acru hydricus hidric
adspersorius presărat, immaturus imatur
aspersat
aethereus eterat indicus indian
albuminatus albuminat inspissatus concentrat
albus alb internus intern
amarus amar islandicus islandic
ammoniatus amoniacal kalinus potasic
amplus voluminos liquefactus lichefiat
analgeticus analgezic liquidus lichid
anhidricus anhidru longus lung
anisatus anisat lotus spălat
anthelminticus antihelmintic luteus galben
antiphlogisticus antiflogistic maculatus pătat, pestriţ
antispasmodicus antispastic magnus mare
aquosus apos maturus matur
arabicus arabic maximus maxim, foarte
mare
aromaticus aromatic medicatus medical
asiaticus asiatic minimus minim, foarte
mic
aureus auriu mucosus cu mucus
benzoatus benzoic mundatus decorticat
Betulinus Mesteacăn nervinus asupra S.'.
birectificatus dublu novus nou
rectificat
calcinatus calcinat obductus alungit
camphoratus camforat obscurus obscur
candidus strălucitor odoratus mirositor
carminativus carminatic oleosus uleios
Carolinus de Karlsbad opiatus opiaceu
Causticus caustic oxydatus oxidat
cholagogus colagog paratus gata preparat
cinereus cenuşiu parvus foarte mic
compositus compus perliquidus (foarte) lichid
compressus presat peruvianus peruvian
concentratus concentrat physiologicus fiziologic
condensus condensat piceus gudronat
cornutus cornut plenus plin
crassus gros praecipitatus precipitat
cristallisatus cristalizat praeparatus preparat
crudus crud, brut pulveratus pulverizat
denaturatus denaturat purus pur
depuratus purificat pyrolignosus pirolignos
destillatus distilat raffinatus rafinat
diaphoreticus diaforetic raspatus răzuit
dilutus diluat rectificatus rectificat
diureticus diuretic reductus redus
diurnus diurn repletus umplut, plin
durus dur rotundus rotund
elasticus elastic russicus rusesc
electus ales saccharatus zaharat
expressus stors salicylatus salicilat
exsiccatus uscat sanus sănătos
externus extern saponatus saponat

factitius artificial siccatus deshidratat
ferratus cu fier siccus uscat
fibrosus fibros solidus solid
fissus crăpat, spirituosus alcoolic
biongulat
flavus galben stellatus stelat
fluidus fluid, lichid sublimatus sublimat
foetidus fetid subliquidus vâscos
frigidus rece suillus suin, de porc
fuscus brun syntheticus sintetic
gallicus galic; technicus tehnic
francez
gelatinosus gelatinos tectus acoperit,
fumuriu
germanicus german terebentinthinatus cu terebentină
globusus de formă totus totul
sferică
glycerolatus glicerinat ustus uscat, calcinat
granulatus granulat venenatus otrăvitor
griseus gri, cenuşiu verus adevărat,
veritabil
grossus grosier veterinarius veterinar
gummosus gumos vinosus cu vin
helveticus elveţian voluminosus voluminos
Declinarea consonantică
Adjectivele din declinarea consonantică vor fi declinate ca şi substantivele
din această declinare. Ele se împart în trei grupe:
a) adjective care se termină la
• masculin şi la feminin în-er şi la
• neutru în-e;
b) adjective care se termină la
• masculin şi la feminin în-is şi la
• neutru în-e;
c) adjective care se termină la
• masculin, feminin şi
• neutru în -s sau în -x.
Exemple:
Singular Plural
Cazul Cazul
Masculin Feminin .eutru Masculin Feminin .eutru
.ominativ brev – es - es - ia .ominativ breve – is - is -e
Genitiv brev – ium - ium - ium Genitiv brev – is - is - is
Dativ brev – ibus - ibus - ibus Dativ brev – i -i -i
Acuzativ brev – es - es - ia Acuzativ brev – em - em -e
Ablativ brev – ibus - ibus - ibus Ablativ brev – i -i - ibus
Singular
Cazul
Masculin Feminin .eutru
.ominativ ac - er - ris -e
Genitiv acr – is - is - is
Dativ acr – i -i -i
Acuzativ acr - em - em -e
Ablativ acr – i -i -i
Plural
Cazul
.ominativ acr – e - es - ea
Genitiv acr – ium - ium - ium
Dativ acr – ibus - ibus - ibus
Acuzativ acr – es - es - ia
Singular
Cazul
.ominativ simple – x -x -x
Genitiv simplic – is - is - is
Dativ simplic – i -i -i
Acuzativ simplic– em - em -x
Plural
Cazul
.ominativ simple – is - is -e
Genitiv simplic – is - is - is
Dativ simplic – i -i -i
Acuzativ simplic – em - em -e
acer, acris, acre ascuţit, tăios, picant

brevis, brevis, breve scurt
simplex, simplex, simplex simplu
În continuare, sunt redate câteva exemple de adjective din declinarea
consonantică. Cele care se termină în -er, -is, -e vor fi redate în toate cele trei
forme. Adjectivele care la masculin şi feminin se termină în -is şi la neutru în -e
se redau în cele două forme. Cele care se termină la masculin, feminin şi neutru
în -s sau în -x vor fi redate într-o singură formă.
animalis,animale animal mitis, mite uşor, blând
artificialis, artificiale artificial mollis, molle moale
communis, commune comun officinalis, officinale oficinal
detergens detergent ovvilis, oville ovin
dulcis, dulce dulce pectoralis, pectorale pectoral
duplex dublu purgans purgativ
emolliens emolient recens recent
emulsificans emulsionant roborans roborant
Fortis, forte puternic silvester, silvesteri silvestru
fumans fumegând solubilis, solubile solubil
juvans folositor solve ns solvent
laxans laxativ subtilis, subtile subtil
leniens liniştitor venalis, venale obişnuit
letalis, letale letal viridis, viride verde
medicinalis, medicinale medicinal vulgaris,vulgare comun
Forme de comparaţie ale adjectivului

Comparativul pentru genul masculin şi feminin se formează cu sufixul -

ior, iar pentru neutru cu sufixul -ius. Toate adjectivele la comparativ se
încadrează în declinarea consonantică.
Superlativul se formează cu sufixul -issimus, -issima, -issimum.
Adjectivele care la nominativ singular se termină în -er fac superlativul cu
terminaţia -erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris, acre).
Forma M F . Traducerea
Pozitiv Longus longa longum lung
Comparativ Longior longior longius mai lung
Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung
Pozitiv brevis brevis breve scurt
Comparativ breviar breviar brevius mai scurt
Superlativ brevissimus brevissima brevisimum cel mai scurt
Pozitiv acer acris acre ascuţit
Comparativ acridor acrior acrius mai ascuţit
Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel mai ascuţit
Excepţii:
Forma M F . Traducerea
Pozitiv magnus magna magnum mare
Comparativ maior maior maius mai mare
Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare
Pozitiv parva parva parvum mic
Comparativ minor minor minus mai mic
Superlativ minimus minima minimum cel mai mic
Pozitiv bonus bona bonum bun
Comparativ melior melior melium mai bun
Superlativ optimus optimua optimum cel mai bun
Pozitiv malus mala malum rău
Comparativ peior peior peius mai rău
Superlativ pessimus pessima pesimum cel mai rău
Adverbul
Formele de adverb terminate în -e provin din adjective de declinarea a/o la
gradul De exemplu: pozitiv sau superlativ.
Adjectivul Adverbul Traducerea
grossus, grossa, grossum grosse grosier
humidus, humida, humidum humide umed
longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung
subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin
Formele de adverb care se termină în -iter aparţin adjectivelor declinaţiei
consonantice. Adjectivele care se termină în -ns, -nt îşi vor transforma terminaţia
în -nter.
Exemplu:
Adjectivul
Adverbul Traducerea
M F .
brevis brevis breve breviter scurt
recens - - recenter proaspăt
subtilis subtilis subtile subtiliter fin
Verbul
Există patru forme de conjugarea verbelor:
Verb la Termenul Traducerea

Conjugarea - a filtrare A filtra
Conjugarea - e miscere a amesteca
Conjugarea - i lenire a atenua
Consonantică solvere a solubiliza
În ordonanţa medicală verbele se exprimă în general la imperativ sau la
persoana a III-a singular sau plural de la conjunctiv. Acestea sunt utilizate în
Instructio şi Subscriptio pentru a atenţiona farmacistul asupra anumitor
manopere.
Exemplu:
Infinitiv : dare - a se da
Imperativ : da! - dă!
Conjunctiv : - sg.: detur - să se dea (o bucată)
: - pl.: dentur - să se dea (mai multe bucăţi).
Infinitiv Imperativ Conjunctiv
addere – a adăuga Adde! addatur, addantur
cavere –a se păzi Cave! -
colare – a strecura Cola! -
concidere – a tăia în bucăţi Concide! -
conquere – a fierbe Conque! conquator
conspergere – a consperga Consperge! -
contundere – a zdrobi Contunde! contundatur, contundantur
dare – a da Da! detur, dentur
dispensare – a doza Dispensa! dispensetur, dispensentur
dividere – a diviza Divide! -
filtrare – a filtra Filtra! -
formare – a forma Forma! -
Infundere – a uda, a ineca Infunde! -
Iterare – a repeta - Iteretur (ne iteretur)
macerare – a macera Macere! -
miscere – a amesteca Misce! misceatur, misceantur
obducere - a acoperi Obduce! obducantur
preparare – a prepara Para! -
recipere – a primi, a lua Recipe! -
signare – a eticheta Signa! signetu
solvere – a solubiliza Solve! -
steriliza – a steriliza Sterilisa! sterilisetur
vertere – a întoarce Verte! -
.umeralul
Cantităţile se exprimă sub forma numerelor cardinale, în cifre arabe.
1 Unus, una, unum 11 Undecim 21 Viginti unus
2 Duo, duae, duo 12 Duodecim 30 Triginta
3 Tres, tres, tria 13 Tredecim 40 Quadraginta
4 Quattuor 14 Quattordecim 50 Quinquaginta
5 Quinque 15 Quindecim 60 Sexaginta
6 Sex 16 Sedecim 70 Septuaginta
7 Septen 17 Heptadecim 80 Octoginta
8 Octo 18 Octodecim 90 Nonaginta
9 Novem 19 Nonadecim 100 Centum
10 Decem 20 viginti 1000 Mille
Aceste cantităţi se scriu în grame şi se citesc în multiplii sau submultiplii
acestuia: gramma - gram (singular), grammata - grame (plural).
In reţetă se va citi:
5,0 - grammata quinque
0,5 - decigrammata quinque
0,05 - centigrammata quinque
0,005 - miligrammata quinque
Numărul dozelor, flacoanelor, fiolelor, picăturilor se exprimă întotdeauna
în cifre romane
I 1 XX 20 CCC 300
II 2 XXX 30 CD 400
III 3 XL 40 D 500
IV 4 L 50 DC 600
V 5 LX 60 DCC 700
VI 6 LXX 70 DCCC 800
VII 7 LXXX 80 CM 900
VIII 8 XC 90 M 1000
IX 9 C 100 MC 1100
X 10 CC 200 MCC 1200
Termeni latini folosiţi pentru grupele de medicamente
Mai jos sunt redate principalele grupe de medicamente în latină.

Singular Plural Traducerea
adstringent adstringentia astringent
analgeticum analgetica Analgezic
antarthriticum antarthitica Antiartritic
anthelminticum anthelmintica Antihelmintic
anthidroticum anthidrotica Antisudorific
antidiarrhoicum antidiarrhoica Antidiareic
antiphlogisticum antiphlogistica Antiflogistic
antirheumatica antirheumatica Antireumatic
antispasmodicum antispasmodica Antispastic
ataractium ataractica Ataractic
cardiotonicum cardiotonica Cardiotonic
carminativum carminativa Carminativ
cholagogum cholagoga colagog
dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii
diureticum diuretica diuretic
expectorans expectorantia expectorant
externum externa extern
hypnoticum hypnotica hipnotic
internum interna intern
laxans laxantia laxativ
nervium nervina cu acţiune asupra SC
ophtalmicum ophtalmica oftalmic
otologicum otologica cu acţiune asupra urechii
purgans purgatia purgativ
rhinologicum rhinologica cu acţiune asupra mucoasei nazale
roborans roborantia roborant
sedativum sedativa sedativ
stomachium stomachia stomahic, stimulant al apetitului
uterinum uterina uterin
Denumirea latină a acizilor, sărurilor, oxizilor şi hidroxizilor:
acidum boricum acid boric phosphoricus fosforic

acidum sulfuricum acid sulfuric salycylicus salicilic
acidum hypochlorosumacid hipocloros tannicus tanic
acidum chlorosum acid cloros tartaricus tartric
acidum chloricum acid cloric bromatus bromură
acidum perchloricum acid percloric chloratus clorură
arsenicocus arsenicos fluoratus fluorură
chlorosus cloros jodatus iodură
nitrosus nitros sulfuratus sulfură
sulfurosus sulfuros atrium carbonicum carbonat de sodiu
phosphorosus fosforos atrium hydrogencarbonicumbicarbonat de sodiu
aceticus acetic atrium fosfat acid
benzoicus benzoic phosphoricum de sodiu
boricus boric Bismuthum carbonat
carbonicus carbonic subcarbonicum de bismut
chloricus cloric Zincum oxydatum oxid de zinc
nitricus nitric Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu
lacticus lactic atrium hydroxydatum hidroxid de sodiu
În funcţie de componenţa “Designatio Materiarum “ se cunosc:

• reţete simple, când Ordinatio este compusă dintr-un singur component,
substanţă medicamentoasă, preparat oficinal sau produs tipizat;
• reţete compuse, în care apar două sau mai multe substanţe ce urmează a
fi preparate împreună. Acestea sunt în general reţete magistrale, adică reţetele în
care farmacistul trebuie să execute o operaţie de preparare după ordonanţa
medicală, dar pot fi şi tipizate.
Modul de ordonare al componentelor în reţete
O aşezare corectă pe blanchetă evită neînţelegerile sau o interpretare
echivocă (care ar putea conduce la accidente). Substanţele medicamentoase
(indiferent de tipul lor)3 se înscriu una sub alta pe verticală, fiecare începând cu
prima literă majusculă.
3
Reţetele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt concepute de către medic care va selecţiona substanţele active, dozele şi
forma farmaceutică cea mai adecvată situaţiei clinice şi pacientului. Executarea reţetei se va face în farmacie, pe baza reţetei,
substanţele medicamentoase introduse în formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale, prevăzută în farmacopee.
Reţetele oficinale (galenice) au compoziţie bine stabilită întâlnite în farmacopee. Ele trebuie să se găsească gata preparate în
farmacie spre a fi eliberate la cerere. Iată câteva preparate oficinale care trebuie să se întâlnească în farmacie: liniment
amoniacal, apa de var, mucilagiile, picăturile pentru ochi cu sulfat de atropină 1%; cu azotat de pilocarpină 2%; săpun de
potasiu, sirop de clorură feroasă 5%; soluţia de acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, poţiunea Riviere (soluţia
efervescentă); soluţia alcoolică de iod iodurat; supozitoare de glicerină, tinctura de opiu, unguent emulgator, unguent cu
glicerină, unguent cu oxid de zinc şi acid salicilic (pasta Lassari) etc. Medicamentele din această categorie se prescriu folosindu-
se numele din farmacopee, fără a scrie compoziţia (când preparatul este compus din mai multe substanţe active). În anumite
situaţii preparatele oficinale nu se utilizează ca atare, ci asociate cu alte substanţe active înglobate în formulări magistrale (ex.
julepul gumos - mucilagiul de gumă arabică).
Reţetele tipizate (comerciale, specialităţi farmaceutice). Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor în forma lor finită.
Aceste medicamente au denumiri comerciale (înregistrate) care vor fi trecute pe reţetă însoţit în mod obligatoriu de forma
farmaceutică şi de cantitatea la o unitate de doză (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g – există şi comprimate de 0,1 g ca şi
soluţii 2,5 sau 10%).
În conformitate cu dispoziţiile în vigoare medicamentele cuprinse în nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar, după
modul de eliberare din farmacie, se împart în:
1. medicamente care se eliberează numai pe bază de reţetă care se va reţine în farmacie (ex. ac. folic, adrenalină, ampicilină,
kanamicină sulfat, ergometin, ocitocin etc.).;
2. medicamente care se eliberează pe bază de reţetă care nu se va reţine în farmacie. Acest tip de reţetă este valabilă timp de 6
luni de la emitere (ex. ac.nalidixic, clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. – în cazul ultimelor două medicamente
valabilitatea reţetei este de doar 10 zile);
3. medicamente care se eliberează la cerere nefiind necesară prescripţia medicală (vată, romplast, cărbunele medicinal,
viplexul, acidul acetilsalicilic etc.) De remarcat este că în unele situaţii denumirea internaţională a unui medicament este folosită
şi în farmacopee (oficinal) cât şi pentru a denumi produsul comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazonă, cortizon, ergomet,
ciclobarbital, prednison etc.).
Denumirile substanţelor se vor scrie fără prescurtări şi fără a se folosi

simbolurile chimice. Nu sunt recomandate denumirile chimice (de obicei
complicate) cu excepţia substanţelor simple (de exemplu: CuSO4, NaHCO3, nici
bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de sodiu). De asemenea, nu se
întrebuinţează denumirile populare ale medicamentelor (ex: sare amară ci sulfat
de magneziu).
Părți din denumirea medicamentelor sau formulelor farmaceutice pot fi
uneori prescurtate (ex. Atropină Sulf.; tinct. T-ra sau t-ra. – tinctură; extr. –
extract etc.), dar sunt contraindicate prescurtările care pot genera confuzii, care
pot provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu – Kalii chloridi(um) – nu va
fi prescurtată pentru a nu se confunda cu cloratul de potasiu – Kalium chloricum
– care este foarte toxic.
În dreptul fiecărei substanţe se va trece cantitatea, în cifre arabe şi se
exprimă în grame. Cifrele întregi reprezintă gramele, iar zecimalele sub-multiplii
gramului (exemplu: 1,0 = un gram, 0,20 = douăzeci de centigrame, 0,03 = trei
centigrame etc.). Lichidele se pot prescrie în mililitri (mai rar în centimetri cubi).
Cifrele se vor aşeza una sub alta în aşa fel încât virgulele să fie exact pe
aceeaşi linie verticală.
Pentru unele soluţii, care se scriu în cantităţi foarte mici, exprimarea se
face în picături folosind cifre romane şi simbolul gtts. (guttas = picături)
(exemplu: Ol. crotoni X gtts.).
Tot cu cifre romane se exprimă numărul:
• flacoanelor,
• fiolelor,
• comprimatelor,
• plicurile cu pulberi,
• pilulele,
• bolurile,
• capsulele etc.
În general, nu se obişnuieşte a se trece simbolul g (grame) după cifră,
virgula fiind cea care face ca acest simbol să fie subînţeles.
De asemenea, cantitatea se poate evidenţia şi prin sublinierea întregului
dinaintea virgulei (de exemplu: 40,0; 0,25; 0,001).
În reţetă se folosesc în general unităţi de măsură precise şi mai rar unităţi
de măsură aproximative.
Pentru exprimarea greutăţilor se folosesc gramul (gramma=g), miligramul
-3 -6
10 g şi microgramul (mcg=10 gamma).
-3
Pentru măsurătorile de capacitate se folosesc mililitrul (ml=10 ),
-6
microlitrul (10 l). Farmacopeea prevede patru moduri de exprimarea a
formulărilor lichide.
% g/g = cantitatea în grame de substanţă conţinută în 100g produs final.
Farmacopeea prevede că formele farmaceutice lichide de uz intern şi extern
(indiferent de vehicul) se prepară g/g (ex. 10 g sirop la 100 g poţiune);
% g/v = cantitatea în grame de substanţă conţinută în 100 ml produs final.

În acest fel se vor nota concentraţiile soluţiilor injectabile (ex. 2g procaină
clorhidrică la 100 ml sol. apoasă);
% v/v = volumul în ml conţinut în 100 ml produs final (ex. alcoolul diluat
conţine 70% v/v alcool etilic);
% v/g = volumul în ml conţinut în 100 g produs final.
La medicamentele care se exprimă în picături, trebuie să fie cunoscut
numărul de picături în care poate fi divizat un gram din lichid, ex:
.umărul
Denumirea
picături/gram
Eter 90
Alcool 95% (v/v) 63
Alcool diluat 70% (v/v) 56
Apă distilată 20
Când se prescriu droguri vegetale, numele proprii ale drogurilor încep de

asemenea cu majuscule indicându-se şi porţiunea drogului care interesează (ex.:
Radix Gentianae, Herba Absinthi, Flores Chamommillas).
Medicul veterinar va prescrie medicamentele în ordinea în care le
amestecă farmacistul. De obicei (există şi excepţii) ordinea de amestecare a
medicamentelor se face în ordinea crescândă a greutăţii lor, ultimul fiind
excipientul. În cazul substanţelor toxice, puternic active sau al stupefiantelor,
cantităţile se scriu în cifre şi litere, în paranteză, pentru a se evita posibilitatea
unei greşeli sau a unei operaţiuni frauduloase.
Exemplu:
Rp./
Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram )
În cazul acestor substanţe când medicul prescrie intenţionat o doză mărită,
peste doza maximă, el este obligat să sublinieze cantitatea şi să adauge menţiunea
“sic volo“ (aşa vreau, aşa doresc). Această situaţie apare când se instalează
rezistenţă sau toleranţă la un medicament, motivându-se astfel mărirea dozelor în
aceste situaţii. Când două sau mai multe componente care se succed sunt
prescrise în aceleaşi cantităţi, nu este necesar să se indice cantitatea la fiecare în
parte, ci doar la ultima componentă, cifra fiind precedată de literele aa (ana
partes = în părţi egale).
Exemplu:
În loc de: Se poate prescrie:
Rp/ Rp/
Sulfur precipitate 10,0 Sulfur precipitati
Zinci sulfurici 10,0 Zinci sulfurici
Sapo kalini 10,0 Sapo kalini aa 10,0
Aquae 5,0 Aquae 5,0
Ung. simplicis ad. 80,0 Ung. simplicis ad. 80,0
Termenul ad (până la) se utilizează uzual pentru a nu mai fi nevoie să se

calculeze diferenţa excipientului (de obicei) până la cantitatea dorită.
În general, pentru excipienţi cantitatea nu se indică, ci se scrie q.s. sau Q.S.
(quantum satis = atât cât trebuie).
În aceste cazuri, farmacistul stabileşte singur cantitatea în funcţie de
tehnica de preparare şi va menţiona pentru prescripţie, obligatoriu, cantitatea şi
natura excipientului folosit (această terminologie se poate utiliza adecvat în cazul
pilulelor, bolurilor, unguentelor, pulberilor etc.).
Aşa cum deja s-a arătat, în reţetele magistrale (compuse) există o
enumerare de două sau mai multe substanţe medicamentoase, care vor urma a fi
preparate împreună. Înşiruirea acestor substanţe (remedii) nu se face la
întâmplare, ci într-o anumită ordine:
1. Remedium cardinale - medicament principal (de bază)
2. Remedium adjuvans - medicament secundar (ajutător)
3. Remedium corrigens - corector al gustului şi/sau al mirosului
4. Remedium constituens - medicament de constituţie (excipient).
Remedium cardinale - este reprezentat de substanţa cea mai importantă
pentru tratamentul prescris, aceea care imprimă acţiunea curativă dorită.
Remedium adjuvans - este reprezentat de una sau mai multe substanţe
care au rol de a completa acţiunea medicamentului principal, fie mărindu-i
activitatea prin sinergism sau potenţare, fie diminuându-i unele efecte nedorite.
Remedium corringens - apare în reţetă numai în cazul existenţei unor
substanţe cu gust şi/sau miros neplăcut, care se administrează oral. Poate fi
reprezentat de una sau mai multe substanţe dulci sau aromate, care au rolul de a
corecta astfel gustul substanţelor amintite.
Remedium constituens reprezintă partea în care se înglobează celelalte
substanţe medicamentoase.
Excipienţii sunt în general substanţe inactive. El poartă şi denumirea de
excipiens (excipient). Astfel, pentru soluţiile apoase excipientul uzual este apa;
pentru unguente, vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de cacao. În funcţie
de formele medicamentoase care se prepară, excipienţii vor fi substanţe lichide,
moi sau solide.
Uneori, remedium corrigens şi remedium constituens pot fi reprezentate de
un singur medicament (ex. cazul siropurilor).
5.1.1.4. Subscriptio
Este partea care urmează lui Designatio Materiarum. Aici, medicul

veterinar indică farmacistului modul cum vor trebui preparate substanţele
medicamentoase, forma medicamentoasă care va rezulta şi în câte doze să se
dividă acestea.
Exprimarea în Subscriptio se face numai în termeni latini convenţionali,
redaţi prescurtat în formule bine definite.
După modul cum se formulează Subscriptio, reţetele pot fi împărţite în 6

grupe, după cum urmează:
Dozate
Reţete .edozate
Forma divizată Forma dispensată
Rp/. Rp/. Rp/.
A............. 50,0 A 500,0 A 50,0
Simple
D.S. Div.p.aeq. X D.t.d. X
D.S. S.
Rp/. Rp/. Rp/.
A 10,0 A 10,0 A 1,0
B..................15,0 B 15,0 B 1,5
Compuse C..................75,0 C 75,0 C 7,5
M. f..........* M. f.* M. f.*
D.S. Div.p.aeq. X D.t.d. X
D.S. S.
* se va indica forma medicamentoasă de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum), linim.
(linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc.
După cum se poate vedea din schema de mai sus, atât reţetele simple, cât şi
cele compuse se împart în nedozate (medicamentul se eliberează într-o singură
doză) şi dozate (medicamentul se eliberează împărţit în mai multe doze).
În cazul reţetelor nedozate, Subscriptio va consta în cazul reţetelor simple
din formula D.S. (Detur Signetur = să se dea şi să se eticheteze) şi, în cazul
reţetelor compuse din formula M.f. (Misce fiat = să se amestece şi să se facă),
indicându-se forma medicamentoasă respectivă (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.;
M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.).
În reţetele magistrale în care cantitatea de excipient nu este precizată după
Q.S., (q.s.) se va continua cu formula ut (în loc de M. = misce).
Rp./
Acetanilidi 0,30
Excipiens q.s.
ut f. pilulae
Exprimat în limba română aceasta înseamnă “excipient atât cât trebuie ca
să se facă pilule”.
Reţetele dozate
Sunt cele în care medicamentul se eliberează în mai multe doze, după
modul de împărţire, având:
Forma divizată - în acest caz, împărţirea substanţelor medicamentoase se
va face “după ochi “, în tot atâtea doze egale câte se prescriu; manopera poate
avea un procent de eroare admis de 8-15%. Exactitatea sa depinde în cea mai
mare măsură de îndemânarea şi experienţa farmacistului, fiind o metodă
expeditivă. Nu se aplică niciodată la reţetele care conţin substanţe de la Venena şi
Separanda. Formula de exprimare este: Div. p. aeq. (divide in partes aequales =
divide în părţi egale), putând urma apoi numărul de doze în care trebuie împărţit
medicamentul exprimat în cifre romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p. aeq. N
VI).
Exemplu:
Rp./
Magnesii sulfas 100,0
Div.p.aeq. N. X
D.S. ...............
Forma dispensată. Reprezintă un mod de divizare absolut exact,
împărţirea făcându-se pentru fiecare doză prin cântărire, acestea devenind riguros
egale. Operaţiunea necesită un timp mai îndelungat dar este mult mai sigură.
Medicamentele care conţin substanţe din grupele Venena şi Separanda se
prescriu întotdeauna dozate astfel indicându-se forma medicamentoasă respectivă
(exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.).
În reţetele magistrale în care cantitatea de excipient nu este precizată după
Q.S., se va continua cu formula ut (în loc de M. = misce).
Rp./
Acetanilidi 0,30
Excipiens q.s.
ut f. pilulae
Exprimat în limba română aceasta înseamnă “excipient atât cât trebuie ca să se
facă pilule”. Exprimarea în formă dispensată este D.t.d. (detur tales doses = să se
dea asemenea doze), după care urmează numărul dozelor exprimate în cifre
romane.
Exemplu:
Rp./
Phenobarbitalum 0,30
D.t.d. N. X
S.
După cum se vede din exemplul de mai sus, după formula D.t.d., nu mai urmează
D.S., ci doar S. (signetur), deoarece D. (dentur) figurează deja în formulă
(evitându-se astfel repetarea termenului de două ori).
Întotdeauna, în dozarea prin metoda divizată, cantitatea se împarte la numărul de
doze, pe când în metoda dispensată ea se multiplică la acest număr.
Şi în cazul reţetelor dozate vor exista reţete simple şi reţete compuse. Ele
au aceeaşi formulă de exprimare, cu menţiunea că reţetele compuse încep
întotdeauna cu M.f. sau “ut f. “ (aşa cum s-a arătat de altfel şi la formele
nedozate).
5.1.1.5. Signatura et nomen aegroti
a. Signatura (Instructio)
Este acea parte a reţetei care se adresează în aceeaşi măsură farmacistului
cât şi executantului tratamentului. Ea cuprinde indicaţii legate de: calea de
administrare (intern – etichetă albastră, extern – etichetă roşie sau parenteral prin
4
injecţie ) în câte reprize, frecvenţa (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6 în 6 ore etc.),
momentul administrării (înainte de masă) etc.
Explicaţiile de la Signatura se fac recomandabil în limba română, existând
şi câteva formule în limba latină (ex.: bis in die = de două ori pe zi, ante cibum =
înainte de hrănire; ter in die = de trei ori; quaque 4 hora = la fiecare patru ore;
quarter in die = de patru ori pe zi; quaque diae = în fiecare zi). În situaţia în care
medicaţia de administrat şi tratamentul necesită explicaţii suplimentare se va
apela la exprimarea “după aviz” ceea ce înseamnă că pe dosul blanchetei sau pe
o altă coală alăturată reţetei, medicul veterinar le va da în scris, clar şi fără
echivoc. La reţetele tipizate se mai poate scrie la Signatura şi “D.S. după
prospect”. Dacă medicul solicită farmacistului să copieze pe eticheta formulării
întreaga compoziţie i se poate adresa prin “D.S. cum formula “ (să se eticheteze şi
să se scrie formula), iar dacă medicul veterinar doreşte să administreze personal
medicamentul va scrie “D.S. suo nomine” (etichetează şi scrie pentru uzul
medicului).
b. .omen aegroti
Reprezintă identificarea pacientului (a animalului la care se va face
tratamentul). În această parte a rețetei se va identifica precis animalul (sau
animalele) prin indicarea numărului matricol, numelui, specia, eventual sexul,
vârsta, greutatea, numele proprietarului (exemplu: câine rasa Dobermann, 10 kg;
vaca nr. 9826; calul Murgu; porc de 80 kg etc.). În principiu, diagnosticul se va
trece în reţetă atunci când se vor prescrie substanţe foarte active din grupele
Venena şi Separanda.
5.1.1.6. .omen medici

Reţeta va avea valabilitate numai dacă va conţine parafa şi semnătura
medicului.
Parafa (ştampila) medicului va conţine numele şi prenumele medicului
precum şi calificarea acestuia (“Dr. medic veterinar” sau “Doctor în medicină
veterinară”). Pe blanchetele cu multe reţete, omen medici va figura doar o
singură dată în subsolul ultimei reţete redactate.
Conform instrucţiunilor Colegiului Medicilor Veterinari (62/15.07.1999),
parafa medicilor veterinari liber profesionişti vor fi confecţionate şi inscripţionate
după modelul de mai jos:
Formă: Model:
dreptunghiulară;
Lungimea: 5 cm; Dr. Barbu Ionel
Lăţimea: 2 cm; Doctor în medicină veterinară
Numele şi prenumele; Medic primar veterinar
Gradul ştiinţific; Cod: 00181
Gradul profesional;
Cod (nr. atestat de liberă practică)
4 După acesta urmează enunţarea concretă a modalităţii de administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagiană; D.S. în furaj; D.S.
int. în apa de băut; D.S. int. înglobat în bol de carne. Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administrează intern după tehnici
cunoscute (D.S. ext. fricţiuni; D.S. ext. comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instilaţii, D.S. ext. intrarectal; D.S. ext. pudrări;
D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj. s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj. articular; D.S. i. ocular etc.)
A.EXA VI
Modelul prescripţiei medical veterinare oficiale,

(în conformitate cu Ordinul ANSVSA 184/2006)
REGIM SPECIAL
Seria........./nr. ........
Unitatea sanitară veterinară emitentă ..........................

Localitatea .......................................................................
Judeţul...............................................................................
Numele persoanei fizice sau juridice deţinătoare de animale
.....................................................................................................
Domiciliul/adresa sediului social:
Localitatea ....................................................................................
Strada ...........................................................................................
Nr, ..... Judeţul ............. telefon ..............................
Numărul/ Numerele de identificare ...........................................
Categoria ......................................................................................
Sexul .............................................................................................
Greutatea medie/animal (kg.)...................................................
Diagnostic
........................................................................................................
........................................................................................................
Nr. din registrul e consultaţii ............................../ data .............
Rp./
Semnătura şi parafa
medicului veterinar
...........................................
Data ...........
5.1.2. Reţeta cu timbru sec

Prescripţiile medicale ale produselor stupefiante pentru uz veterinar se
eliberează de către medicii veterinari pe reţete cu timbru sec, în acelaşi mod ca
prescripţiile pentru uzul uman.
Eliberarea stupefiantelor se face în limita dozelor maxime pentru uz
veterinar pe timp de 3 zile.
Modelul prescripţiei medical veterinare oficiale cu timbru sec,

(în conformitate cu Ordinul ANSVSA 184/2006)
Timbru
sec*
Regim special
Judeţ.......................................
Localitatea..............................
Unitatea sanitara veterinară.
Numele deţinătorului de animale.....................................................

Domiciliul: Comuna (oraşul, municipiul)
Str....................................., Nr............, Jud... .....................................
Animalul – specia ...............................................................................

Categoria ............................................................................................
Vârsta ......................., Greutatea (kg) ................................................
Diagnostic ...........................................................................................
............................................................................................................
Rp.
Semnătura şi parafa
medicului veterinar
Data
5.1.2.1. Reglementări specifice
Medicamentele din grupa Venena (toxice şi stupefiante) nu sunt eliberate

decât pe blanchete cu reţete speciale care au imprimată o ştampilă cu timbru sec
(ştampilă metalică ce imprimă în relief fără tuş) eliberată de către serviciile
sanitare judeţene pe bază de adresă oficială.
În ţara noastră modul de redactare al reţetelor a fost reglementat prin
Ordinul A.SVSA nr. 184 din 22 aug. 2006 pe baza prevederilor art. 10 lit. b)
din Ordonanţa Guvernului 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar –
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea

215/2004 şi în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea
Guvernului nr. 130/2006, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Editarea, distribuirea, înserierea şi numerotarea formularelor modelului
unic de imprimat, cu timbru sec care are regim special este în sarcina Colegiului
Medicilor Veterinari din Romania.
Aceste reţete se ţin în evidenţe speciale, după emitere fiind reţinute în
farmacia care eliberează substanţele. Totodată se înregistrează o serie de date ce
permit să se cunoască exact destinaţia luată de aceste medicamente, în registre
speciale.
Medicul veterinar care are dreptul de a primi formulare cu timbru sec îi
revine obligaţia de a completa următoarele rubrici ale registrului de evidenţă:
Animalul Proprietar .r. din
.r. Data .r. de ordine al Reţeta
tratat (nume prenume, Diagnostic registrul de Obs.
crt eliberării formularului prescrisă
(numele) domiciliu, unitatea) consultaţii
Formularele cu timbru sec se eliberează oricărui medic veterinar licenţiat,

care are parafă şi face o solicitare scrisă către Colegiul Medicilor Veterinari,
filiala de care aparţine.
Pierderea, sustragerea sau distrugerea formularelor vizate cu timbru sec va
fi anunţată în scris, în 24 de ore, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor a judeţului şi Poliţiei Judeţene (serviciul Substanţe toxice şi
Stupefiante).
Formularele vizate cu timbru sec se vor utiliza exclusiv pentru ordonanţe
individuale, fiind interzisă deturnarea destinaţiei lor.
Dacă prin reţetă sunt cerute produse stupefiante pentru uz veterinar,
eliberarea lor se efectuează în limita dozelor maxim admise (pentru uzul
veterinar) timp de 3 zile.
Legislaţia şi regimul de eliberare al produselor de la grupa Venena este în
plină modificare, de aceea nu se va insista mai mult asupra altor aspecte legate de
formularele cu timbru sec, numerotarea formularelor şi distribuirea formularelor.
Totuşi se va aminti că regimul produselor şi substanţelor stupefiante a fost
reglementat la noi în ţară încă prin Legea nr. 73/29.XII.1968, Instrucţiunile
Ministerului Sănătăţii nr. 103/26.II.1980 şi HCM 899/1970 pentru stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la normele privind regimul acestor produse, acestea
fiind amendate şi îmbunătăţite anual (vezi subcapitolul, Legislaţia
medicamentului).
Unităţile unde sunt gestionate substanţe stupefiante vor fi controlate şi
avizate periodic (anual) de către reprezentanţii Ministerului de Interne, însoţiţi de
specialişti în domeniu din partea ministerului sau altor organe centrale sau
ierarhic superioare.
Regimul produselor toxice a fost reglementat iniţial la noi în țară prin
Decretul nr. 466/28. XII.1979 care se referă la: fabricarea, manipularea,
depozitarea, ambalarea, livrarea, expedierea, transportul şi folosirea produselor şi
substanţelor toxice.
Ulterior, numeroase ordine specifice au adus modificările necesare pentru

ca legislaţia în domeniu să fie adusă la zi.
Activităţile de desfacere şi aprovizionare cu substanţe din categoriile mai
sus amintite sunt permise unităţilor sanitar veterinare pe baza autorizaţiei de
funcţionare emisă de către Direcţiile sanitare veterinare sau
Centrele sanitare antiepidemice şi Inspectoratele judeţene de protecţia
muncii. Unităţile care au obţinut autorizaţia au obligaţia de a se înscrie la Poliţia
judeţeană pe raza căreia instituţia îşi are sediul.
Registrele speciale de evidenţă a substanţelor toxice vor fi întocmite prin
numerotare, sigilare, ştampilare şi vor fi semnate de către medicul veterinar,
conducătorul unităţii.
Registrele vor fi vizate anual de către organele de poliţie abilitate.
5.1.2.2 Alte indicaţii legate de redactarea şi eliberarea reţetei
Exprimări specifice
În cazul când eliberarea medicamentelor din reţetă este urgentă medicul
poate folosi cuvinte de specifice, în ordinea gravităţii şi urgenţei în intervenţie,
după cum urmează:
cito = repede
citissimo = foarte repede
statim = imediat, pe loc
antidotum = antidot
Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu o altă culoare pentru a atrage

atenţia farmacistului.
În anumite situaţii reţeta mai poate cuprinde şi indicaţii repetatur sau
interetur în cazul în care indicaţia trebuie repetată sau dimpotrivă (non repetatur
sau non iteretur).
În cazul absenţei acestor indicaţii, farmacistul va proceda conform
reglementărilor în vigoare.
Când medicul veterinar nu ştie dacă medicamentul solicitat se află în
farmacie el poate (în cazul în care este de acord ca farmacistul să elibereze ceva
5
similar ) să se scrie în dreptul medicamentului în cauză: “at similia “ (ceva
asemănător).
Solvenții
În orice reţetă prin cuvântul “apă” se va înţelege apă distilată, prin
“alcool”, alcool de 96°, iar prin “alcool diluat”, alcool de 70°.
Medicamentele lichide prescrise în cantităţi mici sub formă de picături se
măsoară numai cu picătorul normal.
5 Dacă în farmacie lipseşte vreo substanţă din compoziţia unui medicament, farmacistul este obligat să ia şi el
legătura cu medicul veterinar, căruia să-i propună înlocuirea substanţei, altfel, farmacistul nu are voie să facă
substituţii doar în cazuri speciale, între substanţe cu activitate terapeutică identică (ex. între sărurile aceluiaşi
alcaloid: cofeina citrat poate fi înlocuită cu cofeină natribenzoică; codeina fosfat cu sarea clorhidrat etc.).
Cu picătorul normal 20 de picături de apă distilată care cad liber, la 20°C

cântăresc 1 g (±0,005 g). Medicamentele lichide se eliberează totdeauna limpezi,
de aceea ele trebuie să se filtreze.
Formele farmaceutice lichide înscrise în farmacopee, indiferent de
dizolvant, se prepară la greutate (g/g).
Fac excepţie soluţiile injectabile care se prepară la volum, adică se exprimă
cantitatea de substanţă în grame, iar solventul în volume (g/v).
În unele cazuri, în reţete, cantităţile unor componente nu sunt precizate. În
acest caz se iau în lucru cantităţile prevăzute de farmacopee, avându-se în vedere
să se noteze pe reţetă cantităţile utilizate.
Adesea, în partea de Subscriptio pentru unele forme medicamentoase se
poate folosi şi M.D.S. = Misce Detur Signetur, fiind o formulare prescurtată a
părţilor Subscriptio şi Signetur (aplicată mai ales în cazul formulărilor lichide).
Recipientele şi materialele de ambalaj în care se face expediţia trebuie să
fie alese de necesităţile de conservare.
Nu se recomandă eliberarea medicamentelor în sticle folosite în mod curent
pentru păstrarea alimentelor (sticle de lapte, bere, vin, băuturi răcoritoare) pentru
a nu da loc la confuzii. Este interzisă, de asemenea, utilizarea cutiilor şi dopurilor
de plută care au mai fost utilizate pentru a se evita o eventuală impurificare sau
contaminare cu agenţi bacterieni.
5.1.2.3. Eliberarea ordonanțelor în alte țări
Eliberarea ordonanțelor în S.U.A.
În principiu, nu există diferenţe notabile în unele state (europene mai ales)

existând formulare tipizate (blanchete) pentru eliberare, în alte state (ex. SUA) nu
există reglementări legate de blanchetă.
Toate reţetele din SUA trebuie însă să conţină obligatoriu:
• numele, adresa, telefonul şi numărul atestatului medicului curant;

• numele şi adresa posesorului de animal;
• date despre animal;
• data eliberării ordonanţei;
• denumirea şi cantitatea medicamentului;
• indicaţii de folosire
• numele medicului şi semnătura.
Pentru exemplificare prezentăm un

Model de reţetă editat în SUA.

(sursa: Veterinary Pharmarmaceuticals and Biologicals, 8th Edition, 93/94)
Animal’s Name: Sophie

Species: Canine
Weight: 10 kg
Owner’s Name: Ms. John Augustine
Address: 1306 Howard Avenue, Blacksburg, VA 24060
Date: 10/30/07
Rx
Amoxicillin, 250 mg, capsules No. 15
Label:
Administer one capsule orally every eight hours
< v > Vountary Formulary Permitted

< > Dispense as written
Signature of Prescriber:
Richard B. Talbot, DVM
Refills 0-1-2-3-
PRN Controled Substance Registration Number
În general la acest tip de reţetă, nu sunt recomandate abrevierile latine,

fiind preferate textele clare, explicite (ex: în loc de t.i.d – de trei ori pe zi – se
preferă “three times a day” sau “every eight hours” = la fiecare opt ore etc.).
De asemenea, instrucţiunile sunt foarte concise, pentru evitarea
ambiguităţilor (ex: nu se va folosi niciodată o formulare de tipul: “take as
directed” = “să se administreze conform instrucţiunilor” ci, de exemplu:
“administer one tablet orally every 8 hours” = “să se administreze o tabletă, oral,
la fiecare 8 ore”).
Un alt aspect important, indiferent de ţară, este că eliberarea cantităţilor se
va face doar în sistemul metric.
Eliberarea reţetelor în Franţa
Eliberarea medicamentelor se face identic ca la noi, diferită fiind eliberarea

substanţelor de la categoria Venena
Specimen de formular special pentru prescripţia stupefiantelor din Franţa

(după Dictionaire des Medicaments Veterinaire, 1997).
CAR.ET .o. 0016 STUPEFIA.TS CAR.ET .o. 0016

(ART. R. 5212)
ORDO.A.CE .o. 0001 USAGE PROFESSIO.EL ORDO.A.CE .o. 0001

PRESCRITE
STUPEFIA.TS
(ART. R. 5212)
DOCTEUR VETERI.AIRE
……………………………..
Docteur-Veterinaire RUE………………………..
Inscrit au tableau ………… ………………..
De l’Ordre sous VILLE…… ………………
Tel………………………….
Le .o.………………… .o. de l’ORDRE:
.o. de serie…………… .OM :

Du departement……. PRE.OM :
ADRESSE DU DETE.TEUR DE L’A.IMAL
Ordonance faite le Le :
Pour M………………...
Adresse A.IMAL – espece
.atur du Produit…….. .o. Identification:
Quantite :
Signature et Cachet
Du Docteur-Veterinaire
În general, la eliberarea ordonanţelor în ţările occidentale regula și

recomandarea farmacografică este utilizarea denumirilor comerciale înregistrate
(existând posibilitatea consultării unor liste exhaustive de denumiri generice
echivalente cu denumirile comerciale înregistrate).
Eliberarea ordonanțelor în Marea Britanie

Reţeta este aproape identică cu cea de tip “latin”, având exact aceleaşi părţi
ca ordonanţa clasică cu remarca că la toate reţetele nu trebuie omisă sintagma
folosită: “for animal treatment only” = numai pentru tratamentul animalelor.
Părțile componente ale ordonanței medicale sunt:
• heading (antet),
• the superscription (invocatio),
• the inscription (ordinatio materiarum),
• the subscription (subscriptio),
• the signature (signatura),
• micellaneous requirements (instructio),
• prescriber’s signature and qualifications (semnătura şi calificarea medicului),
Specimen de reţetă în Anglia

(după, Veterinary Applied Pharmacology & Therapeutics, 5th Edition, 1991):
A.Knifton & W. Jenkins M.R.C.V.S.
270 North Street

Manderton, Sussex
01 September 2007
Mixture for dog
Rx
Light Kaolin 20 g
Light Magnesium carb. 5g
Sodium bicarb. 5g
Water to 100 ml
Make a mixture. Send 100 ml

Label: Shake the bottle
Give one dessertspoonfull twice daily
For animal treatment only
This prescription is issued for an animal under my care.

For animal treatment only.
A.Knifton, M.R.C.V.S.
HHHHHHHH.
L. Gentle
Castle Farm,
Broadbeach, Sussex
5.2. Categorii de reţete

Exemple de reţete redactate în limba română sau în limba latină:
Reţetă magistrală:
Denumirea părţii
Descrierea reţetei
componente a reţetei
Facultatea de Medicină veterinară
Clinicile veterinare
Inscriptio (Antetul) Calea Aradului 119, Tel: 256277118
Data......
Nr. reg. de consultaţii
Specie
Diagnostic
2cm pt. calcule
Nume si prenume deţinător

Adresă
Invocatio (Praepositio) Rp./
Stibii sulfurati rubri 30,0 (remedium cardinale)
Designatio materiarum Ammonii chlorati 20,0 (remedium adjuvans)
(Ordinatio, Praescriptio) Fructus anisi pulverati 50,0 (remedium corrigens)
Rad. Licquiritiae pulv. ad 250,0 (remedium constituens)
Subscriptio M. f. pulv.
Signatura (Instructio) et D.S. int. 2x1 linguri / zi amestecat în tainul de ovăz la calul
nomen aegroti roib, Gelu, din SDE Timişoara
'omen medici Semnătura şi parafa medicului
Reţetă tipizată:
Denumirea părţii
Descrierea reţetei
componente a reţetei
Facultatea de Medicină veterinară
Clinicile veterinare
Calea Aradului 119, Tel: 256277118
Data......
Inscriptio (Antetul) Nr. reg. de consultaţii
Specie
Diagnostic
2cm pt.calcule
Nume si prenume deţinător

Adresă
Invocatio (Praepositio) Rp./
Designatio materiarum Penicilină crist. flac. a 400.000UI N III

(Ordinatio, Praescriptio) Streptomicină sulfat flac a 1g. N VI
Ser fiziologic x 10 ml fi. N IV
Subscriptio M. f. sol
Signatura (Instructio) et D.S. i.p. la vacă cu peritonită postoperatorie în intervenţie pe
nomen aegroti abdomen pentru prevenirea infecţiilor şi aderenţelor
'omen medici Semnătura şi parafa medicului
5.2.1. Reţete pentru forme medicamentoase redactate

în limba română
Pulberi Rp./
Reţetă simplă nedozată Salol 5,0
Rp./ Bismut subnitric 10,0
Sulfatiazol, pulv. 20,0 Răd. de Nalbă, pulv.
D.S. Ext. pudrări în plăgile operatorii. Apă distilată q.s. ut. f. boli
D.t.d. N. IV
Reţetă simplă divizată S. int. 2x1/zi la cal în gastroenterită
Rp./ Rp./
Benzoat de sodiu 30,0 Sulfadimidină 10,0
Div.p.aeq. N. VI Excipient q.s.
D.S. int. 2x1/zi la cal sau vacă în Div.p.aeq. N. XX
bronşite ut. f. massa pilularum
D.S. int. la oaie în stări infecţioase
Reţetă simplă dispensată
Rp./
Rp./ Frunze de Degeţel roşu pulv. 0,10
Benzoat de sodiu 3,0 Clorură de calciu 0,30
D.t.d. N. X Excipient q.s.
S. int. 2x1/zi ut. f. pilulae
D.t.d. N. IV
Reţetă compusă nedivizată S. int. 2x1/zi la câine cu ascită
Rp./ Comprimate și drajeuri
Tetraciclină, pulv. 4,0 Rp./
Suzotril, pulv. 40,0 Fenobarbital, compr. 0,10
M.f. pulv. D.t.d. N. V
D.S. ext. în plăgi operatorii S. int. 1/zi
Reţetă compusă divizată Rp./
Tetraciclină draj. a 0,250
Rp./ D.t.d. N. V
Sulfat de magneziu S. int. 4x1/zi
Sulfat de sodiu aa 200,0
Bicarbonat de sodiu 10,0 Capsule gelatinoase
M.f. pulv. Rp./
Div.p.aeq. N. X Ovizol caps. gelat. 0,150
D.S. int. 2x1/zi D.t.d. N. III
S. int. la berbec de 50 kg cu
Reţetă compusă dispensată
trichostrongilidoză
Rp./
Sulfat de magneziu Ovule (globule)
Sulfat de sodiu aa 20,0 Rp./
Bicarbonat de sodiu 1,0 Nitrofuran 5,0
M.f. pulv. Unt de cacao q.s.
D.t.d. N. X ut. f. ovule vaginale N. X
S. int. 2x1/zi D.S. ext. 3x1/zi la vacă în vaginită
Boluri Supozitoare rectale

Rp./
Hexacloretan 80,0 Rp./
Excipient q.s. Aminofenazonă, suppos. N. VI
ut. f. massa boli D.S. ext. 2x1/zi la câine febril
Div.p.aeq. N. VIII
D.S. int. 2x2/zi la tineretul bovin
Antibiotice flaconate Rp./
Anestezină, pulv. 0,05
Rp./ Unt de cacao q.s.
Propamicină flac. a 400.000U.I. N. IX M.f. suppos.
Apă distilată fiole a 10 ml N. III D.t.d. N. VI
D.S. inj. i.m. 3x1/zi timp de 3 zile la S. ext. 3x1/zi timp de 2 zile la câine
porc de 80 kg cu flegmon în proctită
Rp./
Unguente Rivanol 0,4
Rp./ Excip. gelat. q.s.
Clortetraciclină 3,0 ut. f. cereolus
Ung. simplu ad. 100,0 D.t.d. N. X
M.f. ung. S. ext. i. uterin la vacă post-fătare
D.S. ext.
Paste Electuarii
Rp./
Acid salicilic 2,0 Rp./
Oxid de zinc Acid acetil salicilic 2,0
Amidon aa 25,0 Răd. de Lemn dulce, pulv.
Vaselină ad. 50,0 Sirop simplu q.s. ut.f. elect.
M.f. ung. D.S. int. la porc.
D.S. ext.
Emplastre
Rp./
Oxid de plumb
Untură de porc
Ulei de floarea soarelui aa 30,0
Apă q.s.
M.f. emplastrum
D.S. Ext.
5.2.2. Reţete pe diferite afecţiuni la animale redactate

în limba latină şi română
În continuare sunt prezentate câteva exemple de reţete şi indicaţii terapeutice
redactate pe diferite grupuri de afecţiuni:
Afecțiuni ale pielii și mucoaselor
Rp./ Rp./
Kalii permanganici 0,50 Aethacridini lactici 0,1
Ac.borici ad 60,00 Buthyri cacao q.s.
M.f. pulv. ut.f. suppos.
Div.p.aeq. N. II D.t.d. N. VI
D.S. ext. după aviz S.ext. 3x1/zi la câine, în inflamaţii ale
Se dizolvă un pachet într-un litru de apă. Se rectului şi în adenită circumanală
foloseşte pentru irigaţii ale mucoaselor (bucală, Rp./
nazală, vaginală) sau fistule şi plăgi. Zinci oxydati 50,0
Rp./ Zinci chlorati 5,0
Jodi 1,0 Aq. destill. 50,0
Kalii iodati 3,0 M.f. pasta
M.f. sol. D.S. ext. sub formă de strat subţire, prin
D.S. ext. pt. badijonarea mucoaselor pensulare (va apare o crustă
bucale (stomatite ulceroase, pseudo- impermeabilă, antiseptică, care va
membrane), cervicale (cervicite) înlocui pansamentul)
Rp./ Rp./
Natrii tetraborici 7,0 Cera flavae
Glyceroli ad 30,0 Cetacei aa 40,0
M.f. sol. Ol. Lini 30,0
D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei Aq. destill. ad 50,0
bucale stomatite M.f. linimentum
Rp./ D.S. ext. în dermatită, arsuri
Methyleni coerulei 0,5 Rp./
Glyceroli 5,0 Jodoformi 10,0
Aq. destill. ad 15,0 Zinci gelatinati ad 100,0
D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei M.f. gelatinae
bucale, faringiene sau vaginale D.S. ext. pe plăgi sub formă călduţă
Rp./ (după topire) în strat subţire pe plăgi,
Aethacridini lactici 0,2 inflamaţii ale pielii, eczeme, formând o
Aluminii sulfurici 10,0 peliculă antiseptică.
Aq. destill. ad 200,0 Explicație:
M.f. sol. Gelatina zincată este formată din:
- 10 g oxid de zinc;
D.S. ext. câte o linguriţă la un litru apă - 20 g gelatină;
distilată, pt. spălături de mucoase - 30 g glicerină;
Rp./ - 40 g apă.
Aethacridini lactici 0,15 Rp./
Anesthezini 3,00 Zinci oxydati
Glyceroli ad 30,0 Amyli
M.f. sol. Talci aa 10,0
D.S. ext. pt. badijonarea mucoasei M.f. pulv.
rectale,vaginale sau uterine în prolaps, D.S. ext. prin pudrare (în dermatitele
înainte de repunere umede)
Rp./ Rp./
Benzocaini 0,05 Zinci oxydati
Ammonii ichtyosilfonici 0,20 Talci aa 20,0
Buthyri cacao q.s.
Alcoholi diluti
ut.f. suppos.
D.t.d. N. VI Glyceroli aa 10,0
S. ext. 3x1/zi la câine, în inflamaţii ale Aetherolei Menthae gtts X
Rectului Sol. ac. borici 3% 40,0
Rp./ M.f. suspensie
Zinci oxydati D.S. ext. (otită medie, urticarie, eczemă
Talci aa 20,0 acută)
Vaselini albi ad 100,0 Rp./
M.f. pasta Bismuthi subgallici 3,0
D.S. ext. (eczemă uscată, dermatite) Zinci oxydati 27,0
Rp./ Talci
Bismuthi subgallici 10,0 Amyli aa 34,0
Zinci oxydati M.f. pulv.
Talci aa 25,0 D.S. ext. pt. pudrări (eczemă umedă)
Ol. Lini Rp./
Ung. alcoholi lanae aa 20,0 Tanini
M.f. pasta Bismuthi subnitrici
D.S. ext. în eczeme, dermatite Amyli aa 10,0
Rp./ M.f. pulv.
Zinci oxydati 0,5 D.S. ext. pt. pudrări (dermatită şi
Ung. simplicis ad 50,0 eczemă umedă, arsuri)
M.f. ung.
D.S.ext. (dermatite, eczemă uscată, Rp./
paracheratoză la viţei, purcei) Picis Juniperi 10,0
Rp./ Ac. salicylici
Zinci oxydati Camphorae
Talci aa 5,0 Sulfuris aa 1,0
Vaselini albi ad 100,0 Zinci oxydati 20,0
M.f. ung. Vaselini 30,0
D.S.ext. (eczemă uscată, seboree, M.f. ung.
dermatită) D.S. ext. (eczemă uscată)
Rp./ Rp./
Zinci oxydati Zinci oxydati 10,0
Talci aa 25,0 Ichtioli 20,0
Glyceroli 12,5 Adepis suilli benzoinati 100,0
Aq. destill. ad 100,0 M.f. ung.
M.f. susp. D.S. ext. în dermatoze uscate
D.S. ext. (eczemă uscată, dermatite)
Rp./ Rp./
Zinci oxydati Picis liquidae 1,0
Magnezii carbonici aa 20,0 Ac. salicylici
Bolus albae 15,0 Sulfathiazoli aa 2,0
Amyli titrici 20,0 Tanoformii
M.f. pulv. Zinci oxydati aa 5,0
D.S. ext. pt. pudraj în eczemă umedă Vaselini 30,0
Rp./ Rp./
Talci Ammoni ichtyosulfonici 5,0
Zinci oxydati aa 50,0 Zinci oxydati
Aq. destill. Talci aa 20,0
Glyceroli aa 100,0 Glyceroli 15,0
M.f. mixturae Aq. destill. ad 100,0
D.S.ext. după aviz în dermatite şi M.f. susp.
dermatoze D.S. ext. (eczeme şi dermatite acute)
Rp./ M.f. ung.
Aquae calcis D.S. ext. (eczemă uscată)
Ol. Helianthi aa 100,0 Rp./
M.f. linimentum Phenoli off. 0,50
D.S. ext. în arsuri Cocaini chlorhydrici
Rp./ Mentholi aa 0,30
Sol. iodi spirituosae Glycerini 20,0
Glyceroli aa 25,0 M.D.S. ext., pentru badijonări, la cal,
M.f. sol. pe mucoase
D.S. ext. pt. badijonări, în Rp./
difterovariolă Phenoli off. 10,0
aviară Ol. Thimi gtts. XX
Rp./ Glycerini 100,0
Natrii carbonici 2,0 M.D.S. ext., câte 2-3 linguri la 1 litru
Alcoholi 15,0 apă, pt. spălături în gură la cal
Glycerini 10,0 Rp./
Aq. destill. 100,0 Ac. lactici 10,0
M.f. sol. Aq. destill. 1.000,0
D.S. ext., pt. badijonări în urechea M.f. sol.
externă, pt. dizolvarea crustelor care întreţin D.S. ext. pt. spălături, o dată pe zi, în
iritaţia şi pruritul în catarul auricular vaginită granuloasă
Rp./
Rp./ Ac. borici 1,0
Aquae calcis Aq. destill. steril. 20,0
Zinci oxydati aa 20,0 M.f. sol.
Ol. olivarum D.S. ext. pt. instilaţii în ochi, de 2-3
Vaselini aa 50,0 ori/zi,în conjunctivită catarală
M.f. ung. Rp./
D.S. ext., pt. uncţiuni în arsuri Ac. borici
Rp./ Cocaini chlorhydrici aa 0,1
Ac. borici 10,0 Adrenalini sol. ‰ 1,0 ml
Talci Vaselini albae 10,0
Zinci oxydati aa 25,0 M.f. ung.
M.f. pulv. D.S. ext. pt. aplicaţii în ochi la câine,
D.S. ext. pt. pudraj, la câine, în eczemă după indicaţii, în cherato-conjunctivită
Rp./ Rp./
Ac. borici 20,0 Ac. borici 0,5
Aq. destill. 10,0 Ac. tannici 0,3
Glycerini 90,0 Aq. destill. 10,0
M.f. sol. M.f. sol.
D.S. ext. diluat cu 100 ml apă, pentru D.S. ext. pt. instilaţii de 2-3 ori/zi în
badijonarea mucoasei vaginale ochi, la câine, în conjunctivită
Rp./ Rp./
Linimenti calci 20,0 Ac. borici 4,0
Zinci oxydati Glycerini 25,0
Talci aa 10,0 Vaselini 50,0
Lanolini M.f. ung.
Vaselini aa 50,0 D.S. ext. uncţiuni la câine, în eczemă
M.f. ung. Rp./
D.S. ext., pt. uncţiuni, o dată sau de Ac. picrici 5,0
două ori/zi, în arsuri Ac. borici 25,0
Rp./ Sulfathiasoli 50,0
Thymoli 0,5 M.f. pulv.
Resorcini 1,0 D.S. ext., pt. pudraj (în eczemă)
Alcoholi ad 100,0 Rp./
M.f. sol. Thymoli
D.S. ext., pt. badijonări o dată la 2 zile, Mentholi aa 1,0
în eczemă Vaselini ad 100,0
Rp./ M.f. ung.
Betanaphtoli 5,0 D.S. ext. pt. uncţiuni în plăgile prin
Glycerini 50,0 arsuri
M.f. sol. Rp./
D.S. ext., pt. badijonări o dată la 2 zile, Ac. picrici 1,0
în eczemă Aq. destill. ad 100,0
Rp./ M.f. sol.
Thymoli 1,0 D.S. ext., pt. badijonări, o dată pe zi, în
T-rae Eucalypti 10,0 eczemă pruriginoasă
Alcoholi 100,0 Rp./
M.f. sol. Thymoli
D.S. ext. pt. badijonări o dată pe zi Mentholi aa 100,0
(seara), în pruritul cutanat M.f. sol.
Rp./ D.S. ext. pt. badijonări, o dată pe zi
Betanaphtoli 1,0 (seara), în prurit cutanat
Ol. olivari 50,0 Rp./
M.D.S. pt. uncţiuni în favus Oxytetracilcini pulv. 1,0
Rp./ Hydrocortisoni acetylati 0,05
Pioctanini pulv. 1,0 Adipis lanae anhydrici
Anesthesini pulv. 0,25 Vaselini albi aa 10,0
Glyceroli M.f. ung.
Alcoholi dil. aa 25,0 D.S. ext. în eczemă periorbitară la câine
M.f. sol. Rp./
D.S. ext. pe plăgi atone Oxytetraciclini pulv. 150,0
Rp./ Sulfanilamidi 5,0
T-rae iodi 10,0 M.f. pulv.
Acidi carbolici D.S. ext. pe plagă operatorie
Chlorali hydrati aa 5,0 Rp./
M.D.S. ext. pentru fricţiunea locului şi Talci
în jur de tricofiţii. Zinci oxydati aa 50,0
Rp./ Glyceroli
T-rae iodi 40,0 Alcoholi
Guajacoli 4,0 Aq. destill. aa 100,0
M.D.S. ext. pentru fricţiuni 1 dată la M.f. mixturae
2 zile (în molete şi vezigoane) D.S. ext. pt. badijonări de 2-3 ori/zi
Rp./ Rp./
Kalii iodati 10,0 Picis Juniperi 10,0
D.t.d. N. X Ac. salicylici
S. int. câte un pachet pe zi la vacă (în Camphorae
actinobaciloză până la iodism) Sulfuris aa 1,0
Rp./ Zinci oxydati 20,0
Tincturae iodi 5,0 Vaselini 30,0
Laudani Syndehami gtts. XXX M.f. ung.
Glycerinae D.S. ext.
Adipis lanae aa 15,0
M.f. ungv. Rp./
D.S. ext. pentru uncţiuni (în eczeme Picis liquidae 1,0
pruriginoase şi dermatite parazitare). Ac. salicylici
Rp./ Sulfathiazoli aa 2,0
Ichtyoli 2,0 Tanoformii
Dermatoli 4,0 Zinci oxydati aa 5,0
Vaselini Albae 30,0 Vaselini 30,0
M.f. ungv. M.f. ung.
D.S. ext pentru aplicaţii în eczeme D.S. ext.
umede Rp./
Rp./ Iodi puri 5,0
Acidi picronitrici 5,0 Kalii iodati 10,0
Alcoholi 65° 50,0 Vaselini albae 25,0
Aqae. Destill. 450,0 M.f. ungv.
M.f. sol. ex tempore D.S. ext. pentru o singură fricţiune (în
D.S. ext. în arsuri, opăreli cazul unor inflamaţii cronice la mânji
Rp./ sau la alte animale tinere în loc de
Creolini 10,0 vezicătoare)
Vaselini 90,0
M.f. ung. Rp./
D.S. ext. o dată pe zi (în trichorexis Creolini 20,0
nodosa) Sulfuris precipitati 10,0
Rp./ Picis liquidae 100,0
Hydrargyri bichlorati 10,0 M.f. ung.
Acidi hydrochlorici 10,0 D.S. ext. pt. uncţiuni, în panariţiu
Aquae destill. 1000,0
Rp./
M.f. sol.
Creolini 5,0
D.S. ext. ca dezinfectant
Picis liquidae
Rp./
Saponis viridis aa 50,0
Bismuthi galici basici 2,0
M.f. ung.
Zinci oxidati 2,0
D.S. ext. pt. uncţiuni o dată la două
Adipis lanae 8,0
zile, în herpes
Vaselinae albae 8,0
M.f.ungv. Rp./
D.S. ext. în aplicaţii în dermatite Creolini
Rp./ Balsami peruviani aa 5,0
Guajacoli 1,0 Alcoholi ad 100,0
Olei Olivari 20,0 M.f. sol.
M.F. sol. D.S. ext. pt. badijonări o dată/zi, timp
D.S. ext. spre a se aplica pe plăgile de 4-5 zile în demodecie
provenite în urma arsurilor
Rp./ Rp./
Picis liquidae Naphtalini pulv. 15,0
Formalini Acidi borici 25,0
Olei vaselini aa 25,0 Mf. Pulvis
M.D.S. ext. pentru aplicaţii în dermatita D.S. ext. pentru a se aplica după
necrobacilară operaţii septice pe copite, ongloane
Afecţiuni podale
Rp./ Rp./
Sulfathiazoli pulv. 10,0 Creolini 250,0
Adipis lanae 20,0 D.S. ext. pt. băi de copită, o dată pe zi
Vaselini ad. 100,0 câte 30 de minute, emulsionat în 5 litri apă
M.f. ung. caldă (în pododermatită)
D.S. ext. sub formă de pansament, în Rp./
afecţiuni podale Oxytetraciclini 1,0
Rp./ Sulfathiazoli pulv.
Picis liquidae Zinci oxadati aa 5,0
Axungiae suillis aa 100,0 Adipis lanae anhydrici 20,0
Cerae flavae 100,0 Vaselini flavi ad. 100,0
M.f. ungv. M.f. ung.
D.S. ext. pentru a se aplica pe copite, D.S. ext. în afecţiuni podale
unghii cu crevase
Antidiareice
Rp./
Benzonaphtoli 0,2
Magneziae ustae 0,5
Carbonis medicinalis 5,0
D.t.d. N. XII
S. int. câte un pachet/zi la câine, ca
antiseptic intestinal şi antidiareic
Antiparazitare
Rp./ Rp./
Thiabendazoli pulv. 20,0 Phenoli off. 10,0
Excipiens q.s. Spiritus vini 90,0
ut.f. massa boli Aq. destill. 900,0
Div.p.aeq. N. V M.D.S. ext., după indicaţii, ca
S. int. câte un bol la 5 oi cu strongiloză antipruriginos
Rp./ Rp./
Kalii carbonicii 5,0 Phenoli off. 20,0
Sulfuris sublimati 10,0 Camphorae 50,0
Aq. destill. 5,0 Ol. olivarum 100,0
Adipis suilli (axungia) 35,0 M.D.S. ext., pt. uncţiuni la cal, în
M.f. ung. dermatite parazitare
D.S. ext., după indicaţii, în scabie Rp./
Rp./ Iodi metaloidici 1,0
Phenoli crist. Kalii iodati 3,0
T-rae iodi Betanaphtoli 5,0
Clorali hydrati aa 25,0 Alcoholi 95° 10,0
M.D.S. ext., pt. badijonări în tricofiţie Vaselini albae 100,0
Rp./ Rp./
Natrii carbonici 15,0 Betanaphtoli 2,0
Calcariae ustae 5,0 Amyli titrici 10,0
Aq. destill. 200,0 Vaselini
M.f. sol. Lanolini aa 25,0
D.S. ext., după indicaţii, în dermatite M.f. ung.
parazitare şi dermatomicoze D.S. ext., pt. uncţiuni o dată la 5 zile, în
Rp./ Rp./
Natrii carbonici 5,0 Sulfuris sublimati dep
Aquqe calcii 20,0 Oleii lini aa 100,0
Ol. Helinanthi 50,0 Saponis viridis
Aq. destill. 100,0 Vaselini aa 200,0
M.f. sol. M.f. ungv.
D.S. ext. pt. uncţiuni, în dermatite D.S. ext. se vor fricţiona zilnic
parazitare şi micotice regiunile afectate ale pielii (corioptoză)
M.f. ungv dermatomicoze
D.S. ext. în tricofiţii
Ariceală
Rp./ Rp./
Ammonii ichtyosulfonici 1,0 Cupri acetici 5,0
Ac. salicylici 2,0 Tanoformi 10,0
Sulfathiyzoli pulv. 3,0 Picis cadi 20,0
Tanoformi 6,0 Vaselini
Zinci oxydati 8,0 M.f. ung.
Vaselini ad. 50,0 D.S. ext. pt. uncţiuni (ariceală)
M.f. ung. Rp./
D.S. ext. în ariceală la cal Methylrosanilinii chlorati 1,0
Rp./ (Pyoctanini coerulei)
Ammonii ichtyosulfonici 5,0 Aq. destill. ad. 100,0
Tanoformi M.f. sol.
Zinci oxydati aa 10,0 D.S. ext. pt. uncţiuni (ariceală)
Vaselini 60,0 Rp./
M.f. ung. Nitrofurali 0,5
D.S. ext. pt. uncţiuni la două zile Magnesii sulfurici sicatti 10,0
Rp./ Sachari lactis ad. 100,0
M.f. pulv.
Methylrosanilinii chlorati 1,0
D.S. ext. (ariceală)
Alcoholi diluti 40° ad. 100,0
M.f. sol.
D.S. ext. (ariceală)
Arsură de var
Rp./
Ac. acetici 2,5
Natrii acetici 3,0
Natrii chlorati 4,5
Aq. destill. ad. 1.000,0
M.f. sol.
D.S. ext. pt. spălături oculare, în arsură
cu var
Blefarită
Rp./ Rp./
Ammonii ichtyosulfonici 1,0 Sulfathiazoli pulv. 1,0
Zinci oxydati 2,0 Methyleni coerulei 0,1
Adipis lanae anhydrici Adipis lanae anhydrici
Vaselini albi aa 10,0 Vaselini albi aa 10,0
M.f. ung. M.f. ung.
D.S. ext. pe pleoape în blefarită D.S. ext. în blefaro-conjunctivită
purulentă
Bronhopneumonie
Rp./ Rp./
Inf. specii pectorale 6,0/150,0 Codeini hydrochlorici 0,2
Benzoat de sodiu 4,0 Sirupi simplicis 20,0
Sirop de balsam de Tolu Aq. destill. q.s. ad 100,0
Sirop de codeină aa 30,0 M.f. sol.
M.f. mixtură D.S. int. 3 x 1 linguriţe / zi la câine
D.S. int. câte 2 linguri/zi la câine (calmant al tusei)
Rp./ Rp./
Decocţie de Radix Ipeca 0,3/150,0 Codeini hydrochlorici 0,2
Benzoat de sodiu Tinct. Belladonnae 4,5
Apă de Migdale amare aa 2,0 Sirupi simplicis ad 100,0
Sirop de codeină M.f. sol.
Sirop de balsam de Tolu D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la câine
Sirop simplu aa 25,0 (calmant al tusei)
M.D.S. int. 3x1 linguriţe/zi Rp./
Rp./ Codeini fosforici 0,1
Inf. Rad. Ipecacuanhae 0,30/140,0 Natrii benzoici 3,0
Natrii benzoici 3,0 Sirupi simplicis 20,0
Sirupi codeini 20,0 Aq. destill. ad 100,0
M.D.S. int. 3x1 linguri/zi la câine M.f. sol.
Rp./ D.S. int. 3x1 linguriţe / zi la câine
Pulv. Doweri 0,03 (calmant al tusei şi expectorant)
Stibii sulfurati aurantiaci 0,1 Rp./
Sacchari albi 0,5 Codeini phosphorici 0,05
M.f. pulv. Sacchari 0,3
D.t.d. N. XII M.f. pulv.
S. int. 3x1/zi la câine cu bronşită D.t.d. N. IX
Rp./ S. int. 3x1/zi la câine
Inf. Rad. Ipecacuanhae 0,30/140,0 Rp./
Natrii benzoici 3,0 Pneumosept fiole a 10 ml N. V
Sirupi codeini 20,0 D.S. ext. câte 1-2/zi în inj. i.m. la vacă
M.D.S. int. 3x1 linguri/zi la câine cu Rp./
bronşită Pentetrazol fiole a 10 ml N. V
D.S. ext. 3 fiole/zi s.c. la vacă
Rp./
Rp./
Inf. Rad. Ipecacuanhae 1,0/150,0
Nicetamida fiole a 5 ml N. V
Sirupi Althaeae 20,0
D.S. ext. 2 fiole/zi în inj. i.m. la cal sau
M.D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la câine cu vacă la câine mare o fiolă/zi
bronşită
Rp./ Rp./
Natrii benzoici 30,0 Coffeini natrii benzoici 25% fi. a 1ml
Div.p.aeq. N. VI N.V
D.S. int. 2x1/zi la viţei cu bronşită D.S. ext. în inj. s.c. la câine, porc 1 fi/zi
Rp./ Rp./
Decoct Radicis Primullae 6,0/200,0 Natrii benzoici 10,0
D.S. int. 3x1 linguri/zi îndulcit cu puţin Sirupi codeini 20,0
zahăr, la câine Sirupi balsami tolutani 30,0
Sirupi gumi arabici 30,0
M.D.S. int. câte o linguriţă/zi la câine
Bronşite acute
Rp./ Rp./
Decocti Primulae Radicis 4,0 Aminophenazoni 2,0
ad colaturam 150,0 Phenobarbitali natrici 0,2
Sirupi simplicis 50,0 Ephedrini hydrochloridi
Rp./ Codeini phosphatis aa 0,05
Inf. species Pectoralis 9,0/150,0 Sirupi kalii guiacolsulfonatis 30,0
D.S. int. 3x1 linguri/zi îndulcit cu puţin Aq. destill. ad. gtts. 100,0
zahăr, la câine în bronşită M.f. sol.
Rp./ D.S. 3x1 linguriţe/zi la viţel
Decoct Radicis Primullae 6,0/200,0 Rp./
D.S. int. 3x1 linguri/zi îndulcit cu puţin Amynophenazoni 0,2
zahăr, la câine, în bronşită Butyri cacao q.s.
Rp./ ut.f. sup.
Infusio Ipecacuanhae Radici 0,3/100,0 D.S. int., rectal 2x1/zi, la câine cu stare
Phenazoni 0,40 febrilă
Natrii benzoatis 1,0 Rp./
Sirupi aurantii corticis gtts. 80,0 Natrii benzoatis 6,0
M.f. sol. Tinct. Aconiti gtts. XX
D.S. int. 1-3 linguri/zi la viţel, mânz, Aq. Amigdalarum amarum 3,0
tineret bovin Sirupi Balsami Tolutani
Rp./ Sirupi codeini aa 50,0
Macerati Altheae radicis 3,0/120,0
Aq. destill. ad 150,0
Natrii benzoatis 2,0
Ammonii chloridi M.f. sol.
Sol. ammonii chloridi anisata aa 1,5 D.S. int. 3x1 (2x1) linguri/zi la viţel,
Sirupi auratiorum 20,0 mânz; int. 3x1 linguriţe/zi la câine
M.f. sol. Rp./
D.S. int. 3x2 linguriţe/zi la viţel, mânz; Codeini phosphatis 0,10
int. 3x1 linguriţe/zi la tineret suin Natrii benzoatis 1,5
Rp./ Aq. destill. 10,0
Macerati Altheae radicis 2,0/70,0 Extracti Thymi fluidis 1,0
T-rae Belladonnae gtts X Sol. ammonii chlorati anisati 0,5
Liquor ammonii chloridi anisati 1,0 Sirupi tiocoli 50,0
Extracti Thymi fluidi 100,0
Sirupi simplicis 35,0
M.f. sol.
D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel, mânz, M.f. sol.
porc D.S. int. 3x1 linguriţe/zi
Rp./ Rp./
T-rae Ipecacuanhae Kalii iodati 1,0
Natrii benzoatis aa 2,0 Extracti Belladonnae
Extracti Belladonnae 0,075 Ephedrini hydrochloridi aa 0,10
Miofilin 0,8 Liquor ammonii anisati gtts 2,0
Liquor ammonii chloridi anisati 1,0 Sirupi simplicis gtts 20,0
Sirupi thiocoli ad gtts. 200,0 Aq. destill. q.s. ad gtts 100,0
Aq. destill. gtts 70,0 M.f. sol.
M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel, mânz,
D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel, mânz porc
Rp./ Rp./
Decocti Primulae radicis 5,0/150,0 Ephedrini hydrochloridi
T-rae Ipecacuanhae 3,0 Codeini phosphatis aa 0,10
Natrii benzoatis 2,0 Sirupi kalii guaicosulfonitis 100,0
Sirupi codeini 20,0
M.f. sol.
M.f. sol.
D.S. int. 2x2 linguriţe/zi la viţel
D.S. int. 3x1-2 linguriţe/zi la viţel,
mânz, porc
Bronşită (la cal)
Rp./ Rp./
Kermes mineral 80,0 Stibii sulfurati rubri 36,0
Pulv. fol. Belladonnae 40,0 Natrium bicarbonici 24,0
M.Div.p.aeq. N. X Fol. Belladonnae pulv. 12,0
D.S. int. 1 dată /zi, la cal 10-25 g/zi la M.f. pulv.
bovine,5-15 g/zi la cabaline (fracţionat) Div.p.aeq. N. VI
Rp./ D.S. int. 2x1/zi la cal cu bronşită
Stibii sulfurati rubri 100,0 Rp./
Natrii chlorati 150,0 Kermes mineral 10-20 g
Fructus Juniperi pulv. 150,0 (Stibii sulfuratii rubri)
M.f. pulv. Iodură de potasiu 5-15 g
D.S. int. 3x1 linguri/zi l cal în M.D.S. int. o dată în electuar la cal
concentrate (uruieli)
Colaps
Rp./ Rp./
Desoxycorticosteroni 1% fi. 1ml N.V Adrenalini sol. 1/1.000 fi. a 1 ml N.V
D.S. ext. pt. inj. i.m. câte 1-2 fiole/zi la D.S. ext. (se va dilua cu 10 ml apă
viţel distilată; se va injecta i.v. la viţel)
Rp./ Rp./
Hidrocortizoni sol. 2,5% fi.x 1ml N. V Coffeini natrii benzoici sol. 25%
D.S. ext. pt. injecţii i.m. câte 1-2 fiole / fi. a 5 ml N. II
zi la viţel D.S. ext. în inj. s.c. câte 1-2 ml la viţel
Calculoze
Rp./
Ac. citrici (monohidratat) 32,35
Magnesii oxydati 3,84
Natrii carbonici 4,37
Aq. destill. q.s. sol. 1.000,0
M.f. sol.
D.S. int., după indicaţii, calculoză
renală (calculi fosfatici)
Conjunctivite şi alte afecţiuni oculare

Rp./
Rp./
Acidi borici 0,5
Natrii borici 0,1
Adrenalini sol. 1‰ gtts X
Zinci sulfurici 0,5
M.f. sol.
Aq. destill. 500,0
D.S. ext. pt. instilaţii în ochi, de două
M.f. sol. sterilisetur
ori/zi, câte 5-6 picături, la câine în
D.S. ext. pt. instilaţii în ochi în
conjunctivită
conjunctivită cronică
Rp./
Rp./
Protargoli 0,2
Hydrargiri oxidati flavi 1,5
Aq. destill. 10,0
Adipis lanae 15,0
M.f. sol.
Vaselinae albae 15,0
D.S. ext. câte 2-3 picături în ochi, o
M.f. ungv.
dată pe zi, seara, în conjunctivită
D.S. ext. colir moale
Rp./
Rp./
Hydrargyri praecepitati flavi 0,2
Natrii borici 0,3
Vaselinae 20,0
Acidi tanici 0,5
M.f. ung.
Aq. destill 50,0
D.S. ext. pt. administrat în ochi la cal, o
M.f. sterilisetur
dată pe zi, în panoftalmie
D.S. ext. câte 3-5 picături în ochi, o
Rp./
dată pe zi, dimineaţa, în conjunctivită
Iodoformi 0,25
Rp./
Vaselinae albae 5,0
Acidi borici
M.F. ungv.
Sacchari pulv. aa 100,0
D.S.ext. pentru aplicat în sacul
M.D.S. ext. pt. insuflat în ochi, o dată
conjunctival (colir moale în leziuni
pe zi în cheratită
corneene)
Dermatite
Rp./ Rp./
Natrii carbonici 10,0 Betanaphtoli 5,0
Aquae calcii 30,0 Alcoholi ad. 100,0
Ol. Helinathi 50,0 M.f. sol.
Lanolini D.S. ext., pt. badijonări în dermatită
Vaselini aa 100,0 seboreică
M.f. ung. Rp./
D.S. ext. pt. uncţiuni, o dată pe zi la Betanaphtoli 5,0
locul dureros, în dermatite Sulfuris precipitati 10,0
Rp./ Vaselini
Phenoli off. 1,0 Lanolini
Ac. salicilici 1,25 M.f. ung.
Ac. tartrici 2,0 D.S. ext., pt. uncţiuni o dată la 3-4 zile,
Glycerini amyli 60,0 în acnee
M.D.S. ext., după indicaţii, în dermatite
Dezinfecţii
Rp./
Creolini 50,0
Aquae 1.000,0
M.f. emulsie
D.S. ext. pt. dezinfecţie
Dispepsie
Rp./ Rp./
Ac. chlorhydrici gtts. LX Ac. hydrochlorici diluti 4,0
Pepsini 4,0 Prepsini
Aq. destill. 100,0 Calcii gluconatis aa gtts 2,0
M.D.S. ext. câte o linguriţă zilnic, la Complex B a 2ml amp. N. II
câine, în dispepsie Acidi ascorbici gtts 10,0
Rp./ Sirupi simplicis ad 200,0
Ac. chlorhydrici 10,0 -15,0 M.f. sol.
D.S. int. o dată pe zi la cal, într-o D.S. int. 3x1 linguriţe/zi înainte de
găleată de apă, în dispepsie. furajare la viţel; int. 3x1 linguriţe/zi la
Rp./ porc adult
Natrii carbonici 10,0 Rp./
Natrii chlorati Liquor kalii carbonici
Natrii bicarbonici aa 50,0 Sirupi simplicis aa 25,0
Natrii sulfurici 300,0 Aq. destill. 250,0
D.t.d. N. II M.f. sol.
S. int. câte un pachet pe zi la cal, ca D.S. int., 2-3 linguriţe/zi la câine, ca
diuretic, resorbtiv, antiacid antiacid şi diuretic
Rp./ Rp./
Natrii carbonici 20,0 Liquor kalii carbonici
Natrii bicarbonici 50,0 Natrii bicarbonici aa 10,0
Magnesii sulfurici Sirupi simplicis 50,0
Natrii sulfurici aa 200,0 Aq. destill. 200,0
D.t.d. N. II M.f. sol.
S. int. câte un pachet pe zi la cal, ca D.S. int. câte 2-3 linguri/zi la câine, ca
diuretic, resorbtiv şi antiacid diuretic, resorbtiv şi antiacid.
Diuretice
Rp./
Hydragyri chlorati mitae 5,0
Liquer kalii carbonici 50,0
Natrii bicarbonici 10,0
Aq. destill. 250,0
M.f. sol.
D.S. int., câte 2-3 linguri /zi ca diuretic
Endometrită
Rp./ Rp./
Iodi 1,0 Sulfathiazoli pulv.
Kalii iodati 2,0 Sulfacetamidi pulv.
Aq. destill. ad. 300,0 Sulfamidini pulv. aa 10,0
M.f. sol. Carbo medicinalis 50,0
D.S. intrauterin în endometrită M.f. pulv.
D.S. ext. în administrări intrauterine,
după retenţie placentară
Faringite
Rp./ Rp./
Tripedin flac a 1.200.000 U.I. N. VI Streptomicini flac. a 1,0 N. III
D.S. ext. i.m. la cal câte 2/zi în ser D.S. ext. după aviz câte 1 flac./zi în ser
Fiziologic fiziologic i.m. la porc de 60 kg
Rp./
Natrii benzoici 30,0
Div.p.aeq. N. VI
D.S. int. 2x1/zi la cal sau la vacă
Se mai pot utiliza: pensulaţii cu tinctură de iod,
unguent vezicant, inhalaţii cu crezoli, alifia iodată, în
caz de febră, antibiotice, fluidifiante ale secreţilor
faringiene.
Gastrite
Rp./
Potio Riveri 100,0
D.S. int., câte 3-4 linguriţe/zi, la câine,
în gastrite
Soluţie alcalină:
Natrii bicarbonici 4p
Sirupi simplicis 15 p
Aq. destill. 81 p
M.f. sol.
D.S. int.
Soluţie acidă
Ac. citrici 3p
Sirupi citrici 15 p
Aq. destill. 82 p
M.f. sol.
D.S. int.
Se va administra la câine, câte o
linguriţă din fiecare soluţie, repetat de
3-4 ori pe zi în gastrite şi vomă
Gastroenterite
Rp./ Rp./
Carbonis medicinalis T-rae Opii simplicis 40,0
Bolus albae aa 15,0 Ac. tanici 50,0
M.f. pulv. Inf. Foliae Menthae 20,0/500,0
D.t.d. N. VI M.D.S. int., jumătate în prima zi, restul
S. int. 2x1/zi la vacă în ziua următoare, la vacă
Rp./
Tannalbini 10,0 Rp./
Bismuthi subnitrici 5,0 T-rae Opii simplicis 30,0
Carbonis animalis 100,0 Gummi arabici 10,0
M.f. pulv. M.D.S. int. câte 3-4 linguri/zi la câine
D.t.d. N. VI
S. int. câte un pachet/zi la cal, în Rp./
enterită catarală Natrii citrici 1,0
Rp./ Magnesii chlorati 0,3
Tannalbini 8,0 Calcii chlorati 0,5
Magnesii carbonici 15,0 Aq. destill. ad. 1.000,0
Radicis Althaeae 50,0 M.D.S. ext. pt. inj. i.v., la viţei în prima
M.f. pulv zi 1.000 ml în perfuzie sau în mai multe
D.t.d. N. VI reprize, iar în ziua a IIa şi a IIIa câte
S. int. câte un pachet/zi în concentrate 500 ml
la porc, în enterită
Rp./ Rp./
Tannoformi Natrii chlorati 5,5
Bismuti subnitrici aa 50,0 Magnesii chlorati 0,3
Carbonis medicinalis 1.000,0 Calcii chlorati 0,3
M.f. pulv. Natrii acetici 5,0
Div.p.aeq. N. X Kalii acetati 5,0
D.S. int. 3x1/zi în concentrate, la vacă Natrii citrici 0,8
(enterite) Aq. destill. ad. 1.000,0
Rp./ M.D.S. ext. pt. inj. i.v. câte 1.000 ml în
Nitrofurantoină compr. a 0,1 N. XXX prima zi şi câte 500 ml în ziua a 2-a şi a
D.S. int. 4x1/zi la viţel 3-a
Rp./ Rp./
Furaxon pulvis 100,0 Carbosal 20,0
D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel Div.p.aeq. N. X
Rp./ D.S. ext. câte 1-2 plicuri/zi la viţel
Saprosan drajeuri a 0,50 N. XX Rp./
D.S. int. 3x1/zi la viţel, 4-5 zile Carbonis Tilliae 20,0
Div.p.aeq. N. X
Rp./ D.S. int. câte 1-2 plicuri/zi la viţel
Calcii lactatis Rp./
Calcii carbonatis Antidiareic 30,0
Calcii phosphatis D.S. int. la viţel o dată sub formă de
Magnesii subcarbonatis aa 100,0 suspensie (breuvaj)*
M.f. pulv. *Antidiareicul este format din: cărbune medicinal
D.S. int. 3x1 linguriţe pe zi la viţel; 3x1 60,0; caolin; carbonat de calciu aa 20,0
vârf de cuţit la purcel, în enterite acute Rp./
Furazolidonă compr. a 0,1 N. XXX
Rp./ D.S. int. 4x1/zi la viţel
Natrii bicarbonici 50,0
Natrii sulfurici 300,0 Rp./
Extracta Aloe 10,0 Ac. chlorhydrici diluti
Radicis Rhei 60,0 Tincturae Gentianae aa 100,0
Farinae secalinae q.s. M.D.S. int., câte 1-2 linguri/zi la cal, în
M.f. boli dispepsie sau ca digestiv amar
D.t.d. N. III
S. int. câte 1/zi, la cal, în gastroenterită Rp./
Ac. chlorhydrici diluti 50,0
Rp./ T-rae Strychni
Ac. chlorhydrici diluti 200,0 T-rae Alloe aa 50,0
T-rae Veratri T-rae Gentianae 100,0
Spiritus vini aa 5,0 M.D.S. int., câte 2-3 linguri/zi la cal, ca
M.D.S. int., câte 2-3 linguri de două ori eupeptic
pe zi, la cal, în gastroenterită cu stare
febrilă Rp./
Rp./ Ac. lactici 1,0
Ac. sulfurici diluti Siropi chlorali
Ferri sulfurici aa 142,0 Sirupi simplicis aa 25,0
Aq. destill. 564,0 Aq. destill. 150,0
M.f. sol. M.f. sol.
D.S. int. câte 30,0 zilnic în 500 ml apă, D.S. int., câte 2-3 linguriţe/zi la câine,
în enterita paratuberculoasă a vacilor în gastroenterită
Rp./ Rp./
Ac. chlorhydrici 2,0 Potio Rivieri 100,0
T-rae Gentianae Aq. chloroformii 50,0
T-rae Absinthi aa 5,0 Ac. lactici 2,0
Aq. destill. ad. 200,0 M.f. sol.
M.f. sol. D.S. int. câte 2-3 linguriţe/zi, la câine,
D.S. int., câte 2-3 linguriţe/zi la câine în gastroenterită
Rp./
Rp./ Aquae calcis 100,0
Ac. hydrochlorici 0,2 Aquae Menthae
Aq. destill. 100,0 Aque chloroformi aa 50,0
M.f. sol. Bismuthi subnitrici 10,0
D.S. int., câte 5-10 picături (1-2 cm3), Sirupi simplicis
la câine, pentru stimularea poftei de Sirupi Belladonnae aa 20,0
mâncare, la anemici M.f. sol.
Rp./ D.S. int. câte 2-3 linguriţe/zi, la câine,
Benzonaphtoli în gastroenterită
Bismuti subsalycilici aa 100,0
Magnesiae peroxydatae 20,0 Rp./
M.f. pulv. Benzonaphtoli 5,0
D.S. int. câte un vârf de cuţit de 2-3 ori Carbonis medicinalis 50,0
pe zi, în enterita catarală Pulv. Beladonnae 15,0
D.t.d. N. VI
S. int. câte un pachet zilnic, la cal, în
Rp./ gastroenterită
Bismuthi carbonici basici pulv. 20,0 Rp./
Ftalilsulfathiasoli 6,0 T-rae Opii simplicis 40,0
Mucil. semenis Lini ad. 500 ml Ac. tanici 50,0
M.f. mixturae Inf. Foliae Menthae 20,0/500,0
D.S: int., la viţel, în două reprize, la 8 M.D.S. int., jumătate în prima zi, restul
ore interval în ziua următoare, la vacă
Rp./ Rp./
Ftalilsulfathiasoli pulv. 6,0 Natrii citrici 1,0
Melis Magnesii chlorati 0,3
Farinae tritici q.s. Calcii chlorati 0,5
ut.f. elect. spiss. Aq. destill. ad. 1.000,0
D.S. int., în două reprize, la interval de M.D.S. ext. pt. inj. i.v., la viţei în prima
8 ore, la porc cu enterită zi 1.000 ml în perfuzie sau în mai multe
Rp./ reprize, iar în ziua a doua şi a treia câte
Carbonis medicinalis 500 ml
Boli albae aa 15,0 Rp./
M.f. pulv. Natrii chlorati 5,5
D.t.d. N. VI Magnesii chlorati 0,3
S. int. 2x1/zi la vacă Calcii chlorati 0,3
Rp./ Natrii acetici 5,0
Tannalbini 10,0 Kalii acetati 5,0
Bismuthi subnitrici 5,0 Natrii citrici 0,8
Carbonis animalis 100,0 Aq. destill. ad. 1.000,0
M.f. pulv. M.D.S. ext. pt. inj. i.v. câte 1.000 ml în
D.t.d. N. VI prima zi, câte 500 ml în ziua a 2-a şi a
S. int. câte un pachet/zi la cal 3-a
Rp./ Rp./
Tannalbini 8,0 T-rae Opii simplicis 30,0
Magnesii carbonici 15,0 Gummi arabici 10,0
Radicis Althaeae 50,0 M.D.S. int. câte 3-4 linguri / zi la câine
M.f. pulv Rp./
D.t.d. N. VI Vitamina C sol. 3 ml
S. int. câte un pachet /zi în concentrate Iodisept sol. 10% 5 ml
la porc Calciu clorat sol. 10% 30 ml
Rp./ Glucoză sol. 33% 100 ml
Tannoformi M.D.S. ext. pt. inj. i.v.
Bismuti subnitrici aa 50,0 Rp./
Carbonis medicinalis 1.000,0 Vitamina C sol. 2 ml
M.f. pulv. Glucoză sol. 33% 300 ml
Div.p.aeq. N. X Procaină sol. 2% 5 ml
D.S. int. 3x1/zi în concentrate, la vacă Natriu clorat sol. 2% 700 ml
Rp./ M.D.S. ext. pt. inj. i.v.
Furazolidon compr. a 0,1 N. XXX Rp./
D.S. int. 4x1/zi la viţel Carbosal 20,0
Rp./ Div.p.aeq. N. X
Nitrofurantoin compr. a 0,1 N. XXX D.S. ext. câte 1-2 plicuri/zi la viţel
D.S. int. 4x1/zi la viţel Rp./
Rp./ Carbonis Tilliae 20,0
Furaxon pulv. 100,0 Div.p.aeq. N. X
D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel D.S. int. câte 1-2 plicuri/zi la viţel
Rp./ Rp./
Saprosan drajeuri a 0,50 N. XX Argrimin 100,0
D.S. int. 3x1/zi la viţel, 4-5 zile D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel
Indigestia gazoasă acută a rumenului

Rp./ Rp./
Aquae calcis 2.000ml Resorcini 10,0
D.S. int. o dată la vacă Div.p.aeq. N. II
Rp./ D.S. int. 2x1 pachete/zi într-un litru
Alcoholi 50 ml ceai de muşeţel la vacă
D.S. int. în 2 litri ceai de muşeţel o dată Rp./
la vacă Ammonii caustici 20,0
Rp./ D.S. int. o dată într-un litru apă la vacă
Thymoli 20,0 Rp./
Alcoholi ad. 100,0 Ol. Ricini 300,0
M.f. sol. Ol. Helianthi 700,0
D.S. int. la vacă o dată într-un litru de M.D.S. int. o dată la vacă
ceai de muşeţel
Indigestia prin supraîncărcare a rumenului
Rp./ Rp./
Ruminol fiole a 10 ml N. III Veratrini sulfur.1% fi. a 5 ml N.III
D.S. ext. în inj. s.c. o fiolă/zi la vacă D.S. ext. inj. s.c., 1-2 fiole/zi la vacă
Rp./ Rp./
Rumisan 100 ml Arecolini bromhydrici sol.1%
D.S. int. la vacă, 1-2 linguriţe/zi la un fi. a 5ml N.III
litru apă sau ceai de muşeţel D.S. ext.inj. s.c., 1-2 fiole/zi la vacă
Rp./
Magnesii oxydati 200,0 Rp./
Div.p.aeq. N. IV T-rae Ipecacuanhe
D.S. int. 2x1 pachete/zi la vacă T-rae Gentiannae aa 25,0
Un bun tratament într-o astfel de Ac .hydrochlorici diluti 50,0
situaţie: zahăr 250-500 g; drojdie de M.D.S. int. 2x1 linguri în ceai de
bere 100-300g timp de 3 zile. muşeţel
Rp./
Vasoperif fiole a 10 ml N. III
D.S. ext. în inj. s.c., o fiolă/zi la vacă
Insuficienţă cardiacă
Rp./ Rp./
T-rae Strophanthi 100,0 T-rae Digitalis 100,0
D.S. int. 2x1 linguriţe / zi în ceai de D.S.int. câte o linguriţă / zi în ceai de
muşeţel la vacă muşeţel la vacă
Rp./ Rp./
Strofantină fiole a 1 ml N. X Kalii iodati 2,0
D.S. ext. pt. inj. s.c. o dată la vacă Natrii iodati 3,0
Rp./ Aquae destill. 150,0
Coffeini natrii benzoici fi. a 5 ml N.X M.f. sol.
D.S. ext. 3x1/zi în inj. s.c. la vacă D.S. int. la cal câte 1-2 linguri pe zi
(cal cu miocardită)
Laringite
Rp./ Rp./
Jodi metalici 0,5 Clordelazin* compr. N. XX
Natrii jodati 1,0 D.S. int. 2x1 drajeuri/zi la câine sau
Alcoholi 60° ad 25,0 3x4 drajeuri/zi la mânji în tuse
M.f. sol. spasmodică.
D.S.ext. pt. pensulaţii în zona laringelui *Comprimatele conţin fiecare 0,025 g maleat de
clordelazină. Acţiune spasmolitică, antiemetică,
sedativă.
Rp./
Calmotusin* flac. a 10 ml N. I Rp./
D.S. int. 3x5 picături/zi la câine în ceai Romergan fiole* a 5 ml N. IV
îndulcit D.S.ext. pt. inj. i.v. câte 2/zi la cal, vacă
*Se mai numeşte şi Antitusin. Este sinonim cu
Rp./
Detigon-Bayer. Are la bază fenil-orto-clorfenil-3 Romergan fiole* a 2 ml N. II
dimetil aminopro-panol clorhidrat (5 g)asociat cu: D.S. ext. pt. inj. i.m. o fiolă/zi la câine
Glicerol 47,25, -Alcool 47,25, Ulei anason 0,50. Rp./
Substanţa are acţiune rapidă şi persistentă asupra
Romergan sirop* flac. a 125 ml N. I
centrului tusei. Indicat în tuse uscată, astm bronşic.
Contraindicat în bronşite productive. La viţel câte 15 D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la câine sau
picături, de 3-5 ori/zi 3x1 (4x1) linguri/zi la mânji, viţei.
Rp./ Rp./
Sirop de pătlagină* flac. a 125 ml N. I Romergan drag.* a 0,030 N. XX
D.S. int. 3x2 (sau 4x2) linguri/zi la D.S. int. 3x2 (sau 2x2)/zi la mânji, viţei
mânji şi viţei. La câine 3x2 linguriţe/zi. sau 2x1/zi la câine
*Siropul conţine: Extract de pătlagină fluid 10,0; *Fiolele de 2 ml conţin sol. inj. 2,5% clorhidrat de
Benzoat de sodiu 2,5; Alcool 5,0; Sirop simplu ad prometazin. Fiolele de 5 ml (uz veterinar) conţin:
100,0. Expectorant prin fluidifierea secreţiei bronşice. Maleat de prometazin 0,124; Ac. ascorbic 0,500;
Indicat în: laringite, traheite, bronşite acute, subacute, Efedrină clorhidrică 0,100; Sirop aromatizant ad.
cronice, expectoraţie dificilă. 100,0. Este un antihistaminic de sinteză; are acţiune
tranchilizantă, spasmolitică, antiemetică, hipnotică.
Rp./ Rp./
Jodi metalici 1,0 Natrii benzoici
Kalii jodati 2,0 Amonii chlorati aa 30,0
Camphorae 5,0 M.D.S. int. 2x2 linguriţe/zi la cal, vacă
Vaselini ad 30,0 în concentrate
M.f. ung. Rp./
D.S. ext. sub formă de uncţiuni în zona Efitard flac. N. XII
laringelui D.S.ext. câte 4 flacoane/zi în inj. i.m. la
Rp./ cal
Guajacoli 5,0 Rp./
Sol. iodi spirituosa ad 100,0 Ser fiziologic flac. N. VI sau XII
M.f. sol. D.S. ext. pt. dizolvarea Efitardului
D.S.ext. pt. pensulaţii în zona laringelui Rp./
Rp./ Propamicină flac. a 400.000 UI N. III
Codenal* compr. N. XX D.S. ext. în inj. i.m. la porc
D.S. int. 3x1/zi la câine Rp./
*Comprimatele conţin: Codeină 0,0155; Fenobarbital Streptomicină flac. a 1 g N. IX
0,0085 D.S. ext. în inj. i.m. câte 3 flac./zi la cal
Rp./ sau 1 flac./zi la porc de 60 kg, în ser
Codenal* cu acţiune prelungită fiziologic
compr. N.X Rp./
D.S. int. 1/zi la câine Kanamicină flac. a 1 g N. X
*Compr. cu acţiune prelungită conţin: Codeină D.S. ext. la cal în inj. i.m. câte 5 flac./zi
fosforică 0,06; Fenobarbital sodic 0,02 Comprimatele în ser fiziologic. În bronşita cronică se
cu acţiune prelungită se dau să se înghită fără a se
utilizează preparate de iod şi
sfărâma. Codenalul este un sedativ şi calmant al tusei.
Indicat în tusea spasmodică iritantă, pleurite. proteinoterapie.
Contraindicat în bronhopneumoniile acute unde Rp./
expectoraţia este utilă.
Polidin fiole a 2 ml N. III
Rp./ D.S. ext. în inj. s.c. sau i.m. câte o fiolă
Trecid sirop flac. a 100 ml N. I la 2 zile la purcel, câine, câte 2 fiole/zi
D.S. int. 3x2 linguri / zi la mânji şi viţei la mânji, viţei
ser fiziologic sau N. VI câte 2/zi Rp./
Rp./ Omnadin fiole a 10 ml N. III
Tusan compr. a 0,01 N. X D.S. ext. o fiolă/zi în inj. s.c. sau i.m. la
D.S. int. 3x1/zi la câine cal, vacă (zilnic sau la două zile)
Rp./ Rp./
Tusan* compr. a 0,05 N. X Penicilină crist. G flac. a 400.000 U.I.
D.S. int. 2x1/zi la mânji şi viţei N. IX
*Conţine Noscapinium chloratum (clorhidrat de D.S. ext. 3x1/zi la cal în inj. i.m.
narcotină). Există comprimate de 0,05 (forte) şi 0,01
(mite). Este sedativ al tusei, mult mai activ decât dizolv. în ser fiziologic
codeina. nu deprimă centrul respirator. Are o uşoară Rp./
acţiune bronholitică. Indicat în tusea spastică iritativă şi Solvocilin fiole a 20 ml N. VI
în faza catarală a bronşitei acute. Adjuvant în D.S. ext. în inj. i.m. 1/zi, la cal şi vacă
tratamentul emfizemului pulmonar.
Contraindicat: narcotina este destul de toxică, în doze (în câte două puncte separate)
mari paralizează centrul respirator. Rp./
Are acţiune deprimantă cardiacă. În mod obişnuit Cloramfenicol fiole a câte 10 ml N XV
deprimă peristaltismul intestinal, încetinind tranzitul. D.S. ext. în inj. i.m. câte 5/zi la cal
Rp./
Rp./ Tripedin flac. a 1.200.000 U.I. N. III
Trecid sirop flac. a 20 ml N. I D.S. ext. pt. inj. i.m. la cal câte 1/zi în
D.S. int. 3x2 linguriţe/zi la câine
Rp./ Rp./
Trecid* compr. a 0,10 N. XL Solvocilin flac. a 3 g N. III
D.S. int. 3x2/zi la mânji şi viţei D.S. ext. în inj. i.v. 1/zi la cal,
*Conţine Guajphenesinum, adică 1,2 dihidroxin-3 (2- fracţionat în două reprize.
metoxifenoxi)-propan. Este un eter al guaiacolului în La care se adaugă măsurile:- profilactic: evitarea
glicerină. Comprimatele conţin 0,10 g substanţă. frigului, prafului, furaje (alimente) reci, apa de băut la
Siropul: 1,2 dihidroxi-3 (2-metoxifenoxi) - propan temperatura de 25-30°C;- curativ: calmarea tusei
10,0; Glicerină 44,75; Alcool 44,75, Ulei de fenicul (miere de albine, ceai de tei îndulcit), codeină,
0,50. Are acţiune fluidifiantă a secreţiei bronhice, papaverină, tranchilizante, procaină. Inhalaţii cu Ol.
favorizând expectoraţia. Este indicat în laringite, Therebentini. Expectorante: clorură de amoniu,
traheite, bronşite acute sau cronice. În doze mari benzoat de sodiu. În laringita crupală se folosesc săruri
produce relaxarea musculaturii striate şi somnolenţă. alcaline în apa de băut. Congestia se combate prin
Rp./ aplicarea în regiunea laringiană de comprese cu alcool,
Tusomag (Tusocalmin*) flac. 20ml N.I rubefiante (tinctură de iod), unguent iodat cu camfor
sau chiar vezicătoare slabe. În laringita cronică se
D.S. int. 2x1 picături/zi la câine, în ceai
folosesc preparate iodate şi proteinoterapie. În toate
îndulcit sau în lapte. La mânji, viţei se cazurile febrile se folosesc sulfamide şi antibiotice.
vor folosi câte 3x20 picături / zi Rp./
*Conţine: Codeină 1,0; Benzoat de sodiu 1,0; Tinct. de Sirogal cu efedrină flac. a 125 ml N. I
cimbru 19,0; Tinct. de aconit 10,0; Tinct. de beladonă
D.S. int. 2x2 linguri/zi la mânji şi viţei
15,0; Bromoform 10,0; Apă de migdale amare 15,0;
Alcool până la 100,0. Este un sedativ al tusei, (până la 6 linguri/zi la caii mari). La
fluidifiant al expectoraţiei şi aseptizant al căilor câine 2x1 linguriţe/zi.
respiratorii. Indicat în tuse uscată, iritativă. Are aceeaşi compoziţie, doar că mai conţine în plus
Contraindicat în afecţiuni pulmonare acute şi în 0,200 g clorhidrat de efedrină la 100 g.
afecţiuni cardiace şi renale grave. Depăşirea dozelor Sirogalul este un fluidifiant al secreţiei bronşice (cu
provoacă iritaţia mucoaselor, somnolenţă, încetinirea efedrină este şi bronhodilatator). Indicat în: bronşite
respiraţiei şi a pulsului. acute şi cronice, forme umede, expectoraţie dificilă.
Rp./ Contraindicat în afecţiuni circulatorii şi renale grave,
Sirogal* flac. a 125 ml N. I cel cu efedrină în hipertensiune şi tulburări de ritm.
D.S. int. câte 2x1 linguriţe/zi la câine. Rp./
la mânji şi viţei 3x2 linguriţe/zi Sirop expectorant* flac. a 125 ml N. I
*Conţine: Guajacol sulfonat de potasiu 2,3; Benzoat de D.S. int. 4x2 linguri/zi la mânji şi viţei
sodiu 2,3; Tinct. de aconit 0,6; Sirop aromatizat ad. sau 4 x 2 linguriţe / zi la câine
100
*Siropul conţine: Extract sp. pectoral fluid 20,0;
Rp./ Clorură de amoniu 0,5; Sirop simplu ad. 100,0.
Tripedin flac. a 1.200.000 U.I. N. VI Acţionează favorizând expectoraţia prin fluidifierea
D.S. ext. 2/zi la vacă în inj. i.m. în ser fiziol. secreţiei bronşice. Indicaţii: în traheobronşită acută.
Contraindicaţii: în afecţiuni gastro-intestinale acute.
Laxative
Rp./ Rp./
Ac. tartarici 2,0 Ac. tartarici 3,0
Aq. destill. 1.000,0 Natrii bicarbonici 4,0
M.D.S. int., după indicaţii (laxativ) Natrii sulfurici 1,0
Rp./ D.t.d. N. IV int. după indicaţii (laxativ)
Sirupi ac. tartarici 2,0
Aq. destill. 1.000,0
M.D.S. int., după indicaţii (laxativ)
Mamite
Rp./ Rp./
Penicilini crist. G 400.000 U.I. Iodi 0,5
Hydrocortisoni acetylati 0,1 Kalii iodati 1,0
Sol. natrii aclorati izotonici 100,0 Ung. Simplicis ad. 50,0
M.f. sol. ex. tempore M.f. ung.
D.S. ext. la vacă, intramamar, în D.S. ext. în mamita cronică la vacă
galactoforită acută
Rp./
Ac. salicylici 1,0
Ammonii ichtyosulfonici 5,0
Anesthesini 6,0
Vaselini ad. 50
M.f. ung.
D.S. ext. sub formă de uncţiuni pe uger,
în mamita subacută
Otite
Rp./ Rp./
Natrii borici 2,0 Colargoli 2,0
Boli albae 10,0 Saccari lactis 18,0
Vaselini 50,0 M.f. pulvis
M.f. ung. D.S. ext. pudrări în otita externă
D.S. ext., pt. uncţiuni în otita externă
Oftalmie
Rp./
Ac. borici 0,5
Vaselini 20,0
M.f. ung.
D.S. ext. pt. aplicaţii în ochi, de 2
ori/zi, dimineaţa şi seara, în oftalmie
traumatică
Pareza cronică a prestomacelor
Rp./ Rp./
Tartari stibiati Magnesii oxydati
Rad. Veratri pulv. aa 20,0 Rad. Gentiannae pulv. aa. 50,0
M.f. pulv. D.S. int. câte un pachet / zi la vacă
Div.p.aeq. N. IV Se mai recomandă reţetele care conţin veratrină
D.S. int. 2x1/zi în ceai de muşeţel injectabilă; Ruminol, Rumisan, Vasoperif, Pilocarpină
Rp./ (dacă nu există supraîncărcare). În supraîncărcare, se
recomandă medicaţie adjuvantă cu zahăr şi / sau
T-rae Amarae drojdie de bere
T.rae Ipecacuanhae aa. 50,0
M.D.S. int. câte 2x1 linguri/zi în ceai
de muşeţel la vacă.
Parotidită
Rp./ Rp./
T-rae Jodi 110,0 Penicilini crist. flac. a 1.000.000 U.I.
D.S. ext. pt. pensulaţii zilnice N.IX
Rp./ D.S. ext. în inj. i.m. 3x1 flac./zi în ser
Jodi metalici 1,0 fiziologic la cal
Kalii iodati 2,0 Rp./
Camphorae 5,0 Cloramfenicol fiole a 100 ml N. XII
Vaselini ad. 30,0 D.S. ext. în inj. i.m. la vacă (cal) câte 3
M.f. ung. fiole/zi
D.S. ext. pt. aplicaţii locale Se mai pot utiliza: Extern, pomezi cu
Rp./ iod şi camfor. În cazuri cronice
Solvocilin pulb. inj. flac. a 0,5g N. III pensulaţii cu t-ră de iod şi substanţe
D.S. ext. în inj. i.m., 1 flac./zi în două vezicante. După maturare, abcesele se
reprize la porc vor deschide.
Rp./ Rp./
Pulv. Cantharidis 2,0 Camphorae 30,0
Vaselini ad. 20,0 Cl.Therebenthini 20,0
M.f. ung. Alcoholi ad 300,0
D.S. pt. aplicaţii locale D.S. ext. pt. aplicaţii locale
Periostită
Rp./
Gujacoli 5,0
T-rae iodi 50,0
M.D.S. ext. fricţionări o dată la 2-3
zile, în periostită
Prenarcoză
Rp./ Rp./
Scopolamini bromhydrici 0,01 Largactil sol.5% 10 ml
Morphyni hydrochlorici 0,1 Dolantin sol.5 % 2 ml
Aquae destill. 10 ml Fenergan sol. 2 % 2 ml
M.f.sol. M.f.sol.
D.S. ext. ca preanestezic la cal D.S. ext. (i.m.) la câine 6 ml cu 20 – 40
(nu se foloseşte când anestezia se face minute înainte de anestezie, operaţie. Dacă
cu eter pentru că produce hemoragii animalul nu devine somnolent în acets timp, se mai
administrează din 5 în 5 minute câte 0,5 – 1 ml i.v.
pulmonare)
până apare somnolenţa. Anestezia chirurgicală se
Rp./ obţine administrând în continuare eter, sau de
Morphyni hydrochlorici 0,2 preferinţă barbiturice.
Atropini sulfurici 0,02
Aqua destill. 10 ml
M.f. sol.
D.S. ext. ca preanestezic la cal sau 0,5
Kg/v la câine. După 1 oră se poate
administra anestezicul general.
Rinite
Rp./ Rp./
Mentholi 0,3 Metoprin* (Gomentol) flac. 20 ml N. I
Gomenoli 0,6 D.S. ext. 3x2 picături / zi la câine
Vaselini ad. 30,0 *Conţine: Camfor 0,47; Eucaliptol 0,63; Mentol 0,63;
M.D.S. ext. pt. instilaţii nazale Cloretonă 1,00; Ol. Helianthi ad 100,00. Asociere de
substanţe antiseptice locale, uşor analgezice, în coriză
Rp./ acută şi cronică, faringită, laringită.
Thymoli 0,2
Mentholi 0,5 Rp./
Ol. vaselini 25,0 Inhalant* flac. a 10 ml N. I
M.f. sol. D.S. ext. pt. inhalaţii la animale
D.S. ext., pt. instilaţii în cavităţile
*Este o soluţie alcoolică de uleiuri volatile. Conţine:
nazale, 2 - 3 picături în rinite Ulei de pin 10,4; Ulei de mentă 2,4; Ulei de eucaliptol
1,6; Ulei de lavandă 0,1; Terpinol 0,2; Alcool până la
Rp./ 100,00. Este un aseptizant şi decongestiv al sinusurilor
şi căilor respiratorii anterioare şi al bronhiilor indicat în
Natrii borici 5,0
inflamaţii acute, subacute şi cronice ale căilor
Sacchari pulv. 10,0 respiratorii superioare (rinite, rino-faringite, laringite,
Mentholi 0,5 laringo-traheite, traheobronşite), sinuzite, catar
M.D.S. ext. pt. insuflat în cavităţile ototubar. Este contraindicat în hipertensiune arterială şi
astm bronşic. La animale mici se va folosi 1-2,5 ml la o
nazale, în rinită catarală
inhalaţie (la 1 litru apă fierbinte). La animale mari se
va folosi un flacon.
Rp./ Rp./
Fedrocain* flac. a 20 ml N. I Rinofug* flac. a 10 ml N. I
D.S. ext. câte 5 picături în fiecare nară, D.S. ext. câte 3-4 picăt./zi sub formă de
din 4 în 4 ore, timp de 3 zile, la câine instilaţii în nări la câine
*Conţine: Sulfacetamidă 2,00, Efedrină clorhidrică *Are la bază: naphazolin (alfa-naftil-metilimidazolină
1,00; Clorură de sodiu 0,60; Cloretonă 0,50; Hidroxid clorhidrat) în sol. 1/1.000. Vasoconstrictor şi
de sodiu 0,36; Alcool etilic 0,40; Apă ad. 100,00. Este decongestiv al mucoasei rino-laringo-faringiene.
o asociere de substanţe cu acţiune bacteriostatică, Indicat în rinite acute şi cronice (în special cele
vasoconstrictoare şi anestezică locală. Indicat în rinite, alergice şi vasomotorii), în epistaxis, în edem
rino-faringite şi sinuzite catarale. postoperator. Contraindicat în hipertensiune arterială.
Rp./ Deşi nu are o acţiune vasodilatatoare secundară ca
Efedrini hydrochlorici 5% amp. N.I adrenalina, după tratamente îndelungate poate da
reacţii hiperemice. Nu se foloseşte mai mult de 5-7
Hydrocortisoni acetatis 25mg amp. N.I
zile.
Vitamin A palm. 40.000 UI amp. N.I
Aque destillatae ad. 10,0
M.f. susp.
D.S. ext.
Sindromul de colici
Rp./ Rp./
Formol sol. 10% fiole a 20 ml N. II Romtiazin fiole a 5 ml N. II
D.S. ext. pt. inj. i.v. la cal. Se adm. o D.S. ext. pt. inj. i.m. o fiolă la cal. Se
fiolă. Peste câteva ore se poate poate asocia cu o fiolă de clordelazin.
administra şi a doua fiolă. Rp./
Rp./ Maethyleni coerulei 2% fi. a 2 ml N.V
Cloralhydrati 50,0 D.S. ext. odată în inj. i.v. la cal
D.S. int. la cal sub formă de clismă, Rp./
dizolvat în 5 litri de apă călduţă Natrii bicarbonici 30,0
Rp./ Natrii sulfurici 300,0
Magnesii sulfurici 50,0 M.D.S. int. la cal dizolvat în 2 litri apă
Aq. destill. ad. 250,0 Rp./
M.f. sol. sterillisa Procaină sol. 4% fiole a 5 ml N. II
D.S. ext. pt. inj. i.v. la cal 20-40 ml D.S. ext. în inj. i.v. 2x1/zi
Rp./ călduţă, adm. cu sonda naso-esofagiană
Clordelazin fiole a 5 ml N. II
D.S. ext. pt. inj. i.m. 1-2 fiole la cal
Sinovite
Rp./ Rp./
Iodii 2,0 Guajacoli 5,0
Kalii iodati 5,0 Sol. iodi spirituosae 45,0
Adepis lanae anhydrici 10,0 M.f. sol.
Vaselini flavi 50,0 D.S. ext. în sinovită cronică
M.f. ung.
D.S. ext. în sinovită acută
Spasm esofagian
Rp./ Rp./
Papaverină fiole a 1 ml N. X Scopolamină bromhidrică fi. a 1 ml
D.S. ext. în injecţii s.c. la cal sau vacă, N.X
toată cantitatea odată D.S. ext. la cal sau vacă, toată
Rp./ cantitatea odată
Atropini sulfurici 0,1% fi. a 5 ml N.II
D.S. ext. s.c. la cal adm. la 3 ore
Stomatite
Rp./ Rp./
Thymoli 1,0 Kalii permanganici 1,0
T-rae Eucalypti 10,0 Aq. destill. ad. 1.000,0
Alcoholi diluti ad. 100,0 M.f. sol.
M.f. sol. D.S. ext. pt. spălături bucale
D.S. ext. pentru badijonări o dată pe zi Rp./
în stomatită veziculoasă Rivanol 5,0
Aq. destill. ad. 100,0
Rp./ M.f. sol.
Ac. acetici diluti D.S. câte o lingură într-un litru de apă
Melis aa 50,0 pentru spălături bucale
Farinae secallinae 30,0 Rp./
Aq. destill. q.s. T-rae Iodi 5,0
M.D.S. ext. după aviz, la cal, aplicat pe Glyceroli 50,0
mucoasa palatină în tratamentul D.S. ext. pentru pensulaţii în cavitatea
stomatitelor bucală
Rp./ Rp./
Tetracyclini compr. a 0,250 N. XVI Methyleni coerulei 1,0
D.S. ext. se va tritura câte un drajeu cu Aq. destill. q.s. ad. 100,0
care se va pudra cavit. bucală în M.f. sol.
stomatitele de natură bacterianăa D.S. ext. pentru pensulaţii pe mucoasa
Rp./ bucală
Stamicin compr. N. XII Rp./
D.S. ext. a se tritura un drajeu cu care Methyleni coerulei 1,0
se va pudra cavitatea bucală în Melis 20,0
stomatite de natură micotică M.D.S. ext., pt. aplicaţii locale, în
stomatite
Rp./
Ac. acetici diluti Rp./
Melis aa 50,0 Ac. borici 100,0
Farine secallinae 30,0 Carbonis medicinalis 25,0
Aq. destill. q.s. Glycerini 25,0
ut.f. pasta Vaselini 100,0
D.S. ext. pe mucoasa bucală în M.f. ung.
tratamentul palatinitelor D.S. ext. pt. uncţiuni 1/zi, în stomatită
veziculară
Rp./ Rp./
Thymoli 1,0 Ac. acetici diluti (6%) 20,0
Glyceroli 100,0 Aq. destill. 1.000,0
M.f. sol. M.f. sol.
D.S. ext., pt. badijonări (mucoasa D.S. ext. în stomatite sau eupeptic
bucală), în stomatită Rp./
Rp./ Iodi 1,0
Sol. iodi spirituosae 5,0 Kalii iodati 3,0
Glyceroli ad 50,0 M.f. sol.
M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonarea mucoaselor
D.S. ext. sub formă de pensulaţii, în bucale stomatite ulceroase, pseudo-
stomatită ulceroasă membrane)
Rp./ Rp./
Methyleni coerulei 0,5 Natrii borici 2,0
Glyceroli 5,0 Rivanoli pulv. 5,0
Aq. destill. ad 15,0 Carbonis medicinalis 25,0
D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei Vaselini 100,0
bucale, faringiene sau vaginale M.f. ung.
(stomatite, faringiene sau vaginale D.S. ext., pt. uncţiuni în stomatită
Catarală
Tendinită
Rp./ Rp./
Ac. salicylici 1,3 Sol. camphore spirituosae
Aetherolei Eucalypti 1,0 Spiriti saponati aa 50 ml
Guajacoli 2,5 Aetherolei therebentinae 25 ml
Camphorae trittae 5,0 Aq. destill. ad. 250 ml
Vaselini albi ad. 100,0 M.D.S. ext. pt. fricţiuni (miozite,
M.f. ung. tendinite, artrite cronice
D.S. ext. în tendinită cronică la cal
Timpanism gastrointestinal
Rp./
Ac. lactici 10,0
Laudanum Sidenhami gtts. LX
Aq. destill. 300,0
M.f. sol.
D.S. int., câte 2 linguri de două ori/zi la
mânz, în meteorism gastrointestinal
Ulcer cornean
Rp./ Rp./
Iodoformi 1,0 Xeroformi 1,5
Methyleni coerulei 0,08 Adipis lanae anhydrici 4,0
Vaselini albi ad. 20,0 Vaselini albi ad. 20,0
M.f. ung. M.f. ung.
D.S. ext., în ulcer cornean D.S. ext. în cheratită catarală.
5.2.2. Medicamentele prescrise extralabel
Medicamente de uz uman pot fi prescrise la animale, în general la cele

de companie în numeroase situaţii, bineînţeles cu respectarea cerinţelor
prezentate la capitolul Calcule a.u.v.
În tabelul 5.2. sunt prezentate principalele grupe care pot fi
administrate
Tabelul 5.2.
Medicamente care pot fi administrate extralabel
(sinteză Cristina)
Categoria / reprezentant(i) Posibile efecte nedorite
Medicaţia cardiovasculară
Inhibitorii angiotensinei (ACE) La câine şi pisică supradozarea duce la hipotensiune, tahicardie –
(Enalapril, Captopril, Lisinopril) bradicardie, colorarea mucoaselor, vomă, afectarea nefronului.
Tratament: cărbune activ (până la 2h de la ingerare). Monitorizare
cardiacă, fluidoterapie i.v.
Blocanţii canalelor de calciu Hipotensiune la doze mari, bradicardie, semne GI, bloc atrial.
(Diltiazem, Amlodipină, Verapamil) Tratament: corectarea hipotensiunii şi a tulburărilor de ritm cardiac.
Acestea inhibă deplasarea calciului Emeza nu este recomandată decât la câteva minute de la ingestie.
extracelulare către prin canalele de Cărbune medicinal la 1-2 h după ingestie. Fluidoterapie de susţinere
calciu. a cordului (calciu gluconic) atropină: 0,02-0,04 mg/kg pentru
combaterea bradicardiei, isoproterenol (în corectarea blocului atrio-
ventricular). În cazul hipotensiunii persistente se va administra
dopamină, 1-20 µg/kg/min. sau dobutamină 2-20 µg/kg/min., i.v., în
perfuzii continue. Blocanţii canalelor de calciu pot interacţiona cu
medicaţia cardioactivă rezultând bradicardie, hipotensiune şi depresia
cardiacă profundă.
β – blocanţii Supradozarea determină hipotensiune, bradicardie, depresie
(Propanolol, Atenolol, Timolol) respiratorie, comă, hiperkaliemie, hipoglicemie.
Acestea inhibă competitiv cuplarea Tratament: datorită absorbţiei rapide, voma se poate provoca la
catecolaminelor la receptorii β câteva minute după ingerare, urmat de cărbunele activ. Vor fi
adrenergici monitorizaţi în permanenţă parametrii cardiaci şi ai sângelui (minim
2-4 ore). Hipotensiunea se va trata cu fluide i.v., atropină în
bradicardie, insulină urmată de glucoză i.v., în caz de hiperkaliemie.
Diureticele Supradozarea duce la vomă, depresie, poliurie, polidipsie şi
tiazinice: Clorotiazida, modificări electrolitice.
Hidroclortiazida, Tratament: se vor administra electroliţi şi se va face hidratarea pe
de ansă: Furosemidul, termen lung.
antagonişti de aldosteron:
Spironolactona,Triamteren,
Osmotice: Uree, Manitol
Tranchilizante, antidepresive, anticonvulsivante

Benzodiazepine Supradozarea duce la reacţii paradoxale, de tip excitaţia - depresia
(Diazepam, Alprazolam, SNC, depresie repiratorie, ataxie, dezorientare, nosee, vomă,
Clordiazepoxid, Clorazepat, hipotermie, hipotensiune, tahicardie, hipotonie musculară şi meioză.
Clonazepam, Lorazepam, Oxazepam, Tratament: dacă nu s-au instalat semnele clinice se poate declanşa
Triazolam) voma, lavajul gastric, cu o cantitate mare de cărbune activ. Pacienţii
Acestea cuplează receptorii vor fi ţinuţi în locuri călduroase şi liniştite, li se va face fluidoterapie
acidului γ -aminobutiric liniştind pentru restabilirea presiunii cardiace. Dacă de dezvoltă depresia
animalele respiratorie la câini şi pisici, se recomandă flumazenil 0,01 mg/kg,
lent i.v.
Antidepresive Supradozarea duce în toate cazurile la sindromul serotoninic: status
inhibitori serotoninici: Sertralina, mental alterat, agitaţie, mioclonii, hiperreflexie, tremurături, diaree,
Fluoxetina, Paroxetina, incoordonare, febră, acidoză metabolică, cianoză, hipotensiune şi
Fluvoxamina. comă.
antidepresanţi triciclici: Tratament: emeza se va produce în cazul tratametelor recente,
Amitriptilina, ortriptilina, cărbune activ (chiar şi la câteva ore de la expunere şi repetat) precum
Clomipramina, şi un catartic: sulfat de sodiu (cel de magneziu este contraindicat,
Barbiturice: amplificând depresia SNC). Se va monitoriza funcţia cardiacă (nu se
cu acţiune de durată: va folosi ) Se va administra Ciproheptadina (antagonist de
Fenobarbital, Mefobarbital, serotonină) ca atare (tablete) sau dizolvat întro soluţie salină şi
Primadon introdus în rect 1,1 mg/kgc. la câine şi 2 mg/doză unică la pisică.
cu acţiune scurtă: Butabarbital, Animalele vor fi menţinute la căldură în loc liniştit.
Pentobarbital, Secobarbital
cu acţiune foarte scurtă: Tiamilal,
Tiopental
Somnifere Dozajul de 0,22 mg/kgc., duce la ataxie şi excitaţie paradoxală, iar

Zolpidem, Zaleplon doza de 0,6 mg/kgc., sedaţie la câine tremurături, vocalizaţie şi
Instalarea efectului este scurt (30 pedalări.
min.) mecanismul de acţiune fiind Tratament: acepromazina sau alte fenotiazinice pot fi administrate
similar cu cel al benzodiazepinelor în cazul hiperexcitaţiei (uzul valiumului poate agrava depresia SNC),
flumazemil (0,01 mg/kgc., i.v.) se poate administra în cazurile
severe.
Tranchilizante Supradozajul duce la sedaţie, slăbiciune, ataxie, modificări de
Fenotiazinice: Promazină comportament, hipotermie, hipotensiune, tahicardie, bradicardie,
Acepromazină, Clorpromazină colaps.
Tratament: simptomatic şi de susţinere. Administrarea cărbunelui
activat în mod repetat. Hipotensiunea se va combate cu fluide i.v. şi
dopamanină.
Relaxanţi musculari
Cu acţiune centrală: Supradozarea duce la scurt timp (30 min. – 1h.) la hipersalivaţie,
Baclofen, Ciclobenaprin vomă, ataxie, tremurături, slăbiciune, bradicardie, hipotermie şi
anormalităţi de presiune sanguină.
Tratament: constă în susţinerea circulaţiei şi respiraţiei (ventilaţie).
Agenţi topici
Unguente: Ingerarea unguentelor este urmată de polidipsie, polifagie, vomă,
5-Fluouracil, Calcitriol, diaree, depresie, slăbiciune, treumrături, ataxie etc., în funcţie de
Calcipotrien cantitatea ingerată.
Tratament: provocarea vomei, provocarea vomei, protejarea
mucoasei digestive cu sucralfat (1g la câinii mari, 0,5 g la cei mici
t.i.d.), cimetidină (anticacidifianţi), diazepam, pentobarbital (3-15
mg/kgc.), fenobarbital (3-30 mg/kgc.), pt. liniştirea animalelor,
administarea de filgrastim sau stimulatori granulocitari, pe cale s.c.
(4-6 µg/kgc.) este eficientă în neutropenia severă.
Agenţi antiinflamatorii non-steroidici (.SAID)

Carbazolici: Carprofen În general administrările sunt bine tolerate de către animale, totuşi
Indolici: Etodolac, Deracoxib supradozarea poate duce la fenomene toxice hepatocelulare,
colestază, anorexie, letargie, icter, vomă, pierderi în greutate, ulcere
jejunale etc.
Tratament: combaterea semnelor clinice şi vitaminoterapie

545 Ghid Cap.5 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

545 Ghid Cap.5 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

► Cap.

5.1. Ordonanța medicală(Rețeta, Prescripţia medicală)

În partea stângă a blanchetei, se lasă un spaţiu de câţiva centimetri pe care

Termenul latin Prescurtarea Traducerea

ex tempore ex. temp. în momentul folosirii

siccum sicc. uscat

Citirea prescripţiei medicale se face cu atenţie, în aşa fel încât să nu existe

2 În întocmirea reţetelor magistrale trebuie să se cunoască:

Substanţele se cântăresc pe rând, iar borcanele se aşează imediat la locul

5.1.1. Părţile componente ale reţetei

5.1.1.1 Inscriptio (Superscriptio)

5.1.1.2 Invocatio (Praepositio )

Între reţete delimitarea lor pe blanchetă se va face prin semne distinctive

5.1.1.3 Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio )

Este cea mai importantă parte a reţetei şi constă în enunţarea

Iată câteva substantive din declinarea I, folosite în prescrierea reţetelor,

Cazul Singular Plural

Substantivele din această declinare se termină la nominativ singular în -us

Absinthium Pelin Laurus Dafin

Substantivul şi adjectivul trebuie să fie în acord privind cazul, numărul şi

ablongus acoperit hispanicus spaniol

externus extern saponatus saponat

acer, acris, acre ascuţit, tăios, picant

Forme de comparaţie ale adjectivului

Comparativul pentru genul masculin şi feminin se formează cu sufixul -

Verb la Termenul Traducerea

Termeni latini folosiţi pentru grupele de medicamente

Mai jos sunt redate principalele grupe de medicamente în latină.

acidum boricum acid boric phosphoricus fosforic

În funcţie de componenţa “Designatio Materiarum “ se cunosc:

Denumirile substanţelor se vor scrie fără prescurtări şi fără a se folosi

% g/v = cantitatea în grame de substanţă conţinută în 100 ml produs final.

Când se prescriu droguri vegetale, numele proprii ale drogurilor încep de

Termenul ad (până la) se utilizează uzual pentru a nu mai fi nevoie să se

Este partea care urmează lui Designatio Materiarum. Aici, medicul

După modul cum se formulează Subscriptio, reţetele pot fi împărţite în 6

5.1.1.6. .omen medici

Modelul prescripţiei medical veterinare oficiale,

Unitatea sanitară veterinară emitentă ..........................

Nr. din registrul e consultaţii ............................../ data .............

5.1.2. Reţeta cu timbru sec

Modelul prescripţiei medical veterinare oficiale cu timbru sec,

Unitatea sanitara veterinară.

Numele deţinătorului de animale.....................................................

Animalul – specia ...............................................................................

5.1.2.1. Reglementări specifice

Medicamentele din grupa Venena (toxice şi stupefiante) nu sunt eliberate

veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea

Formularele cu timbru sec se eliberează oricărui medic veterinar licenţiat,

Ulterior, numeroase ordine specifice au adus modificările necesare pentru

5.1.2.2 Alte indicaţii legate de redactarea şi eliberarea reţetei

Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu o altă culoare pentru a atrage

Cu picătorul normal 20 de picături de apă distilată care cad liber, la 20°C

5.1.2.3. Eliberarea ordonanțelor în alte țări

Eliberarea ordonanțelor în S.U.A.

În principiu, nu există diferenţe notabile în unele state (europene mai ales)

Toate reţetele din SUA trebuie însă să conţină obligatoriu:

• numele, adresa, telefonul şi numărul atestatului medicului curant;

Pentru exemplificare prezentăm un

Model de reţetă editat în SUA.

Animal’s Name: Sophie

Owner’s Name: Ms. John Augustine

Address: 1306 Howard Avenue, Blacksburg, VA 24060