CURS 3 02.11.2010 O reteta are mai multe parti: 1.

Supersciptio = antetul de sus in care se specifica numele unitatii sanitare care emite reteta, localitatea, si dacaeste gratuita sau compensata. 2. Inscriptio = acea parte a retetei care cuprinde o serie de date cu referire directa la pacient, adica numele,domiciliul, arsta, locul de munca, nr. din registrul de consultatie, si cel mai important, diagnosticul. 3. In ocatio = partea ce cuprinde adresarea medicului catre farmacist prin cu antul !recipere" #R$% = ia. &. $rescriptio = acea parte a retetei care cuprinde medicamentele ce tre'uiesc eli'erate fie ca produse industriale,fie ca forma farmaceutica magistrala. In ca(ul formulelor magistrale denumirea componentelor tre'uie scrisa foarteclar. Scrierea su'stantelor medicamentoase se face in grame sau su'di i(iuni de gram, folosind cifre ara'e. )aca sescriu cantitati de grame intregi atunci dupa cifra respecti a, care indica nr. de grame, de regula se pune irgulaurmata de 2*3 (erouri. )aca se scriu cantitati (ecimale, atunci se scrie 0,20 cg. +ste o'ligatoriu ca pentrusu'stantele to,ice sa se scire si in litere. Cantitatile egale nu se repeta in scris.+,: -aSO& aa gr #aa = anapartes%.a/CO3 0. Instructio = acea parte a retetei care cuprinde anumite indicatii date de medic cu pri ire la forma farmaceutica cetre'uie preparata precum si cate a recomandari legate de eli'erarea si administrarea acestor forme farmaceutice.1ceste indicatii sunt folosite cu prescurtari:* forma farmaceutica #la retete magistrale%: * m.f. sol. #miscefia solutio%* m.f. sup.#miscefia supo(itorum%* m.f. pul.* m.f. ung.* modul de am'alare #1l itrum fuscum 2 sticluta colorata%* modul de administrare #).S. 2 da si semnea(a% 2 de 2 ori o lingurita pe (i% 3. Su'scriptio = aproape ultima parte a retetei care se refera la punerea parafei si semnaturii medicului, precum sidata 4. 1dnotatio = parte a retetei care este completata de farmacist, data eli'erarii, pretul.)aca o reteta nu este scrisa correct din punct de edere al do(elor se reduce do(a.)e cele mai multe ori e,cipientii nu sunt indicati de catre medic. #e,. aselina%1daugarea conser antilor, sta'ili(antilor, colorantilor tre'uie preci(ata. Reguli pri ind eli'erarea medicamentelor in farmacie: 5a primirea retetei farmacistul a erifica daca aceasta reteta indeplineste toate conditiile de formulare.Inainte de a trece la e,ecutarea unei retete tre'uie sa citim cu mare atentie intregul ei continut. .u tre'uie sa e,iste reo neclaritate in ceea ce pri este identificarea componentelor retetei sau asupra cantitatilor prescrise #do(ei%. .use merge pe aprecieri, pareri. Retetele care sunt indescifra'ile nu or fi e,ecutate #nu se presupune, nu se deduce%.Retetele magistrale tre'uiesc efectuate, lucrate sau formulate, preparate, numai de farmacist, sau la unele retete cusu'stante anodine se e,ecuta su' supra eg6erea

farmacistului.5a prepararea retetelor magistrale farmacistul tre'uie sa respecte un g6id de 'una practica farmaceutica.+li'erarea retetelor se face in ordinea in care au fost primite cu unele e,ceptii insa: copii mici, gra ide, plecari de auto'u(e etc.Retetele tre'uiesc astfel preparate incat e entualele incompati'ilitati tre'uiesc re(ol ate inainte de a preparareteta.5a o reteta magistrala daca lipseste o su'stanta acti a, dar face parte din aceeasi grupa farmaceutica cu altesu'stante, nu tre'uie refu(ata reteta.+,: codeina poate fi inlocuita cu codeina fosforica 7 6idroclorica)aca in formula magistrala sunt 2*3 su'stante care luate ndi idual nu depasesc do(a, s*ar putea ca uneori incom'inatie sa dea in final o depasire a do(ei. Uneori cantitatea de medicament poate sa fie mai mare ca do(a ma,ima pre a(uta in 8armacopee, atuncifarmacistul are o'ligatia de a corecta.Retetele magistrale tre'uiesc preparate fara greseli de preparare. In momentul inceperii prepararii unei retetese citeste o data ceea ce scrie pe 'orcan, se cantareste, se pune dopul, se mai citeste o data, se asea(a in raft, si semai citeste inca o data. In total se fac 3 citiri.Orice reteta preparata se trece in registrul de copiere a retetei.)upa preparare urmea(a etic6etarea. O forma farmaceutica preparata dupa ce a fost am'alata i se pune peam'ala9 o etic6eta pe care tre'uie tre'uie sa iasa in relief daca se administrea(a intern 7 e,tern. Si etic6eta tre'uie sacontina urmatoarele lucruri:* unitatea in care s*a preparat #c6enar rosu pt. u( intern, c6enar al'astru pt. u( e,tern%* modul de admnistrare si do(a* nr. curent din registrul de copiat retete* numele farmacistului care a preparat* data prepararii:re'uie facuta o anumita corelare intre diagnostic si tratament.

* siropuri* suspensii* uleiuri* emulsii* unguente* supo(itoare +% )upa starea fi(ica: * lic6ide #solutii oftalmice, na(ale, perfu(a'ile%* solide #pul'eri, dra9euri, comprimate%* ga(oase #e,tracte moi 2 paste, unguente, creme% 8% )upa modul de dispersie: * medicamente omogene* medicamente eterogene ;edicamentele omogene sunt dispersii in care fa(a dispersata si mediul de dispersie #fa(a dispersanta% au oafinitate reciproca. +,: fenomenul de misci'ilitate, sol atare etc.1ceste medicamente, datorita acti itatilor dintre cele 2 fa(e, au o 'una a'sortie in organism =< o actiune 'unain timp ;edicamentele eterogene se caracteri(ea(a prin e,istenta a 2 sau a mai multe fa(e care se formea(a datoritaneafinitatii reciproce a fa(elor componente si respecti a diferentei de marime dintre particulele de dispersie, datoritadiferentei si neafinitatii dintre fa(a dispersata si fa(a dispersanta. =% )upa operatiile farmaceutice folosite la prepararea medicamentelor:

* medicamente o'tinute prin di(ol are #toate solutiile de u( intern 7 e,tern, in9ecta'ile, perfu(a'ile, colirele%* medicamente o'tinute prin emulsionare #apa > ulei%* medicamente o'tinute prin pul eri(are* medicamente o'tinute prin comprimare* medicamente o'tinute prin modelare* medicamente o'tinute prin dra9efiere* medicamente o'tinute prin e,tractie /% )upa conceptia farmaceutica: * medicamente alopate* medicamente 6omeopate;edicamentele alopate, a caror parinte a fost =allenus. In conceptia lui medicamentele alopate sunt acelemedicamente care repre(inta ma9oritatea preparatelor dintr*o farmacie.Conceptia alopatica se 'a(ea(a pe cunoasterea modului de actiune a acestora, pana la ni elul cellular sausu'celular si a and propietati foarte 'ine cunoscute si e,perimentate.1ceasta conceptie foloseste medicamentul ca mi9loc profilactic de pre enire a 'olilor, dar si cu scop curati ,de tratare a 'olilor.Se administrea(a de o'icei incepand de la fractiuni de mg pana la (eci de grame.)o(ele de administrare aria(a de la 'olna la 'olna . )o(ele de medicamente se indi iduali(ea(a.$rincipiul care sta la 'a(a acestor medicamente e ca nu e,ista 'oli, doar 'olna i. $rincipiul = tre'uie saadministre(i unui 'olna acel medicament care sa lupte impotri a 'olii prin mi9loace contrarii acesteia. #!contrariacontrariis curantum" * latina%1ceasta conceptie sta la 'a(a ma9oritatii medicatiei alopate de a(i.;edicamentele 6omeopate incep sa de ina populate.Conceptia 6omeopata spune: sa dai 'olna ului medicamente asemanatoare 'olii. #!similia simili'uscurantum" * latina%/eineman = parintele conceptiei+ste folosita mai putin in practica medicala.1ceste 2 conceptii tre'uiesc cunoscute? I% )upa modul de administrare: * de u( intern #comprimate, siropuri%Cand sunt preparate etic6eta tre'uie sa ai'a marginile al'astre.* de u( e,tern #pe tegument * piele, pe mucoase, in9ecta'ile, perfu(a'ile %Cand sunt preparate etic6eta tre'uie sa ai'a marginile rosii. @% )upa actiunea farmaco*dinamica: * 6ipnotice* sedati e* antireumatice* cardiace* antise'oreice* antiinflamatoare* care actionea(a asupra sistemului ner os* antiacneice* gastrice* antiulceroase* pt. 'olile de sange #leucemii% )enumirea medicamentelor Orice medicament are o denumire c6imica care reda structura su'stantei medicamentoase. 1re apoi odenumire ).C.I. = denumire comuna internationala, care face ca in urma compo(itiei medicamentul sa fie cunoscut intoata lumea #aspirina 2 acid acetil salicilic%. ).C.I. este data de Oragni(atia ;ondiala a Sanatatii. ;ai e,ista sidenumirea oficiala #din 8armacopee%. ;ai e,ista denumirea comerciala, care poate sa fie inregistrata #R%. 1cest lucrueste o greutate pentru farmacist. =reutatea cea mai mare este atunci cand eli'erand medicamentul su' o altadenumire, pacientul refu(a medicamentul. Operatii farmaceutice )efinitie: Sunt acele operatii prin care se transforma su'stantele, drogurile in forme farmaceutice.Se clasifica in : * operatii farmaceutice generale* operatii farmaceutice specialeOperatiile farmaceutice generale se folosesc si in alte domenii: cernerea, cantarirea, di(ol area, filtrarea, pul eri(area etc.Operatiile farmaceutice speciale se aplica doar domeniului farmaceutic sau care sunt la limita domeniuluifarmaceutic: e,tractia, decoctia, comprimarea, granularea, dra9efierea

etc.Operatiile generale ar putea sa se clasifice in:* operatii de masurare a olumului, densitatii, asco(itatiii, a masei, a punctului de topire 7 fier'ere, a gradului de penetratie a su'stantei acti e dintr*un unguent, a gradului de intindere a su'stantei acti e pe tegument* operatii de di i(are, 7 impartire 7 pul eri(are #ele urmaresc distrugerea fortelor de coe(iune, de legatura asu'stantelor si duc la marirea suprafetei su'stantei% Reactia fi(ico*c6imica ce se petrece in forma farmaceutica este oreactie 'enefica de cele mai multe ori: mecanica, c6imica, fi(ica* operatii de separare #se separa fa(ele componente, cea lic6ida de cea solida, prin filtrare% Reteta si partile ei componente In marea lor ma9oritate eli'erarea medicamentlor se face pe 'a(a de reteta 7 recepta 7 ordonanta 7 prescriptiemedicala. +li'erarea ei de catre medic se face in urma consultarii, dupa ce pacientului i se face o anamne(a, dupa carese sta'ileste un diagnostic si se indica tratamentul. Scrierea tratamentului tre'uie sa pastre(e anumite reguli, eatre'uie sa se incadre(e in niste limite.Retetele se folosesc in general pentru eli'erarea medicamentelor prin farmaciile de circuit desc6is#comunitare%. In reteta se pot scrie unul sau mai multe medicamente, fie industriale, fie magistrale, fie oficinale.In farmaciile de spital 7 policlinici #cu circuit inc6is% medicamentele se eli'erea(a pe 'a(a de condica demedicamente. 1ceste condici poarta denumirea si de formule no(ocomiale #cu . deri at din latina, no(ocomium =spital%.8armacia = unitatea in care se prepara si se eli'erea(a medicamente in cea mai mare parte. In farmacii prepararea incepe cu prelucrarea materiilor prime, prelucrarea in forme farmaceutice, depo(itarea, eli'erarea acestora.Reteta = mi9loc de corespondenta 7 de legatura intre medicul care a consultat pacientul, i*a sta'ilitdiagnosticul, i*a indicat tratamentul ce tre'uie respectat, si farmacistul care este o'ligat sa prepare medicamentul sausa*l eli'ere(e, dar farmacistul are si o'ligatia de a*l atentiona cate a lucruri e,trem de importante pe pacient: modulde administrare, de conser are si modul in care tre'uie sa administre(e medicamentul in functie de regimul alimentar.In ca(ul in care sunt scrise formule magistrale, ele tre'uie sa fie scrise foarte citi'il. $e o reteta pot fi scrisediferite produse.Reteta este un act conta'il, dar este si un act 9uridic, se poate folosi in instanta. Clasificare: * retete care cuprind medicamente contracost* retete compensate 7 gratuite* retete speciale #numerotate, poarta un tim'ru pe e e, se eli'erea(a intr*un regim special, tre'uiesc pastrate dupalegea ar6i arii toata iata%)upa nomenclatorul de produse:* retete care nu se pastrea(a* retete care se repeta* retete ala'ile doar 3 luni de (ile* retete care tre'uiesc pastrate tot timpulOrice reteta scrisa corect nu tre'uie sa ai'a stersaturi 7 prescurtari