UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: FINANŢE ŞI BĂNCI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific

Prof. univ. dr. Dorin JULA

Absolvent

GEANGU M. ADELIN GEORGE 

Anul

2013
 UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE ŞI BĂNCI

Coordonator ştiinţific

Prof. univ. dr. Dorin JULA

Absolvent

GEANGU M. ADELIN GEORGE 

Anul
2013
 CUPRINS
CUPRINS............................................................................................................................................................................3
INTRODUCERE................................................................................................................................................................4
CAPITOLUL I: CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE
..............................................................................................................................................................................................6
1. SPECIFICITĂŢI TERITORIALE ŞI DISPARITĂŢI ZONALE...................................................................................................6
2. DISPARITĂŢI DEMOGRAFICE.........................................................................................................................................8
3. POPULAŢIA, RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ......................................................................................8
3.1. Structura populaţiei pe medii şi pe sexe..............................................................................................................8
3.2. Mişcarea naturală a populaţiei...........................................................................................................................8
3.3. Structura etnică a populaţiei...............................................................................................................................8
4. EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ..............................................................................................9
4.1. Forţa de muncă....................................................................................................................................................9
4.2. Volumul, structura şi distribuţia şomajului.......................................................................................................10
CAPITOLUL II: CARACTERISTICI ECONOMICE ALE ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE.......................13
1. PROFILUL ECONOMIC AL ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE..........................................................................................13
2. SERVICII PUBLICE.......................................................................................................................................................17
3. INFRASTRUCTURA EDUCAŢIONALĂ............................................................................................................................23
4. INFRASTRUCTURA SANITARĂ.....................................................................................................................................25
5. MEDIU........................................................................................................................................................................29
5.1. Aerul..................................................................................................................................................................29
5.2. Apa.....................................................................................................................................................................29
5.3. Poluarea solului................................................................................................................................................30
5.4. Deşeurile şi modul lor de depozitare.................................................................................................................31
CAPITOLUL III: NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICARE ÎN ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE.............34
1. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT.............................................................................................................................34
2. REŢELE DE COMUNICAŢII DATE ŞI INTERNET.............................................................................................................34
3. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ.....................................................................................................................35
4. INFRASTRUCTURA PENTRU TURISM............................................................................................................................36
5. DISPARITĂŢI ÎN NIVELUL DE OCUPARE ŞI LA NIVELUL ASIGURĂRII SERVICIILOR SOCIALE........................................38
CAPITOLUL IV: POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE.......................40
1. ANALIZĂ SWOT.....................................................................................................................................................40
2. TENDINŢE GENERÂND OPORTUNITĂŢI SAU POTENŢIALE RISCURI PENTRU ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE..................47
CAPITOLUL V: STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE,
PENTRU PERIOADA 2009 – 2015................................................................................................................................49
1. OBIECTIVE..............................................................................................................................................................49
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................................56

3
 INTRODUCERE

Potrivit Corrigendumului nr. 1 la Ghidul Solicitantului pentru PROGRAMUL

OPERAŢIONAL REGIONAL 2007 – 2013, Axa prioritară 1, „Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor – poli-urbani de creştere”, Domeniul de intervenţie 1.1. „Planuri integrate
de dezvoltare urbană”, Subdomeniul: Centre urbane, „Zona de acţiune urbană poate cuprinde
ansamblul oraşului sau un areal bine delimitat în cadrul acestuia, a cărei populaţie este de
minim 10.000 locuitori”.
În consecinţă, ţinând cont de aceste condiţii impuse de Ghidul specificat anterior, precum şi
de proiectele individuale ce se doresc a fi implementate în următorii ani în oraşul Vălenii de Munte,
Zona de acţiune urbană în cadrul Oraşului Vălenii de Munte cuprinde întreg teritoriul oraşului din
care se exclude Cartierul Valea gardului.
Selecţia zonei de acţiune urbană s-a făcut, ţinând cont de mai multe considerente, printre
care:
- faptul că oraşul Vălenii de Munte este unul mic, fiind, potrivit Legii nr. 351/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de
localităţi, o unitate administrativ – teritorială de rang III;
- respectarea numărului minim de locuitori, stabiliţi prin Ghidul Solicitantului, pentru
identificarea zonei de acţiune urbană, astfel, trebuie precizat că numărul total de locuitori ai
oraşului Vălenii de Munte, la de 1 iulie 2008, conform datelor comunicate de Direcţia
Judeţeană de Statistică Prahova, a fost de 13.362 persoane, iar în zona de acţiune urbană
studiată s-a estimat un număr de 12.137 persoane;
Vălenii de Munte este un oraş în plină dezvoltare în zona centrală a judeţului Prahova.
Localitatea se află la intersecţia meridianului 260223 longitudine estică cu paralela de
45118 latitudine nordică.
Dezvoltat la poalele dealurilor subcarpatice ca centru economic de schimb între zonele de
şes şi de deal, Oraşul Vălenii de Munte este o localitate ce se manifestă ca centru de interes
polarizator pentru celelalte localităţii situate în zona de nord a Văii Teleajenului.

4
 Oraşul Vălenii de Munte ocupă un teritoriu administrativ cu o suprafaţă de 2159 ha
repartizată astfel:
- suprafaţă extravilan – 1297 ha (60,08%);
- suprafaţă intravilan – 862 ha (39,92%);
Vălenii de Munte se află la o distanţă relativ mică de Bucureşti (90 km) şi 29 km de Ploieşti
şi 87 km de braşov, având următoarele vecinătăţi:
- la NORD – Comunele Teişani şi Drajna;
- la SUD – comunele Gura Vitioarei şi Gornet;
- la EST – Comuna Predeal – Sărari;
- la VEST – Comuna Vărbilău;
Se poate preconiza că dezvoltarea urbanistică, socială şi economică a oraşului în perspectiva
anilor 2009 – 2015 se va înscrie în următoarele coordonate:
- Centru de interes economic şi social polarizator pentru localităţile situate pe Valea
Teleajenului;
- Centru industrial în domeniul industriei uşoare, prelucrătoare şi extractive, fără impact
major asupra mediului;
- Staţiune turistică şi centru de coordonare a activităţilor turistice din zona de nord a bazinului
Văii Teleajenului;
Toate aceste argumente contribuie în final prin conectarea lor, la stabilirea zonei studiate ca
zonă de acţiune urbană, ce va fi tratată ca atare în acest Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, în
vederea stabilirii şi implementării viitoare a proiectelor individuale necesare dezvoltării întregului
oraş.

5
 CAPITOLUL I: CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
ALE ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE

1. Specificităţi teritoriale şi disparităţi zonale

Filele de istorie ale urbei se pierd în negura vremii, istoria nescrisă afirmă că aşezarea a
început să se înfiripeze înainte de anul 1400 sub denumirea de Berevoieşti, iar din hrisovul dat de
Mircea cel Bătrân la 1409, localitatea este atestată documentar sub denumirea de Văleni adică
„locuitorii din vale” urbea este atestată de „Socoteala Braşovului” document din anul 1503 unde
erau menţionate relaţiile comerciale cu oraşul de la poalele Tâmpei.
La Văleni a fost adusă în 1561 de către diaconul Coresi o Evanghelie românească. Toate
acestea dovedesc că oraşul era capitală de judeţ, vamă şi târg.
Numele Berevoieşti rămâne însă ca un toponim al nostalgicilor oieri, pentru că tot mai des
apare în hrisoave sub numele de Săcuieni, de la români veniţi din secuime peste Carpaţi şi stabiliţi
la Mâneciu Ungureni, Poseşti Ungureni şi la Săcuieni.
Trecerea la cea de-a treia denumire a aşezării, de Vălenii de Munte, s-a făcut în timp, iar
noul nume începe să apară sporadic din secolul al XVI-lea.
Probabil locuitorii veniţi din zonele învecinate din Transilvania sau din partea veche a
Berevoieştilor, au simţit nevoia să-identifice pe cei din platoul central ca fiind cei din vale, de aici
toponimul Văleni, de fapt cei din zona despădurită.
Noua denumire n-a schimbat şi numele judeţului, el rămâne până la 1845 cu acela de Saac
sau Săcuieni.
Nu ştim când a apărut distincţia de „Munte”.
Nicolae Iorga afirmă că era necesară pentru a-l deosebi de alte aşezări aflate la vale. Din
cele 38 de localităţi cu numele de Văleni, oraşului de pe Valea Teleajenului, deşi la altitudine medie
de 320 m , este singurul „de Munte” de astăzi din România.
Din catagrafiile vremii, a recensămintelor oficiale, redăm principalele date înscrise:

6
 În anul 1831 populaţia oraşului era de 1829 locuitori, 1832: 2000 locuitori; 1845 – 1820
locuitori; 1859 – 3024 locuitori, populaţie ce a rămas stabilă timp de trei decenii la un număr de
3443 locuitori, în 1915 erau înregistraţi 5000 locuitori, în 1930 – 4237 locuitori; 1945 – 4491
locuitori; în 1956 – 5509 locuitori; în 1966 – 7350 locuitori; 1968 – 8019 locuitori; 1977 – 10482
locuitori; în 1982 – 13689 locuitori; în 1990 14146 locuitori; în 1992 13946 locuitori; 1994 – 14089
locuitori; în 1996 – 13977 locuitori; în 1997 – 13950 locuitori; în 2002 – 13309 locuitori; în 2005 –
13450 locuitori; în 2006 – 13574 locuitori; în 2007 – 13532 locuitori; în 2008 – 13362 locuitori, iar
în ianuarie 2009 erau înregistraţi 13778 locuitori.
Din punct de vedere administrativ oraşul Vălenii de munte cuprinde 17 cartiere dispuse
circular în jurul centrului oraşului:
1. Centru;
2. Nicolae Bălcescu;
3. Mihai Eminescu;
4. Piaţă;
5. Berevoieşti;
6. Trăistari;
7. Cismari;
8. Ghiduleşti;
9. Stadion;
10. Ştefan cel Mare;
11. Cuza Vodă;
12. Tabaci;
13. Rizăneşti;
14. Valea Gardului;
15. George Enescu;
16. Berceni;
17. Avram Iancu;
Analizând stadiul dezvoltării urbanistice, economice şi sociale se poate observa aceiaşi
descreştere radială pornind din centru către marginile localităţii.
Se pot distinge astfel două tipuri principale de moduri de viaţă ce coexistă în oraşul Vălenii
de Munte şi anume:
- Cadrul urban din centrul propriu-zis al oraşului, reprezentat de o zonă mai densă, care oferă
locuitorilor săi servicii urbane de înalt nivel, ambianţa şi animaţia unui centru orăşenesc,
precum şi o mai mare diversitate de locuri de muncă;

7
 - Cadrul periurban ce îmbină cadrul natural oferit de locuinţele individuale cu accesul la
locurile de muncă şi serviciile din zona intens urbană

2. Disparităţi demografice

În concordanţă cu dezvoltarea radială a oraşului pornind de la centru către periferie se

constată şi o repartizare radială şi a populaţiei pornind de la o densitate mai mare în zona centrală
unde în cele 1514 apartamente din blocurile de locuinţe trăiesc aproximativ 4500 persoane
aproximativ 34% din populaţia oraşului, pe o suprafaţă ocupată ce reprezintă numai 5% din
suprafaţa intravilanului localităţii.
În restul de 95% din suprafaţa intravilanului localităţii regăsim aşa cum am precizat într-o
descreştere radială faţă de periferii, procentul de 66% din populaţia oraşului respectiv 8862
persoane.

3. Populaţia, resursele umane şi piaţa forţei de muncă

Populaţia stabilă a oraşului Vălenii de Munte conform datelor publicate de Direcţia

Judeţeană de Statistică a fost în anul 2007 de3 13532 locuitori, iar în anul 2008 de 13362 locuitori
deci cu o scădere procentuală de 1,26%.
Rata natalităţii în anul 2005 a fost de 10,87‰, iar rata mortalităţii de 12,20‰.
Având în vederea suprafaţa oraşului Vălenii de Munte este de 8,62 km 2, rezultă că densitatea
populaţiei la nivelul anului 2008 era de 1550 persoane/km2.

3.1. Structura populaţiei pe medii şi pe sexe

Structura pe sexe a populaţiei indică o uşoară preponderenţă a persoanelor de sex feminin:

7084 femei (52%) faţă de 6448 bărbaţi (48%) la 1 ianuarie 2007.
La nivelul oraşului ca şi la nivel de ţară, populaţia feminină devansează numeric pe cea
masculină cum ar fi: mortalitatea diferită pe sexe, proporţia pe sexe a născuţilor vii, migrarea
externă în favoarea bărbaţilor, durata medie de viaţă mai mare la femei cu circa 5 – 7 ani
comparativ cu aceea a bărbaţilor.

8
 3.2. Mişcarea naturală a populaţiei
Din datele furnizate de Direcţia judeţeană de Statistică Prahova în anul 2008 în fişa
localităţii figurau 118 persoane ce şi-au stabilit domiciliul în timp ce 163 au plecat din localitate.

3.3. Structura etnică a populaţiei

Structura etnică a populaţiei oraşului Vălenii de Munte la nivelul anului 2008 a fost
următoarea:
ROMÂNI – 13260;
MAGHIARI – 6;
GERMANI – 5;
RROMI – 91;
Din punct de vedere confesional populaţia oraşului este alcătuită din 12863 ortodocşi, 9
romano – catolici; 211 – penticostali, 73 – evanghelişti, 62 baptişti şi 144 adventişti.

4. Evoluţia şi structura ocupării forţei de muncă

În oraşul Vălenii de Munte la nivelul anului 2006 existau 6043 persoane active ceea ce
reprezintă 44,52% din totalul populaţiei de 13574 persoane.
Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 1990 – 2003, trendul populaţiei active la
nivelul oraşului a fost similar cu cel la nivelul regional şi naţional, fiind puternic descrescător, din
cauza pierderii locurilor de muncă, urmare a privatizării, lichidării, restructurării unor societăţi
comerciale sau ca urmare a pensionării anticipate a multor persoane.
După anul 2003 şi până în prezent, ca urmare a deschiderii la nivelul oraşului de noi
capacităţii de producţiei, S.C. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A., S.C. TYMBARK MASPEX
S.A., S.C. SMART S.R.L., S.C. CHIVARAN COM S.R.L. cât şi un număr destul de mare de
societăţi medii şi mici ce au creat locuri de muncă, se observă încadrarea pe un trend ascendent al
populaţiei active angajate.
4.1. Forţa de muncă
Forţa de muncă angajată are la nivel Oraşului Vălenii de Munte următoarea structură:
Act.
Nr. Energie Transport
Bancara, Sănătate
mediu el. depozitare
financia Administraţie si Alte
de Agricultura Industrie termică Construcţii Comerţ posta Invătamânt
re si publica asistenta act.
salariaţ , gaze şi comunicaţ
asigurăr sociala
i apa ii
i
6043 - 2490 443 257 1358 265 155 156 264 230 425
Sursa: Institutul de Statistica la Judeţului Prahova

9
 După cum se poate observa la nivelul oraşului Vălenii de Munte nu mai există sector agricol
de stat activitatea agricolă desfăşurându-se numai în gospodăriile individuale ale cetăţenilor sau în
mici asociaţii pe terenurile ce le deţin. Industria şi comerţul urmate de servicii, construcţii şi apoi
celelalte activităţii detaliate în tabelul alăturat.

Forta de munca la nivelul anului 20011

Industrie

Energie el. termică, gaze şi apa

7,03%
3,81% Construcţii
4,37%
Comerţ
2,58%
2,56%
41,20% Transport depozitare posta
4,39% comunicaţii
Act. Bancara, financiare si
asigurări
Administraţie publica

Invătamânt
22,47%
Sănătate si asistenta sociala
4,25% 7,33%
Alte act.

Sursa: Institutul de Statistica la Judeţului Prahova

Ca procent in industrie sunt ocupate 41,20% din totalul salariaţilor, in comerţ 22,47%, în
servicii 7,33%, în construcţii 4,25, în transporturi 4,38%, în administraţie publică 2,58%, în sănătate
3,80%, în învăţământ 4,37, în activităţi bancare şi financiare 2,56% iar alte activităţi ocupă restul de
7,03%.
4.2. Volumul, structura şi distribuţia şomajului

Evoluţia pozitivă în ultimii ani a economiei naţionale şi păstrând proporţiile şi a oraşului

Vălenii de Munte a determinat ca de la an la an numărul şomerilor la nivelul oraşului să scadă
vizibil.
Pe piaţa muncii s-au produs mutaţii structurale în ceea ce priveşte repartizarea pe sectoare de
activitate, în sensul creşterii populaţiei ocupate în comerţ şi servicii concomitent cu reducerea celor
ocupate în industrie şi transporturi.
Din experienţa acumulată în decursul anilor şi din analiza rezultatelor înregistrate în
activităţile specifice cum ar fi aceea de mediere şi consiliere a persoanelor aflate în căutarea unui

10
loc de muncă, s-a constatat că cele mai defavorizate categorii de persoane aflate în căutarea unui loc
de muncă, au fost tinerii şi persoanele în vârstă de peste 45 de ani.
Acest fapt a condus la stabilirea pentru aceste categorii de şomeri, a unor măsuri speciale
prevăzute prin lege, ce trebuie să fie respectate implicit şi de către agenţii economici din oraşul
Vălenii de Munte (subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ superior,
pentru şomerii peste 45 ani sau întreţinători unici de familie, pentru persoanele cu handicapat, etc.).
Şomajul pe categorii de vârstă şi pe sexe

Situaţia şomerilor la 31-12-2011

SOMERI ŞOMERI Populaţ
IDEMNIZAŢI NEIDEMNIZAŢI ie
TOTAL FEMEI TOTAL FEMEI Rată
LOCALITATEA TOTAL FEMEI stabila
şomaj
18 – 62
ani
VĂLENII DE MUNTE 269 145 55 24 324 169 9062 3,6%
Sursa: Institutul de Statistica la Judeţului Prahova

Situaţia şomerilor la 31-12-2012

SOMERI ŞOMERI Populaţ
IDEMNIZAŢI NEIDEMNIZAŢI ie
TOTAL FEMEI TOTAL FEMEI Rată
LOCALITATEA TOTAL FEMEI stabila
şomaj
18 – 62
ani
VĂLENII DE MUNTE 325 175 67 29 392 204 9004 4,4%
Sursa: Institutul de Statistica la Judeţului Prahova

Somajul pe sexe in perioada 2011-2012 Valenii de Munte

450
392
400

350 324 325

300
269

250
204
200 175
169
145
150

100

50
3,6 4,4
0
Total Femei 11
Indemnizati Neindemnizati Rata

2011 2012
Sursa: Institutul de Statistica la Judeţului Prahova

Repartiţia şomerilor la 31-12-2012 în judeţul Prahova, pe medii de provenienţă

MEDIUL TOTAL ŞOMERI POPULAŢIE STABILĂ RATA ŞOMAJULUI

URBAN 5617 282214 2%
RURAL 6505 243234 2,7%
JUDETUL PRAHOVA 12122 315700 3,8%
Sursa: Institutul de Statistica la Judeţului Prahova

NR. SOMERILOR LA 31-12-2012 LA NIVELUL JUDETULUI PRAHOVA

3,70%

96,30%

TOTAL ŞOMERI POPULAŢIE STABILĂ

Sursa: Institutul de Statistica la Judeţului Prahova

Se poate observa că rata şomajului în oraşul Vălenii de Munte are actualmente o tendinţă de
creştere faţă de rata şomajului la nivel judeţean şi este cu 2,4 procente mai mare decât rata
şomajului din mediul urban al judeţului.

12
 Această creştere poate fi un efect normal pentru perioada de timp friguros dar reflectă şi
situaţia mai dificilă a economiei de la nivel mondial şi naţional.
Analizând datele statistice se constată că ponderea şomajului feminin este în medie de 52%
iar şomajul masculin în medie de 48% fapt ce confirmă măsurile speciale prevăzute de lege pentru
forţa de muncă feminină.

CAPITOLUL II: CARACTERISTICI ECONOMICE ALE ORAŞULUI

VĂLENII DE MUNTE

1. Profilul economic al oraşului Vălenii de Munte

În planul de amenajare a teritoriului judeţean, oraşul Vălenii de munte este inclus în ZONA
INDUSTRIAL – AGRARĂ DIN SPAŢIUL SUBCARPATIC, în categoria centrelor industriale
mijlocii.
Ramurile economice principale, enumerate în ordinea descrescătoare a ponderii deţinute în
activitatea economică a oraşului sunt:
a. Industria
o Industria prelucrătoare
 alimentară şi de prelucrare a legumelor şi fructelor;
 textile şi confecţii textile;
 confecţii metalice;
 prelucrarea mobilei, a uşilor şi a ferestrelor din lemn;
o Industria extractivă
 exploatarea nisipului cuarţos
b. Agricultura specifică zonelor de deal
o Pomicultura
o Cultura cerealelor
o Zootehnia
o Silvicultura
c. Potenţial turistic deosebit, dar insuficient valorificat

13
 a. Industria
În prezent activitatea industrială se desfăşoară într-o serie de unităţi, o parte amplasate pe
platforma de nord o altă parte în PARCUL INDUSTRIAL VĂLENII DE MUNTE, altele fiind
dispersate în teritoriu:

Industria prelucrătoare
Industria alimentară şi de prelucrare a legumelor şi fructelor este reprezentată de S.C.
TYMBARK MAPEX S.A., societate ce a cumpărat în anul 2001 activele fostei fabrici de conserve
Vălenii de munte.
Prin reamenajarea şi extinderea halelor de producţie ca urmare a investirii unei sume de
16.000.000 euro, s-a triplat capacitatea de producţie şi sunt angajaţi actualmente 395 persoane.
Prin investiţiile promovate de S.C. TYMBARK MASPEX S.A. zona de nord a oraşului s-a
schimbat în totalitate, dintr-o zonă industrială învechită, neproductivă în continuă degradare, într-o
zonă modernă, în continuă dezvoltare.
Un alt aspect pozitiv în dezvoltarea oraşului Vălenii de Munte la capitolul activităţii
industriale îl constituie înfiinţarea în 2001 a S.C. PARHOVA INDUSTRIAL PARC S.A. –
VĂLENII DE MUNTE societate ce administrează PARCUL INDUSTRIAL – VĂLENII DE
MUNTE ce a preluat activele fostei Uzine Mecanice – Vălenii de Munte care în anul 2001 mai
funcţiona cu numai 5 – 10% din capacitate cu 300 de salariaţi aflaţi în şomaj tehnic şi în
incapacitate totală de plăţi.
Pornind de la acest moment şi preluând capitalul social de 46,54 miliarde lei şi suprafaţă de
23,45 ha de teren, S.C. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A a reuşit să atragă până în prezent 24
de firme cu capital străin şi autohton, cu domenii de activitate variate: confecţii metalice pentru
construcţii civile şi industriale, prelucrări prin aşchiere, prelucrare lemn, confecţii textile, aparatură
medicală, prelucrare geam, mobilier, etc.
s-au creat astfel în PRACUL INDUSTRILA VĂLENII DE MUNTE peste 700 locuri de
muncă şi s-a închiriat peste 95% din suprafaţa construită disponibilă.

14
 Putem spune că prin efortul conjugat al administraţiilor locale şi judeţene, a conducerii
executive a societăţii administrator, Parcul Industrial de la Vălenii de Munte este unul dintre
primele parcuri funcţionale din România.
Industria extractivă
Exploatarea nisipului cuarţos. În zona de sud-est şi sud a oraşului Vălenii de munte î-şi
desfăşoară activitatea de extracţie şi prelucrare a nisipului cuarţos S.C. STICLOVAL S.A., societate
ce extrage materia primă din dealurile ce mărginesc oraşul pe latura de est şi sud-est.
Cu o tradiţie de peste 90 de ani în domeniul, SC. STICLOVAL S.A. este unul din marii
producători de nisip cuarţos din România.
Nisipul cuarţos este materia primă utilizată intens în industria sticlei, industria ceramicii
fine, industria materialelor de construcţii şi a construcţiilor de maşini.
Începând cu anul 2008 această societate şi-a modernizat una din bazele sale de producţiei şi
a concentrat activitatea în zona Frângheşti.
Prin desfiinţarea staţiei de înnobilare, amplasată de la înfiinţarea societăţii, la intrarea în
oraşul Vălenii de Munte, se pun bazele modificării şi transformării zonei vizate într-o zonă
modernă, nepoluată şi conformă cu necesităţile actuale.
Mutarea activităţii societăţii în zona Frîngheşti este avantajoasă atât pentru oraş cât şi pentru
societate deoarece costurile de producţie sunt mult mai reduse în noua zonă unde baza de producţie
este în apropierea zăcământului, iar în zona aceasta nu se mai ridică probleme privind afectarea
vecinătăţilor prin produse fiind în afara zonei construibile a oraşului.

b. Agricultura specifică zonelor de deal

Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 2159 ha din care 1118 teren agricol,
reprezentând 53% din aceasta.
Oraşul Vălenii de Munte, datorită aşezării sala la limita dintre zonele de şes şi dealuri a
devenit un centru de valorificare a fructelor.
Activitatea agricolă şi zootehnică mult diminuată în ultimii ani ca urmare a dispariţiei
sectorului agricol de stat este reprezentată numai la nivelul gospodăriilor individuale şi al micilor
asociaţii de proprietari.
Silvicultura
Oraşul Vălenii de Munte amplasat în zona dealurilor subcarpatice este înconjurat de zone
împădurite ce ocupă 522,34 ha.
Întreţinerea şi exploatarea acestor zone împădurite a fost şi este activitatea Ocolului Silvic
Vălenii de Munte care are o rază de activitate ce se întinde pe o suprafaţă de 11174 ha, ce cuprinde
zona localităţilor Bălţeşti, Vitioara, Vălenii de Munte, Drajna, Ceraşu, Slon.

15
 c. Potenţial turistic deosebit, dar insuficient valorificat
Potenţialul economic al ramurei turismului pentru oraşul Vălenii de munte îl constituie
”oferta turistică” bazată pe următorii factori:
a) calitatea aerului natural;
b) calitatea bazei materiale de cazare şi servicii;
c) existenţa unor elemente de atracţie din domeniul monumentelor de arhitectură,
memoriale, istorice.
d) Prezenţa unor structuri de primire şi a unor spaţii adecvate pentru desfăşurarea
întrunirilor, a întâlnirilor de afaceri, a conferinţelor;
Poziţia oraşului Vălenii de munte în cadrul teritoriului judeţului, respectiv în partea de nord
a bazinului râului Teleajen, oferă posibilităţi pentru practicarea unor tipuri variate de turism:
- turism de odihnă şi recreere;
- turism itinerant cu valenţe culturale;
- turism de tranzit;
- turism de sfârşit de săptămână;
- agroturism;
Ca localitate străbătută de DN 1A Bucureşti – Ploieşti – Braşov şi de calea ferată Ploieşti –
Mâneciu, oraşul Vălenii de Munte oferă condiţii de acces către zonele montane – Cheia, Muntele
Roşu, Masivul Ciucaş, pentru practicarea turismului montan, al turismului de vânătoare şi al
turismului ştiinţific.
a) Încadrat în zona dealurilor subcarpatice, oraşul Vălenii de Munte oferă un peisaj specific
acestei forme de relief, cu altitudini cuprinse între 300 – 400 m.
Pădurile de foioase care îmbracă versanţii, livezile de pomi fructiferi, bioclimatul cu calităţi
sedative, de curăţare, lipsa oricăror agenţi poluanţi majori ai factorilor de mediu, constituie calităţi
deosebite ale cadrului natural, ca factor de bază al potenţialului turistic al oraşului.
Râul Teleajen, la rândul său prin amenajare şi lucrări adiacente poate constitui un element
de atracţie ca loc de desfăşurare a unor activităţi din domeniul sportului, agrementului şi recreării,
atât pentru localnici cât şi pentru turişti.
Referitor la cadrul natural trebuie remarcat faptul că întreaga zonă din nordul bazinului
Teleajen, din care fac parte, alături de oraşul Vălenii de Munte, comunele Drajna, Predeal – Sărari,
Ceraşu, Poseşti, Starchiojd deţine un potenţial turistic de o deosebită calitate, dar care este practic
nevalorificat.
b) Analizând aspectele legate de baza materială existentă în turism, în oraşul Vălenii de
Munte, se constată că aceasta este insuficientă.

16
 Oraşul dispune în prezent de două hoteluri de trei stele „Ciucaş” şi „Capitol” care au o
capacitate de cazare de 100 respectiv 65 de locuri.
La oferta de cazare de care dispun cele două hoteluri se adaugă trei pensiuni ce totalizează
încă 65 locuri de cazare.
În cadrul programului de agroturism sunt angrenate câteva gospodării de pe teritoriul
oraşului, care oferă pensiune completă sau numai cazare.
În cadrul programului de agroturism sunt angrenate câteva gospodării de pe teritoriul
oraşului, care oferă pensiune completă sau numai cazare. Poziţia şi valorile cultural – istorice
existente pe teritoriul oraşului facilitează extinderea turismului de tranzit şi cel cu valenţe culturale.
Reţeaua de obiective turistice de interes local sau naţional din domeniul monumentelor
istorice, de arhitectură sau memoriale cuprinde: Complexul Muzeal „Nicolae Iorga”, Casa
memorială „Nicolae Tonitza”, Casa memorială „Miron Radu Paraschivescu”, Biserica
„Mânăstirea”, Biserica „Sf. Nicolae Tabacu”, Biserica „Nica Filip”, Biserica „Sf. Spiridon”,
Muzeul Etnografic „Valea Teleajenului”, Muzeul de Ştiinţe naturale „Casa Prunului”, Muzeul de
Artă Religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale „Regina Maria”.
Anual în oraşul Vălenii de munte au loc o serie de manifestări de interes judeţean şi chiar
naţional cum sunt:
1. Ziua oraşului Vălenii de Munte (9 mai);
2. Cursurile Universităţii populare de Vară „Nicolae Iorga” (în jurul datei de 15 august);
3. Târgul de Sfântamaria Mare (15 august);
4. Serbările Toamnei – Festivalul Ţuicii la Vălenii de Munte (ultimul week-end din
octombrie);
d) Totodată, pe măsura dezvoltării economiei de piaţă, devin necesare şi spaţii adecvate
întâlnirilor de afaceri, tratativelor, conferinţelor de presă ca şi unităţii de cazare de lux pentru
persoanele cu posibilităţi materiale deosebite.

2. Servicii Publice

Infrastructura tehnică a oraşului se compune din:

a) Infrastructura de alimentare cu apă
Alimentarea cu apă în oraşul Vălenii de Munte se realizează dintr-o conductă de aducţiune
Dn 1000, Vălenii de Munte – Movila Vulpii din barajul de priză Vălenii de munte prin intermediul
staţiei de tratare şi a unei staţii de pompare ce realizează pomparea apei în două rezervoare de 2500
mc din care apoi este distribuită gravitaţional în reţeaua orăşenească inelară ce urmăreşte trama
stradală.
17
 Reţeaua de distribuţie în lungime de 46 km a apei este realizată din conducte din oţel, P.V.C.
şi azbociment Dn 50 ÷ Dn 300 mm.
Conductele din azbociment urmând a fi înlocuite în cursul anului 2009.
Alimentarea cu apă a oraşului Vălenii de Munte dispune şi de o a doua sursă de alimentare
respectiv din staţia de tratare Mâneciu, prin intermediul conductei de aducţiune Mâneciu – Vălenii
de Munte, din care apa ajunge gravitaţional prin conducta de aducţiune Dn 300, în lungime de 23
km, în două rezervoare de acumulare de 500 mc fiecare, amplasate în partea de nord a oraşului.
Această a doua sursă de alimentare cu apă acoperă necesarul de apă pentru zona de nord a
oraşului, reducând preţul de cost al apei livrate întrucât distribuţia se realizează gravitaţional.
Reţeaua de distribuţie a apei a fost executată în anii 1966 ÷ 1980, din ţeavă oţel şi
azbociment.
În aceste condiţii conductele şi branşamentele sunt foarte uzate, apometrele pentru
măsurarea debitelor sunt fie insuficiente fie deteriorate, iar pe unele tronsoane de conducte nu există
hidranţi de incendiu sau dacă există nu sunt în stare de funcţionare.
Toate aceste deficienţe se completează cu avarii repetate care conduc la o exploatare
greoaie, deficitară şi costisitoare.
În această situaţie în condiţiile actuale singura soluţie viabilă de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă este accesarea fondurilor europene specifice.
În acest sens oraşul Vălenii de Munte a aderat şi este membru în Asociaţia „Parteneriatul
pentru Managementul Apei – Prahova” prin intermediul căreia prin Programul Operaţional
Sectorial Mediu (P.O.S. Mediu) – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată – Axa
prioritară nr. 1 – şi-a precizat principalele lucrări de investiţii şi reabilitare ce sunt necesare
sistemului de alimentare cu apă pentru a deveni competitiv, obiective ce vor fi prinse în proiectul ce
va fi finanţat din acest program în perioada anilor 2009 – 2013.
Astfel obiectivele majore de intervenţie asupra sistemului de alimentare cu apă a oraşului
Vălenii de Munte în perioada 2009 ÷ 2013:
1. Reabilitare conductă de aducţiune S.T.A. MĂNECIU – VĂLENII DE MUNTE
- 23 km;
2. Lucrări de reabilitare la rezervoarele existente în zona de nord şi cartier Trăistari;
3. Reabilitare şi modernizare staţie de pompe;
4. Reabilitare reţele de distribuţie totalizând 19 km inclusiv înlocuire vane şi
securizare cămine;

b) Infrastructura de colectare a apelor uzate şi pluviale

18
 În oraşul Vălenii de Munte există o reţea de canalizare în sistem divizor cu o lungime de 14
km cu diametre de la 250 la 750 mm şi care acoperă la nivelul anului 2009 numai 22% din
lungimea reţelei de canalizare necesare oraşului.
Staţia de epurare a oraşului pentru apele menajere este amplasată în zona de sud a oraşului,
cuprinzând treaptă mecanic şi biologică.
Treapta mecanică este alcătuită din debitmetru, denisipator, separator de grăsimi, decantor
primar,, iar treapta biologică este alcătuită din decantor secundar, bazin de aerare şi platforme de
uscare a nămolului.
De asemeni staţia de epurare are o staţie de clorinare pentru sterilizarea apei epurate.
Prin investiţia „Reabilitare economică şi ecologică a bazinului râului Teleajen” începută în
anul 2001 şi finalizată în anul 2006 pe programul P.H.A.R.E. s-a realizat modernizarea staţiei de
epurare Vălenii de munte, prin extinderea cu 100% a capacităţii de epurare s-a deschis astfel
posibilitatea extinderii reţelei de canalizare orăşenesc la nivelul întregului oraş.
Prin forţe proprii Consiliul Local Vălenii de Munte a realizat în anul 2008 extinderea reţelei
de canalizare cu 4,7 km şi în continuare intenţionează să finanţeze execuţia etapei a II-a prin
Programul Operaţional Sectorial Mediu (P.O.S. Mediu)- Extinderea şi modernizarea sistemelor de
apă şi apă uzată – Axa prioritară nr. 1, în care s-a înscris cu lucrările aferente etapei a II-a.
Conform strategiei de dezvoltare a oraşului, în vederea realizării canalizării pentru integral
oraş, sunt prevăzute a se realiza până în 2015, etapa III-a şi etapa a IV-a de canalizare etape ce
acoperă şi zonele periferice ale localităţii.
Concomitent cu canalizarea menajeră se va avea în vedere şi extinderea canalizării pluviale
prin racordarea străzilor periferice spre colectorul principal din zona centrală sau direct din râul
Teleajen.

c) Infrastructura de alimentare cu gaze

Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt amplasate reţele de gaze astfel:
- Reţele de gaze de redusă presiune, proprietate S.C. DISTRIGAZ SUD S.A BUCUREŞTI,
SECTOR BOLDEŞTI, F.O.L. Vălenii de Munte;
- Staţia de reglare oraşul Vălenii de Munte este racordată la reţeaua de transport gaze de
medie presiune pe strada Nicolae Bălcescu;
- Reţele de transport gaze de medie presiune, care traversează oraşul de sud la nord spre
Teişani;
- Staţia de reglare – măsurare gaze, strada Bratocea în zona de Nord, racordată la reţeaua de
transport gaze de medie presiune pentru localitatea Drajna;
- Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor naturale – 60 km;

19
 - Lungimea conductelor de branşamente este de – 19,2 km;
- Cantitatea de gaze naturale livrate la nivelul oraşului în anul 2008 a fost de 10,7 milioane
mc, din care 6,11 milioane mc consum industrial şi 4,59 milioane mc consum casnic.
Ca disfuncţionalităţi se menţionează neasigurarea presiunii minime necesare la consumatori
în special în sezonul rece, ca urmare a presiunii insuficiente din reţeaua de transport gaze şi a
disfuncţiunilor apărute la conductele vechi şi uzate, cu dimensiuni mai mici decât cele necesare.

d) Infrastructura de transport
Reţeaua internă de drumuri are o lungime de 65 km, asigurând o bună acoperire a teritoriului
administrativ al oraşului. De asemenea, există o reţea bine conturată de drumuri vicinale, forestiere
şi de exploatare agricolă.
Străzile oraşului sunt asfaltate sau betonate în proporţie de 95% restul de 5% fiind străzile
balastate.
Oraşul este străbătut de la sud la nord de DN 1A – lungime de 5 km pe teritoriul localităţii şi
de DJ 102 B şi DJ 219 cu lungimi de 2 km şi 8,3 km pe teritoriul localităţii.
Marea majoritate a străzilor cu parte carosabilă cuprinsă între 6,00 – 7,00 m, cu trotuare de
1,50 m.
Numai Bdul Nicolae Iorga (DN 1A) are patru fire de circulaţie în zona centrală, lăţime de 14
m, zonă verde de 1,50 m şi trotuare de 3 m.
În celelalte zone Bdul Nicolae Iorga are lăţimea de 8,00 – 9,00 m, zonă verde de 1 m şi
trotuar de 1,5 – 3 m.
d1) Transportul de tranzit, marfă şi călători
Transportul de tranzit se desfăşoară pe principalele artere de circulaţie: DN 1A, DJ 102B,
DJ 219, DC 41, DC 18.
Pentru a evita aglomerarea zonei centrale s-a realizat un traseu ocolitor din DN 1A de la
intrarea în oraş pe strada Ecaterina Varga – Str. Berceni – DN 1A (în zona Muzeului Nicolae Iorga),
ce poate prelua traficul greu.
Transportul de călători se desfăşoară pe următoarele trasee:

1. Vălenii de Munte Ploieşti -- 30 km

2. Vălenii de Munte Slănic -- 19 km
3. Vălenii de Munte Poienile -- 12 km
4. Vălenii de Munte Cheia -- 38 km
5. Vălenii de Munte Drajna -- 11 km
6. Vălenii de Munte Ceraşu -- 16 km
7. Vălenii de Munte Slon -- 21 km
8. Vălenii de Munte Starchiojd -- 28 km
9. Vălenii de Munte Tîrleşti – Bătrâni -- 20 km

20
 10. Vălenii de Munte Cătunu -- 29 km
11. Vălenii de Munte Chiojd -- 37 km
12. Vălenii de Munte Bisca – Chiojd -- 41 km
13. Vălenii de Munte Predeal – Sărari -- 8 km
14. Vălenii de Munte Vitioara de Sus -- 7 km

Transport călători pe calea ferată. Paralel cu DN 1A se desfăşoară traseul căii ferate

Ploieşti – Vălenii de Munte – Mâneciu.
Calea ferată asigură legătura dintre oraşul Vălenii de Munte cu localităţile Văii Teleajenului:
Mâneciu, Izvoarele, Homorâciu, Teişani, Gura Vitioarei, Făget, Măgurele, Lipăneşti, Boldeşti –
Scăieni, Blejoi şi până la Ploieşti.
Pe calea ferată se face transportul de marfă şi călători acest traseu fiind neelectrificat, iar în
general acest tip de transport deşi mult mai ieftin are o „activitate redusă”.

e) Infrastructura de alimentare cu energie electrică şi iluminat public

Alimentarea cu energie electrică a localităţii este asigurată de la sistemul energetic naţional,
din linia electrică aeriană LEA 110 KV Ploieşti – Cheia – Braşov.
Oraşul Vălenii de Munte este dotat cu două staţii de transformare, staţii de transformare
110/20/6kv Văleni Sud (Gura Vitioarei), din care este alimentată cu energie electrică localitatea şi
staţia de transformare 110/20 kv (2 x 16MVA) actualmente a PARCULUI INDUSTRIAL
VĂLENII DE MUNTE.
Distribuţia energiei electrice la toate categoriile de consumatori enumerate se face (la 0,4
kv), atât în cablu (pentru zona centrală cu blocuri şi magazine şi la o parte din societăţi), cât şi prin
reţele aeriene de distribuţie stradală, la imobilele particulare, la micile societăţi şi la unele dotări
social culturale.
Iluminatul stradal este alimentat atât aerian pe stâlpii reţelelor electrice existente, cât şi în
cablu subteran în zona centrală).
În general infrastructura de alimentare cu energie electrică şi iluminat public nu prezintă
disfuncţionalităţi, întreruperile în alimentare fiind pur accidentale şi în general foarte reduse.

f) Telefonie
Oraşul Vălenii de Munte are construită o clădire nouă pentru Oficiul de Telecomunicaţii, în
zona centrală, cu spaţiu dimensionat corespunzător pentru centrala telefonică existentă cât şi pentru
o eventuală extindere.
Centrala telefonică existentă este centrală digitală nouă şi deserveşte abonaţii localităţii,
capacitatea sa fiind de 4000 de linii.

21
 Societăţile mari şi o parte din cele mijlocii şi mici sunt dotate fiecare cu centrale telefonice
proprii, capacitatea lor fiind mai mică funcţie de necesarul fiecăreia.
Localitatea este străbătută de-a lungul drumului naţional DN 1A Ploieşti – Braşov (de la sud
la nord), de o reţea de cabluri telefonice interurbane, de importanţă deosebită, pozate în canalizaţie
la adâncimea de 0,6 – 1,2m, sau aerian pe stâlpişori de energie electrică.
Reţelele de telefonie care pleacă de la centrala telefonică amplasată în centrul localităţii şi se
distribuie la abonaţi, sunt realizate cu cabluri telefonice pozate atât în canalizaţie subterană cât şi
suspendate pe stâlpi reţelei electrice aeriene de 0,4 kv (şi mai puţin pe stâlpi proprii).
Conform evoluţiei actuale a sistemelor de telefonie mobilă şi a realizării a patru staţii de
amplificare a semnalului GSM un important număr de persoane sunt abonate ale serviciilor de
telefonie mobilă.
De asemenea pe lângă Romtelecom, există câteva societăţi care oferă servicii de acces
Internet, numărul abonaţilor la aceste servicii se estimează la aproximativ 2400.

g) Energie termică
După anul 1990 sistemul de încălzire centrală prin intermediul centralelor termice de cvartal
uzat şi neperformant a căzut total şi a fost înlocuit de sisteme individuale de încălzire cu centrale de
apartament sau centrale de scară. Integral oraşul Vălenii de Munte utilizează în prezent centrale
individuale sau de scară cu combustibili gazoşi, lichizi sau solizi.

h) Salubritate
Activitatea de salubrizare a oraşului Vălenii de Munte are două componente majore
respectiv activitatea de colectare a gunoiului menajer de la gospodăriile populaţiei şi de la
asociaţiile de locatari, activitate ce este concesionată de Consiliul Local către un operator
specializat, respectiv S.C. SALUB S.A. PLOIEŞTI ce are deschis un punct de lucru în Vălenii de
Munte şi activitatea de menţinere a curăţeniei stradale şi a zonelor publice pe raza oraşului,
activitate ce este domeniul de acţiune al serviciului de gospodărire comunală din cadrul primăriei.
La nivelul Primăriei oraşului Vălenii de Munte serviciul de gospodărire comunală are
conform regulamentului de organizare şi funcţionare următoarele sarcini principale:
- Administrarea şi întreţinerea drumurilor în întregul teritoriu administrativ al oraşului;
- Administrarea şi întreţinerea parcurilor, zonelor verzi şi a cimitirului orăşenesc;
- Administrarea şi întreţinerea terenurilor aflate în proprietatea privată a oraşului Vălenii de
Munte;
- Administrarea şi întreţinerea mobilierului stradal a împrejurimilor şi anexelor aflate în
proprietatea Consiliului Local Vălenii de Munte;

22
3. Infrastructura educaţională

Oraşul Vălenii de Munte are următoarea structură educaţională:

UNITĂŢI ŞCOLARE NUMĂR UNITĂŢI NUMĂR ELEVI/STUDENŢI
GRĂDINIŢE 5 232
ŞCOLI GENERALE CLASELE I – IV 2 236
ŞCOLI GENERALE CLASELE I – VIII -- --
LICEU TEHNOLOGIC -- 1441
COLEGII NAŢIONALE 1 820
ŞCOLI DE ARTE SI MESERII 1 770
UNIVERSITĂŢI 1 550

Constatăm deci că în oraşul Vălenii de Munte există cinci grădiniţe: patru cu program
normal şi una cu program prelungit, în care sunt cuprinşi 232 copii şi respectiv 18 educatoare.
De asemenea există două şcoli generale şcoala nr. 2 Valea Gardului şi Şcoala nr. 4 Miuleşti,
o şcoală de arte şi meserii, Scoala nr. 3 – Gheorghe Pănculescu, cu un număr de 770 elevi şi 48 de
cadre didactice. Cele două scoli generale au în instruire 236 elevi sub supravegherea a 7 învăţătoare.
Infrastructura educaţională cuprinde de asemenea unităţi pentru învăţământul gimnazial,
liceal, profesional şi postliceal cum sunt Liceul Agromontan Agromontan „Romeo Constantinescu”
şi Colegiul Naţional „Nicolae Iorga”.
Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” este o unitate de învăţământ
complexă ce cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal în care
învaţă 1441 elevi, sub supravegherea a 94 cadre didactice.
Mărimea şi diversitatea formelor de învăţământ din cadrul acestui Grup şcolar îl
îndreptăţeşte ca în viitor să devină un Campus Şcolar.
Colegiul Naţional „Nicolae Iorga” este o unitate de învăţământ de valoare şi pentru oraşul
nostru.
Colegiul naţional concentrează un număr de 820 elevi, iar colectivul didactic este alcătuit
din 50 de cadre didactice.
Unităţile de învăţământ superior se regăsesc în oraşul Vălenii de Munte prin secţia deschisă
aici de Universitatea Ecologică din Bucureşti la care frecventează cursurile un număr de
aproximativ 500 de studenţi.
Peisajul educaţional este completat şi de o unitate de învăţământ pentru copii cu dizabilităţi
fizice sau mentale „Şcoala Specială” ce instituţionalizează un număr de 112 copii în clasele I – VIII,
având sprijinul a 24 cadre didactice.

23
 În general procentul de promovabilitate porneşte de la cifra de 80% şi ajunge la maximum
100% la Colegiul Naţional „Nicolae Iorga” şi la învăţământul postliceal.
Pornind de la învăţământul primar regăsim procentul de promovabilitate între 99 şi 97% cu
tendinţă de scădere de la an la an.
La învăţământul gimnazial între 89 şi 87%, la învăţământul liceal între 92 şi 90%, iar la
învăţământul profesional între 83 şi 80%.

Starea fizică a clădirilor

Analizând starea fizică a clădirilor în care î-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ
din oraşul Vălenii de Munte o putem caracteriza ca bună, deoarece în perioada anilor 2003 ÷ 2008
fondul construit din patrimoniul învăţământului a cunoscut o continuă îmbogăţire o reabilitare
permanentă an de an.
Astfel în perioada acestor ani s-au realizat trei grădiniţe noi, iar şcolile existente au
beneficiat în fiecare an de fonduri alocate de la bugetul statului şi buget local pentru lucrări de
reabilitare şi modernizare.
Putem menţiona:
 reabilitarea sistemului de încălzire la toate şcolile oraşului prin înlocuirea centralelor vechi
sau a sistemelor de încălzire cu sobe de teracotă cu lemne sau cu gaz cu centrale şi instalaţii
de încălzire noi
 înlocuirea tâmplăriei vechi cu un grad avansat de uzură cu tâmplărie termopan la toate
şcolile oraşului
 reabilitarea şi modernizarea grupurilor sanitare
 realizarea unei săli de sport moderne la Colegiul Naţional „Nicolae iorga”
 realizarea de lucrări de înlocuire a finisajelor vechi cu finisaje din materiale mai rezistente,
mai practice şi cu un aspect mult mai plăcut (respectiv, pardoseli, gresie şi P.V.C. pentru
trafic greu, parchet laminat, lambriuri decorative) cât şi reabilitarea instalaţiilor interioare
integral.
La două dintre unităţile de învăţământ respectiv Şcoala profesională „Gheorghe Pănculescu”
şi Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” lucrările de modernizare vor fi
continuate şi în anii 2009 – 2010.
În conformitate cu proiectul de transformare a Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo
Constantinescu” într-un campus şcolar, proiect finanţat de ministerul Învăţământului şi Consiliul
Local urmează ca această unitate de învăţământ să se extindă prin realizarea următoarelor noi
capacităţi:
- Un corp de clădire nou „şcoala cu 10 săli de clase”;

24
 - Sala de sport, magazie, Cămin şi Cantină;
La aceste capacităţi se vor adăuga în viitor „Ferma didactică agrozootehnică” ce va constitui
baza în care viitorii specialişti şi fermieri se vor forma profesional atât teoretic cât şi practic.
Întrucât latura dotărilor şi a mobilierului nu a fost uitată totuşi pe acest domeniu în
continuare sunt necesare investiţii pentru aducerea şcolilor la un nivel cât mai apropiat de cele
europene.

4. Infrastructura sanitară

La intrarea în oraşul Vălenii de Munte funcţionează încă începând cu anul 1938 -

SPITALUL ORĂŞENESC VĂLENII DE MUNTE care prin serviciile medicale oferită acoperă o
arie mult mai mare deservind şi localităţile ce înconjoară oraşul Vălenii de munte pe o rază ce se
întinde până la 20 km.

25
26
Structura ORGANIZATORICĂ A SPITALULUI ORĂŞENESC Valenii de Munte conforme
Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 771/2010

NRC Denumire secţie / compartiment Nr.paturi

1 Secţie medicina interna  30
2 Compartimentului de chirurgie generala  12
3 Compartimentului ATI 5
4 Secţie Pediatrie  25
5 Compartimentului de neonatologie  5
6 Compartimentului de obstetrică ginecologie  5
7 Camera de Garda   
SECTIE EXTERIOARA SLANIC   
1 Compartimentului de medicina interna  20
2 Compartimentului de Pediatrie  20
3 Camera de Garda   
TOTAL 122
Cu Farmacie Punct de lucru la Slanic   
Blocul operator de  
Unitate de transfuzie sanguina   
Sterilizare   
Laborator analizaţi Cu Medicale Punct de lucru la Slanic  
Laborator radiologie si imagistica Medicala Cu Punct de lucru la Slanic   
Compartimentului de prevenire si control al infecţiilor nozocomiale   
Compartimentului STATISTICA Medicala  
Cabinetul de planificare familiala   
Dispensar TBC  
AMBULATORIUL INTEGRAT AL SPITALULUI CU CABINETE IN
 
SPECIALITATILE :
Medicina interna   
Psihiatrie   
Pediatrie   
Obstetrică ginecologie   
Chirurgie generala   
Dermatovenerologie   
ORL  
Compartimentului de explorari ( funcţionale deserveşte si paturile )  
CABINETE CARE FUNCTIONEAZA LA SLANIC   
Medicina interna   
Pediatrie   
Aparat funcţionale  
Laboratoarele deservesc paturile si ambulatoriul integrat Valeni si Slanic

Serviciile oferite de Spitalul Vălenii de Munte:

 Spitalizare continuă pentru secţiile:
o Interne;

27
 o Pediatrie;
o Obstetrică – ginecologie;
o Nou născuţi;
o Chirurgie;
o Compartiment ATI;
 Spitalizare de zi
 Consultaţii şi tratamente în cabinete de ambulatoriu;
Numărul personalului deservent:

Medici 30
Asistenţi 94
Personal auxiliar 117
TOTAL 241
Indicatori de performanţă:
 Număr pacienţi externaţi pe an – 1.800
 Rata utilizării paturilor – 291 zile/an faţă de 280 zile/an conform normelor sanitare;
 Proporţia urgenţelor – 83%
 Numărul pacienţilor consultaţi în ambulatoriu pe an – 23.584 pacienţi;
Suprafaţă construită dotări existente

Pavilion administrativ 82 mp
Farmacie 112 mp
Pavilion medicină internă şi chirurgie 1268 mp
Pavilion maternitate şi noi născuţi 515 mp
Pavilion pediatrie 700 mp
Pavilion ginecologie 500 mp
Laborator analize 250 mp
Spălătorie 240 mp
Radiologie 120 mp
Prosectură 50 mp
Anexe magazii, depozite 1000 mp

Se observă din indicatorii enumeraţi şi având în vedere vechimea şi starea generală a

construcţiilor că spitalul Vălenii de Munte are nevoie de o serie de lucrări de extindere şi
modernizare cum ar fi:
1. Reabilitarea ambulatoriului şi dezvoltarea secţiei de medicină legală;
2. Schimbarea tâmplăriei la majoritatea clădirilor;
3. Amenajarea aleilor din incintă;
4. Lucrări curente de igienizare şi recompartimentarea spaţiilor;

28
5. Mediu
5.1. Aerul

În oraşul Vălenii de Munte nu există surse de poluare a aerului care să depăşească limitele
admisibile.
Calităţile aerului din zonă sunt binecunoscute şi alături de altitudine, relief şi celelalte
aspecte ale cadrului natural, constituie unul din elementele de interes pentru turism şi tratamentul
unor categorii de afecţiuni: cardio-vasculare, pulmonare şi geriatrice.
Totuşi o semnificativă sursă de poluare o constituie traficul rutier deosebit de intens în
ultimul timp mai ales în sezonul de vară şi la sfârşit de săptămână.

5.2. Apa

Obiectul programelor naţionale de monitorizare a apelor îl constituie evaluarea şi controlul

calităţii acestora.
Apele existente pe teritoriul oraşului Vălenii de Munte sunt parţial poluate de:
 factori umani şi unele unităţi industriale;
 dejecţiile alimaliere;
Poluarea datorită factorilor umani se explică prin deversarea apelor uzate menajere
neepurate direct în văile unor ape cu curs permanent sau torenţial precum şi depozitarea pe malurile
apelor a deşeurilor menajere.
Lipsa de interes pentru un mediu curat şi neglijenţa unora dintre locuitorii coroborat cu lipsa
unor măsuri şi acţiuni ferme ale instituţiilor implicate în stoparea unor astfel de comportamente
conduc la poluarea şi degradarea locală a apelor de suprafaţă.
Deşi prin programul PHARE 2001 s-a realizat modernizarea staţiei de epurare datorită
sistemului de canalizare existent şi a unor disfuncţionalităţi în funcţionarea staţiei calitatea apei
epurate şi deversate în râul Teleajen este adeseori neconformă.
Insuficienta reţelelor de canalizare menajeră şi utilizarea încă a latrinelor uscate reprezintă
surse de poluare a stratului freatic care implicit debuşează în unele cursuri de apă şi în final ajung în
râul Teleajen.

5.3. Poluarea solului

Solurile degradate în oraşul Vălenii de Munte au rezultat din acţiunea unor factori în
principal umani şi numai într-o mică măsură naturali.

29
 Principalele categorii de impacturi umane asupra mediului şi în special asupra solului sunt:
 locuirea;
 unele activităţi industriale;
 defrişările şi desfiinţarea extinsă de livezi;
 exploatarea intensivă a unor resurse naturale;
O forma de poluare a solului datorita factorilor umani o constituie depozitarea deşeurilor
menajere:
 la întâmplare, constituind focare de poluare atât pentru mediu, cât şi pentru populaţie;
Degradarea solului se produce şi în zona cursurilor de apă fără lucrări ne regularizare, prin
eroziuni de maluri mai ales în caşul văilor şi viroagelor torenţiale.
Pe teritoriul oraşului se întâlnesc zone cu alunecări active de teren precum şi ogaşe, ravene
şi văi ravenate. Acestea din urmă sunt dovezi ale eroziunii de adâncime, prezentă în zona de deal, pe
versanţii puternic înclinaţi.
Fenomenul de alunecare a terenului este evident mai ales în zonele în care au fost tăiaţi toţi
pomii din livezi şi s-au"tăiat arbori din saduri.
Exploatarea extinsă a nisipului cuarţos pe versantul situat pe malul stâng al râului Teleajen
(cariera Frânghie şti, cariera Copâceni) a condus la degradarea locală a unor zone de versant, în
lipsa măsurilor susţinute de limitare a despăduririlor şi eroziunilor.
De asemenea, zonele care au rost folosite ca iazuri de decantare a nisipului în cursul
procesului de producţie şi la care s-a renunţat ulterior, constituie terenuri neproductive, degradate şi
care nu oferă nici condiţii de construibilitate.

5.4. Deşeurile şi modul lor de depozitare

Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului

de trai a populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi importante de reziduuri menajere, stradale
şi industriale.
Deşeuri menajere se pot împărţi şi ele în două mari grupe:
1. Deşeuri menajere solide
2. Deşeuri menajere lichide – ape uzate

1. Deşeuri menajere solide

Prin programul PHARE 2001 – urmare implementării proiectului „Reabilitare economică şi
ecologică a bazinului râului Teleajen” s-a realizat „Rampa de gunoi ecologică – Vălenii de Munte”,
obiectiv intrat în exploatare în anul 2006.

30
 Rampa de gunoi ecologică – Vălenii de munte aflate în administrarea CONSILIULUI
JUDEŢEAN PRAHOVA prin concesionat S.C. TERMOELECTRICĂ S.A. PRAHOVA.
Rampa de gunoi ecologică – Vălenii de Munte are următoarele caracteristici:

Capacitate - 170.000 mc
Suprafaţă - 5 ha
Populaţia deservită - 101.000 pers.
Durata de exploatare - 15 ani
Cost investiţie - 3 mil. euro

Este de remarcat faptul ritmul de depozitare în rampele ecologice, cantităţile de deşeuri şi

volumul acestora au depăşit cu mult valorile prognozate în documentaţiile de execuţie, conducând
la diminuarea sensibilă a duratelor de exploatare.
Aceiaşi situaţie se regăseşte şi în rampa ecologică Vălenii de Munte întrucât integral sistem
de colectare la nivelul judeţului nu este operativ şi în parametrii proiectaţi şi nu se realizează încă
selectarea deşeurilor menajere şi reciclarea deşeurilor menajere refolosibile.
Directiva privind depozitarea deşeurilor prevede ca cerinţe generale:
 Conformarea depozitelor de deşeuri municipale;
 Realizarea staţiilor de epurare;
 Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării
deşeurilor municipale)
 Extinderea colectării selective;
 Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale până la 16-07-
2009 şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la
staţiile de transfer;
 Până la 16-07-2010 cantitatea de deşeu biodegradabil depozit trebuie redusă cu 15%
din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă);
La nivelul oraşului este necesar intensificarea eforturilor privind colectarea selectivă a
deşeurilor, continuarea informării populaţiei asupra necesităţii colectării deşeurilor cât mai
performant şi aplicarea de măsuri coercitive asupra celor ce nu respectă normele elementare de
depozitare şi colectare a deşeurilor.

2. Deşeuri menajere lichide – ape uzate

Depozitarea şi reciclarea deşeurilor menajere lichide în Vălenii de Munte se realizează prin
sistemul de canalizare menajeră a oraşului şi prin staţia de epurare a apelor uzate Vălenii de Munte.

31
 Sistemul de canalizare a apelor uzate cuprinde la nivelul anului 2009 o lungime de 14 km
canalizare menajeră, sistem ce acoperă numai 22% din lungimea reţelei de canalizare necesare
oraşului.
Prevăzută a fi extinsă în continuare reţeaua de canalizare va acoperi întreg oraşul până în
anul 2013.
Reciclarea deşeurilor lichide – ape uzate şi realizează în Staţia de epurare Vălenii de Munte
ce a fost extinsă dublându-se capacitatea prin proiectul PHARE 2001 dar care nu ajunge încă la
parametrii proiectaţi datorită lungimii reduse a reţelei de canalizare ce descarcă în prezent şi ca
urmare a unor disfuncţionalităţi nerezolvate în sistem.

3. Deşeuri stradale
Colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor stradale şi cele din activităţile de
ecologizare şi curăţenie realizate de Primăria Vălenii de Munte se realizează de serviciul de
specialitate – Gospodărire locală al primăriei şi sunt depozitate în rampa ecologică a oraşului
Vălenii de Munte.
În condiţiile în care se va trece la implementarea sistemului de colectare selectivă a
deşeurilor şi la nivel stradal este nevoie introducere de recipiente selective pentru obişnuirea şi
determinarea populaţiei în colectarea selectivă.

4. Deşeuri industriale
În general prin natura ei industria oraşului Vălenii de Munte nu este generatoare de deşeuri
periculoase pentru mediu atât cât acestea sunt colectate şi depozitate sau reciclate corespunzător.
Industria oraşului nu este generatoare de deşeuri toxice. Unităţile industriale existente au
încheiate contracte de preluare şi reciclare a deşeurilor rezultate din procesul productiv astfel încât
acestea să nu afecteze mediul sau să încarce nejusticat rampele de gunoi.

32
 CAPITOLUL III: NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICARE ÎN
ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE

1. Infrastructura de transport

Infrastructura de transport la nivelul oraşului Vălenii de Munte are în componenţă întreaga

reţea stradală a oraşului şi reţeaua de transport feroviară reprezentată de calea ferată Ploieşti -
Mâneciu ce străbate de la sud la nord oraşul Vălenii de Munte.
Reţeaua internă de drumuri cu o lungime de 65 km are în componenţă un drum naţional DN
1A, două drumuri judeţene DJ 102B şi DJ 219, două drumuri comunale DC 41 şi DC 18 şi un
număr de 159 de străzi interne orăşeneşti.
În proporţie de 95% aceste străzi sunt amenajate având carosabil asfaltat sau betonat.
Aproximativ 60% din numărul străzilor au trotuarele neamenajate.

33
 Ţinând cont de toate aceste probleme ale infrastructurii de transport la care se vor adăuga
distrugerile inevitabile ce se vor produce ca urmare a lucrărilor de introducere a canalizării
menajere în anii următori, administraţia publică locală doreşte să-şi stabilească în strategia sa de
dezvoltare locală, reabilitarea infrastructurii de transport la nivelul zonei de acţiune urbană.
Deşi existentă infrastructura de transport feroviar este foarte puţin utilizată şi în curs de
degradare continuă.
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar depinde numai de strategia
naţională referitoare la acest domeniu conform necesităţilor şi politicilor de dezvoltare a sectorului
de căi ferate.

2. Reţele de comunicaţii date şi internet

Sectorul telecomunicaţiilor cunoaşte în prezent un proces alert de modernizare datorită

expansiunii tehnici avansate în telefonie cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia
mobilă.
Gradul de digitalizare a telefoniei este în oraşul Vălenii de munte este de 100%.
Oraşul Vălenii de Munte dispune de servicii de acces la Internet asigurate de Romtelecom şi
alte câteva societăţi numărul abonaţilor conectaţi fiind de aproximativ 2.400.
De asemenea există servicii de telefonie prin cablu asigurate pentru 4600 abonaţi.
Abonaţii la telefonie fixă în număr de aproximativ 2950 sunt în scădere faţă de anii
precedenţi ca urmare a concurenţei firmelor de telefonie mobilă.

3. Infrastructura tehnico-edilitară

Sistemul de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare. Parte a infrastructurii tehnice a

oraşului, infrastructura de alimentare cu apă se confruntă cu o serie de probleme legate de starea
tehnică a reţelelor de distribuţie în proporţie de 30% din lungimea lor, reţele vechi şi
subdimensionate, capacitatea insuficientă a rezervoarelor de stocare apă, starea tehnică
necorespunzătoare a vanelor şi robinetelor de manevră (închidere – deschidere), necesitatea
modernizării staţiei de pompare, reabilitarea reţelei de aducţiune, montarea aparatelor de
contorizare, reducerea pierderilor în reţea.
Sistemul de alimentare cu apă al oraşului Vălenii de Munte are doua surse de alimentare:
1. Barajul de priză Vălenii de Munte prin staţia de tratare Vălenii de Munte şi conducta de
aducţiune Vălenii de Munte - Movila Vulpii.

34
 2. Staţia de tratare Mâneciu prin intermediul conductei de aducţiune Mâneciu - Vălenii de
Munte – Dn 300;
Eliminarea disfuncţionalităţilor şi deficienţelor sistemului este obiectivul administraţiei
locale pentru perioada anilor 2009 – 2015 şi pentru aceasta Consiliul local a aprobat participarea
oraşului Vălenii de Munte prin „Parteneriatul pentru Managementul Apei Prahova” la Programul
Operaţional Sectorial de Mediu – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată – Axa
prioritară 1, monitorizat de Consiliul Judeţean Prahova.
Prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – dorim să rezolvăm de asemenea
problemele sistemului de canalizare respectiv extinderea sistemului de canalizare menajeră pe etape
până la acoperirea întregului oraş, reabilitarea reţelelor existente şi îmbunătăţirea parametrilor de
funcţionare a staţiei de epurare Vălenii de Munte.
Sistemul de canalizare menajeră acoperă în prezent numai 22% din suprafaţa oraşului.
Sistemul de distribuţie a gazelor naturale. Ca urmare a eforturilor comunităţii locale în
special în perioada anilor 2000 – 2009, oraşul Vălenii de Munte se poate considera un oraş integral
gazificat deoarece lungimea conductelor de distribuţie gaze de 60 km, acoperă 90% din suprafaţa
oraşului.
Deşi din punct de vedere al funcţionării sistemului de distribuţie a gazelor în Vălenii de
Munte nu sunt probleme deosebite, se pot menţiona mici disfuncţionalităţi în menţinerea presiunii
optime mai ales în perioada rece a anului şi eliminarea şi înlocuirea reţelelor vechi pe care sistemul
mai înregistrează pierderi.
Sistemul de alimentare cu energie electrică. Energia electrică constituie un element
determinant în nivelul de trai al populaţiei cu repercusiuni în nivelul preţului de cost al tuturor
mărfurilor şi serviciilor.
Sistemul de alimentare cu energie electrică are ca sursă de alimentare L.E.A. 110 Kv
Ploieşti – Cheia – Braşov prin staţiile de transformare 110/20/6 Kv Văleni Sud (Gura Viitoarei) şi
Staţia de transformare 110/20 Kv (2 x 16 MVA) din apropierea PARCULUI INDUSTRIAL
VĂLENII DE MUNTE.
Distribuţia energiei electrice se realizează apoi prin intermediul reţelelor aeriene şi în cablu
către posturile de transformare şi de la acestea spre consumatori.
O a doua componentă a sistemului de alimentare cu energie electrică este iluminatul stradal
ce se realizează cu corpuri de iluminat specifice prin alimentarea aeriană din reţelele electrice
existente sau cu alimentare în cablu subteran.
În general sistemul de alimentare cu energie electrică nu prezintă disfuncţionalităţi majore,
iar întreruperile în alimentarea cu energie electrică sunt pur accidentale şi în general foarte reduse.

35
4. Infrastructura pentru turism

Turismul pentru oraşul Vălenii de Munte poate constitui un punct forte al economiei sale în
condiţiile în care se va investi în infrastructura necesară pentru susţinerea şi exploatarea
potenţialului latent existent.
Poziţia, valorile cultural – istorice existente, cadrul natural şi calitatea aerului zonei sunt
elementele esenţiale ce justifică stimularea dezvoltării infrastructuri turistice.
La capitolul infrastructură pentru turism la nivelul anului 2009 putem enumera existenţa în
oraşul Vălenii de Munte a următoarele spaţii de cazare: două hoteluri de trei stele ce totalizează 165
de locuri de cazare şi trei pensiuni ce adaugă încă 65 de locuri de cazare. Putem adăuga la acestea
un număr de 7 restaurante în care turiştii ar putem servi preparate tradiţionale şi specifice zonei.
Principalele puncte de atracţie turistică ale oraşului Vălenii de Munte sunt: Complexul
Muzeal „Nicolae Iorga”, Casa memorială „Nicolae Tonitza”, Casa memorială „Miron Radu
Paraschivescu”, Biserica „Mânăstirea”, Biserica „Sf. Nicolae Tabacu”, Biserica „Nica Filip”,
Biserica „Sf. Spiridon”, Muzeul Etnografic „Valea Teleajenului”, Muzeul de Ştiinţe naturale
„Casa Prunului”, Muzeul de Artă Religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale „Regina
Maria”.
Casa memorială „Nicolae Iorga” situată în centrul oraşului este casa în care savantul
Nicolae Iorga a trăit şi a creat între anii 1908 şi 1940.
Muzeul etnografic „Valea Teleajenului” alături de Casa memorială „Nicolae Iorga” face
parte din Complexul Muzeal „Nicolae Iorga” fiind găzduit în anexa şcolii de misionare clădire
componentă a fostei proprietăţi a savantului.
Şcoala de misionare naţionale şi morale „Regina Maria”, clădire de asemenea
componentă a proprietăţii savantului în care a funcţionat această şcoală deschisă de Nicolae Iorga
pentru formarea tinerelor fete în lumina credinţei naţionale şi ca purtătoare şi îndrumătoare creştine
ortodoxe.
Muzeul de artă religioasă face parte din aceiaşi complex muzeal fiind găzduit în clădirea
şcolii de misionare şi cuprinde exponate de artă religioasă şi obiecte de cult ortodox în special din
zona Văii Teleajenului.
Muzeul de ştiinţe naturale „Cultura Prunului” este un spaţiu muzeal mai nou înfiinţat în
incinta clădirii fostului cinematograf. Muzeul oglindeşte activitatea tradiţională şi specifică zonei
pomicultura şi în particular cultura prunului.
Casa „Miron Radu Paraschivescu” este casa în care a trăit poetul Miron Radu
Paraschivescu amplasată pe strada cu acelaşi nume, într-un cartier liniştit din sud – estul oraşului.

36
 Casa „Nicolae Tonitza” este casa în care a locuit pictorul Nicolae Tonitza între anii 1921 şi
1924.
Biserica Mînăstirea este monument de arhitectură fiind ctitoria lui Hagi Stoian Clucerul şi a
soţiei sale Ilinca, ctitorită în anul 1680 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino.
Biserica a fost zidită în formă de cruce, cu singură turlă, după stilul cantacuzinesc.
Ea a fost afectată de toate cutremurele fiind reconstruită de mai multe ori în 1976, în 1809,
în 1942 şi 1981.
Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi este alături de Casa memorială
„Nicolae Iorga” un obiectiv reprezentativ al oraşului.
Biserica „Nica Filip” este monument de arhitectură ctitorită de logofătul Nica Filip şi Soare
Piţoi în anul 1808 în vremea domnitorului Ioan Alexandru Ipsilanti aşa cum confirmă documentele
vremii.
Biserica a fost realizată în stil ţărănesc românesc cu acoperiş în două ape, cu o turlă sveltă la
mijloc şi cu streşinile mari. În partea de sus a zidului, în exterior, sub streaşină sunt mai multe
medalioane rotunde cu pictură în frescă.
Pictura în interior este în stilul lui Tătărăscu.
Biserica a fost afectată puternic de cutremurul din anul 1977, ulterior fiind restaurată.
Curtea şi anexele bisericii găzduiesc sediul protopiatului Vălenii de Munte.
Biserica „Sf. Nicolae – Tabaci” monument de arhitectură situat în cartierul Tabaci, are
hramul Sf. Nicolae şi a fost ctitorită în anul 1832, prin strădania meşterilor tăbăcari din cartier.
În prisania zugrăvită deasupra uşilor de la intrare citim: „Această sfântă şi dumnezeiască
biserică s-au ridicat din temelie, întiu cinstirea şi slava Sf. ierrh. Nicolae, Sf. mc. Gheorghe şi a Sf.
Spiridon şi a Sf. Sava cel sfinţit în zilele luminatului Împărat Nicolae Pavlovici, fiind episcop Sfinţit
D.D. Chiesarie, de robii lui Dumnezeu Radu Jipa, Sandu Popica, Ioniţă Lăzăroiu, Andreiu
Olteanu, Mârzea Medelnicer, Dumitru Buzăeanu, Ignaţie Chirănoiu, Anghel tabacu, 1832”.
Biserica are o pictură exterioară care o impune printre altele. Un registru pictural înconjoară
zidurile cu medalioane rotunde cu sfinţi şi mănuchiuri de flori cu colorit bine armonizat.
Biserica „Sf. Spiridon”, de asemenea monument de arhitectură a fost şi este o filieră a
biserii Nica Filip. Are hramul Sf. Spiridon. Ca vechime este a doua biserică după Biserica
Mînăstirea fiind dată la 1726.
A fost construită pe artera cea mai veche a localităţii, pe drumul oilor spre Carpaţi aşa cum
istoric este considerată strada Berevoieşti.
Biserica este realizată din lemn tot în stil ţărănesc românesc cu navă centrală, având
structură din bârnă tencuită şi învelită cu şindrilă.

37
 Deasupra pronausului are o turlă mare cu secţiune octogonală cu ferestre pe laturi, cu
acoperiş din şindrilă cu formă de piramidă cu opt feţe.
Nu se mai păstrează în prezent pictura interioară originală realizată în ulei la începutul
secolului XX.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii n turism este necesar să cuprindă obiective şi
investiţii care să stimuleze realizarea de pensiuni agroturistice care să valorifice cadrul natural
existent, amenajarea unor zone de agrement în zona râului Teleajen extinderea capacităţilor de
cazare şi de petrecere a timpului liber şi valorificarea în scop turistic a manifestărilor locale,
judeţene sau naţionale ce se organizează în oraşul nostru.

5. Disparităţi în nivelul de ocupare şi la nivelul asigurării serviciilor

sociale

Din analiza situaţiei existente, rezultă o serie de disparităţi şi disfuncţionalităţi în

dezvoltarea economico-socială.
Multe disparităţi şi disfuncţionalităţi derivă din transformările ce au loc în sectorul economic
al oraşului şi din faptul că societatea este încă în reaşezare şi reorganizare pe principiile economiei
de piaţă şi în armonizare la nivel de ţară şi raport cu structurile europene în care încearcă să se
integreze.
Orientarea economiei către creşterea rentabilităţii, către privatizare, conduce la amplificarea
unor probleme sociale şi la necesitatea reorientării forţei de muncă disponibilizate. Din datele
statistice existente se constată o creştere a ratei şomajului şi a inflaţiei.
Aceste tendinţe nu pot genera decât disparităţi şi accentuarea diferenţelor între diferite
categorii sociale sau în teritoriu diferenţe între zonele centrale şi zonele periferice.
Reducerea veniturilor populaţiei are un impact negativ asupra volumului desfacerii de
mărfuri şi a utilizării unor dotări publice.
Resursele financiare reduse în cadrul administraţiei locale şi a altor organisme bugetare
accentuează degradarea şi insuficienţa echipării tehnico-edilitare, a dotărilor publice locale, a
dotărilor sociale, cultura, de învăţământ şi de mediu.
Reducerea disparităţilor şi dezechilibrelor produce efecte pozitive ce se transmit şi se resimt
până la nivelul demografic asupra sporului natural al populaţiei şi asupra sporului migrator.
Serviciile sociale oferite în prezent în oraşul Vălenii de Munte pot fi considerate la un nivel
acceptabil prin faptul că prin Şcoala specială şi Casa de copii Vălenii de Munte sunt rezolvate la
nivelul oraşului o serie de probleme sociale privind situaţia copiilor abandonaţi cu un anumit
handicap, proveniţi din familii destrămate, etc.
38
 Ca punct negativ la nivel social se poate menţiona că nu există în prezent o unitate specifică
pentru persoane în vârstă, singure care să beneficieze de îngrijire într-un cadru instituţionalizat sub
asistenţă medicală, supraveghere şi consiliere.

CAPITOLUL IV: POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL ORAŞULUI

VĂLENII DE MUNTE

1. ANALIZĂ SWOT

Punctele tari şi punctele slabe ale localităţii, oportunităţi şi ameninţări

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare urbană, respectiv a oraşului Vălenii de Munte.
SWOT semnifică Punctele tari, Punctele Slabe, oportunităţi şi Amenajări.
De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta
implicând analiza mediului extern general şi specific.

39
 Punctele Tari ale oraşului sunt acele valori sau acei factori care îi dau acestuia un avantaj
competitiv şi îi oferă atractivitate. Punctele tari reprezintă forţe interne, adică forţe distincte, cu
caracteristicile legate de localizarea zonei.
Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole în calea
dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,
reglementative, operaţionale sau altele . Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi
corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt dificil
de corectat.
Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri concrete
care să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari.
Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai oraşului sau endogeni.
Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunităţile sunt
acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv (Punct Tare).
Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de oraş, care conduc la declinul
avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau o
Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale localităţii.
Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte
ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea
internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean. Se cunoaşte că
modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor asupra acesteia
reprezintă preocupări legitime.
Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare (Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi,
Ameninţări) a fost făcută sub atenta coordonare a administraţiei publice locale, astfel încât să fie
identificate şi măsurile care sunt considerate oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe.

PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE ALE ORAŞULUI URLAŢI ÎN

COMPETIŢIE CU ALTE ORAŞE ŞI REGIUNI

FACTOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Poziţie - Localitate transversată DN 1 A, la o

Geopolitică distanţă de aproximativ 90 Km faţă de
capitala ţării, precum şi faţă de principalele
localităţi urbane din regiune:
- Vălenii de Munte-Ploieşti 32km(DN 1A);

40
 - Vălenii de Munte-Braşov 75km (DN 1 B);
- Vălenii de Munte-Slănic 19 km;
- Vălenii de Munte-Plopeni 18 km;
- Vălenii de Munte-Nehoiu 33 km;
- Localitatea situată pe Valea Teleajenului în
centrul judeţului Prahova;
- Dispune de legătură directă pe calea ferată,
cu gară localitate;
- Condiţii geografice (climatice, hidro-
geologice) favorabile;

Populaţie, forţa de - Ponderea majoră a populaţiei din grupa de - Densitatea scăzută a

muncă vârstă adultă (20 – 60 ani), peste 50% din populaţiei în unele cartiere:
totalul populaţiei; Valea gardului, Rizăneşti,
- Nivel ridicat de instruire; Trăistari, Cismari;
- Raport populaţie activă-populaţie inactivă - Inadecvarea forţei de muncă la
echilibrat; cererea pieţii;
- Rată scăzută a şomajului - Tendinţa de îmbătrânire a
- Grad ridicat de toleranţă, nivel scăzut forţei de muncă;
conflicte sociale între cetăţeni; - Repartizarea neechilibrată a
locurilor de muncă în teritoriu;

Patrimoniu - Existenţa unei pieţe libere de terenuri - Existenţa unui număr redus de
clădiri; imobile din patrimoniul public
- Existenţa posibilităţilor de dezvoltare a al oraşului care pot fi
activităţilor industriale, agricole de comerţ şi concesionate sau vândute
turism; - Inexistenţa unor rezerve de
- Existenţa unui intravilan ce ocupă 40% din terenuri proprietatea Consiliului
suprafaţa administrativă şi care oferă local care să poate fi utilizate
posibilităţi reale de extindere viabilă pentru funcţiuni diverse.
- O bună reprezentare a tuturor categoriilor - Capacitate limitată de
de bunuri, valori şi imobile ce compun gestionare eficientă a
patrimoniul patrimoniului existent

Infrastructura de - Existenţa unor reţele de circulaţie şi - Lipsa unei centuri ocolitoare

circulaţie si transport ce acoperă întreg oraşul, cu o a oraşului;

41
 transport structură în general radial concentrică şi în - Neexistenţa unor variante de
general integral modernizată. circulaţiei care să protejeze
- Existenţa unor operatori de transport ce centrul oraşului de traficul
asigură acoperirea integrală a necesităţilor permanent şi intens întrucât
populaţiei; localitatea este străbătută de
- Existenţa unei structuri de buna calitate atât DN 1A Ploieşti – Cheia -
în transportul rutier cât şi pe calea ferată; Braşov;
- Neexistenţa în momentul
actual a unor dotări moderne a
principalelor artere de circulaţie
la nivelul oraşului;

Reţele Tehnico- - infrastructura tehnică de alimentare cu apă, - Reţeaua de canalizare în curs

edilitare, energetice canal, alimentare cu energie electrică, gaze de extindere la nivelul
şi telecomunicaţii naturale dezvoltată în procent de 85% din întregului oraş;
localitate; - Câteva zone fără acces la
- reţeaua de telecomunicaţii pentru întreg reţaua de alimentare cu gaze;
oraşul; - Stadiu avansat de uzură la
- acoperire integrală cu reţea de telefonie peste 30% în unele zone ale
mobilă; reţelei de alimentare cu apă;
- existenţa unor societăţi distribuitoare de - Staţie de epurare cu
servicii de Internet; funcţionare defectuoasă a
treptei chimice şi fără treaptă
bilogică;

Infrastructura - Existenţa unui Post de Poliţie zonal, a unui - Lipsa unor dotări necesare
instituţională Serviciu de Poliţie Comunitară, a dezvoltării economico-sociale
Administraţiei Financiare a oraşului, a unui în special în cartierele
Post de Pompieri a 6 Agenţii bancare; periferice;
- Existenţa unui Oficiu Poştal; - Dezvoltarea relativ redusă a
- Existenţa filialelor principalilor operatori infrastructurii de afaceri;
pentru furnizarea utilităţilor publice; Diferenţe în dezvoltarea
Concesionarea sistemului de salubritate a instituţională între zona centrală
oraşului şi celelalte zone;

Economie - Realizarea parcului Industrial Vălenii de - Economia localităţii a fost

Munte în care activează 24 firme cu capital afectată de restructurarea sau

42
 străin şi autohton; falimentarea societăţilor
- Uşoară creştere a pieţii muncii, prin comerciale tradiţionale
vânzarea/revigorarea unor Societăţii existente înainte de 1989;
existente înainte de 1989 (I.P.L.F. Văleni, - În general structura
Uzina mecanică Văleni, I.E.P.M.N.) şi prin economică învechită cu uzură
înfiinţarea unor societăţi noi; fizică şi morală, aflată în
- Predominarea proprietăţii private asupra prezent în restructurare şi
proprietăţii de stat; modernizare;
- Piaţa de consum în creştere şi diversificare; - Nivel relativ redus de
Posibilităţi de dezvoltare a agriculturi dezvoltare a I.M.M.-urilor;
specifice zonei de deal; - Reducerea forţei de muncă
- Posibilităţi de extindere a activităţilor calificată şi a tineretului cauzate
comerciale în formatul spaţiilor comerciale de migraţia în străinătate a
mari tip Supermagazine, spaţii comerciale acesteia;
en-gros, zone comerciale; - Număr mic al unităţilor
economice puternic productive
(cu valoare adăugată mare);

- Procent de promovabilitate ridicat în - Insuficientă racordare la

general între 80% - 100%; tehnicile de vârf mai ales la
- rezultate bune obţinute la concursurile şcolile mai izolate (periferice);
judeţene şi naţionale; - Necesitatea completării dotării
- Reţea de învăţământ dezvoltată, cu şcoli şi extinderii spaţiilor destinate
renovate prin fonduri de la bugetul de stat şi învăţământului la toate
Învăţământ bugetul local, sistem ce beneficiază de săli nivelurile învăţământului
de curs, biblioteci, laboratoare, terenuri şi primar, gimnazial şi liceal şi
săli de sport; modernizarea permanentă a
- Dotarea şcolilor cu mobilier şcolar modern; acestora;
- Existenţa cabinetelor de informatică în
toate şcolile oraşului;
- Modernizarea fondului de carte;

Cultură şi Mass - - Vălenii de Munte este tradiţional centru de - Insuficienta implicare a

media cultură al Văii Teleajenului, cu un societăţii civile în viaţa
patrimoniu istoric bogat din care amintim: culturală;
Complexul Muzeal Nicolae Iorga. Şcoala de - Neintegrarea într-un circuit

43
 misionare, Muzeul etnografic „Valea cultural şi turistic naţional;
Teleajenului”, Muzeul de artă religioasă şi - Mass – media locală foarte
cinci biserici de patrimoniu naţional; dezvoltată;
- Ziarul Văleni publicaţie ce oglindeşte viaţa
oraşului, editată de administraţia locală;
- Oferta culturală în creştere asigurată prin
activitatea casei de Cultură Vălenii de Munte
cu un bogat sortiment de activităţi culturale
(cursuri diverse, bibliotecă, spectacole,
întâlniri, simpozioane, expoziţii etc.);
- Organizarea unor manifestări culturale şi
comemorative de larg interes cum sunt:
- Ziua oraşului Vălenii de Munte (9 mai);
- Cursurile Universităţii populare de vară
„Nicolae Iorga” (mijlocul lunii august);
- Târgul de Sfântamaria Mare (15
august);
- Serbările Toamnei la Vălenii de Munte
(ultimul week-end din octombrie);

Sănătate, asistenţă - Modernizarea Spitalului Orăşenesc Vălenii - Lipsa dotărilor necesare

socială de Munte şi transformarea lui din spital desfăşurării activităţilor de
orăşenesc în spital de zonă; expertiză medicală;
- Existenţa unor medici de familie bine - Insuficienţa paturilor de spital;
pregătiţi şi a unor cabinete medicale - Fonduri insuficiente alocate
particulare (de oftalmologie, de domeniului sanitar;
stomatologie, de analize, de reflexoterapie, - existenţa unor secţii ale
de medicină naturistă, etc.) spitalului ce nu ating nivelul
- Existenţa unei subunităţi de ambulanţă minim de capacitate tehnică şi
aparţinând Serviciului de Ambulanţă dotare faţă de cerinţele actuale;
Prahova, în incinta spitalului;
- Existenţa serviciului de asistenţă socială
organizat în cadrul administraţie publice
locale

Mediu - Calitate recunoscută naţional a aerului în - Existenţa riscului de poluare a

44
 zona Oraşului Vălenii de Munte; mediului în special în zonele
- Fond funciar agricol valoros în plantaţii de centrale, cauzat de circulaţia
livezi; intensă a autovehiculelor;
- Fond silvic valoros prin existenţa pădurilor - Inexistenţa unei gestiuni
ce îmbracă dealurile de jur împrejurul ecologice integrate a deşeurilor;
oraşului; - Capacitate redusă de epurare a
- Grad de poluare relativ mic, existenţa apelor uzate cauzată de
multor zone verzi amenajate sau naturale ce inexistenţa sistemului de
menţin calitatea ridicată a mediului; canalizare decât pe o suprafaţă
- Existenţa unor cursuri de apă cum sunt râul de 30% din intravilanul
Teleajen, pârâul Văleanca ce asigură oraşului;
principala sursă de apă potabilă a zonei şi - Existenţa unor zone izolate
constituie factorii de mediu valoroşi; poluate prin aruncarea la
- Existenţa unei rampa ecologice cu întâmplare de deşeuri menajere;
capacitate mare care asigură colectarea - Posibilităţi reduse de
depunerea deşeurilor în mod centralizat şi agrement în interiorul zonei de
supravegheat; acţiune urbană sau în imediata
- Existenţa unei staţii de epurare cu apropiere;
capacitate suficientă şi care a fost extinsă
prin accesarea fondurilor preaderare;

Locuinţe - Realizarea în medie câte 70 locuinţe anual; - Pondere mică a locuinţelor

- Concesionarea de terenuri de către tineri sociale aflate sub tutele
pentru construirea de locuinţe; administraţiei publice locale;
- Preocuparea locuitorilor pentru un aspect - Zone periferice în care
îngrijit al propriilor locuinţe; numărul şi calitatea locuinţelor
sunt reduse;

Turism - Posibilitatea exploatării frumuseţii Văii - Fonduri insuficiente alocate

Teleajănului şi a zonelor împădurite modernizării bazei şi
învecinate; infrastructurii turistice şi de
- Existenţa Complexului Muzeal „Nicolae reabilitare a monumentelor
Iorga”, Casa Memorială M.R.Paraschivescu, istorice şi de arhitectură;
Casa Tonitza; - Inexistenţa unei agenţii de
- Posibilitatea dezvoltării agroturismului, a promovare a turismului în
turismului itinerant şi cultural; localitate;

45
 - Posibilitatea dezvoltării turismului religios;
- Existenţa unei infrastructuri turistice
compuse din două hoteluri şi trei pensiuni;

2. Tendinţe generând oportunităţi sau potenţiale riscuri pentru oraşul

Vălenii de Munte

SECTOR OPORTUNITĂŢI RISCURI

Politica generală a - România – stat membru U.E., începând - Reorientarea politicii interne a
Românie; relaţiile cu cu 1 ianuarie 2007 şi asigurarea României spre un model
autorităţile judeţene posibilităţii accesării fondurilor economic de tip închis;
europene: - Reorientarea politicii interne a
- Îmbunătăţirea mediului legal şi României spre un sistem
instituţional în România; administrativ centralizat;
- Extinderea descentralizării în toate - Monopolizarea economiei;
sectoarele de activitate; - Instabilitatea politică internă;
- Înfiinţarea agenţilor de dezvoltare - Necunoaşterea suficientă a
regionale, colaborarea cu A.D.R. Sud – implicaţiilor şi avantajelor
Muntenia; aderării României la U.E.
- Colaborarea cu Consiliul Judeţean
Prahova, membru al Asociaţiei Oraşelor
Mici şi Mijlocii din judeţul Prahova
Procese demografice - Creşterea mobilităţii populaţiei; - Descreşterea demografică;
şi sociale - Îmbunătăţirea standardelor - Accenturea conflictelor
educaţionale a populaţiei; sociale;
- Inexistenţa conflictelor sociale majore; - Migrarea formatorilor
- Creşterea continuă a populaţiei din profesionale de vârf din
grupa de vârstă aptă de muncă (18 – 20 învăţământului superior spre

46
 ani); alte domenii şi late ţări;
- Migrarea forţei de muncă
tinere şi bine pregătite
profesional în alte ţări;
Economie şi probleme - existenţa acordurilor financiare - înăsprirea procedurilor
de mediu semnate cu FMI, Banca Mondială şi UE, vamale şi retragerea sprijinului
la nivel de ţară; financiar din partea
- simplificarea formalităţilor vamale şi a organismelor internaţionale;
regimului vizelor; - creşterea delictelor
- aplicarea strategiei naţionale pe termen economice, dezvoltarea
mediu; stabilizarea economiei naţionale; economiei subterane;
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea legislaţiei - scăderea ritmului procesului
în domeniul muncii; de privatizare;
- restructurarea finanţelor publice; - acordarea de facilităţi
- simplificarea procedurilor juridice şi prioritare altor centre
administrative pentru încurajarea economice din regiune şi
investitorilor interni şi străini; Euroregiune;
- accelerarea procesului de privatizare; - posibilitatea apariţiei unor
- reglementarea şi aplicarea legislaţiei fenomene imprevizibile:
privind proprietatea; inundaţii, cutremure care pot
- poluare redusă; produce efecte negative majore
- promovarea şi susţinerea unei asupra economiei locale şi
agriculturi ecologice prin dezvoltarea mediului.
unor tehnologii concepute să protejeze - creşterea ratei inflaţiei;
mediul; - deprecierea leului faţă de alte
valute, în contextul actualei
crize mondiale;
Relaţii locale, - Asocierea oraşului Vălenii de Munte cu - instabilitate politică
regionale, celelalte oraşe ale judeţului Prahova în internaţională;
euroregionale, cadrul „Asociaţiei Oraşelor Mici şi - accentuarea şi/sau extinderea
internaţionale Mijlocii din Judeţul Prahova”; conflictelor în Balcani;
- Înfrăţirea oraşului Vălenii de Munte cu
oraşele Cimişlia – Republica Moldova,
Saranda – Albania şi Eaubonne – Franţa;

47
 CAPITOLUL V: STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A
ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE, PENTRU PERIOADA 2009 –
2015

1. OBIECTIVE
Conceptul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană are ca scop fundamentarea strategiei de
dezvoltare economico-socială a oraşului Vălenii de Munte, ce se referă la perioada 2009-2015,
urmând să răspundă la întrebarea: "Unde vrem să ajungem?".
Totodată, cele 3 direcţii strategice de dezvoltare definite:
- Reforma în administraţia publică locală;
- modernizarea şi extinderea infrastructurii oraşului;
- atragerea investitorilor
permit gruparea corespunzătoare a măsurilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor
duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a oraşului. Sistemul de obiective construit va
permite, totodată, măsurarea rezultatelor implementării, datorită faptului că măsurile, obiectivele şi
subobiectivele componente sunt cuantificabile prin indicatori.
Practic, în acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale
Conceptului de Dezvoltare Strategică a oraşului Vălenii de Munte este şi acela de a reprezenta
un instrument de promovare economică a întregii zone de nord a Văii Teleajenului, oraşul

48
transformându-se, în orizontul de timp avut în vedere, într-un adevărat nucleu al acestei
zone.
Noţiunea promovării economice permite o serie de definiţii. Aceasta implică un spectru larg
de măsuri, care vizează îmbunătăţirea dezvoltării economice a localităţii şi implicit, creşterea
atractivităţii acesteia.
În orice situaţie, promovarea economică cuprinde măsuri de îmbunătăţire a factorilor care
influenţează:
 alegerea amplasamentelor pentru noi firme;
 stimularea dezvoltării agenţilor economici existenţi;
 realizarea investiţiilor în amplasamente/infrastructuri locale (ex. extinderea reţelelor de
alimentare cu apa, de alimentare cu gaze, măsuri de calificare a personalului din cadrul Primăriei
etc.).
În formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale optime trebuie analizate patru
categorii de acţiune strategică, după cum urmează:
 Strategii care utilizează toate avantajele localităţii, pentru a profita la maxim de
oportunităţile mediilor exterioare (1);
 Strategii care depăşesc slăbiciunile (dezavantajele) localităţii, pentru a utiliza la maxim
oportunităţile mediilor exterioare (2);
 Strategii care utilizează toate avantajele localităţii pentru a evita/minimiza ameninţările
(pericolele) mediilor exterioare (3);
 Strategii care minimizează slăbiciunile (dezavantajele) localităţii şi evită/minimizează
ameninţările (pericolele) mediilor exterioare (4).
După o atentă analiză comparativă, se poate ajunge la decizia elaborării strategiei de
dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte, ca strategie de primul tip, care să răspundă, la cel mai
înalt nivel posibil, criteriilor de performanţă, sinergie-complementaritate, eficienţă,
fezabilitate şi impact.
Pentru aceasta trebuie făcută şi o estimare a bugetelor strategice şi o definire a criteriilor de
decizie, care să permită prioritizări de realizare a măsurilor de dezvoltare.
Obiectivul fundamental este realizarea unei Strategii de Dezvoltare Durabilă pe termen
mediu la nivelul oraşului, care să evalueze priorităţile sociale, economice şi de mediu. Strategia
trebuie să aibă sprijinul tuturor segmentelor societăţii civile, autorităţilor locale, comunităţii
oamenilor de afaceri, sindicatelor etc. şi va fi elaborată în cadrul unui proces consultativ şi
participativ.

49
 Prin Strategia de Dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte se urmăreşte impulsionarea şi
coordonarea dezvoltării generale a acestuia prin valorificarea potenţialului local şi judeţean, pentru
a obţine o dezvoltare teritorială echilibrată.
Bazat pe principiul subsidiarităţii, au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în mod
special în sarcina competenţelor autorităţilor locale, caracteristicile naturale, social-economice şi
culturale, dar şi utilizarea resurselor interne.
Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia publică
locală, agenţii economici, instituţii de la nivelul judeţului şi societatea civilă în ansamblu, cât şi o
intensă colaborare cu alţi parteneri din ţară, europeni şi internaţionali.
Strategia cuprinde principalele direcţii de dezvoltare viitoare ale oraşului.
La baza întocmirii acestei strategii stau analizele realizate de Biroul Urbanism, Amenajarea
teritoriului, Tehnic, Investiţii, Serviciul de Impozite şi Taxe Locale, Serviciul Comunitar de
Cadastru şi Agricultură, Compartimentul de Administraţie Publică Locală din cadrul Primăriei
Vălenii de Munte, precum şi sugestiile şi ideile primite de la actorii de la nivel local, implicaţi în
dezvoltarea economică şi socială.
Scopul elaborării Conceptului de Dezvoltare Strategică a Oraşului Vălenii de Munte este
acela de a pune la dispoziţia Consiliului Local Vălenii de Munte şi a tuturor factorilor interesaţi în
progresul economico-social al oraşului, o gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat,
creând premizele apariţiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase
şi durabile.
Acesta se doreşte a fi un ghid, care să permită - în următorii 7-10 ani - corelarea acţiunilor,
până acum de regulă disparate, ale factorilor de decizie locali, care pot şi trebuie să contribuie la
progresul comunităţii.
Conceptul de dezvoltare se bazează pe principalele potenţiale competitive ale localităţii:
- poziţia ei geografica, existenţa unei baze materiale relativ evoluate, în raport cu alte oraşe
ale României, resursele umane bine pregătite din punct de vedere profesional, cu un profil moral
elevat şi un nivel cultural ridicat, caracteristici generatoare de o reală deschidere spirituală spre nou.
Analiza localităţii a evidenţiat faptul că oraşul Vălenii de Munte poate deveni „nucleul”
zonei Văii Teleajenului, dacă se va reuşi ca puterea de atracţie a acestui oraş să depăşească aria sa
de influenţă directă.
Conceptul de dezvoltare are în vedere întărirea caracteristicilor de bază amintite mai sus şi
transformarea, pe baza lor, a oraşului Vălenii de Munte într-un oraş integrat în economia naţională
şi în cea europeană, capabil să asigure un mediu favorabil vieţii şi activităţilor economice.
Atingerea acestui scop este posibilă doar într-un cadru global - economic, social, cultural - de
dezvoltare durabilă, sub toate aspectele - temporal, calitativ şi ecologic.

50
 Formularea sintetică a obiectivului general prezintă, în acelaşi timp, principalele scopuri ale
dezvoltării preconizate a zonei, precum şi căile prin care ele pot fi realizate. În vederea îndeplinirii
acestor deziderate, se urmăreşte, înainte de toate, asigurarea creşterii economice stabile, prin crearea
şi/sau dezvoltarea acelor ramuri şi sub-ramuri ale economiei localităţii, care exploatează la
maximum potenţialul local existent. Dezvoltarea zonei se bazează, în principal, pe acţiunile
întreprinzătorilor privaţi.
În acest scop, se preconizează creşterea atractivităţii mediului de afaceri, îmbunătăţirea
infrastructurii fizice (tehnice) şi instituţionale dependente de organele puterii locale, adoptarea unor
reglementări locale coerente şi stabile, vizând atragerea investitorilor autohtoni şi, mai ales, a celor
străini.
Observând tendinţele dezvoltării economiei mondiale, se urmăreşte, în mod deosebit,
facilitarea implementării în localitate a unor activităţi industriale competitive - utilizând tehnologii
avansate, producătoare de rate ridicate ale valorii adăugate a produselor - şi a activităţilor de prestări
de servicii, de nivel calitativ ridicat. În acest scop, Conceptul de Dezvoltare pune accentul
corespunzător pe formarea/recalificarea forţei de muncă în conformitate cu cerinţele economiei
reale moderne.
Cum, imediat după Revoluţia Română din anul 1989, toate procesele de transformare a
activităţii economice s-au repercutat pe piaţa muncii, retehnologizarea, dezvoltarea industriilor de
vârf, au generat reducerea numerică a personalului întreprinderilor, ceea ce a accentuat creşterea
şomajului.
Pentru absorbţia forţei de muncă rezultate din acest posibil “şomaj tehnologic” este necesară
încurajarea creării de mici întreprinderi, mai mobile şi mai dinamice, precum şi dezvoltarea ramurii
serviciilor. În acest sens, noile tehnologii trebuie să devină un instrument pentru crearea de noi
locuri de muncă. Dar această dezvoltare durabilă, competitivă, poate fi obţinută doar într-un climat
social stabil, coeziv şi participativ.
Conceptul are în vedere asigurarea participării locuitorilor la o viaţă culturală activă,
sprijinirea activităţii tuturor cultelor din zonă, în spiritul ecumenismului, asigurarea condiţiilor
necesare pentru ca locuitorii, aparţinând tuturor etniilor, să se simtă “acasă”, convieţuind în armonie
în zonă. Conceptul de dezvoltare acordă importanţa cuvenită asigurării condiţiilor de nivel calitativ
ridicat a serviciilor de sănătate şi a celor de asistenţă socială pentru persoanelor şi grupurilor
defavorizate: şomeri, handicapaţi, copiilor instituţionalizaţi, a celor rămaşi temporar fără locuinţă
etc.
Dezvoltarea economică a oraşului nu poate fi un scop în sine. Ea se va realiza pentru a
îmbunătăţii nivelul de trai al locuitorilor, pentru a le asigura o viaţă mai bogată în conţinut şi mai
frumoasă. Scopul major al conceptului Strategic de Dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte este

51
asigurarea prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor, obiectiv universal avut în vedere de oricare
comunitate locală în dezvoltarea sa.
Se urmăreşte îmbunătăţirea habitatului în zonă, în condiţii ecologice de nivel european,
asigurarea condiţiilor optime de locuire şi a serviciilor de calitate, “în slujba cetăţeanului”. Una din
preocupările esenţiale ale organelor decizionale din localitate este compatibilizarea legislaţiei locale
din competenţa lor, cu acquis-ul comunitar, acceptat de către România prin acordul privind
parteneriatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Pe această cale se va reafirma, astfel,
calitatea de “poartă deschisă spre progres” pe care trebuie să o revendice şi localitatea noastră.
Conceptul de Dezvoltare elaborat constituie un tot unitar, echilibrat. Măsurile preconizate
într-un anumit domeniu au influenţă evidentă şi în alte domenii, împletindu-se în mod armonios, iar
efectele lor sunt congruente şi complementare.
Implementarea Strategiei oraşului Vălenii de Munte va genera rezultate directe şi
indirecte, pornind de la realizarea următoarelor obiective:
 Creşterea veniturilor bugetului local, în termeni reali, cu cel puţin 40% ca rezultat al creşterii
economice, al îmbunătăţirii sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor – datorită sporirii
bazei de impozitare prin apariţia de noi agenţi economici, edificarea de noi construcţii pe
raza oraşului, sporirea parcului auto la nivel local, prin atragerea de surse suplimentare
dinspre bugetul de stat către bugetul local şi prin creşterea fondurilor proprii, cum sunt cele
provenite din vânzări, concesionări;
 Distribuţia raţională a cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor aferente domeniului
de gospodărie comunală cu 30%, creşterea fondurilor destinate culturii cu 20% şi
învăţământului cu 15%, ceea ce va fi posibil prin aplicarea bugetelor pe proiecte, pe domenii
specifice care se pretează la o asemenea abordare, şi in cadrul cărora priorităţile bugetare să
aibă fundamentare riguroasă, pe baza raportului cost-beneficiu;
 Majorarea sensibilă, cu cel puţin 50%, a intrărilor de capital extern şi a altor resurse
financiare ca urmare a climatului de afaceri stabil, a iniţiativelor dezvoltate în colaborare cu
Consiliul Judeţean Prahova în vederea implementării de proiecte cu finanţare externă şi
diverse instituţii ale statului (ARIS, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a
Municipiului Bucureşti);
 Creşterea competitivităţii zonei, ca rezultat al normalizării mediului de afaceri, al
îmbunătăţirii managementului firmelor, instituţiilor şi modernizării tehnologice în domenii
de vârf ale producţiei şi serviciilor;
 Crearea a cel puţin 1.500 noi locuri de muncă, cu prioritate pentru populaţia aptă de muncă,
locală, având ca efect reducerea şomajului, pe fondul creşterii economice în toate domeniile
competitive;

52
 Creşterea veniturilor reale ale populaţiei cu cel puţin 20% ;
 Dezvoltarea continuă a instituţiilor de învăţământ pentru a se asigura resurse umane cu grad
de instruire ridicat;
 Dezvoltarea prioritară a serviciilor financiar-bancare în oraş, necesare unei dezvoltări
economico-sociale intensive;
 Dezvoltarea puternică a sectorului întreprinderilor mijlocii şi mici, urmare a facilităţilor
acordate, a activităţii A.J.O.F.M. Prahova în vederea formarii continue a cetăţenilor, a
transferului de tehnologii de vârf precum şi prin sprijinirea participării acestora la proiecte
bazate pe investiţii publice sau realizate cu finanţare externă ;
 Realizarea unei economii concurenţiale prin eliminarea monopolurilor locale, aplicarea
criteriilor de calitate şi eficienţă în selectarea executanţilor în domeniul lucrărilor şi
serviciilor publice;
 Valorificarea potenţialului agricol prin dezvoltarea industriei alimentare şi de prelucrare a
cărnii, a fructelor prin corelarea activităţii agenţilor economici din sectorul producţiei
alimentare,cel al producţiei agricole şi cel al comercializării produselor;
 Creşterea ponderii, la cel puţin 35% din totalul agenţilor economici, a producătorilor care
utilizează sisteme de asigurare a calităţii (ISO 9000) şi tehnologii de vârf;
 Agricultura va asigura necesarul de consum al oraşului (făina, zarzavaturi, carne, lapte/
derivate) la limita a cel puţin 40%;
 Crearea în zona Văii Teleajenului şi, implicit şi în oraşul nostru, a unei reţele performante de
prestări servicii turistice, de agroturism;
 Reducerea cu cca. 30 % a pierderilor de apă;
 Restaurarea monumentelor şi muzeului din localitate;
 Îmbunătăţirea semnificativă a asistenţei medicale şi sociale în oraş;
 Ridicarea calităţii mediului înconjurător al zonei şi a resurselor naturale la nivelul
standardelor Uniunii Europene;
 Creşterea speranţei de viaţă cu cel puţin 2 ani în termen de10 ani;
 Implementarea Strategiei oraşului Vălenii de Munte, în următorii 7 ani, va fi realizată prin
asigurarea următoarelor resurse financiare:
o fonduri de la Bugetul local;
o fonduri de la Bugetul de Stat;
o asistenţă financiară din fondurile Uniunii Europene şi din alte surse de finanţare
externă disponibile.
o investiţii ale agenţilor economici;

53
Obiectivul strategic

Având în vedere situaţia socio-economică, disparităţile existente la nivel local, obiectivele

dezvoltării regionale, legislaţia existentă şi statutul României de ţară membră a Uniunii Europene,
obiectivul strategic global este:
Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei dezvoltări
economice, sociale şi de mediu durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea standardului
de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul oraşului Vălenii
de Munte.
Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari ale oraşului în vederea
valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea
factorilor care blochează dezvoltarea.
În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea
economică a oraşului Vălenii de Munte şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare -
localităţile componente ale acestuia, luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.
Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează următoarele câmpuri de
acţiune:
 infrastructura
 mediul
 sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane
 sănătate şi asistenţă socială
 învăţământ, cultură
 turism
 eficientizarea şi modernizarea administraţiei

54
 BIBLIOGRAFIE

1. Andrei Ion Strategia dezvoltării durabile a sectorului turistic în

România, Editura Mustang, Bucureşti, 2011
2. Jula Dorin, Jula Microeconomie, Editura Mustang, Bucureşti, 2008
Nicoleta
3. Jula Dorin Macroeconomie, Editura Mustang, Bucureşti, 2012
4. Popa, I; Management antreprenorial, Editura ASE, Bucureşti
5. ***** www.valeniidemunte.com.ro
6. ***** www.prahova.insse.ro
7. ***** www.cjph.ro

55