UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” – TÂRGU

JIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

REFERAT LA MATERIA
PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI

D e s fi i n ț a r e a a d o p ț i e i
 NOȚIUNI GENERALE

Adopţia poate fi definită ca operaţiunea juridică prin care se creează raporturi de filiaţie şi rudenie
civilă, în condiţiile legii, între persoanele prevăzute de lege. Prin adopţie se nasc legături de filiaţie între
copilul adoptat și adoptator sau, după caz, soţii adoptatori. În virtutea acestor raporturi de filiaţie,
drepturile şi îndatoririle părinteşti revin părinţilor adoptatori. Prin operaţiunea juridică de adopţie, legătura
de filiaţie îşi are fundamentul în voinţa celor care, potrivit legii, consimt să creeze o legătură de filiaţie
civilă, sociologică.
Adopţia se face numai pentru protejarea intereselor superioare ale copilului şi îşi produce efectele
de la data pronunţării irevocabile a hotărârii judecatoreşti, moment în care filiaţia dintre copil şi parinţii
săi naturali încetează.
Incetarea adoptiei poate avea loc prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii acesteia.

DESFACEREA ADOPȚIEI

Prin desfacerea adopţiei se înţelege încetarea legăturilor de rudenie care s-au născut din adopţie şi
a efectelor acestora, la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătoreşti de admitere a acţiunii în
desfacere, pentru că menţinerea adopţiei nu mai este în interesul adoptatului.
În ce priveşte cauzele de desfacere a adopţiei, deosebim două situaţii:
1. Desfacerea adopţiei pentru lipsa consimţământului părinţilor fireşti ai copilului la
încheierea adopţiei. In acest sens, desfacerea adopţiei se poate obţine dacă sunt îndeplinite următoarele
cerinţe:
a) Adopţia a fost încheiată fără consimţământul părinţilor adoptatului. Aceasta presupune că părinţii
trebuiau şi erau în măsură să consimtă la adopţia copilului. Adopţia poate fi desfăcută şi în cazul în
care numai unul dintre părinţi a consimţit la adopţie, iar celălalt nu, deşi era în măsură să consimtă.
În mod normal lipsa consimţământului părinţilor adoptatului trebuie sancţionată cu nulitatea
adopţiei.
b) Acţiunea în justiţie pentru desfacerea adopţiei aparţine numai părinţilor. În cazul în care a lipsit
numai consimţământul unuia dintre părinţi, numai acesta poate cere desfacerea adopţiei.
c) Adopţia se poate desface numai dacă este în interesul copilului ca el să se întoarcă la părinţi. Dacă
se va constata că acel copil găseşte condiţii superioare de dezvoltare faţă de acelea de la părinţii
săi, adopţia nu se va putea desface, deşi s-a încuviinţat fără consimţământul părinţilor adoptatului.
Înseamnă că se poate cere desfacerea adopţiei numai pe timpul cât adoptatul este minor. În cazul
în care adoptatul a împlinit vârsta de zece ani, se cere şi consimţământul acestuia pentru
desfacerea adopţiei.
 2. Desfacerea adopţiei pentru cauze care au intervenit ulterior încuviinţării adopţiei. In acest
sens, adopţia se poate desface în următoarele condiţii:
a) Interesul adoptatului este în sensul desfacerii adopţiei. Aprecierea acestui interes se face de către
instanţele judecătoreşti. Considerentele patrimoniale nu trebuie să fie precumpănitoare în
aprecierea interesului adoptatului pentru a pronunţa desfacerea, tot aşa cum ele nu sunt
precumpănitoare pentru încheierea adopţiei. În acest sens, s-a decis că adopţia nu poate fi
desfăcută pe motivul că adoptatul ar putea primi pensie de urmaş după tatăl decedat.
b) Desfacerea adopţiei nu poate fi dispusă dacă unicul motiv invocat de adoptat este că doreşte să
revină la numele părinţilor fireşti
c) Comportarea deliberat necorespunzătoare a adoptatorului nu justifică desfacerea adopţiei.
Despărţirea în fapt a părinţilor adoptatului nu constituie prin sine însăşi motiv de desfacere a
adopţiei. S-a decis de instanţă (T. S., dec. civ. nr. 206/1970) că decesul unuia dintre adoptatori nu
constituie un impediment la introducerea şi examinarea acţiunii de desfacere a adopţiei faţă de
aceasta. Interesul adoptatului trebuie apreciat în limitele legii. De aceea, adopţia nu poate fi
desfăcută, de exemplu, atunci când prin aceasta s-ar urmări exceptarea adoptatului de obligaţia de
întreţinere faţă de părinţii adoptatori.

Interesul adoptatului trebuie înţeles nu numai în sensul său moral, ci şi în sensul patrimonial,
deoarece starea materială contribuie la crearea condiţiilor în care se poate realiza minorul mai bine.

3. Acţiunea pentru desfacerea adopţiei poate fi introdusă de următoarele persoane şi organe:

a. Adoptatul - acţiunea este acordată atât adoptatului minor, cât şi celui major. Acţiunea în
desfacerea adopţiei poate fi exercitată, dacă este în interesul adoptatului, de către acesta, chiar
dacă este major.
b. Părinţii fireşti ai adoptatului - aceştia pot introduce acţiunea, deşi nu mai au exerciţiul drepturilor
şi îndatoririlor părinteşti, care au trecut la adoptator, deoarece, în temeiul legăturii de sânge între ei
şi adoptat, care se menţine, legea le recunoaşte dreptul de a se interesa de creşterea, educarea şi
pregătirea profesională a copilului lor firesc. Părinţii fireşti au dreptul de a introduce acţiune de
desfacere a adopţiei, fără a deosebi după cum aceasta este cu efecte restrânse sau cu efecte depline,
deoarece textul nu distinge.
c. Instituţiile de ocrotire sunt îndreptăţite să introducă acţiunea datorită rolului lor de ocrotire.
Dreptul de a promova acţiunea în desfacerea adopţiei este recunoscut cât timp adoptatul este
 minor, şi instituţiilor de ocrotire, precum şi organelor administraţiei de stat, altele decât organele
tutelare.
d. Organele tutelare - acestea sunt obligate să exercite un control efectiv şi continuu asupra felului în
care părinţii îşi îndeplinesc îndatoririle privitoare la persoana şi bunurile copilului. De aceea, ele
sunt în măsură să aprecieze dacă interesul copilului este de a menţine adopţia. De aici rezultă că
organul tutelar competent este acela de la domiciliul adoptatului. Dacă locuinţa adoptatului este
distinctă de domiciliul său, competenţa aparţine şi organelor tutelare de la locuinţa adoptatului.
e. Alte organe ale administraţiei de stat - procurorul poate introduce acţiunea datorită rolului pe care
îl îndeplineşte.

Adoptatorul nu poate introduce acţiune pentru desfacerea adopţiei, indiferent de faptele pe care se
sprijină o asemenea acţiune, chiar dacă ele au intervenit după ce adoptatul a ajuns la majorat. În cazul în
care acţiunea a fost introdusă de către altcineva decât părintele firesc al adoptatului, s-a decis că la
desfacerea adopţiei trebuie să fie citat acest părinte, care are nu numai dreptul, dar şi îndatorirea de a
veghea asupra situaţiei copilului, contribuind la pronunţarea unei soluţii cât mai conforme cu interesele
acestuia.

4. Condiţii comune pentru desfacerea adopţiei, aplicabile tuturor cauzelor de desfacere

Indiferent de condiţiile în care adopţia se desface, îşi găsesc aplicarea următoarele reguli:
a) adopţia se poate desface numai prin hotărâre judecătorească, iar acţiunea se introduce, după caz, la
judecătoria în circumscripţia căreia se găseşte domiciliul adoptatului pârât, fie la tribunal;
b) instanţa judecătorească poate pronunţa desfacerea adopţiei numai după ascultarea Autorităţii
competente (C.S.J., S. civ., dec. nr. 628/1997);
c) adopţia se poate desface numai dacă este în interesul adoptatului.

5. Situaţii speciale privind desfacerea adopţiei

a) Desfacerea adopţiei numai faţă de unul dintre adoptatori - prin excepţie de la regula opririi
adopţiilor multiple, legea admite ca acelaşi copil să fie adoptat de către soţ şi soţie concomitent
sau succesiv. în acest caz, ambii adoptatori au faţă de adoptat drepturile şi îndatoririle pe care le au
părinţii fireşti faţă de copiii lor, iar neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoare a acestor
drepturi poate atrage decăderea din drepturile părinteşti a adoptatorului culpabil. Dacă, însă, faţă
de gravitatea faptelor adoptatorului şi a pericolului pe care legăturile sale cu adoptatul le-ar
prezenta pentru creşterea şi educarea acestuia, măsura decăderii din drepturile părinteşti ar apărea
 ca neîndestulătoare, interesul adoptatului pledează fără îndoială pentru desfacerea adopţiei faţă de
acest adoptator.
b) Desfacerea adopţiei după decesul adoptatorului - Efectele adopţiei nu încetează în totalitatea lor
prin moartea adoptatorului. Aşa fiind, în practica judiciară şi în literatura de specialitate s-a ridicat
problema dacă, într-o asemenea situaţie, adopţia mai trebuie menţinută sau dacă, dimpotrivă, ea
trebuie desfăcută şi de astă dată tot interesul adoptatului trebuie să determine, de la caz la caz,
menţinerea sau desfacerea adopţiei.
c) Desfacerea adopţiei după decesul adoptatului - de principiu, desfacerea adopţiei nu mai poate fi
justificată după moartea adoptatului, întrucât nu se poate accepta ideea existenţei unui interes
postum al acestuia. Cu toate acestea, dacă acţiunea în desfacerea adopţiei a fost pornită înainte ca
adoptatul să înceteze din viaţă, ne apare indicat ca, de lege ferenda, să se prevadă - ca şi în cazul
altor acţiuni nepatrimoniale din domeniul relaţiilor de familie -dreptul moştenitorilor adoptatului
de a continua acţiunea pornită de către acesta.

6. Efectele desfacerii adopţiei

Adopţia se consideră desfăcută la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a
pronunţat desfacerea adopţiei. În acest sens, s-a considerat că hotărârea judecătorească prin care s-a
desfăcut adopţia îşi produce efectele chiar dacă nu s-a făcut menţiune pe marginea actului de naştere.
Efectele desfacerii adopţiei se produc numai pentru viitor, începând de la data menţionată.
Efectele desfacerii adopţiei sunt cu privire la:
a. Rudenie. Rudenia creată prin adopţie încetează; în cazul desfacerii adopţiei cu efecte depline,
reapărea rudenia firească;
b. Drepturile şi îndatoririle părinteşti. Desfacerea adopţiei produce efecte cu privire la drepturile şi
îndatoririle părinteşti numai dacă fostul adoptat este minor. In această situaţie, de regulă, părinţii
fireşti redobândesc drepturile şi îndatoririle părinteşti. In interesul minorului, instanţa
judecătorească poate hotărî însă instituirea unei tutele. Această măsură se va lua în cazul în care
părinţii fireşti nu prezintă garanţii suficiente pentru a asigura copilului o bună dezvoltare fizică,
morală şi intelectuală. In ambele situaţii, efectele desfacerii adopţiei cu privire la drepturile şi
îndatoririle
părinteşti se produc fără a deosebi între cele două feluri de adopţie.
c. Numele adoptatului - adoptatul pierde numele de familie dobândit prin adopţie şi redobândeşte
numele avut înainte de încuviinţarea adopţiei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instanta
poate incuviinta ca acesta sa pastreze numele dobandit prin adoptie.