Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Personalitatea e darul cel mai de pret pe acre omul si-l poate oferii lui insusi prin
autocunoastere si vointa de autodepasire,prin efort propriu si cu sprijinul factorilor
educationali.”Spun si magii,spun si regii ca din cate-n lume avem,personalitatea e binele
suprem”scria Goethe in opera Faust.Ca sa poti deveni un bun specialist si un om luminat
cu preocupari multiple ,receptiv fata de schimbari sicapabil sa te adaptezi la situatii
noi,un om cu initiativa,un inovator sau inventator care sa inteleaga sensurile superioare
ale vietii umane,trebuie mai intai sa te cunosti bine.Familiarizarea cu datele noi despre
personalitate ,cunoasterea stiintifica de sine prinautoobservare reflexiva,prin activitatea si
actiunile noastre raportate la modelul de personalitate oferit de societatea in care traim si
prin parerile altora despre noi,reprezinta mijloace importante de investigare si modelare a
propriei fiinte.
Personalitatea umana ,ca “abstractie” psihologica extrem de complexa si cu
determinari multiple este greu de definit in mod exthaaustiv,pana in prezent numarul
definitilor depasind cifra de suta.Cele mai multe definitii dezvolta o conceptie integrativa
si dinamica ,relevand caracterul specific uman,unitar si sintetic al personalitatii,legatura
ei stransa cu conduita,determinarea ei biologica si sociala.
Personalitatea este subiectul uman ca unitate dinamica bio-psiho-socio-culturala
(P.P.Neveanu) ,inzestrat cu functii cognitive,axiologice,proiectiv-creative,dinamico-
ernergetice,afectiv-emotionale si volitiv-caracteriale,programatice si operationale,
manifestate in comportament.
Alti autori definesc personalitatea in lumina teoriei in vatarii sau a teoriei
sistemelor,interpretand-o din punct de vedere cibernetic(C.Balaceanu si Ed. Nicolau).
Ca sistem suprastructurat deschis,personalitatea este rezultatul dezvoltarii unitare prin
procesul invatarii a insusirilor innascute si dobandite sub influenta mediului socio-
cultural,asigurand fiecarei individualitati o adaptare,oricinala si actva,la mediul
inconjurator.
1
sinteza a gandirii ,coreland insa in mod pozitiv cu anxietatea.Raportul dintre dogmatism
si si intelegerea materiei de invatamant nu este clar,deoarece intr-o serie de cerecetari
referitoare la insusirea cursurilor de sociologie si de psihologie la o universitate
corelatiile,pe un fond in general negativ,variau de la –0,54 la +0,16 .
Termenul “autoritarism” este folosit spre a descrie o trasatura de personalitate
caracterizata de ortodoxie,veneratia credintelor traditionale si tendinta de a se
supraconforma necritic vederilor unor persoane care se bucura de autoritate
(Adorno,1950).Personalitatea autoritarista tinde spre etnocentrism,are prejudecati in
legatura cu grupurile minoritare si este intoleranta fata de ambiguitate,apartinand de
obicei clase de jos si grupurilor care practica profesii inferioare.Elevii care obtin rezultate
bune la testele de autoritarism sunt mai inclinati sa structureze stimulii inediti intr-o
maniera rigida,sa traga concluzii pripite si isi schimba atitudinile sub influenta sugestilor
venite din partea unor oameni de presigiu (Duncan,1964; Harvey,1963).
E limpede ca autoritarismul si dogmatismul cuprind un manunchi de variabile afectiv-
sociale si cognitive si ca acestea influenteaza acvele modalitati de invatare in care intra in
joc atitudinile,convigerile si judecatile de valoare.In afara de aceasta,persoanele cu
ytrasaturi pronuntat dogmatice sau autoritariste par predestinate sa obtina rezultate slabe
in rezolvarea problemelor si in temele teoretice care,de fapt,le cer sa fie in posesia
atributelor opuse acelora cuprinse intr-un text.Ambele tasaturi reflecta probabil trebuinta
de a mentine congruenta interioara intre ideile si convingerile persoanelor respective.Desi
aceste ultime elemente sugereaza existenta unei predispozitii native spre autoritarism si
dogmatism,diferentele considerabile existente in aceasta privinta intre grupurile culturale
si socio-economice,politice si religioase demonstreaza ca stilul invatarii –probabil prin
filierea identificarii cu parinti autoritaristi si dogmatici-constituie un factor important.
INTROVERSIUNEA SI EXTRAVERSIUNEA
Dimensiunea intrversiune-extraversiune a personalitatii este pe larg abordata in
discutile intre specialisti cu privire la tipurile de personalitate.Termenul “introvertit” se
refera la persoanele care tind sa se retraga din interactiunea sociala si sa se intereseze mai
degraba de propriile ganduri si sentimente,decat de evenimentele care se desfasoara ihn
lumea din jurul lor.Termenul “extravertit” descrie persoanele orientate spre lumea
exterioara ,ale caror interese se dirijeaza inspre oamenii si lucrurile din mediul
inconjurator.Cele doua tipuri de personalitate vor reactiona diferit fata de un program de
recompensare si pedepsire,ca si fata de intarirea in general a comprtamentului.
Fapte in sprijinul acestei ipoteze aduc cercetarile lui Thompson si Hunnicut (1944),in
care atat lauda ,cat si mustrarea ,au fost folosite in cazul unor scolari introvertiti si
extravertiti din clasa a V-a ,pe grupuri,dupa cum urmeaza:
1. Extraverti-laudati(EL);
2. Extraverti-mustrati(EM);
3. Introvertiti laudati(IL);
4. Introvertiti-mustrati(IM);
In ciuda faptului ca “laudele” si “mustrarile” nu au fost prea marcate (constand in
notari de felul “bine” sau “rau” pe hartiile cu rezultatele testului),la o serie de teste
diferentele au fost deosebit de semnificative.Repetarea laudei era mai eficienta in cazul
introvertitilor decat repetarea mustrarii,in tmp ce procedeul invers era valabil pentru
2
extravertiti.toate cele patru grupe au fost insotite de un grup de control,caruia nu I s-au
acordat nici laude si nici mustrari.
CONCLUZIE
3
Cat despre abordarea stiintifica a definirii personlitatii si a masurarii dimensiunilor
acesteia trebuie sa ne amintim ca primii teoreticieni ai personalitatii au activat in afara
curentului psihologiei academice.Freud,Jung,McDougall,de exemplu,aveau o orientare
mai curand clinica decat experimentala si speculatiile lor asupra structurii si dezvoltarii
personalitatii au fost elaborate in conditiile studierii unor pacienti care sufereau de forme
severe de inadaptare.
4
DIMENSIUNI ALE
PERSONALITATII
5
PLANUL REFERATULUI
1. CONCEPTUL DE PERSONALITATE;
2. DIMENSIUNIRELEVANTE ALE PERSONALITATII;
3. CONCLUZIE;
BIBLIOGRAFIE