Calitatea în educație

Cadrul legal

 Ordonanţă de urgenţă nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

 Lege nr. 87 din 10/04/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei
 Lege nr. 223 din 28/10/2008 privind susţinerea învăţământului preşcolar

În ordonanța de urgență, respectiv in capitolul I., art. 3. e descris în detaliu ce înseamnă

calitatea în educație. Acesta ar fi:
Art. 3.
(1) Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale
furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi
standardele de calitate.
(2) Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o
organizaţie furnizoare de educaţie şi programul acesteia îndeplinesc standardele şi standardele
de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de
educaţie, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o
agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
(3) Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a
capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin
care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie satisface
standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de
a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele anunţate. Ea este astfel
promovată încât să conducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei.
(4) Controlul calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial,
profesional, liceal şi postliceal presupune activităţi şi tehnici cu caracter operaţional, aplicate
sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor
prestabilite.
(5) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă
din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai
potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea celor mai relevante standarde de
referinţă.

Ce este calitatea educaţiei?

Conceptul de calitate a fost asociat cu un anume nivel sau grad de excelenţǎ, valoare
sau merit, deci cu valorile explicite şi implicite ale culturii unei comunitǎţi sau unei naţiuni.
Un concept propriu al calitǎţii ar trebui sǎ se fundamenteze pe: cultura, tradiţiіle şi valorile
naţionale, cultura şi valorile pe care dorim sǎ le promovǎm prin politicile şi strategiile
dezvoltǎrii sociale şi economice durabile.
Beneficiarii şi clienţii educaţiei de calitate (elevii, pǎrinţii, societatea) ar fi de dorit sǎ
fie consultaţi permanent în ceea ce priveşte satisfacţia lor faţǎ de serviciile educaţionale de
care beneficiazǎ.
Metodologia asigurǎrii calitǎţii educaţiei precizeazǎ cǎ asigurarea calitǎţii educaţiei
este centratǎ preponderent pe rezultatele învǎţǎrii. Rezultatele învǎţǎrii sunt exprimate în
termeni de cunoştinţe, competenţe, valori, atitudini care se obţin prin parcurgerea şi
finalizarea unui nivel de învǎţǎmânt sau program de studiu.
Ca instrumente, sunt înfiinţate două agenţii pentru asigurarea calităţii (învăţământ
universitar şi preuniversitar, fiecare cu două departamente – unul pentru acreditare, altul
pentru asigurarea calităţii).

1
 Întrucât educaţia înseamnă valoare iar cunoştinţele au valoare de întrebuinţare, putem
face o paralelă între ce înseamnă calitatea în standardele internaţionale cu preponderenţă
economică şi cum au fost aceste standarde bricolate ca să se reducă la învăţământul românesc.
ISO 9000 este colecţia de standarde internaţionale, independentă de specificul unui sector, ce
descrie elementele pe care sistemul calităţii trebuie să le conţină, fără precizarea modalităţilor
de implementare ale acestor elemente (care ţine de specificul fiecărei organizaţii). În
activitatea practică se utilizează trei termeni pentru definirea calităţii:
1. calitatea proiectată – dezideratul
2. calitatea fabricaţiei – procesarea
3. calitatea livrată – cererea pieţei
Elaborarea standardelor de referință, normelor și indicatorilor de performanță în sistemul
național de învățământ are în vedere următoarele aspecte:
a) Calitatea sistemului național de învățămănt
b) Calitatea serviciilor furnizorilor, reprezentați de unități și instituții de învățământ
c) Calitatea procesului de instruire și de educare a elevilor este demonstrată de
rezultatele învățării, pe baza aplicării metodologiilor de dezvoltare a curriculumului, a
metodelor de predare și învățare, a evaluării, examinării și certificării.

2
 Indicatori de calitate

Capacitate instituțională
- organizare internă
- infrastructură
Managementul calității
- politici educaţionale
- proiectare – dezvoltare
- conducere, structuri, practici, procese
- autoevaluarea+ evaluare de proces
- feed-back – plan de măsuri –monitorizare - schimbare
- comunicare
Eficacitate educațională
- resurse umane
- resurse financiare
- resurse informaţionale
Instrucție și educație
- proces predare – învăţare
- proces educativ
- servicii de sprijin
- alternative

Evaluarea externă a calității educației

Pentru evaluarea externă a calităţii se înfiinţează Agenţia Română de Asigurare a

Calităţii în Învăţământul Superior, denumită ARACIS, şi Agenţia Română de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP.

Ce este A.R.A.C.I.P.?
Instituţie publică de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu
personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin
Legea nr. 87/2006.

Care este misiunea ARACIP?

A.R.A.C.I.P. realizează: evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de
învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie; autorizarea, acreditarea
şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Care sunt activităţile ARACIP?

Realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul
preuniversitar; efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei şi
cercetării, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar; realizează, împreună
cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerului Educaţiei şi Cercetării
activitatea de monitorizare şi control al calităţii; efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea
organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate; propune Ministerului Educatiei şi Cercetării
înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare
nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz; elaborează
standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare
instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici,
un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii
învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii

3
învăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi
acreditare.

Evaluarea externă a calității procesului de instruire și educare, în raport cu standardele

de referință naționale se realizează și prin inspecție școlară.
Obiectivele inspecției:
- Sprijin și consiliere (pentru şcoli şi cadre didactice în asigurarea calităţii predării, învăţării
şi evaluării)
- Evaluarea calității ofertei educaţionale şi a standardelor de performanţă atinse de elevi, la
nivel naţional, judeţean şi local
-Evaluarea competențelor și abilităților de control, evaluare, îndrumare, consiliere,
monitorizare și rezolvare de conflicte ale inspectorilor şcolari, metodiştilor şi directorilor de
unităţi şcolare
- Utilizarea feed-back-ului pentru a produce schimbarea

4
 Evaluarea internă a calității educației (Comisia pentru evaluarea și asigurarea
calității)-CEAC

- Defineşte, în mod explicit, valorile, principiile şi indicatorii calităţii;

- Construieşte, prin participare şi dezbatere, consensul tuturor purtătorilor de interese (elevi,
părinţi, cadre didactice, angajatori, administraţie locală, alţi reprezentanţi ai comunităţii) în
privinţa valorilor, principiilor, indicatorilor de calitate;
- Urmăreşte respectarea, în toate procedurile curente de funcţionare şi dezvoltare, a valorilor,
principiilor şi indicatorilor conveniţi;
- Evaluează impactul tuturor proceselor (inclusiv şi mai ales al procesului de învăţământ) şi al
activităţilor desfăşurate în şcoală asupra calităţii educaţiei oferite şi raportează în faţa
autorităţilor şi a comunităţii, asupra modului în care a fost asigurată calitatea;
- Propune măsuri de optimizare/creştere/dezvoltare a calităţii educaţiei oferite de unitatea
şcolară – la nivelul conceptului, principiilor, indicatorilor, standardelor privind calitatea, dar
şi al procedurilor curente care privesc funcţionarea şi dezvoltarea şcolii;
- Deţine toate materialele informative despre sistemul de management al calităţii transmise în
sistem, fiind obligată să prelucreze informaţia primită şi să o disemineze în şcoală şi către
parteneri (elevi, părinţi).
Se va evalua:
- capacitatea instituţională
- managementul calităţii
- eficacitatea educaţională
- procesul instructiv – educativ
Aceste lucruri se lealizează prin: sondaje(anual), instrumente de măsurare, și se analizează
rezultatele.
Astfel se asigură: feed-back = raport anual (pus la dispoziţia evaluatorilor externi şi diseminat
beneficiarilor), bază de date (informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale structurate pe
standarde şi indicatori de performanţă), plan de măsuri → schimbare.

Autoevaluarea

Ce este autoevaluarea ?
Modalitatea esenţială de asigurare a calităţii prin care instituţia şcolară îşi evaluează ea însăşi
performanţa.

Autoevaluare? De ce?
Este un pas iniţial, benefic şi util, cu scopul de a asigura dezvoltarea, creşterea şi nu de a
sancţiona. Asigură autoreglarea, optimizarea şi revizuirea funcţionării şi dezvoltării instituţiei.
Reprezintă asumarea reală a rezultatelor ei de către toţi cei implicaţi.

Cum se realizează?
- Selectarea domeniului/criteriului (în cazul în care evaluarea nu vizează toate
domeniile prevăzute de Legea 87/2006)
- Diagnoza şi judecarea nivelului de realizare
- Identificarea slăbiciunilor şi ţintelor pentru intervenţiile de remediere/dezvoltare
- Crearea unui grup de lucru
- Modificarea/optimizarea PDI/PAS/PDŞ
- Desfăşurarea activităţilor de dezvoltare/ optimizare/ remediere
- Reaplicarea instrumentului de evaluare

5
 Domenii de asigurare a calităţii

• Politica de dezvoltare şcolară - politici şi strategii

• Curriculum - proiectare, dezvoltare, parcurgere, evaluare - în vederea atingerii
scopurilor educaţionale stabilite.
• Managementul resurselor financiare, materiale şi umane în vederea atingerii scopurilor
educaţionale stabilite.
• Relaţiile comunitare şi sistemice umane în vederea atingerii scopurilor educaţionale
stabilite.
• Ethos-ul, climatul şi cultura şcolară - care trebuie să susţină atingerea scopurilor
educaţionale stabilite

Cum asigurǎ calitatea ,,actorii” implicaţi la nivelul şcolii?

Cadrele didactice prin:

- activitate didacticǎ în conformitate cu documentele normative şi bazate pe o metodologie
centratǎ pe elev; formare continuǎ; adecvarea întregii activitǎţi la nevoile elevilor şi ale
comunitǎţii; evaluare şi autoevaluare permanentǎ.
Elevii prin:
- pregǎtire continuǎ; implicare activǎ şi responsabilǎ în propria educaţie; participare la viaţa
şcolii.
Conducerea şcolii:
- prin asigurarea resurselor, a bazei logistice şi a condiţiilor pentru o educaţie de calitate;
realizarea comunicǎrii interne şi externe la nivelul şcolii; conducerea proceselor de dezvoltare
instituţionalǎ.
Comisia pentru evaluare şi asigurare a calitǎţii:
- strategia de evaluare şi asigurare a calitǎţii; propuneri de îmbunǎtǎţire a calitǎţii educaţiei;
colaborarea cu ceilalţi ,,actori” implicaţi; raportul annual de evaluare internǎ privind calitatea
educaţiei în şcoalǎ.
Pǎrinţii:
- comunicare permanentǎ cu copilul şi cu cadrele didactice; implicare în viaţa şcolii şi rǎspuns
prompt la solicitǎrile acesteia.

Calitatea profesorului

Importanţa pe care o deţine calitatea procesului de predare şi, in consecinţă,

importanţa profesorilor nu poate fi suficient subliniată. Pentru a fi eficienţi, profesorii trebuie să
se folosească de o rezervă impresionantă de talent şi abilităţi pedagogice, precum şi de calităţi
specific umane, complementare autorităţii, cum ar fi empatia, răbdarea şi supunerea.
Astfel, îmbunătăţirea calităţii şi a motivaţiei profesorilor trebuie să devină priorităţi ale
tuturor statelor lumii. Unele dintre domeniile in care se pot face câţiva paşi înainte sunt: selecţia;
educaţia iniţială; calificarea la locul de muncă prin dezvoltarea programelor de continuare a studiilor
în timpul activităţi profesionale, iar pentru a permite cât mai des accesul profesorilor la astfel de
programe trebuie să li se asigure în special tehnicile de comunicare adecvate; formatorii
profesorilor; supervizarea; organizarea învăţământului (managementul); participarea unor persoane
din afara spaţiului educaţional; condiţiile de activitate; materialele didactice.

Calitatea elevilor şi factorii care determină reuşita şcolară

O perspectivă interesantă ne oferă analiza factorilor care determină reuşita preşcolară

şi care ne duce indirect la eficienţa învăţării.

6
 Factorii care infulențează reușita școlară

Personalitatea elevului reprezintă factorul fundamental al reuşitei şcolare, condiţiile

interne prin intermediul cărora acţioneaza condiţiile externe. În cadrul acesteia vom distinge:
- factorii fizici: starea de sănătate, echilibrul psihosomatic, rezistenţa la efort, potenţialul
genetic.
- factorii psihici: intelectuali: inteligenţă, stilul cognitiv, nivelul de dezvoltare a proceselor
intelectuale (memori, gândire, imaginaţie, atenţie); nonintelectuali: motivaţia, interesele,
atitudinile, trăsăturile de personalitate.

Studii de caz privind evaluarea calității educației

STUDIUL I. Enumeraţi câteva valori fundamentale pentru definirea calităţii în educaţie :

Am urmărit :
1. Numai valorile din material : 0 3. 10 valori: 2
2. Alte valori : 5 4. 20+ valori personale: 5

Situații Nr. total de Alegerea făcută Procentul de

participanți participare/exprimare
1 12 O O %
2 12 5 41,66 %
3 12 2 16,66 %
4 12 5 41,66 %

4
0%
3
41,66
2 16,67
41,66
1

0
sursa alte valori 10 valori + 20 val

STUDIUL II. Ierarhizaţi câteva instrumente de evalure :

7
 - cantitative și calitative
Am urmărit:
Alegerile exprimate, se cunosc varietatea lor, frecvenţa aplicării, folositea adecvată, etc..

Cantitative Calitative
Lecturi Probleme aplicative
Instrumente Teme de casă Analiza
Probleme Comparaţii
Nr. de exerciţii rezolvate Chestionare
Nr. de cărţi citite Activităţi interactive

Au forst enumerate câteva dintre instrumentele clasice, am constatat faptul că la acest punct ,
interesul a scăzut, atenţie, deci dorinţa de a participa cu idei inovatoare, cu explicaţii,
experienţe proprii, etc.

STUDIUL III.Ierarhizaţi domeniile care asigură calitatea în educaţie:

Am urmărit:
Opinia participanţilor la Chestionar în ceea ce priveşte opţiunea lor în Strategia Politicilor
Educaționale.

Nr.
Nr Nr.
Situații alegeri %
Crt. participanți
pt/loc 1
Politica de dezvoltare şcolară –
1. 12 7 58,33
politici şi strategii
Relaţiile comunitare şi sistemice umane în
2. vederea atingerii scopurilor educaţionale 12 2 16,67
stabilite.
Managementul resurselor financiare,
3. materiale şi umane în vederea atingerii 12 10 83,33
scopurilor educaţionale stabilite.
Curriculum - proiectare, dezvoltare,
4. parcurgere, evaluare - în vederea atingerii 12 12 100
scopurilor educaţionale stabilite.
Ethos-ul, climatul şi cultura şcolară - care
5. trebuie să susţină atingerea scopurilor 12 5 41,66
educaţionale stabilite

12 100%
10 83,33
8 58,33
6 16,67 41,67
4 16,67
58,33
2
100%
0
Curric Manag Polit. Ethos Relatii

Concluzii

8
 Ca urmare a chestionarelor/studiilor de caz anterioare putem concluziona următoarele
aspecte referitor la calitatea educației:
- conducătorul organizaţiei educaţionale (directorul şcolii) este direct responsabil de
calitatea educaţiei furnizată de respectiva organizaţie (şcoală)
- comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii trebuie să realizeze evaluarea internă a
şcolii, să formuleze propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, să elaboreze un
raport anual privind calitatea educaţiei în şcoala respectivă
- dacă sistemul de asigurare a calităţii în educaţie este privit în mod superficial, dacă nu
este interiorizat în spiritul lui, în primul rând de către cadrele didactice, acest sistem va
fi perceput ca o procedură birocratică între multe altele existente
- construirea unui sistem de management al calităţii educaţiei în fiecare şcoală
presupune a porni de la un set de principii directoare, pe baza cărora să stabilim
criterii de evaluare, standarde, indicatori şi proceduri specifice în educaţia şcolii în
cauză

Ca observații și propuneri am putea menționa:

- legea calităţii educaţiei are o abordare fragmentară a calităţii, îi lipseşte o concepţie
sistemică articulată deoarece:
• se defineşte calitatea proiectată însă lipseşte calitatea fabricaţiei (şcoala +
dascălii + managementul lor)
• lipseşte cu desăvârşire calitatea livrată, adică gradul de utilitate socială a
produsului şi interesele societăţi
• punctul de vedere al producătorului este exprimat, al consumatorului nu este
nici măcar menţionat.
- calitatea ar trebui evaluată mai întâi de Ministerul Muncii, prin statisticile privind
cuprinderea forţei de muncă (de toate nivelurile), fluctuaţia angajaţilor, gradul de
acoperire cu personal calificat în domeniu, cheltuielile cu reconversia profesională,
şomajul pe categorii profesionale etc.
Calitatea este dependentǎ de valorile sociale în care funcţioneazǎ sistemul respectiv de
educaţie. Calitatea se realizeazǎ pe un anume subiect, pentru un anume beneficiar, dupǎ
anumite interese. Valorile calitǎţii în educaţie sunt: democraţia, umanismul, echitatea,
autonomia intelectualǎ şi moralǎ, calitatea relaţiilor interpersonale, comunicarea, îmbogǎţirea
comunitǎţii, inserţia optimǎ socialǎ şi profesionalǎ, educarea individului ca membru critic şi
responsabil al grupului. Forţa de muncǎ sǎ fie competitivǎ, cu noi competenţe în soluţionarea
problemelor şi cu abilitǎţi cognitive. Imbunǎtǎţirea managementului resurselor umane în
învǎțǎmânt printr-o planificare strategicǎ şi oferirea de stimulente pentru poate contribui
semnificativ la îmbunǎtǎţirea rezultatelor în educaţie. Sunt necesare eforturi suplimentare ale
tuturor actorilor implicaţi în proces pentru a spori calitatea, accesibilitatea, eficienţa educației.
Calitatea educaţiei este datǎ de calitatea actului de comunicare.
Sugestii care pot avea rol orientativ:
-schimbarea mentalitǎţii privind procesul educativ, de la obiective şi conţinuturi pânǎ la
organizare şi evaluare; trecerea de la caracterul dominant instructiv la educaţia propriu-zisǎ,
de la infomativ la formativ;
-necesitatea unei reforme reale a învǎţǎmântului, la toate nivelurile;
-abordarea interdisciplinarǎ a instrucţiei şi educaţiei;
-introducerea unor discipline noi, axate pe ideea de comunicare şi educaţie;
-conceperea unor noi modalitǎţi de evaluare, în conformitate cu cerinţele şi exigenţele omului
modern;
-utilizarea, în continuare, în procesul instructiv-educativ de mijloace tehnice moderne,
specifice erei electronice;
Bibliografie

9
1. Ordonanţă de urgenţă nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei
2. Lege nr. 87 din 10/04/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei
3. Legea nr. 223 din 28/10/2008 privind susţinerea învăţământului preşcolarLegea nr.
87/2006 pentru aprobarea O.U.G nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
4. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învățământ preuniversitar
aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 4925/2005;
5. www.edu.ro ARACIP;
6. Asigurarea calităţii – Ghid pentru unităţile şcolare; partea I: Concept şi cadru
metodologic, elaborat de Institutul de Ştiinţe Ale Educaţiei prin Laboratorul
“Management educaţional”, Bucureşti, dec. 2005.

10