PROIECT DE LECŢIE

Data : 8.XI.2019
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Alimpeşti
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Religie Ortodoxă
Profesor mentor: Talpeş Ion Temistocle
Propunător:
Clasa: a XI a A
Unitatea de învăţare: Dumnezeu Mântuitorul
Subiectul lectiei: Adeverirea Morţii şi a Învierii Mântuitorului
Tipul lecţiei: comunicare/însuşire de noi cunoştinţe
C.G.5. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de
învăţământ
Competenţe specifice
5.2. Utilizarea cunoştinţelor de la diferite discipline alături de cele religioase pentru a
dialoga pe o temă dată
Obiective operaţionale:
a. cognitive-formative
O1 – să argumenteze faptul că moartea şi Învierea Mântuitorului au fost reale;
O2 – să enumere ipotezele referitoare la Învierea Mântuitorului;
O3 – să demonstreze falsitatea sau adevărul teoriilor referitoare la Învierea Domnului.
b. afectiv atitudinale
- să manifeste interes pentru cunoaşterea aspectelor referitoare la Invierea Domnului
c. psiho motorii
- să adopte o poziţie evlavioasă în timpul rugăciunii
Strategia didactică
1. Resurse procedurale: conversaţia euristică, discuţia colectivă, argumentarea, explicaţia
2. Resurse materiale: Fişa de lucru, Sfânta Scriptură, Icoana Învierii
3. Resurse organizatorice: activitate frontală şi individuală
Resurse temporale: 50’
Modalităţi şi forme de evaluare: continuă, prin întrebări adresate pe tot parcursul lecţiei şi prin
rezolvarea cerinţelor fişei de evaluare.
Resurse bibliografice:
1.*** Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1994.
2. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopegagogie pentru examene de definitivare
şi grade didactice, Editura “Polirom”, Iasi, 1998.
3. Todoran, Pr, Prof. Dr. Isidor, Zegrean, Arhid. Prof. Dr. Ioan, Dogmatica
Ortodoxă, Editura “ Arhidiecezană”, Cluj, 1997.
 Metodica şi desfăşurarea lecţiei
(Scenariul activităţii didactice)
Etapele lecţiei Timp Activitatea profesorului Activitatea elevilor
(min)

1. Momentul 2’ *Salutul. Rosteste rugăciunea * Salutul. Rostesc rugăciune

organizatoric * Noteză absenţele * Se pregătesc pentru lec
nouă
2. Verificarea 5’ *Se adresează căteva întrebări legate de lecţia: “ * Elevii răspund la întrebăr
cunoştinţelor Jertfa pe Cruce a Mântuitorului”. profesorului
3. Pregătirea 1’ * Fără Înviere, lucrarea de răscumpărare a lui * Ascultă precizările
aperceptivă Hristos n-ar fi fost completă. Apostolul Pavel
Spune: “ dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este
atunci propovăduirea noastră, zadarnică este
atunci şi credinţa voastră.” (I Corinteni 15, 14).
Având în vedere lipsa oricărui păcat în El,
moartea nici nu avea putere asupra Lui. Există
oameni care contestă, din neştiinţă sau din
necredinţă, moartea reală a Mântuitorului şi
Învierea Sa. Se prezintă icoana Învierii.
4. Precizarea 1’ * Se scrie pe tablă data şi titlul lecţiei: Adeverirea * Notează pe caiete data
titlului şi a Morţii şi a Învierii Mântuitorului şi precizează titlul lecţiei.
competenţelor care sunt obiectivele lecţiei. Ascultă cu atenţie
5 Comunicarea/ 25’ * Solicită elevii, pe baza textelor scripturistice, * Răspunsul solicitărilor:
însuşirea noilor să-şi amintească în ce condiţii a fost răstignit - După ce a suferit bă
cunoştinţe/Dirij Mântuitorul şi să rezume evenimentele legate de jigniri şi cunună de sp
area învăţării răstignire. Domunul şi-a dus pe um
Crucea spre locul răstigni
A căzut sub greutatea ei
crucea i-a fost dată lui Sim
Cirineul să o ducă.
Golgota, Hristos a f
răstignit pe Cruce, între
tâlhari şi şi-a dat sufletul
mâinile Tatălui
*Elevii răspund:

* Adresează următoarele întrebări: - Le zdrobeau fluier

- Ce făceau de obicei soldaţii romani ca să picioarelor.
grăbească moartea celor răstigniţi?
- I-au făcut asta Mântuitorului? Nu, pentru că murise deja.
-Cum s-au asigurat că a murit? - Un soldat a înfipt în coa
Sa o suliţă şi Mântuitorul n
reacţionat.
- Mergând la Pilat ei au cerut strajă pentru - Erau siguri că murise, pen
mormânt spunând: “…amăgitorul acela a spus, că fusese în viaţă când
fiind încă în viaţă : După trei zile Mă voi scula.” proorocit că va învia.
Ce înţeles au cuvintele “fiind încă în viaţă”?
- Duşmanii recunosc moartea Mântuitorului, dar
pun strajă, spun cuvintele “fiind încă în viaţă”,
deci acum era mort şi îngropat.
* Cere elevilor să citească în Fişa de lucru * Elevii citesc din fişa
argumentele care susţin realitatea morţii lucru.
Mântuitorului
.
* Se reia conversaţia cu elevii pentru a descoperi * Elevii se angajează
şi formula argument privind realitatea Învierii. conversaţie
Întrebări:
- După ce soldaţii au venit îngroziţi în cetate
vestind că Hristos a înviat, arhiereii i-au mituit şi
s-au grăbit să impună oamenilor o minciună. Care
a fost aceea? -…că Apostolii au ve
noaptea, au furat Tru
Domnului pentru a spune a
că a înviat (ipoteza furtului)

- Era posibil acest furt? - Nu, pentru că mormântul

era pecetluit, iar soldaţii
păzeau cu străşnicie.

- Totuşi, Duminică dimineaţă mormântul era gol, …Hristos înviase între timp
deci…
- Ce a găsit Apostolul Petru când a ajuns la -…a găsit giulgiur
mormânt şi s-a uitat înăuntru? desfăcute
- Presupunând ca ar fi valabilă teoria arhiereilor
evrei despre furarea Trupului, înseamnă că Sfinţii
Apostoli, înainte de a-L scoate din mormânt, cu
grijă să nu-I trezească pe soldaţi, ar fi trebuit să
petreacă mai mult timp acolo. Totuşi, de ce ar fi
lăsat pânzele acolo? Prezenţa giulgiurilor poate
confirma Învierea lui Hristos? - Da, pentru Sfinţii Apostol
pentru noi este o confirmar
Învierii, deoarece nime
furând Trupul, nu ar
desfăcut de pe El giulgiur
Hristos a ieşti din ele tot
cum a ieşit şi din mormânt.
- Dacă Sfinţii Apostoli şi-ar fi propus să fure - Puţin probabil. Ar fi fă
Trupul Domnului în timp ce soldaţii dormeau, ar zgomot prin răsturna
fi putut? pietrei şi soldaţii s-ar fi trez
- Totuşi, de unde ştim că Sfinţii Apostoli nu i-au - Erau săraci, nu aveau cu
plătit ei înşişi pe soldaţii romani ca să le dea voie să-i plătească./ Nu aveau de
să ia Trupul? să fure şi nici ce să facă
Trupul, de vreme
Mântuitorul, după ce
propovăduit Învierea Sa, nu
fi Inviat./ Le era frică de iu
şi de romani.
- Care dintre Sfinţii Apostoli a fost lângă Sfânta - Sfântul Ioan Evanghelistul
Cruce? - S-au împrăştiat de teamă.
- Ce ne spune Sfânta Evanghelie că au făcut
ceilalţi? - În nici un caz.
- Dacă le era frică şi s-au împrăştiat, s-ar fi adunat
să fure Trupul Domnului?

* Cere elevilor să citească “ Lectura biblică” din * Un elev citeşte cu voce ta

Fişa de lucru. Apoi, pentru aprofundarea ceilalţi urmăresc în propr
cunoştinţelor, adresează următoarele întrebări: fişe, apoi răspund la întrebă
- De ce s-au înspăimântat Sfinţii Apostoli când li - Pentru că Domnul a apă
S-a arătat Domnul Iisus Hristos după Înviere? dintr-o dată între ei şi
crezut că e un duh.

- Cum i-a convins Mântuitorul că era El, Cel -I-a lăsat să-L pipăie şi a
înviat? mâncat în faţa lor
mâncarea lor obişnuită.
- S-a mai arătat şi altă dată? - da, de mai multe ori, timp
patruzeci de zile, apoi S
înălţat cu Trupul la cer.
* Solicită elevii să citească din Fişa de lucru * Elevii citesc din fişa
despre arătările Sale de după Înviere. lucru.
* În ciuda acestor evidenţe, unii oameni au
formulat teorii conform cărora Hristos nu a murit
cu adevărat, deci nu a înviat. Aceste teorii sunt:
ipoteza morţii aparente, ipoteza înşelăciunii, *Ascultă cu atenţie
ipoteza viziunii.
A. Ipoteza morţii aparente susţine că, pe Sfânta
Cruce, Mântuitorul nu ar fi murit deplin, ci ar fi
intrat în leşin profund, în moarte clinică. Mai
târziu, din cauza suliţei care i-a străpuns coastele,
a coborârii de pe Cruce, a lespezii reci pe care a
fost aşezat şi a frigului din mormânt, şi-ar fi
revenit şi în timpul nopţii, cu ultimile forţe, ar fi
împins piatră de la uşa morântului şi ar fi ieşit
afară, arătându-Se apoi ucenicilor care au crezut
ca El a înviat.
* Cere elevilor să descopere contraargumente la
aceste afirmaţii.
B. Ipoteza înşelăciunii: Susţinătorii ei afirmă că
Sfinţii Apostoli au venit la mormânt şi au furat
Trupul Domnului, apoi au răspândit vorba că a
înviat.
* Adresează următoarele întrebări:
- având în vedere cele întâmplate cu Mântuitorul,
se mai gândeau Sfinţii Apostoli că va învia?
* Răspunsuri aşteptate:
- După suferinţele îndurate,
greu poţi să-ţi imaginezi că
om normal ar mai putea av
 forţa să înlăture piatra de
mormânt, după ce şi-a reve
din leşin.
- Probabil că nu.
- Când s-au dus Sfinţii Apostoli la mormânt? - Abia după ce feme
mironosiţe le-au ve
- De ce nu mai devreme? Învierea.
- Pentru că le era frică
arhiereii iudei şi de sold
romani.
- Se gândeau ei să predice învăţătura după ce-L - Nu aveau de ce; dacă Fiul
văzuseră pe Hristos după moare? Dumnezeu Însuşi a ajuns
fIe arestat şi omorât
- Dacă Moartea lui Hristos părea că este un sfârşit nedrept, probabil că Sfin
definitiv, de ce să-I fure Trupul? Apostoli s-au descura
uitând promisiunea Învierii.
- Nu ar avea sens.

* Cere unui elev să citească cu voce tare textul de * Elevii ascultă pe cel
la punctul “ Din înţelepciunea Sfinţilor Părinţi”, citeşte şi urmăresc propria
din Fişa de lucru şi cere să rezume aprecierile fişă.
Sfântului Ioan Gură de Aur. * Formulează răspunsurile
C. Ipoteza viziunii: Susţinătorii ei afirmă că, în solicitările profesorului.
starea de încordare psihică în care se aflau după
crudele evenimente întâmplate, Apostolii, femeile
mironosiţe şi grupurile mai mari, cărora li S-a
arătat Domnul înviat, au avut de fapt viziuni.
Nervii zdruncinaţi le-au jucat feste.
* Întreabă: * Răspunsuri aşteptate:
- Ce argument avem ca arătările Domnului nu - Hristos S-a lăsat pip
erau simple viziuni ale ucenicilor Săi? dovedind că are trup real,
carne şi oase. A mân
- Ce argument avem că ucenicii Domnului nu înaintea Apostolilor
aveau, într-adevăr, probleme psihice? - Pentru că nu pute
înnebuni toţi dintr-o da
Pentru că au avut
* Cere elevilor să citească din fişa de lucru comportament normal
argumentele şi contraargumentele ipotezei înainte şi după Răstignire.
viziunii.
* Citesc din Fişa de lu
argumentul indicat de profe

* Se solicită citirea argumentului ipotezei mitului.

6. Fixarea 3’ * Cere elevilor să răspundă câtorva întrebări din Răspund întrebărilor adres
cunoştinţelor lecţia predată de professor.
Asigurarea feed
back-ului şi
evaluarea
performanţelor
7 Asocierea, 5’ După ce s-au convins de realitatea Învierii, Sfinţii *Ascultă cu atenţie
 generalizarea şi Apostoli au mărturisit-o până la sfârşitul vieţii cu
aplicarea multă convingere. La fel au făcut şi urmaşii lor,
preoţi şi credincioşi, pană astăzi.
* Întreabări:
- Cum mărturisim noi, astăzi, Învierea? * Răspund întrebărilor:
- vorbind altora des
Înviere/ Salutând cu “Hris
- Este respectarea zilei de Duminică o celebrare a a înviat”! “Adevărat a Învia
Învierii? - Da, Duminica este z
Învierii
- Cum trebuie să primim Învierea, atât de Paşti,
cât şi în orice Duminică? * În împăcare, pregătindu
sufleteşte, frecventâ
Biserica şi participând
Sfânta Liturghie
Trebuie să fim mărturisitori ai Învierii Domnului
nostru Iisus Hristos şi mai ales trăitor ai acesteia,
prin participarea la Sfânta Liturghie şi o vieţuire
cu adevărat creştină.

8. Asigurarea 1’ * Precizează tema: opţional, exerciţiul 1 sau 2 din * Ascultă şi notează tema
transferului Fişa de lucru
prin tema
pentru acasă

9. Evaluarea 5’ * Profesorul înmânează elevilor fişa de evaluare. * Elevii rezolvă cerinţele fi

Profesorul adună fişele şi precizează răspunsurile de evaluare.
corecte.
10 Aprecierea 1’ Apreciază verbal participarea elevilor la lecţie şi Ascultă aprecierile.
. activităţii noteaza pe cei ce s-au remarcat prin răspunsuri
elevilor corecte
11 Încheierea 1’ * Rosteşte rugăciunea * Rostesc rugăciunea
. activităţii * Salută * Răspund la salut
 FIŞA DE LUCRU
Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului

Învierea Mântuitorului, a Dumnezeului-Om Iisus Hristos, este pentru creştini o certitudine, un adevăr de
credinţă şi o realitate. Este o minune a lui Dumnezeu, demonstrată istoric, înscrisă cu martori în filele istoriei,
pentru veşnicie. Învierea Domnului se datorează puterii Sale de Dumnezeu Adevărat. Ţinând cont de cele
două firi unite ipostatic în Persoana Mântuitorului, cea omenească şi cea divină, învierea Domnului este fapt
istoric şi divin în acelaşi timp. Prin Învierea lui Hristos moartea devine „paşti”, adică trecere de la cele
muritoare, pământeşti, la cele nemuritoare, ale lui Dumnezeu. Învierea lui Hristos constituie temeiul credinţei
noastre: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică-i credinţa noastră” ”(I Cor. 15, 14). Certitudinea Învierii
Domnului stă la temelia religiei creştine şi este izvorul nădejdii creştinilor în învierea cea de obşte. Când zicem:
“Hristos a Înviat!”, afirmăm: “Noi toţi vom învia!”. În Noul Testament, evangheliştii arată ceea ce s-a petrecut
după Înviere, după ce Domnul a ieşit din mormânt cu trupul Său. Învierea Domnului este dovedită de arătările
prin care Domnul Şi-a manifestat prezenţa timp de 40 de zile, până la Înălţarea Sa la cer.
Ca fapt istoric, evenimentul Învierii Domnului s-a petrecut atunci când la Roma domnea împăratul
Tiberiu, iar în Palestina guverna Pilat din Pont. După răstignire, Mântuitorul a fost îngropat, punându-I-se strajă
la mormânt, pentru ca ''nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi să spună poporului: S-a ridicat din morţi''
(Matei 27, 64). Duminica, ''a treia zi după Scripturi'', femeile purtătoare de mir au găsit mormântul gol, deoarece
Hristos înviase. Învierea Domnului este un eveniment probat cu martori. Sunt mulţi cei ce L-au văzut şi-au
stat de vorbă cu Domnul după Învierea Sa. Primul martor (Marcu 16, 9) a fost Maria Magdalena. Alături de
Maria Magdalena L-au văzut şi-au stat de vorbă cu El femeile mironosiţe. Petru şi Ioan au fost primii Săi
ucenici care au alergat la mormânt, dar l-au găsit gol. Se aflau acolo numai giulgiurile de înmormântare.
Văzând, ei au crezut că Domnul a înviat cu adevărat (Ioan 20, 9). În aceeaşi zi, Hristos s-a arătat celor doi
ucenici Luca şi Cleopa, care mergeau spre Emaus (Luca 24, 13-31), iar în seara aceleiaşi zile s-a arătat
ucenicilor Săi, care se adunaseră de frica iudeilor, într-o casă, zicându-le: ''Pace vouă! Eu sunt, nu vă temeţi ...
Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu însumi sunt. Pipăiţi-Mă şi vedeţi, că duhul nu are carne şi oase,
precum Mă vedeţi pe Mine că am'' (Luca 36, 39). ''Am văzut pe Domnul!''- aşa au grăit ceilalţi apostoli către
Toma, care nu fusese de faţă când Mântuitorul li se arătase lor. Toma a spus, neîncrezator,: ''Dacă nu voi vedea
în palmele Lui semnul cuielor, dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în
coasta Lui, nu voi crede.'' După o săptamână, Toma a văzut mâinile şi coasta Mântuitorului şi s-a convins că El
a înviat, deoarece este Dumnezeu adevărat, zicând: ''Domnul meu şi Dumnezeul meu!'' (Ioan 10, 28).
Mântuitorul s-a aratat din nou ucenicilor Săi, la Marea Tiberiadei, în Galileea, vorbind cu ucenicii, mâncând
împreună cu ei şi săvârşind pentru ei o minune. Cartea ''Faptele Apostolilor'' aminteşte aproape în fiecare capitol
minunea Învierii Domnului.
Învierea Domnului a fost şi este atacată fără încetare, fiindcă Mântuitorul " Întru ale Sale a venit, dar
ai Săi nu L-au primit” (Ioan 1, 11).
a. Teoria furtului sau teoria înşelăciunii a fost pusă la cale de către evrei. Ei au dat bani ostaşilor care
păzeau mormântul lui Hristos, ca să spună că nu a înviat, ci că trupul Său fost furat pe când ei dormeau. Cei
care ar fi furat trupul din mormânt ar fi fost Apostolii. Totuşi, apostolii erau prea speriaţi, ascunşi de frica
iudeilor şi nu ar fi îndrăznit să fure trupul Mântuitorului. Nu se poate vorbi de furt atâta timp cât apostolii l-au
părăsit pe Golgota, iar când Mântuitorul S-a arătat acestora, ei erau ascunşi într-o casă la marginea
Ierusalimului, ca să nu păţească întocmai ca El. Chiar dacă ar fi fost aşa, propovăduirea învierii nu ar mai fi avut
nici un rost, trupul mort al învăţătorului lor zdruncinându-le credinţa şi entuziasmul. Ce să facă apostolii cu un
Hristos mort, care i-a dezamăgit când S-a lăsat răstignit pe cruce? Mai puteau ei să propovăduiască şi să moară
pentru Înviere? În mormântul gol era linişte, giulgiul şi mahrama înfăşurate şi puse deoparte. Nici iudeii nu
aveau interes ca El să dispară şi până azi, mormântul stă dovadă, cu pelerinajele milioanelor de creştini care
slăvesc Învierea. O religie nu se poate clădi şi dura pe un cadavru furat. Paza mormântului a fost întărită de
către soldaţi romani, care nu puteau să adoarmă, aşa cum au fost mituiţi de iudei să spună, căci romanii aveau
soldaţi foarte bine pregătiţi. Dacă ar fi adormit, riscau să fie pedepsiţi. Este greu de crezut că trupul lui Hristos a
fost furat, căci gărzile romane răspundeau cu viaţa pentru obiectivul păzit. Toţi ştiau de cele întâmplate,
deoarece legionarii romani, şaisprezece la număr, nu au fost pedepsiţi niciodată. Teoria furtului a fost perpetuată
fără a ţine seama de martori, precum Longhin, ostaş roman, care, convins de Înviere, refuză mita Sinedriului şi
spune fără teamă ce a văzut. Mântuitorul se arată timp de patruzeci de zile, iar îngerul spune precis: "Ce căutaţi
pe Cel viu între cei morţi?"
b. Teoria letargiei sau a morţii aparente susţine că de fapt Mântuitorul nu a murit, ci doar a leşinat,
sau a fost în comă şi la răcoarea mormântului s-a trezit, a răsturnat piatra de pe mormânt şi S-a arătat femeilor
mironosiţe şi Apostolilor. Moartea biologică este însă confirmată de ostaşul care a împuns coasta Sa" şi îndată a
curs sânge şi apă." (In. 19, 34), semn clinic al morţii unei persoane. Faptul că Hristos a murit este demonstrat de
faptul că nu au mai zdrobit fluierele picoarelor Sale, aşa cum au făcut cu ceilalţi doi, văzând că e deja mort. (In.
19, 32-33). Permisiunea de a lua trupul Său şi a-L îngropa nu ar fi fost posibilă, dacă Pilat nu ar fi fost sigur de
moartea lui Hristos. Mai ştim că mormântul era nou, săpat în calcar, ceea ce putea produce imediat asfixierea.
Este greu de crezut că Hristos ar fi putut să dea de unul singur piatra cea mare a mormântului, după patimile
Calvarului. Chiar dacă Hristos nu ar fi murit, i-ar fi fost foarte greu, chiar imposibil, să iasă din mormânt, căci
loviturile şi rănile primite, sângele pierdut, giulgiul strâns pe corp, lipsa de aer din mormânt, i-ar fi adus
moartea. Pregătirea pentru înmormântare specifică Orientului, (înfăşurarea trupului în pânză de giulgiu, ungere
cu aromate şi uleiuri speciale), producea sufocarea. Un Mesia pe jumătate mort n-ar fi făcut nici o impresie în
faţa apostolilor. O Înviere a unui om care nici nu se mai ţinea pe picioare, nu putea să schimbe viaţa ucenicilor
şi a lumii. Chiar dacă ar fi reuşit să trăiască şi să dea la o parte blocul de piatră de pe mormânt şi să se
înfăţişeze astfel Apostolilor, vederea Sa nu ar fi reuşit decât să stârnească milă.
c. Teoria halucinaţiei explică cele întâmplate prin faptul că Învierea s-a petrecut doar în mintea unora, ca
o autosugestie, ca o exaltare, ca o credulitate a unor persoane habotnice. Arătările Mântuitorului după înviere ar
fi fost simple halucinaţii, viziuni ale minţilor bolnave al ucenicilor. Totuşi, nu există nici un indiciu în Sfânta
Scriptură ca să arate că ucenicii ar fi fost bolnavi. Psihoza în masă se poate produce doar în mintea psihopaţilor,
pe când credinţa are temeiul Învierii verificată de Toma. Este greu de crezut că şi soldaţii au avut aceleaşi
viziuni, căci după înviere, înspăimântaţi, au vestit mai-marilor preoţilor cele văzute. Hotărârea iudeilor de a-i
mitui pe aceştia dovedeşte că ei şi-au dat seama de învierea lui Hristos, dar au încercat să ascundă acest adevăr.
Faptul că arătările Mântuitorului s-au petrecut în locuri, intervale de timp şi în faţa unor persoane diferite,
infirmă această teorie. Hristos a mâncat cu Apostolii peşte şi miere, lucru care este imposibil pentru o nălucă.
d. Teoria mitului este întemeiată pe comparaţiile dintre moartea şi învierea lui Hristos şi moartea şi
învierea zeilor din mitologiile păgâne. Dacă în mitologie totul este poveste fantastică, legendă, Evanghelia este
o istorie ce nu cuprinde nimic fabulos, ci evenimente localizate în spaţiu şi timp, adeverite de martori oculari.
Convinşi de realitatea învierii, Apostolii devin propovăduitori fără frică ai lui Hristos Celui înviat, îndurând
bătăi, prigoniri, închisoare şi moarte martirică.
Cea mai importantă dovadă a învierii Domnului este existenţa Bisericii Creştine. Această mare şi
unică minune pe care se întemeiază religia creştină poate fi acceptată parţial prin raţiune, nu şi fară credinţă. Ca
o reconfirmare a învierii Domnului, în fiecare an, la Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim, se petrece o
minune: coborârea Sfintei Lumini, argument al prezenţei permanente a lui Dumnezeu în lume. Pentru a-i
încredinţa pe cei cărora li S-a arătat de învierea Sa, Mântuitoul vorbeşte, călătoreşte, frânge pâinea şi mănâncă
cu apostolii şi ucenicii Săi. Trupul Mântuitorului este acelaşi, real, spiritualizat sau transfigurat. Mântuitorul a
murit în trup omenesc, dar a înviat în trup dumnezeiesc; a murit în trup pământesc, dar a înviat în trup ceresc (I
Corinteni 15, 30-50). Cu trupul Său desăvârşit, transfigurat, Mântuitorul a trecut prin piatra mormântului său şi
prin uşile încuiate ale camerei unde erau Apostolii. Cu acelaşi trup duhovnicesc, El se mişca cu uşurinţă dintr-o
parte în alta, se arata sau se facea nevăzut. Cu acelaşi trup, El S-a înalţat la cer în văzul Sfinţilor Apostoli.
Prin Învierea Sa din morţi, Mântuitorul S-a descoperit ca fiind cu adevărat Dumnezeu-Om.
Învierea Domnului este biruinţa asupra răului, minciunii, întunericului şi morţii. Fără învierea
Mântuitorului Iisus Hristos nu există nici credinţă creştină, nici comunitate creştină, nici euharistie.
 ÎNVIEREA DOMNULUI. ARĂTĂRILE DOMNULUI DUPĂ ÎNVIERE

DUMINICĂ - Hristos, Dumnezeu adevărat şi Om adevărat, a înviat Duminica, a treia zi după punerea
Sa în mormânt, “în ziua întâi a săptămânii” la evrei, adică Duminica (“Domini Dies”, adică “Ziua Domnului”).
Biruind puterea morţii, Mântuitorul a ieşit cu slavă din mormânt ca Dumnezeu - Om, cu trup real, transfigurat
de lumina învierii. Relatări evanghelice despre înviere: Matei XXVIII,1-8; Marcu XVI, 1-8; Luca XXIV 1-8;
Ioan XX 1-9. Creştinii sărbătoresc Învierea Domnului de Sfintele Paşti, dar şi în fiecare Duminică.
- mironosiţele vin la mormânt; (Luca XXIV,5-6);
- Petru şi Ioan aleargă la mormânt; (Ioan XX,5-7;Luca XXIV,12);
- Arătarea Mântuitorului la Maria Magdalena; (Ioan XX,15-17)
- Arătarea Mântuitorului celorlalte femei; (Matei, Marcu, Luca);
- Arătarea Mântuitorului la Luca şi Cleopa pe drumul spre Emaus; (Luca XXIV, 11-43)
- Arătarea Mântuitorului prin uşile încuiate- Hristos intră la Apostoli (lipsea Toma) şi instituie Taina Pocăinţei
“Luaţi Duh Sfânt: cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute”; (Ioan XX, 19)
- Arătarea Mântuitorului prin uşile încuiate- la opt zile după Înviere, Hristos se arată iar Apostolilor, în special
lui Toma, căruia îi spune (după ce acesta se încredinţează de Învierea Domnului):”Pentru că m-ai văzut, ai
crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!”; (Ioan XX, 26-29);
- Arătarea Mântuitorului la Marea Tiberiadei - se arată din nou ucenicilor; (Ioan XXI, 7-12);
- Arătarea Mântuitorului la muntele din Galileea - se arată iarăşi ucenicilor;
- Arătarea Mântuitorului la cei unsprezece apostoli ;
- Arătarea Mântuitorului la cei cinci sute de fraţi (ucenici, credincioşi)-I Cor. XV,6).
DACĂ HRISTOS N-A ÎNVIAT, ZADARNICĂ-I CREDINŢA NOASTRĂ!
(I Cor. XV,14)
La 40 de zile de la înviere, Mântuitorul se înalţă la cer, făgăduindu-le Apostolilor Duhul Sfânt.
La 50 de zile după Înviere (Cincizecimea), Duhul pogoară peste Apostoli, care primesc darul vorbirii în
limbile pământului existente în vremea aceea. Acesta le-a dat putere să mărturisească şi să anunţe Învierea Sa
la toate neamurile, până la marginile lumii.(Fapte I, 3).
 FIŞĂ DE EVALUARE

1. Complează enunţurile:

- Pecetluirea mormântului de către arhierei şi instalarea străjerilor este un argument că

Mântuitorul_________________________ cu adevărat.
- Faptul că dimineaţă paznicii mormântului au mers la arhiereii iudei să le spună cele
întâmplate confirm realitatea_____________________.
- Giulgiurile lăsate în mormânt dovedesc
că______________________________________________________.
- Moartea Mântuitorului a fost confirmată de
______________________________________
- Apostolii s-au dus la mormânt numai după
ce________________________________________________.
- Ipoteza morţii aparente nu este valabilă pentru
că___________________________________________________________________
_____________.
- Ipoteza înşelăciunii este falsă pentru ca Sfinţii Apostoli
erau_________________________________________________________________
___________.
- Ipoteza viziunii nu este corectă pentru că după Înviere
Mântuitorul___________________________________________________________
.
2. Scrie pe spaţiile punctate evenimentele biblice relatate de texte .

a. “ Şi pe când vorbeau ei ( apostolii) acestea , El a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă. Iar ei
înspăimântându-se şi înfricoşându-se credeau că văd duh. Şi Iisus le-a zis:
- De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? Vedeţi mâinile Mele şi
picioarele Mele, că Eu însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, că duhul nu are carne şi oase precum Mă vedeţi
pe Mine că am. Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele sale. Iar ei, încă necrezând de bucurie
şi minunându-se, El le-a zis: -Aveţi aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-
un figure de miere. Şi luând, a mâncat înaintea lor “( Sfânta Evanghelie după luca 24, 36-43)

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
b. “ Dacă n-ar fi fost adevărată Învierea, nici n-ar fi putut s-o plăsmuiască. Pe ce s-ar fi întemeiat?
Pe talentul lor oratoric? Dar erau nişte oameni neînvăţaţi! Pe mulţimea banilor? Dar nu aveau nici toiag ,
nici încălţăminte! Pe faima neamului? Dar erau oameni de jos şi din oameni de jos! Pe mulţimea
numărului lor? Dar nu erau mai mult de unsprezece oameni şi aceştia împrăştiaţi. Pe făgăduielile
Învăţătorului? Care făgăduieli? Dar dacă n-a înviat , nici făgăduielile nu mai puteau fi vrednice de
crezare[…] Minuni asemănătoare făcuse Domnul; înviase atâţia morţi; dar nici una din aceste minuni nu
i-a făcut pe iudei să se ruşineze, ci au răstignit pe Săvârsitorul lor. Aveau oare, să creadă popoarele în
învierea lui Hristos numai pe spusele ucenicilor? Nu! Lucrul acesta nu se poate, nu se poate! Că pe toate
le-a lucrat puterea Celui înviat!” ( Sfântul Ioan Gură de Aur , Omilii la Matei)

………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………..