Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A absolvit
şcoală normal superioară şi şi-a dat două bacalaureate:unul în litere şi celălalt în ştiinţe.De asemenea,şi-
a dat doctoratul în filosofie cu teză “Despre diviziunea muncii sociale”.Câteva din realizariile sale
ştiinţifice,pe lângă numeroasele articole şi recenzii critice,sunt:”Regulile metodei
sociologice”,”Sinuciderea”,”Formele elementare ale vieţii religioase”.
Lucrarea de faţă publicată în 1897,are trei părţi,fiecare parte conţinând un număr diferit de
capitole,astfel:partea întâi,intitulată “Factori extra-social”,are patru capitole,după cum
urmează:Sinuciderea şi stările psihopatice,Sinuciderea şi stările psihologice
normale.Rasă.Ereditatea,Sinuciderea şi factorii cosmici şi Imitaţia,partea a doua”Cauze sociale şi tipuri
sociale”,cuprinde următoarele capitole:Sinuciderea egoistă,Sinuciderea egosita(continuare),Sinuciderea
altruistă,Sinuciderea anomică şi Formele individuale ale tipurilor de sinucidere şi ultima parte,care
poartă numele de “Sinuciderea ca fenomen social general “ descrie trei capitole denumite Elementul
social al sinuciderii,Raporturile sinuciderii cu alte fenomene sociale şi Consecinţe practice.
Durkhiem defineşte sinuciderea că fiind “orice caz de moarte care rezultă direct sau indirect dintr-un act
pozitiv sau negative săvârşit de victimă însăşi şi despre care această ştie ce rezultat va produce”.
Prima parte inaugurează capitolul despre sinucidere si stările psihopatice.Aici autorul evidenţiază
influenta pe factorii extra-sociali o au asupra sinuciderilor.Jousset Moreau de Tours identifica patru
tipuri de sinucidere si anume:sinuciderea maniaca,sinuciderea ,sinuciderea sinuciderea impulsivă
.Sinuciderea maniaca se datorează halucinaţiilor delirului,totul petrecându-se in mintea
bolnavului,imaginarul jucând rolul principal.Cum apare haluciniatia,imediat se naşte tentaţia de
suicid,iar daca in momentul următor încercarea a eşuat, sunt şanse ca bolnavul renunţe pentru
moment.Sinuciderea melancolica rezulta din starea de spirit a individului.Cu cat depresia si tristeţea
sapa mai adanc in suflet ,cu atat mai mult se naşte dorinta de a renunta la viata .Nimic nu are
sens,relaţiile cu cei din jur s-au slăbit considerabil,bolnavul creindu- propria lume a dezamăgirii, in care
bucuria si zambetul nu îşi au locul.Al treilea tip de sinucidere este sinuciderea obsesiva .In acest
caz,bolnavul nu îşi orientează scopul după ceva real imaginar,ci pur şi simplu îşi fixează în minte ideea
că trebuie să moară.Sinuciderea impulsivă,ultimul tip de sinucidere,este similară sinuciderii obsesive
,numai că în acest caz apare brusc şi bolnavul nu îi poate rezista.
Ceea ce încearcă Durkhiem să arate,este faptul că nu orice sinucigaş este şi nebun.Un om nebun
niciodată nu şi-ar lua zilele dintr-un motiv obiectiv,intenţiile lui neavând legătură cu factorii
exteriori.Astfel,sinuciderea nu este o prelungire a stărilor psihopatice,pentru că după cum e şi
studiat,ţările cu cei mai puţini nebuni au rata cea mai mare a sinuciderilor.E adevărat că un om bolnav
ajunge mai uşor la sinucidere dar acest lucru nu se datorează în exclusivitate stării sale.