ANUL XXXVIII IANUARIE 1931 No.

ARHIVA
ORGANUL SOCIETA TII ISTORICO-FILOLOGICE
. I
DIN 1A$1
Director: ILIE BARBULESCU

S UNI A R:
ILIE BARBULESCU . . . Individualitatea limbii romane si e-
lementul slay.
P. CONSTANTINESCU-IASI. Noi contributii la Bulgarii gi Ro-
manii in secolul XIX".
LUCIAN PREDESCU . , Palia de la Orastie.
TH. HOLBAN . . . . . Popii" si biserica Romanilor din
Polonia.
MARG. STEFANESCU . . . Contributiune la Istoria Literaturii
Romane Vechi.
Ty, 1,,
COMUNICARI 17

Margareta Stefeinescu : Din trecutul lugoslavilor si al Romani-

lor (Despre haiduci §i haiducie).E. Gane Dictionarele slavo-ro- .

mane aflate In bibliotecile rusesti Si limba literara. C. Kogalni-

ceanu : 0 justificare.Directia : Dela Liga Natiunilor. Margareta $te-
flinescu: Rotacisme.
4: .:j
RECENZII
Dr. D. Gclzdaru Descendentii demonstrativului latin ille in
limba romans (H. Mihaescu).Dr. D. Popouie : 0 cincarima (D. Crab:-
jala). Constantin N. Tomescu : Catagrafia Basarabiei la 1820; 1. 1

Bujor .i F. llioasa : Carte de Limba Romana pentru cl. VI-a ; G 1

Chelaru qi Scarlat Sandman Carte de .Limba Romans (Margareta'
Stefanescu).
1.-
11101111mF.

4 v1.1;"' r

IASI
Institutul de Arte Grafice PR ES A BUN A", Str. Stefan cel Mare. Mo. 56 -

- - 1931 _ .,
NNV<F7<P\VV/P7tMFAVIWAP'AWAVVIW74F/W7N
do NeAeNoN. \A.No\,-..No::\eO ..No\ \ \ %4-%.4.

cars primesc ARHIVA do mai mult timp

AVIZCetitorii
gi nu ne-au platit abonamentele pang la ourent,
sunt rugati sa a.ib bunavointa sa ne trimeata cat mai neintir-
ziat dreptul nostru, intruoat oheltuelile tiparului, in epoca de fats,
sunt foarte marl gi numai cu adevAratejertfe banesti putem con-
tinua publicarea acestei reviste de cerceta,ri gtlintifice gi oultura.
Altminterea am putea credo despre aoei abonati oa vor sa. pro-
fite necorect de manna gi banul nostru, s1, in atare imprejurari,
lucre acesta numai oinste nu poate sa le face.. oe nu gaseso
nioi un interes in primirea aoestei reviste, sunt rugati a o refuza
gi restitui numerile primite.

ARHIVA
Apare de patru on pe an : lanuar, April, Julie si Octombre.

ABONAMENTUL ANUAL
100 de lei in ford pentru particulari.
300 lei pentru Autoritati, Banc?, Librarii si alte Intreprinderi.
250 lei pentru strdincitate.

,. Orice corespondents sa se adreseze

Pentru tot ce prive§te Directia §i Redactia (manuscrise, cart'
schimb de publicatiuni etc.) :
D-lui Ilie Barbulescu, profesor universitar
Str. Sperantd, No. 12-14i.
:

Pentru Administratie, expeditie, abonamente, mandate-po§tale etc.,

D-lui N. A. Bogdan, publicist
Str. Albinet No. 4.--.141.

Pentru anti mai vechi ai acestei Reviste, a se adresa tot

Drlui N. A. Bogdan.

7<vio,grAv/nwvv10vvvosi/vimv<w
w WS, AS A% WS AS. A.% A:\ WS wko w% AN
ARHIVA REVISTA DE ISTORIE, FILOLOGIE
BSI CULTURA ROMANEASCA
DIN IA.5I
Anul XXXVIII IanuaritI 11939 Nu: it

Individualitatea limbii romfine Si

elementul slay.1)

Aceste 2 Categorii cu in pis!. sunau In romana

ca In postplsl.
Categoria I: cu 11. plsl. rd=ti. Am aratat (p. 317), cã u-
nele din textele-cOpii plsl. au numai xi la locurile-i etimologice,
adica niciodata nu e in ele §i H In loc de acel si ; allele, insa,
au, alAturi de obicinuit xi, la locuri'e-i etimologice, Inca §I H in
loc de acel 7.4 dar numai dupe p=r in majoritate, §1 inc §i dupe
z, m, n in Cod. Supr. Une-ori, dar, se afla in unele din aceste
texte-cOpii : rpmrrs alaturi de normal §i des rpluirs, OTSIVHTH
alAturi de normal §i des OTEKIMITH etc. (p. 318), pHst pentru
normal §i des plsl. pwg-k etc.
Fenomenul acesta, §1 astfel restrans dupe r, z, m, n, se aratA,
a§a dar, ca ceva anormal in amAndouA dialecttle, adica in intreaga
limba bulgarA d n veacurile X §i al XI ale textelor-cOpii plslove-
nice. In textele veaculul al XII, InsA, adicA chiar dela Inceputul
epocei a§a numite medio-bulgare, acel fenomen H in loc de plsl. r.J
apare, mai in toate, foarte des, §i nu numai dupe r, z, m, n, ci
Inca §i dupe ori-care altd consonants. lar aceasta se Intampla,
apoi, in textele tuturor veacurilor mcdiobulgare §1 chiar bulgare

1) Vezi Arhiva, XXXVII, 3-4, p. 169.

2 !LIE 13ARBULESCU

moderne posterioare. Asa cA gAsim s. ex. In Psaltirea dela Bologna

(sec. XII): THCZlilli §1 TOCACIpH, HOCHAdX §1 flOCILIAAX etc. In A-
postolul lui Slepeenskij, Codicele dela Berlin (sec. XIII), Tetra-
evanghelia dela Praga (sec. XV), in Manuscrisul dela Leibach
(sec. XVII), gi in mai toate textele dintre sec. XII pana chiar in-
teal XVIII se aflA acelas des amestec a lui 11 cu etimologicul plsl.
xi, nu numai dupe r, z, in, n, ci dupe or:-ce consonante, ca t, s.
etc. Aceasta se Vie, de aceea nu mai stArui a da exemple 1).
Jar limba bulgara ore astazi are de regula I In loc de acel
pis!. ai=d, dupa orice consonantA ; numai in cateva rare cazuri
a mai pAstrat, in sudul Macedoniei §i in unele graiuri ale dialec-
tului propriu zis de rasArit, (vezi la Categ. II), acel vechi a (p.
330) sau In locu-i a.
Raritatea si anormalitatea lui H in loc de pis,. 7.1=d numai
dupa r, z, m, n, in textele-cepii plslovenice, puss in legaturA cu
desimea, adica aproape normalitatea lui n in loc de pis!. 7.1.4
in textele din veacul XII si din veacurile posterioare si cu nor-
malitatea lui I in loc de plsl. r., in limba bulgara de astazi, toate
acestea invedereazA ca fenomenul fiziologic de prefacere a lui 0
pls1.d in I s-a -inceput mai intAi dupA r si s-a dezvoltat, apoi,
si dupe z §i In, n, in vremea textelor-cOpii, adica in sec. X si XI,
si ca in sec. XII fenomenul se intinsese deja foarte multi, si Inca
dupe alte consonante de cat r, z, m.
Asa Bind, urmeazA cA cuvintele slave din Cat. I de aci su-
narA, unele cu incepere din epoca postplslovenicA a textelor-cOpii
(sec. X si XI). altele, cars au si alte consonante de cat r, z, m, cu
incepere din veacul al XII, sunau, pe terenul limbii bulgare insAsi,
ast-fel (Inca cu prefacerile lui x §i k) : vidra, bivol, mito, vladika,
pelin, smokin, mogila, obl6aj, kobila, rakita, dobitok, ispitati, ko-
pito, strivati, zamisliti etc. De aid, unele din ele si apar scrise
astfel in vechile texte bulgare : HEA11116, THKHil etc. 1). Iar limba

1) CL Florinskij : Lekctji, I, 83 si Ilie Barbulescu : Fonetica

Alfabetului Cirilic p. 349.
2) De aceea se insalA Florinskij (in Lekciji, I, 83) cand crede
cA : Sudja po pamiatnikam, izdeznovenle El i smegenie etogo zvu-
ka s H nagalosj s MI st." (Judecand dupe monumente, pier-
derea lui Xi §i amestecul acestui sunet cu H s-a inceput in sec. XV).
3) Cf. Lavrov : Obzor p. 58; Starine, VI, 32.
 INDIVIDUALITATEA LIMBII ROMANE F ELEMENTUL SLAV 3

bulgara de azi, Inca de pe atunci, le are la fel : vidra, bivol, do-

bitoc etc., riba, posila, grizet otkrija etc.
Dar tot a§a, cu i I. plsl. 7.1 -,-(1, le are §I le-a avut in tot-
deauna limba romans : vidra, bivol, mita, vlidica etc., dintre cari
mete (ca bivol, strivesc, spori§ etc) mai au Inca caracteristica tot
postplslovenica, iar nu plslovenica, de a le lipsi x sau k finale
on interioare plslovenice.
Dovezi invederate, ca cuvintele din Categ. I de aci §1 allele
de felul for au intrat in romana nu din plsI., ci din postplsl., a-
dica nu inainte ci. numai cu incepere din veacul El X, §i ca al for
i 1-am primit chiar din bulgara, iar nu s-a format pe terenul ro-
manei, cum s-a crezut pana acum.
Categoria II: cu a §1 a corespunzator plslovenicului
sr---=6.Nu s-a bagat de seams, in aceasta problems, pana acum,
a OM. xi nu in toate cuvintele bulgare, sau cel pujin nu in toate
graiurile acestei limbi a devenit, cu incepere din sec. X, sunetul I,
ci ca, in unele graiuri sau cuvinte, xi cu valoarea fonetica a s'a
mai pastrat §i in sec. X §i dupa acest veac pana chiar, regional,
In ziva de astazi ; ba nu s-a bagat de seams si ca cu incepere din
sec. X, on cel pujin dupa acest veac, OM. si=8 s-a mai pre-
Mut uneori, regional, in limba bulgareasca, §i in sunetut a.
Unele texte mediobulgare ne dau dovada de existenja in
limba for a sunetulut d. Aceasta ni-o arata scrierea in ele a lui A
(care cu incepere din sec. X incepuse a se preface, iar in at XII
devenise nu numai sn sau n (=cam ca rom. 'n), ci §i s=ii une-
0
on cu nuanja de a, ca §i n=tn). AM-fel : opm (In roc de OM.
0
op8111 in apostolul lui Slepaenskij, acemoran 1. OM. albeEMOFZIN in
Psaltirea lui Pogodin ; SKFIRZII O. IASI. 3KHESIH) §i SA (I. plsl. sat)
in Sinaxarul dela Belgrad ; §i inversul LI (=pis'. xi, in roc de plsl.
a : HAC1.1111141k1H (p1s1. HAC21.1111418111) in Evanghelia lui Sreekovi6
din sec. XIII ; sa uistrrauki rocno)KAa (in roc de pis!. torkTanz),
§1 sa OHkl K011101(Tk ca acus. sg. (In loc. de pls. OH/A KOWOrTA)
in Trojanska Prila din sec. XIV 1).
lar diferite graiuri ale limbii bulgare de astazi, §i la rasaritul

1) Florinskij: Lekcii, 1, 83 ; Starine, II 149 §1 XXIX 105.

Cf. Die Barbulescu : Fonetica Alfab. Cirilic p. 14.
4 ILIE BAR BULESCU

§I la apusul liniei Iskar-Salonic, deci in amAndoua dialectele el,

au §i a §i, In loc de acest a, un a. Oblak nu cuno§tea a§a exem-
ple $i de aceea tagaduia ') existenta in limba bulgara de dupe e-
poca plslovenica a sunetului a §i a < a. Dupe polonul Kalina insa,
Miletid, mai cu seams, a dat numeroase exemple §i deci dovezi.
Anume, a aratat ca in unele graiuri din sudul Macedoniei, de pe
unde e §i plslovenica Si cari fac parte din a§a numitul dialect bul-
gar de rasarit, e un a in loc de pisl. d=ra, s. ex. in kdtka < pis!.
!MITA, ma ka < pisl. A1x1W6, san < pis'. cams, hIsel < pis'.
KIICM11 etc. 2).
Gralui! bulgaresc din districtul Bogdansko, dela nordestul Sa-
lonicului in sudul Macedoniei, tot de pe unde era plslovenica §i
care face parte din dialectul bulgar de rasarit, are 8 pentru pls1.
id §1 Inca a in loc de acest d=z1. Ast-fel : mr.1 pronuntat md, vs,
pron. va, um pron. na, kotrzt pron. kotra in loc de plsl. an11, BSI
Hal, zoTps, ; d r §1, alaturi de acestea : bz1 pron. bal, bzla pron.
bala, bzlo pron. halo in loc de plsi. wens, 67.1/1Q, sztao precum
§1 bal'e < plsl. ustatits=planta (cf. rom. bal-arie), zageinuvam <
pls1. (301'11614X0'11 etc. 5).
Ba un a in loc de pls. zi se mai gase§te §i in alte regiuni,
in afara de Macedonia de sud, ale dialectului bulgar de rasarit.
Astfel : ta, pis!. TZI ; son, pis!. exam, raz, detdri etc- ')
Ast -fel ca, ca in cele de mai sus, va fi Post in bulgara §i
in limba de aproape inruditag cu plslovenica, nu numai in sec-
IX, cf §i in veacurile urmatoare cu incepere din sec. X, cuvintele
din Categoria II sub forma cu a : raga, ralec, ras, rat, rakn-Jelb-
nik, kobdla etc., ba §i sub forma cu a (ca la Nil, bala, bolo ; balk)
hafts, bal (+arije) etc.
Iar cuvintele din limba romans ale acestei Categorii II suns
tocmai a§a, unele cu a : raga, ralet, las, rat, racnesc, ramie; al-
tele cu a : racnesc, hatru, bald-ark. Prin urmare acestea au intrat
in limba noastra nu din plslovenica, ci cu incepere din sec. X.
Iar confirmarea acestei dead ni-o da faptul, Ca, infre aceste cu-
vinte din romAna, sunt unele cari nu au pe plsl. z §1 k finale sau

1) In AfslPh , XVII, 185.

2) In AfqlPh., XX, 586-7.
3) Jordan Ivanov, in Revue des etudes slaves, 11, 1-2, p. 93.
4) Miletib: Das Ostbulgarische, p. 74.
 INDIVIDUALITATEA LIMBII ROMANE St ELEMENTUL SLAV '5

interioare, ceea ce, conform cu documentArile dela Capitolul des-

pre s. si k, nu s-a produs in limba bulgard in sec. IX si nici ina-
inte, in epoca lui lordanes, sec. 1VVII, ci numai cu Incepere din
a! X veac. Asa se explicA si a din silaba ba dela cuvantul bcila-
rie §1 a din silaba ha de la cuv. hcltru, ca luat, astfel chiar, din
limba bulgareasca postplslovenic5, iar nu ca produs de limba ro-
mana pe terenul ei, cum crede Philippide 1) fiind cA nu cunoaste
Ca in chiar limba bulgarA s-a nascut, cu incepere din sec. X, ba
§1 ha din plsl. cm si pd, ca in bd11 din slItIk.

Dar se poate p esupune §i Ca aceste cuvinte din Categoria

IIdintre care unele n-au pe pis!. z §i k finale sau interioare
au intrat in romana tot cu I in loc de a, ca cele din Cat. I, si
cA apoi, pe terenul ei, acest bulgaresc i sa se fi prefAcut iu roma-
nese a. i se putea aceasta, pentruca, cum am ar5tat mal sus la
Categ. I, limba romana are, in organismul fonetic al ei, tendinta
spontana de a preface nu pe d in i, ci pe i in a, atat la elemen-
tele-i latine otiginare, cat si la cele streine importate in curgerea
vremilor. Asa Ca, cuvintele Categoriei 11 se poate Ca au venit in
romana sub forma cu I a celor din Categ. I : rigati, diet, ris, rit,
rical, ribnic, hitru, cobila, etc. si apoi aceasta limba le-a prefAcut
in : reigAi, harlet, Ms etc. CA se poate sä ne fi venit cu i din bul-
gara ne aratA unele reminisce* slave din textele romane vechi.
Asa, Codicele Voronetean are Rim (=Roma; cf. p. 322), Heal (=--
Mcnesc), ceea ce in alte vechi texte, ca s. e. in Mardarie Co-
zianul din a. 1649, e cu a : Ram, racnesc. Codex Neagoea-
nus (sec. XVII) are, de aseineni, Rim. Se poate lua si ca pro-
nuntare romaneascA cuvantul ris, astfel scris in documente roma-
,no-slave $) din sec. XV §i XVI si sin (=fiu). Psaltirea Scheiana are :
rigAesc, ceea ce in a to vechi texte e, ca azi, raglesc. Intr-un Li-
turghier tiparit in a. 1733 §I intr-un Catavasier tip in 1744 se a-
fla : Rimnic3) ceea ce in alte vechi texte e, ca az!, Rdmnic. Tot
a§a e azi seta fall de mai vechi sits, dace cuvantul e slay (p1s1.

1) In Originea Romtinilor, p. 819.

2) Ion Bogdan : Documente privitoare la relatille Tart! Ro-
manqti cu Brapvul $i cu Tara Ungureasca. Bucuresti 1905.
3) I. Bianu si Nerva Hodos : Bibliografia romaneasca veche,
Tom. II, fasc. 1, p. 98-49.
6 ILIE BARBLILESCU

arm), iar nu albanez, cum II crede s. ex. Th. Gartner I) ; sau cum
e lagla, fats de mai vechi figla (nisi gurna), daca cuvantul e in
romana de provenienta slava veche iar nu germana, cum crede s.
ex. Miklos:6 '). Aceste reminiscence, chiar slave, cu, s-ar zice,
mai vechi I de cat a, aratA ci, Intr-adevAr, cuvintele Categorlei a
II-a ar putea sA fi dobandit al for a pe terenul limbii romAne dupe
ce i-au venit cu i din bulgara de dupe sec. IX.
Dar §i in cazul and ne- au venit cu a chiar din bulgara, §1
in cazul cand au venit d n aceasta cu I, cuvintele acestor 2 Cate-
gorii §1 on can allele pot intra in ele n-au pAtruns in romana nici
de cum in sec. IX sau mai nainte, in epoca lui Iordanes, ci nu-
mai dupA acest veac, Intocmai ca §i cele din Categ. 1, conform cu
cele ce am demonstrat acolo.
Fie zis in treacAt §i aci : cuvintele cu a din limba romans,
dacA au venit chiar a§a intr -insa din bulgara, lumineaza §1 ele dru-
mul dezvoltarii acesteia din urma, arAtand Filologiei buigare cd a-
ceastA limbA a avut Intr-adevAr §1 dupA sec. IX un a (chiar in
cuvintele Categ. 11) corespunzAtor pis'. y., §i ca, deci, gre§esc cei
cars, ca Oblak, ar mai tagadui existents unui a in texte medio-
bulgare (cf. p. 320).
Iar cuvintele slave vechi din maghiara confirms oarecum
concluzia de aci.
Hie Barbutescu

1) In Dastellung der rumtin. Sprache, Halle 1904, p. 121.

2) In Beitrage.
 NOI CONTRIBUTII LA BULGARII St ROMANII IN SECOLUL XIX" 7

Noi contribufii Ia Bulgaril 0 Romanii

in secolul XIX"
Cercetand intamplator cateva publicatil bulgare§ti §i roma-
ne§ti, not sau vechi, am dat peste unele informatii pretioase pentru
o chestiune ce m'a preocupat candva indeaproape : rolul pe care
1-au jucat Tarile romanecti in mi§carea de renactere a poporului
bulgar in sec. XIX 1). U terior, splcuind publicatil de documente
sau calatorii contemporane, am mai cules cateva informatii, drept
contributii publicate tot in Arhiva" 2). Ca o complectare aduc
aceste not contributii, pentru o eventualt monografie a chestiunii
pe care o gasesc mereu de acelac interes §fiintific §i actual, cacti
pe vremea cand ma ocupasem indeaproape de ea. Ma mir chiar
ca n-am putul trezi un interes deosebit Ia cei pregatiti in aceasta
directie; un camp larg de cerceari stA pregAtit.
Pentru a nu aparea prea disparate. notitele not le-am grupat
in mici paragrafe, ce pot fi inglobate in capitolele mai largi, pe
care le-am schitat Inca in prima mea lucrare.
1. .Roninitarea Bulgarilor refugiaci.
Din pricini dtiute multi bulgari, de obicei cu oarecare stare
sau culturt chiar, trecand la nordul Dunarii, primeau SA se sta-
bileascA definibv fare Romani, cu vremea primind nationalitatea
acestora. Pire§te, aceasta categorie trebue distincta de alte dotal
categorii, cu care are puncte comune. 0 parte din cei trecuti in
Principate, foloseau averea sau cultura for numai in scopuri na-
tional-bulgare, folosind ospitalitatea cu gandul ajutorarli fratilor
ramadi sub jug sau chiar de a se reintoarce acast. 0 alts cate-
gorie o formeazt grupurile mai marl de refugiati in mast, oameni
sand §i fara culturt, ce s'a§ezart in colonli, de agricultori in

1) .Rolul Romaniei in epoca de regenerare a Bulgariei" la§.

1919 §i Liberalii roman' ci vechii revolutionari bulgars" lath 1924
2) Contributii la Rolul Romaniei in epoca de regent rare a
Bulgariei" in Arhiva April 1922 pp. 263-267 ; Politica colo-
nialt moldavineasca in 1858" in ,,Arhivas Apr 1 1923, pp. 177-
178; Contributii la Romanii §i Bu'garii" in Arhiva" Octombrie
1923, pp. 391-394. De asemeni §i cateva recenzii tot in Arhiva",
n care aminteam chestiunea.
8 P. CONSTANTINESCU-IASI

deob§te, pastrandu-§i integritatea etnica, dar cu gand de stabilire,

punct comun c i categoria bulgarilor de care ne ocupam.
De mult inci scrdiorul Kanitz 9 afirrr a In aceasta directie
Sangele roman absoarbe sangele bulgar cu o uimitoare rapiditate"
sau Poporul roman, foarte exclusiv, nu se asimileaza cu nici o
alta rasa §i conserva chiar facultatea de a absorbi u§or elemente
straine, mai ales slavi. Astazi, in ora§ele cu colonii bulgare, de
multe on Boar num le proprii de Bulgarim sau onomastice mai
amintesc pentru multi urma§i de-ai vechilor bulgari, transformati
in romans, de vechea for orig n . La Chisinau, de pilda, din cauza
regimului rusesc, romanizarea a fost prea redusa; totu§i am gtsit
cazuri chiar numai pentru timpul scurt de 12 ani dela unire. A§a
un Alanasov, proprietarul unei vechi case bulgare§ti, i§i zice azi
Atanasiu. In Ploesti, A. S colt scu pomene§te de rasa lui Dobrescu,
care a fost sig r un bulgar Dobre §1 dupa marea a semanare a
cases sale cu o alta, d, stil evident bulgar, a lui Hagi Prodan 2).
Un bulgar din Tetovo, Nicola feciorul lui Coicea, vine ca
abag u in Muntenia la 1786 iar feciorul lui Nicola ajunge Marin
N colovici, apoi Nicolau, mare negustor Si hagiu la Craiova. Ur-
ma§ii sal poarta numeie de Marinescu, deci s'au romanizat. lute-
resant ca acest Hagi Nicolau fact o calatorie la Sf. Munte in
1820, despre care lass Insemnaria de bogie 3) ; la acestea el adaoga
note de istorie contemporana sau cosmografie, iubitor de carte d ci.
Din §istov vine Inca din copilarie Chiriac, cu tatal sau, pe
timpul unui razboi ruso-turc (cred acel din 1806-1812, Chiriac
sa se fi nascut pe Ia 1800, de oarece la 1872 era obosit de ba-
traneta"). Teal sau fu primit in Moldova §i se stabili la Barlad,
ca preot. Aici mai erau bulgari, de oarece mahalaua Podeni poarta
nume de timIlii bulgare§ti: Neac§u, Dediu etc.; unul din ei lass
o insemnare c'a venit Ilin Tarnova pe mare, amintinduii de o
furtuna groaznica, pe-o icoana de argint a Maicii Domnului ha-
rAzita unei biserici. Chiriac se calugari de timpur u, a stat Ia M-rele
Neamt §i S cu, unde traduce in limba romans cart' ca : Pra§tia,
Cronograful St. Dimitrie Rostovschi, tipArita la Neamt ; a mai hadus
1) F. Kanitz ,La Bulgarie danubienne Paris 1882, pp. 28 §i 84.
2) Vezi studii asuora for de Socolescu in Bulet Corm Mon.
1st." 1916. 1 ci 1926, 2.
3) N. Plopeor Calatoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinte
in Arhivele Olteniei" V, 24, 1926, p. 102.
 NOI CONTRIBUIII LA .BULGARII SI ROMANII IN SECOLUL XIX" 9

cronica lui Baronin in mai multe volume, pe care Melhisedec o

vede in manuscris. Ca cunoscator de limba slavona 1-a ajutaf pe
ieromonahul Andronic, staretul carturar dela M-rea Noul Neamt
din Basarabia, la alcatuirea istor'ei M-relor Neamt §1 Secu. A murit
pela 1878 1).
2. Bulgarii in Basarabia.
Datoritd unei politici an iturce§ti §i antimoldovine§ti in acela§
timp, tarul Alexandru I §i urma§ii sai au inlesnit venirea bulga-
rilor in noua provincie, Basarabia, cucer to Inca inainte de 1812,
acordandu-le o serie de priv legii §1-U11 statut aparte, mai ales
pentru cei din sudul Basarabiei. Aceasaa a inlesnit cu atat mai
mult emigrarea, cu cat ea incepuse dela finele veacului anterior,
bulgarii a§ezandu-se, ca pretutindeni, la margInea ora§elor mol-
dovine§ti.
Una din cele mai vechi colonii fu acea din Ch §inau, o parte
din ora§ul vechi numindu-se pans -n zilele noastre mahalaua bul-
gdrimei" azi o stradd principals din cele not eh ar poarta acela§
nume. Numdrul bulgarilor refugiati e a§a de mare la inceputul
sec. XIX ca simt nevoia ridicArii unei biserici proprii, ajungand
ca numai in (lona decenii sa -nalte cu sprijinul for material cloud
biserici, din cele mai importante ale Chi§indului: St. Gheorghe §1
Inaltarea, cunoscuta §1 sub numele de .biserica bulgAreascd".
In arhiva consistoriald a mitropoliei Chi§inaului se MIA la
Opts No. 26 dosarul 1 al ridicArii bisericei St. Gheorghe 2), din
care se constata importanta .comunitatii bulgarilor not veniti In
Chisinau", cum se'nseamnd pe acest .delo" Incepand dela 9 Ia-
nuar 1814. De§i biserica a fost sfintita In 1819, cand a fost ter-
minata grin staruinta protopopului Stavarachi, moldovan, radicarea
ei se datoreste staruintei bulgarilor, care semneaza mai multe
.pro§enlia, avand ca ctitori pe Dimitrie Bcgdanov, Mihail Ivanov,
Stepan Stepanov, Dobre Serbin §i Dimitri Patonik. Ctitorii s'au
mai sch mbat, in cererile ulterioare apar §i moldoveni, dar ele-
mentul bulgar fu cel de cdpetenie ce determina construirea acestei
biserici.
Colon'a bulgara din Chi§inau era mult mai mare chiar In

1) Melhisedec .Grigore Tamblacs Bucure§ti 1884, p. 63.

2) Folosit de not In .Biserica Sf. Gheorghe din Chi§inau"
Chi§inau 1928.
10 P. CONSTANTINESCII-IW

1814. In cererea dela 14 Apri lie ') catre Dicasterie se vorbeste

numai de o samA de locuitori bulgari" care sunt gata sa-nalte
un nou local, de oarece nu mai incapeau in biserica Ina !Orli,
vecinA. Deli In Anuarele bisericei basarabene aceasta bisericA e
trecutA in anul 1830 pentru zidire, parohia ex sta cu mult inainte,
poate chiar dela finele sec. XVIII; inchinatorli ei sunt tot bulgari,
pans azi doar poarta numele de bulgareasca".
Colonia creste si se'ntinde si'n raionul parohiei bisericei
Mazarachi, vecina cu cele mai interesante case din cele mai vechi
ce le-a mai pAstrat ChisinAul ; un Stoianov §1 sotia lui daruesc
bisericei un sfe§nic la 1836. L-am putut chiar identifica cu pro-
prietarul unei frumoase case in stil vechi romanesc-balcanic, ce
mai dainueste Inca panA azi. Intr-un studiu recent 2), identificand
ultimele vestigii ale vechiului Chisinau, dupa casele de- acela§ stil,
la cate am putut afla proprietarul prim, am descoperit numai bul-
gari : Mitcov, Ganev, Stoianov, Mincu, PAtlAgean, Bonza, Paras-
chiv Boico, Comerzan etc.
,Exodul care urma rAzboiului 1828-29 aduse cam 25000
bulgari In Basarabia. Orase intregi, ca Sliven, furl golite §i de
,atunci nu si-au mai gasit vechea for proprietate. Dupa raportul
,prezentat Academlei imperiale ruse in 1850, erau 69525 bulgari
in Basarab a. Sunt adevarati poligloti ; ei vorbesc, afarA de turca
si bulgara, romana, rusa §i adesea Inca alts limbs" 3).
Cresterea exodului bulgar spre Basarab a se datoreste §i
bunei primiri din partea tarilor Alexandru I si Nicolae I ; la sud
ei au colonit puternice, intre care Bolgradul Inflore§te ca centrul
for cultural. De aceia cand a ceasiA regiune fu trecutA Moldovei
prin tratatul dela Paris d'n 1856, ocarmuirea moldovineasca fu
obligatA sa le reinoiascA privilegiile, pe care coloniile bulgare avurA
grija imediat sA le ceara dela noua stapanire. In Arhiva lui Co-
galniceanu intre altele s-a gasit o cerere semnata de 16 frun-
tasi ai coloniei din Bolgrad (Mire altii N. Borisov, Ivan Velizov,
Al. Jercov, Diamandi Hristodor, Dr. Mutiev), din Noembrie 1859,
cu urmatorul continut:
,Obstiile colonlilor din Moldova avar d cea mai mare dorinta

1) Dosar fila 7.
2) ,Cele mai vechi case din Chisinau", Chisinau 1930.
3) Kanitz, op. cit., p. 47.
 NOI CONTRIBUTII LA BULGARII SI ROMANI! IN SECOLUL XIX" 11

de-a deschide o tipografie In Bo !grad pentru tipArirea cArtilor

scolastice din limba romans in limba bulgarA §i din limba bul-
gall In romane§te ; caci, precum cunoa§teti domniavoastra, noi
,am fost lipsiti de progresul invAtaturilor ; Mat azi se simte cea
,mai mare nevoe §i lipsA de cartile trebuitoare In §coalA si nici
,gasim de unde sA luam cu once cost. Am gAsit de cuviintA sA
,ne adresam la patriotismul domniei voastre, rugand sa mijiociti
la locurile inane de a se frivol deschiderea unei tipografii §1 cu
ocazia tiparirel cArtilor, de care urmeaza neapArata trebuinta, sa
,se deschicla §i o foae de jurnal in limba romans §i bulgara,
,pentru a dobandi mai mutts dragoste §i Myna iubitorii de inva-
,tatura §i cetire ".
Jaloba mai adaoga cA se vor da cartile la cenzura, iar gazeta
si fie supusa legei preset. ,Recuno§tinta cAtre noua noastra patrie
va fi ne§tearsa" ; iubesc din inimA natiunea romans, de care sunt
legati prin aceia§i credintA §1 religie ; stnt pAtrun§i de pArinteasca
ingrijire ce-o a§teaptA dela guvernul nou I).
3. Note de autori.
Cateva note prizarite, pe care le vom in§ira §i noi in ordinea
aflarii tor, le-am scos din doua lucrari despre personagii impor-
tante in mi§carea de rena§tere bulgara, a caror activitate a fost
strans legata de tarile noastre.
In ,Sborniculm Academiei bulgare, cartea XII No. 8 pe 1919
s'a publicat de At. *opovs ,Dr. Stojana Ciomakovs, l'ivotx, de-
jnostk i archiva (Dr. Ciomakov, viata, faptele §1 archiva).
Intre altele, autorul vor bind despre negustorii bulgari care se
interesau de §coli, pomene§te de un oarecare Dimitrachi bei, ne-
gustor de of §I perceptor, care peia 1860 fu epitropul §coalei §i
bisericei din Tulcea. Intre §colile care se'ntemeiaza in prima ju-
inAtate a sec. XIX, cea din Gabrovo se datore§te sprijinului lui
Aprilov §i a altor negustori din Bucure§ti. Aprilov spune, intr-o
lucrare a sa, cA multi negustori porniau cu manta! pans -n Mos-
cova trecand prin Bucure§tf, unde unii se opriau mai multa vi eme,
Infiintand hotelul tor, Gabroveni. Inca pela 1830 se Infiintara con-
tuoare de negustorii Kovacef, Kelifarov, Mustacov, Bacaloglu §i
altii ; Dim. Mustacov fu agentul lui Milo? Obrenovici la Bucure§ti,
Cu sprijinul lui tipare§te abecedare pentru §coala din Gabrovo.

1) Publicat In ,Calendarul nostrum 1918 Barlad.

12 P. CONSTANTINESCU-IW

In scrisorile Dr. Seliminschi sunt trecuti toff bogatasii bulgari ce-au

ajutat miscarea culturala, intre care si mai multi emigranti din Bu-
curesti. La Brasov, Anton Camburoglu, refs giat din 1800, ajuta
scoala din Sliven, orasul sau de origina.
Ctomacov si-a luat doctoratul in Italia si dupe ce se spe-
cializeaza Ia Paris, se'ntoarce in patrie, unde se ocupa cu chestia
religioasa ; amestecat intr'un proces cu Gh. Racovschi, aminteste
de-o lucrare a acestuia in limbile romans §1 bulgara Cestiunea
religidsa bulgar. Ales in 1861 ca reprezentant al Plovdivulul in
chestia religioasa, primeste felicitari si dela patriotul bulgar din
Bucuresti, Hr. Gheorghiev. Totusi Ciomacov fu de alts parere ca
a Comitetului central bulgar secret din Bucuresti", cand acesta
ceru in 1867, printr-un Memoriva Sultanului sa transforme Bul-
garia lute° provincie administrative. Era si explicabil sa dusmi-
neasca pe revolutionarii din Bucuresti, de oarece facea parte dintr-o
familie instarita, care se bucura de posturi de incredere pe WV
Turci. Comiletul din Bucuresti trimise un emisar la Ciomacov,
primind dela acesta raspunsul ca alitl dinea lui e loiala ; cu un
alt fruntas bulgar publicA un protest, care-i atrase invinuirea de
anglofil si turcofil din partea celor dela Bucuresti.
Dintre scrisorile publicate, spicuim : in cea trimisa de D.
Atanasovici la 11 April 1861 expune parerile celor din Bucuresti
pentru rezolvarea chestie bisericesti ca sa urmareasca mai intai
eliberarea de sub tirania greceasca. Intr-o scrisoare din Braila de
la 19 Noembrie 1861, semnata Dr. M. Seliminschi si Mihai Po-
povici (in limba greaca) se arata D-rului Ciomacov parerile bul-
garilor din Braila si insemnatatea coloniilor din Muntenia, Mol-
dova si Rusia in chestia religioasa. De fapt este un raspuns la o
alts scrisoare a lui Ciomacov ; se refers si la un corespondent
al sau din Bucuresti si la refugiul in masa al Bulgar for _dela 1830,
cand s-au infiintat wmari coloniiN In Muntenia, Moldova si Rusia,
din care fac parte si semnatarii scrisorii.
La 1864 s'a dat Ia Rusciuc sultanului Abdul Medgid o cerere
redactata la Bucurest1 impolriva tiraniei spirituale a Fanarului, iar
la 1850 s-a mai dat o reclamatie din partea refugiatiior din Prin-
cipate prin Atexandru Vrac'anschi in aceiasi chestiune. In alts parte
se vorbeste de toata suflarea crestineasca din Rusia, Vlachimol-
davia si Serbia, care a scapat de jugul grecesc. Se observe titu-
latura nesig Ara a Principatelor de curand unite.
 NOI CONTRIBUTII LA ,BULGARIT $I ROMANI' IN SECOLUL XIX" 13

0 scrisoare din Bucuresti dela 19 April 1877 a lui P. Ka-

simirov anunta pe Ciomacov a afland despre admiterea cererei
acestuia pe langA guvernul turc, e de pArere ca radicarea bulga-
rilor sub scutul Portii este o nadejde zadarnica". lnainte, pe cand
trala All Pasa sau pe vremea viziratului lui MI dhat Pasa, aceastA
nadejde ar fi avut temei de'ndeplinire. El este impotriva turco-
fililor, care sunt suEtinuti de .aventuri§ti ai Angliei mercantile §i
.de vagabonzii WA caracter ce pleaca din Ungaria consangeana
Turceia ; vrea sa justifice rAzbolul Rusiei impotriva Turciei, la
care si poporul bulgar trebuia sa is parte.
Dintr'o scrisoare (pe care o cred din 1873) a trei Plovdi-
vieni catre Ciomacov §i Cialoglu, expunandu-se mersul financiar
al eparhiei din Plovdiv, aratA c-au scris in anii trecuti §1 lui Ev-
loghie Gheorghiev din Bucuresti ca sa-i ajute pentru radicarea
unei Fon in ora§ul for se vede ca fund concetatean ; acesta
nu prea grabindu-se cu raspunsul, ei sunt grAbiti sa-i ceara din
nou concursul. Din Romania veniau §1 altiel de ajutoare: dintr'o
scrisoare a lui Rainey dela Constantinopol din 1859 se constata
angajamentul pe care §i-1 is acesta sa aduca bani din Moldova,
Muntenia §i Serbia pentru rezidirea bisericel bulgare din capitala
Turciei. lntr -o scrisoare din 1861 a lui Cialichi din Plovdiv se
vorbe§te despre actiunele care se pun la cale in Galati §i Bucuresti.
Interesant de remarcat chipul cum se reflecta situatia bise-
rice' romane§ti din epoca lui Cuza §i Carol in focul discutitlor
bulgaro-grece§ti in .chestia religioasa6. In memoriul frunta§ilor bul-
gari catre Marcie Vizir se arata ca mitropolitii .quasi indepen-
denti6 de Iasi §i Bucuresti pomenesc pe patriarh sub o anumita
forma §i ca de catva ani aproape nu mai au relatiuni cu patriarhia.
Totusi bulgariisemnatarli memoriulul, din cei mai moderati lup-
Mori declarA cA n'au nimic aface cu Principatele Unite. .Nol
nu formAm un principat §I nici nu pretindem s'avem. NeintAle-
guile care domnesc prin Moldo-Valachia, lipsa linIstei §i a pros-
.peritAtii §i nenorocirele de toate felurile care s'au introdus de
.cand, mai ales, au volt sa devina quasiindependenti, ne inspirA
.groaza pentru situatia for §1 ne intAresc mai mult in valuta noastta
tare §i nezdruncinabila de a rAmane supu§i credincio§i direct gu-
vernamantului imperial §i direct protejati de puternicul nostru
.su verse.
Cu asemenea atitudine partizanii lui Ciomacov protesteaz4
14 P. CONSTANTINESCIMW

Impotriva grecilor cu prilejul rascoalei acestora in Creta la 1866

at? reu§it in cele din urma sã obtinA dela Poarta autonomia bi-
sericei bulgare, dupA ce din 1860 clerul malt din Bulgaria incepe
sA incapA pe mana bulgarilor ; la 1869 erau 5 erarhi bulgari.
Date §1 mai interesante spicuim din lucrarea, conceputa pe
baze cu totul noi, a lui Iv. G. Kliaciarov Hristo Botiov, biografiag,
apArutA mai de mult la Sofia (1910) §i despre care ne -am mai
ocupat in aceasta revista. Botiov a fost unul din cei mai distin§i
luptatori pentru neatarnarea bulgarilor ; o mare parte din viata sa
§i principalele acte ale mi§carii sale s-au petrecut pe pamantul tarii
romane§ti, de unde a §i plecat spre o moarte eroica la sudul DunAril.
NAscut la Kalofer in 1847, ca fiul unui dascal foarte respectat
§1 luptator el insu§i pentru noile idealuri, dupa primele cuno§tinti
°Minute dela acesta, pleaca in Rusia, la Odesa, unde fu &swag'
de situatia care se prezenta §i-acolo tristA. In §coala chiar dete
peste robia 'pedagogics, ce-1 impinse ci tre un grup de §colari,
pi trun§i de noile idealuri revolutionare ale Apusului ; dupa ce
termina studiile, mai rAmase o vreme la Odesa, dedandu-se lite,
raturii, §tlintei §1 socialismului. In aceastA vreme terminA Haiduti",
pe care le tipAri la 1871 in Brailskata dume (Cuvantul Brailei").
Admirator al lui Cerni§evschi §1 al celorlalti novatori ru§i, el se
hotarl sa devie un propagandist al revolutiei socialiste in sudul
Basarabiei §l'n Bulgaria.
In acest scop pled intr-un sat Znamenca la inceputul lui
1866, avAnd cu el un prozelit, Ivan Ivanovici Savcenco, lost ofiter
in armata rug. Extinzandu-§i activitatea antimilitaristA intr-un re-
giment de Cazaci, furA amenintati §1 obligati sA fuga : Botiov spre
Bulgaria §i Ivanovici spre Romania, sudul Basarabiei apartmandu-i
pe atunci. Unii istorici sustin c'ar fi trecut pe aici §i Botiov §i
s'ar fi intalnit cu Racovschi; dar acesta n'a fost in sudul Basa-
rabiei mai de vreme de Mailunie 1866.
La Kalofer Botiov i§i continua propaganda comunistA printre
tarani in iarna anului 1866-1867, pana ce, speriind pe ciorbagiii
bogati al targucorului, fu obligat sA paraseascA locul natal. Tata!
sAu voia sa-1 trimeatA in Rusia, s'ajunga om mare ; entusiasmul
sAu 11 atrAgea cAtre propaganda revolutionara, pe care 1§I dAdea
seama ca nu o va putea implini deodatA. Hotari sA se ducA In
Romania, unde se refugiazA tot' haiducii, acolo se'ntalnesc eroil
pregatiti pentru fapte viitoare ci ca ImpreunA cu acectia ci cu
 NO! CONTRIBUTII LA BULGARII JI. ROMANII IN SECOLUL xtx° 15

Racovschi sa puns la cale planul unei not actiunl. Plea cu gandul

de-a se uni cu Jelin, Hag lat §1 Ail, pentru a transforma mi§carea
haiduceasca intr-un partid politic ca'n Bosn a §1 Hertegovina.
Toate gandurile sale se-ndreptara spre Romania, unde va fixa in-
ceputurile largi ale revolutiei bulgare; chiar Levschi ') trebue sa
primeasca lectiile sale despre republics, pentru care radicalismul
lui Caravelov insemna prea putin 1).
Locul de trecere fu pe la Giurgiu, .lagarul de iarna" al
haiducilor bulgari. Hasan Aga sau .clomnu Petresce, insarcinati
cu a§a zisul pescuit, a§teptau un semn intales ca sa a§eze caicu-
rile intr- o pozit e sigura pentru a-i primi pe haiducii bulgari §i
a-i duce pe malul romanesc. In Romania Botiov i§i desavar§i
opera : Rusia i-a dat ideile, Romania practica. In adevar Ro-,
,,mana nu i-a dat lui Botiov o fericire personals, ea nu primi pe
poetul bulgar ca reprezentantul poporului vecin. Pentru ea fu ca
.un strain, ca toti ceilalti sau ca socialist mult mai primejdlos
,pentru siguranta statului amenintata din partea acestor sansculoti.
,Dar Romania salva pe Botiov de clorbagii bulgari §i de circ-
userdarii turd, ca SA-0 pue primele insemnate ir ceputuri ale cul-
turii sale. Imposibil de'nlocuit pentru mi§carea din anii intune ati
.1866-67, in care §i'n teorie §i-n fapt fu factorul principal... Si
toata aceasta fu fixata in Romania (pp. 266-267).
La 17 sau 19 Septembrie 1867 Botiov insera la Giurgiu, in
carciuma lui Dimitrie Tarski, unde intreba imediat de Hagi Dimitri,
conducatorul haiducilor, dar om simplu. Pr nail pas al Iul Botiov
fu de a-I convinge ca cetele de haiduci sa devie agentii revolutiei
conform noilor principii, de care Hagi Dimitri n-auzise pans atunci
§i de aceia it trimise sa se sfatuiasca §i cu Deada Jeliu. Duna
ce facu cunostinta Indeaproape cu revolutionarii of all in partea
locului, Limp de 10-15 tile, Botiov pleca la Bucure§ti.
Aici se-ntalni cu Dr. Ciobanov, care-I facu sa urmeze o
luta-clod in .Scoala de medicina din Bucure§tim, intretinut de
prietenil Mi. Spiritul sau aprins nu-I !Asa sa urmeze cursurile;
prin Ianuarie 1868 Jelin se stabilise la Braila, urmat curand de cei

1) Alt fiunta§ de seams al revolutlel bulgare, mort de ase-

meni eroic.
2) Luptator idealist mai moderat, fu cel dintai prim ministru
al Bulgariei libere.
16 P. CONSTANTINESCU-IA I

doi medici". In acest an, Racovschi, care reprezenta legaturaintre

vechea haiducie $i noua revolutie politica, muri ; in 1867 toti sefii:
Caragea, Hagi Dimitri si Jeliu suferirA perderi. In urma insucce-
sulDi dela TvArdlta al lui Hagi Dimitri, -rAmAsitele lui Jeliu, care
nu stie locul de raragere al lui Hagi, tree Dunarea si se fixeaza
la Braila. Curand veni aid sA-1 intalneasca Botiov, iar instiintat
de acesta veni si Hagi Dimitri.
P ntru consideratiuni 'Matte politiceca sA nu strice cheful
Sultanului guvernul roman nu admitea revolutionari in capi-
tala, Sau Inca, pentruca viata in Bucuresti era mai scumpa de
cat in prov'ncie ; emigrantii cAutau locuri cat mai ascunse, mai
departe $i mai of Me. Braila adunase ci inteligenta si re revolu-
tionari... Aid exista ziar si tipogralle iar libertatea deschise gura
,contra tiranilor. Constantinopolul adunase slugile Sultanului, Braila
pe ducmanii ei hotaratis.
Acest orac Mcu o impresie puternica lui Botiov, nu atat
.prin ascunzisul, cat mai ales prin deplina autonomie a revolu-
tionari or, pare se simtiau acasa Ia el. Braila era un al doilea
Giurgiu din acest punct de vedere. Era mai mutt chlar : o viata
revolutionara mai intensa ca la Giurgiu. Acolo se opriau on
num r nehotarat de haiduci, un numar mai mare se ascundeau
prin sate si gradtni, pe cand aid Ia Braila era altfel. Cea mai
mare parte din revolutionari strAbAteau strAzile, grAdinile si ce-
,lelalte locuri publice, aveau un Mc ca teairu popular, un ziar
,destinat nevoilor emigrantilor, si altele. Tot Ia BrAila se adunase
$i creerul si bratele revoluVei. Impresla lui Botiov cea mai pu-
ternicA fu ca la Braila, mutt mai mutt ca la Bucurecti, putea sä
se simta diferenta intre ciocce si saraci" (pp. 282-284).
Un fel de triumvirat se organizA intre cei doi haiduci §i Bo-
tiov ; bazele revnlutiei se fixara prin ridicarea generala in masa
satele si oracele vor fi impanate de agenti revolutionari, ce vor
propovadui revolutia popularA. De conspiratia din BrAila, tinuta
secrets, fu pus in cunoctinta, si mai tarziu, numai Levschi. Bu-
getul cetelor era simplu: hrana o cApAtau dela ciobanii dir munti;
aveau nevoe de pusti si muniti', dar bani nu prea puteau obtine
dela ciorbagii din Bucure0 si Odesa. Totuci sperantele erau marl,
cand aflara trista veste despre moartea lui Hagi Dimitri si a lui
Caragea, care le distruse jumatate din planurile lor, chi not in-
curcAturi se ivira.
 NOI CONTRIBUTII LA ,BULGARII S1 ROMANII IN SECOLUL XIX` 17

Hagi Dimitri trecand cu cetele din Romania, Poarla o face

raspunzAtoare pentru anarhia ce-o exporta ; face chestie diploma-
tica din incurajarea acordatA comitetelor revolutionare. Romania,
voind sa se desvinovateasca, lua o at,tudine ostilA bulgarilor, gu-
vernul dand ordine sa se compromitA mi§carea revolutionara. La
Braila este numit ca §tf de politie un oarecare Skanovi despre
care autorul are cuvinte'e cele mai tari , ce incerca sa aresteze
pe Jeliu §i Botiov. Acesta din urma reu§i sA se salveze prin ti-
pografia lui Deada Panicica §i sA se refugleze la Ismail, avand
limp 11.10 ca sa redacteze nive scrisori adresate lui Skanovi, pe
care Panicica §i Savici le imprimara §1 raspandira mai apoi.
Nu mult dupa aceia se'ntoarce si lucreaza 3-4 luni ca co-
rector la Dunayska Zora", redactat de Voinicov §1 tiparit la Pa-
nicica; celalt prieten, Anghelachi Savici, era redactor i la Hitar
Petal', scos tot la Braila. Sufletul publicisticel bulgare la Braila
era Voinicov, ziarist, autor dramatic si organizator de teatru. In
aceasta ultimA calitate alcatui o trupa populara", in care munca
actoriceasca de seams o indepline§te tot Botiov. Se reprezentau
drame patriotice, ca piesele lui Voinicov Raina Kulaghina", Crum
stra§ni" etc., in care actorii erau mai mult dramaturgi-agitatori.
Teatrul popular" vizita, intr-un mare turneu din 1868, ornele
Tulcea, Galati, Giurgiu §i Bucure§ti, afara de Braila ; avura mare
succes, afara de Bucure§ti, unde era adunata crema ciorbagiilor
bulgari" ce spuneau ca nu le trebue astfel de teatru.
In iarna lui 1868-1869 ISITtiov se afla la Bucure§ti, unde
venise cu trupa. Exista aici o societate fundata in 1862 din ve-
chea Societate de binefacere", in care s-a ilustrat §1 Racovschi,
desbinata apoi in doul pr'n desfacerea IIIIEl ramLri de tineri mai
activi, porecliti populari6, revolutiorar', in fiuntea carora se
aflau Racovschi, Ciobanov, Teanov'ci i a lii Dupa moarfea lui
Racovschi prin 1866-1867 ace§tia formara 6 societate Tanara
Bulgarie", careia se alatura §1 Botiov la venirea lui in Bucure§ti.
Aici domiciliul sail nu era nici odata precis ; mai =HA vreme a
stat in cartierul Mo§ilor, la un gospodar cu casa in fundul gra-
dinei, unde adunarile secrete ale tovara§ilor sai erau mai sigure.
Pe atunci se aflarA la carma lib ralii, care, intre 1868-1871,
se succedara trite° serle de guverne prezidate de- Stefan ,Golescu,
apoi Nlcolae Golescu, guvernul de coalitie cu Kogalniceatu la
interne, altul farA culoare pol'tica al lui Alexandru Golcsctr, ca
2
18 P. CONSTANTINESCU-IAF

dupa acel at lui Ion Ghica si Dimitrie Sturza sa vita conserva-

torii cu Lascar Catdrgiu In 1871. Toate aceste schimbari tnlesnira
mult activitatea revolutionarilor, buntovnitii", indirect sau cbiar
direct prin sprijinul a:ordat de liberalii srosi6, and acestia erau
in opozitie. De aceia are dreptate istoricul din care extragem da-
tele cand afirma ca Bucurestiul trebue considerat ca Vaticanul
revolutiei $i literaturli bulgare" (pag. 368).
Sub obladuirea liberalilor romani miscarea extremists bulgara
a un avant, patruns de idelle revolutionarrepublicane, conside-
'rabila trinitate: Levschi in Bulgaria, Karavelov la Bucuresti si Bo-
tiov in nordestul Munteniei, regiuga GalatiBrailaTulcea. In a-
cestR orase se aflau si refugiati urmariti de politia ruseasca, prin-
re care unul foarte putin cunoscut la nui, fu romanul Florescu.
Dupa numele adevarat Glimardi, originar din sudul Basara-
biei si dupa toate datele roman '), se refugiase la Galati schim-
bandu-si numele in Flor-Florescu, Era considerat ca anarhista,
deli era adeptul comunismului propavaduit de curand de Marx.
La Galati intra imediat in legaturi cu Botiov, cu care stranse prie-
tenia tot timpul cat a stat in Cara, 1868-1871. Ca roman Flo-
rescu era si mai liber in miscarile sale, la Braila gasise un camp
frumos de activitate, alaturandu-si adept' dintre rusi si In deosebi
bulgarii revolujionari. Dupa descrierea biografului lui Botiov, Flo-
rescu este o figura impunatoare, care dela prima vedere it castigi
pe fruntasul bu'gar. Prieteniara comunistului roman Florescu cu Bo-
tiov tinu Ora la expulzarea acestuia, in 1871, de guvernul con-
servator depe atunci, la cererea autoritatilor rusesti.
La Braila, Botiov cu Florescu, Ivan Ivan lvanovici, fostul 0-
filer rus, si altii alcatuesc in 1870 un comitet revolutionar pentru
propagarea ideilor socialiste in mijiocul romanilor si bulgarilor.
Nu cunoastem prea mult din activitatea acestui comitet, dar el nu
era privit cu ochi rat de unii liberali roman' extremisti, ca fracti-
unea colectivista4 de sub conducerea lui C A. Rosetti, limas
pana la batraneta credincios idealurilor sale republicane. In Martie

1) Intr'o scrisoare din Noembrie 1926dupa publicarea pri-

melor date despre Florescud-1 Const. Graur imi atrage atentia
asupra brosurii lui G. Bakalov, care afirma ca n'a existat ca indi-
vid acest Florescu, fiind un pseudonlm al lui Ivan Ivanovici-Ne-
ciaev, ce-a Post in adevar la Paris. Deocamdata preblema ramane
tot cum am pus-o eu.
 NOI CONTRIBUTII LA. ,BULGARII 91 ROMANII IN SECOLUL XIX" 19

1871 isbucnind Comuna la Paris, Botiov impreunA cu amicii sat

hotArarA sa sarbatoreasca izbanda muncitorimei pariziene. La Braila
se tin mai multe intruniri, in care se declara solidart cu comu-
narzii, hotarand chiar sä trimeata un delegat din partea comite-
tului roman-bulgar ca sa lupte pe baricadele ,Parisului. Se pare
c'acest delegat a ajuns la Paris, uncle s'a intalnit cu alti conati-
onali ce luptau pentru Comuna, cAci, dupa restabilirea guvernului
Thiers, acesta comunica guvernului rcman : din nefericire eau
agasit printre insurgenti romani, care §i au uitat inteatat datoriile
lor cAtre Franta amicala §i ospitalieW.cA s'au:unit cu comuni§tie
(DupA Memoriile regelui Carol").
Cu toata vigilenta guvernului conservator al lui Lascar Ca-
targiu, chemat sA pue ordine in Coate, revolutionarii bulgarl con-
tinuara sA organizeze comitete §1 cete, ce le trimeteau peste Du-
nAre. In perioada anilor 1873-1876 Hristo Botiov trece pe pri-
mul plan, el e fixat la Bucure§ti, luand asupraii conducerea in-
tregei mi§cAri revolutionare din Romania. Activitatea lui in aceastA
epoca am descris-o, in rezumat dupA acela§ biograf, cu prilejul
altei lucrari (Liberalii roman! §i vechil revolutionari bulgari"
pp. 13-20).
Ultimele sfortAri ale lui Botiov pentru reu§ita planurilor sale
ajung la organizarea unei incercari disperate, un putci° cum s'ar
numi azi, in toamna lui 1876. Cu putt' timp mai inainte, Botiov,
desamagit de neincurajarea ce-o a§tepta din partea Rusiei, 1§1 da-
duse demisia din fruntea comitetului revolutonar din Bucure§ti
se hotari la acea rAscoala depe pAmantul Bulgariei, care cAzu o-
data cu moartea lui eroicA.
P. Constantinescu-lail
20 LUCIAN PREDESCU

Palia de la Ora*tie 1)
(1582)

Palia are 165 foi, in 20 caete I). Ea e cunoscuta de Biblio-

grafia veche romaneascd 3) numai In trei exemplare : 1) al Acade-
mid Romane; 2) al Bibliotecei Batthyaniane din Alba-lulia (la E-
piscopie) 4) ; 3) at Bibliotecel Capitului Metropolitan (Bibl. lui T.
Cipariu, Blaj) 9.
losif Popovici mai adauga at 4-lea exemplar din Biblioteca
Muzeului National din Buda-Pesta, 8) care fusese al neunitului Iran-
silvAnean Ion Molnar §1 spare a fi cel mai vechi exemplar cunos-
cut din Paliia" 7) §i-i §i cel mai complect 8). Exemplarul din Buda-
Pesta a fost descoperit de N. Densu§ianu 8).
*

Din Pi.ologul Paliei : ,,Eu Torda$Nilihatu, ales (e)pisco-

pula Rotnanilord in Ardeal, §i eu Herce tefanu, propoveduito-

1) Face parte dintr'o Enciclopedie a literaturii romane, in

pregatire. Fragmente din Palie au dat : Gaster, Crestomatie romans;,
I, Leipzig, 1891, p. 33-38 §1 L. SAineanu, Autorii romani moderni,
Id. 1, Buc., 1891, p. IvVI (Cf. ibid., ed. II, Buc., 1892, p.
eVV).
2) losif Popovici, Paliia dela Ora§tie, Anal. Acad. Rom., se-
ria II, t. XXXIII, m m sect. lit., Buc., 1911, p. 3 (519) Descrie-
rea fAcuta de Bianu-Hodo§, Bibliografia veche romaneasca, t. I,
fasc. I, Buc., 1898, p. 93, No. 30, e gre§itA,
3) cit., p. 98.
4) cit. §1 de Timotei Cipariu, Crestomatie sau Analecte 11-
terare, Blaj, 1858, p. XX.
5) ibid..
6) Editii (dupA ex. din Buda-Pesta) au publicat: Szabo, In
op.: Regi Magyar Konyvtar, vol. III, 1885 [Cf. I. Popovici op.
cit., p. 4 (520)] §1 Mario R ques, Palia d'Org§tie, Paris, 1925,
p. 3-213.
7) I. Popovici, op. cit., p. 3-4 (519-520).
8) ib d., p. 4 (520); o comparatie mire exmplarele Paliei a
fAcut M. Rogues, op. cit (sAvertisement").
9) ibid., p. 5 (521); Palia &la Buda-Pesta a fost semnalatA
prima data de N. Densu§ianu intr'o notita din rev. Magyar Ko-
nyvszemle" 1879, p. 157-158 [Cf. Popovici, p. 4 (520)], apoi
de M. Gaster, Geschichte der rumanischen Litteratur, sGrundriss
der romanischen Philologieu, Strassburg, II, Bd., 3 Abt., 1898, p. 272.
 PALIA DE LA ORA§TIE 21

dulii evangheliei lu Hs in ora§ul CavAran ebe§ului, Zacana E-

frem, dascalulti de das:Alle a $ebe§ului, §1 cu Pe;ti;e1 Moisi, pro-
poveduitoriul evangheliei in ora§ul Lugojului, §1 cu Archirie, pro-
topopul varmegiei Heuedoriei,... ca vadzumti cum toate limbile au
§i flurescu Infra cuventele slavite a (le) Jul Dumnezeu, numol not
Romanii pre limba nu avenl, pentru aceia cu mare munca scoa-
tem din limba fidovasca ;i greceasca ci sarbesca pre limb() ro-
maneascel 5 carfi ale lui Moise proorocul §i patru carp ce se
cheamg, (rtva 1) §1 alti prooroci cativa, §i le daruim voo, fratilor
romAni 2).
Daruim den aceste carfi scrise a noastre ceaste doo den-
taiu ; Bitiia ;i lshodula.
... cum aceste doo carfi sa fie parga pana Dumnedzeu va
;1 alalte tipari ;i scoate.
Den tuna tut Dumnezeu eu $erban, dilacu me;teru mare a
liparelor, Fi cu Marenu diiacil ddndu in mom noastra ceaste
cdtli cetind ;I ne placard ;i le-am scris voo, frafilor Romani.
Scrisu-se-au ceaste cacti sfinte anii 1582 Jule 14 in cetate
In Ord;tie 3).
Iar pe ultima foaie a Panel : Aceasta e partea pallet den-
tal. Amu cinci carp- ale lui Moise proorocul, carele sant Intoarse
§i scoase din limba jidoveasca pre grece;te dela greci sarbea;te
;1 intealte limb!, den aceia scoase pre limba romaneascaa 4).
In sfar$it, in t flu! Palle! : ,1 se-au sicked In luna funk
14 dzile, vleato 1582" 5).
In concluzie : Pall e tradusa de catre Romanii calvini§ti, in
frante cu episcopul Mihai Tordag 6), pentru ea Romanii transit-
vaneni simteau lipsa ei. Traducerea s'a facut in cinci call, dar dart-
ite poporului au fost numai primele dour din ele : Bitiia (Facerea) §
Ishodul (Exodul). Tot °data se anunfa §1 celalte trei Orli (despre
existenta for nu ctiu nimic pant{ astaz9. Palia e tiparita de diacul

1) la Gaster, Crestomatie, I, p. 37 e : trstva.

2) Cf. in : T. Clr ariu, Crestomatie, p. 81 (nota); Bianu-Ho-
1. cit., p. 95, Gaster, Crestomat e, , p. 37.
3) Cf. in : ibid., p. 82 ; ibid., p. 97 ; ibid., p. 37-38.
4) Cf. Bianu-Hodo§, op. cit., p. 97.
5) Cf. ib'd., p. 93.
6) Asupra azestor traducAtori vezi M. Rogues, op. cit, p.
XV-XVII.
22 LUCIAN PREDESCU

erban, mare me§ter in ale tiparului, §i de diacul Marien. Pa lia

a inceput sa se tipareasca la 14 Noembrie (desigur 1581) §i s'a
terminat la 14 lunie (sau Julie, contrazicere) 1582.
Palia s'a tiparit la Ora§tie.
Pa lia e de mare valoare, deci, din urmatoarele motive : 1)
E prima Bib lie romtineascd cunoscuta ; 2) E traclusa de romanii
calvini in frante cu Mihai Torda# ; 3) E tradusei din latingte
i ungurege (vezi mai jos) 1).
Din textul Paliei de mai sus reese clar, ca ea a fost tra-
dusa din jidove§te pre grece§te, dela greci satbea§te §i Intr'alte
limbi, den acela scoase pre limba romtineascd'i.
Inteadevar 2) : Palia e tradusa dupa Pentateacul lui Heltal 3).
Mario Rogues, care dovede§te acest lucru, arata ca ceeace 1-a
facut dintr'un Inceput sa se indoiasca de afirmatia din text, stint
cuvintele: 1i Intr'alte limbi". 4).
Not inlaturam banuiala" lui Rogues, adaugand §i cuvintele
urmatoaf e : den acela", adica dintr-o limba din cele Intr'alte limbi"
care e cea maghiara a lui Heltai.
Ceeace I -au determinat pe Rogues sa presupuna ca Palia e
o traducere din:ungure§te §i latineste (vezi mai la vale) stint con-
statarile :
1) Numele proprli de popoare cu terminatiile in us, ti
os o§, cart -s caracteristice traduceril cuvintelor latine§tt ( us
os) in ungure§te (u§, o§) 5).
2) Capitolul X al Genezei cuprinde tin numar destul de mare

1) Importanta Pallet a remarcat-o prima data G. Pascu,

lstoria literaturii romane, sec. XVI, Buc. 1921, p. 190.
2) 1. Popovici, op. cit., p. 8 (524), anuland afirmatiile din
textul Paliei, zice ca e tradusa dupa Heltai, dar nu arata ce 1 -a
determinat sa se indoiasca de afirmatia din text.
3) Faptul a fost constatat, °data cu I. Popovici, de Alexics
GyOrgy Intr-un studiu din 1911, fora sa arate deasemenea cum a
ajuns la acest rezultat (cf. N. Draganu, Recenzie, Dacoromania",
IV, 2, p. 1108).
4) Mario Rogues, L'Orig'nal de la Palia d'Ora§tie, in Md-
langes offerts a M. Emile Picot, II, Paris. 1913, p. 515. Cf. M.
Rogues, Palia d'Ora§tie, Paris, 1925, p. XXXII.
5) Rogues, op. cit., p. 516-117 ; Cf. op. cit., p. XXXVI
X )(XVII.
 PALM. DE L. ORATIE 23

de nume proprii de orate §i de oameni, cu terminajiile : t, ttr,

sau ot, cari sunt terminajiile acuzativului unguresca 1).
3) Localltatea Dan e scrisa in Palie, Danie, care nu-i alt-
ceva clecatfe < unguresculig 2).
Cine e acest Heltai? ,,,Un S3S maghiarizat, Gaspard Heltai, e-
evul lui Melanchton (1543), pastor la Cluj Ind din 1545r care
ntemelazA la 1550 o tipografie in acest ora' §1 intre 1551-1565
tipare§te o traducere ungureascA aproape complectA a carjilor sfinte
El incepe in 1551 printr'un Pentateuc precedat de o lunga pre-
faja, in care ne spune cA a facut traducerea impreuna cu tre
colaboratori de pe Biblia ebraica, dar avand sub ochi Vulgata,
alte Biblii latine Si Biblii in alte limbi (II sigur B bill protestante§t
Biblia germana a lui Luther)" 3).
CA acest Pentateuc al lui Heltai e modelul Paliei, o dovedesc :
1) Pentateucul are aceiasi diviziune capitularA ca §1 Palia 4).
2) Prefaja Paliei cuprinde un sumar al Pentateucului". La
randul ei Prefaja Pentateucului lui Heltai cuprinde un sumar foarte
asemanAtor al carIllor Vechiului Testament §1 in special al Pen-
tateucului, care este inspirat din (cartea) Expositio de omnibus
sanctae scripturae libris a lui Heinrich Bullinger ; dar Heltai a
scut la modelul sau adausuri earl tocmai se geisesc in Palle" 5).
3) Palia cuprinde adausuri marginate de trel feluri: sumare
notate in general in susul marginei exterioare, indicajiuni de con-
cordanjA, cateva glose (vre-b 30 pentru ambele WV). Toate trei
feluri de adausuri se geisesc $i la Heltai".
Ce-i drept, sumarele lui Heltai, notate i ele in susul mar-
g:nei exterioare, nu stint identice cu cele ale Paliei, in schimb
asemanArile sunt foarte marl, mai ales pen'ru partea a dona a E-
xoduluia 6).
Indicajiunile de concordanjA sunt ceva mai numeroase in
Pentateucul lui Heltai decal in Palle, pentruca caracterele intre-
buinjate in Palie nu permiteau sa se scrie pe margini atatea cate
erau in Heltai.

1) ibid., p. 518-519 ; Cf. ibid , p. XXXVIII.

2) ibid., p. 519-520; Cf. ibid , p. XXXV XXXVIII.
3) ibid., p. 520; Cf. ibid,, p. XXXIX.
4) ibid., p. XXXIX.
5) ibid., p. 521 ; Cf. ibid., p. XL.
6) ibid., p. 522 ; Cf. ibid., p. XLXL
24 LUC! AN PREDESCU

Dimpotriva, aproape toate concordantele Paliei se afla !den-

t ce in Pentateuc.
Glosele marginate ale Paliei sunt diferite ; lima zece din ele,
cele mai dezvoltate, se gasesc §i in Pentateuc" 1).
4) Textul romanesc §i textul lui Heltai prezinta lacune I-
dentice".
5) ,,Textul romanesc' prt zing gre§eli cari corespund erorilor
materiale ale Pentateuculul unguresc s au unor Intorsaturi echivoce" 2).
6) Palia cuprinde uneori sensuri gre§ite datorite traducerii
servile din Heltai" 3).
7) .Imitatia servila a textului ungar explica bine expresiile
statue ale Paliei. 4).
8) Palia pastreaza uneori papa §i parantezele §1 punctuatiite
Pentateucului 5).
Traducereacompletare din latine ,cte. Sunt $i marl deosebiri
intre Pentateuc §i Palle: impartirea capitolelor, indica(iunile de con-
cordanta, continutul gloselor, etc. 6). Dar Palia f§i umple golurile
existente In Pentateuc cu material tradus ditr cartea latineasa (vezi
mat sus izvoarele Pallet) Vulgata, pe care traducatorii Paliei tre-
bue s'o fi cunoscur inteo editie corectata §1 complecta din sec.
XVI 7).
Concluzie.Palia de la Ord$tie este una din tipariturile cele
mai importante ale secolului al XVI-lea, pentru motivele vazute mai
sus. Adica t 1) E prima Biblie ronzdtwasca cunoscutd ; 2) E tra-
dusd de romanii calvini din latineste siungureste.
Biblia de mai tarziu, 1688, a lui Neculai Milescu, Merl in
importanta ei de Palle, fiind mai tarzie, fiind tradusa de orto-
doxul Milescu, i din gre,:e§te, ceeace nu prezinta a§a mare im-
portanta, deoarece din grece§te s'a tradus mull.
Lucian Predescu

1) ibid., p. 523 ; Cf. ibid., p. XL!.

2) ibid., p. 525; Cf. lb d., p. XLIII.
3) ibid., p. 527 ; Cf. ibid., p. XLIV.
4) ibid., p. 527 ; Cf. ibid., p. XLV.
5) ibid., p. XLV.
6) ibid., p. 528; Cf ibid. p. XLVII.
7) ib'd., p. 529-530 ; Cf. ibid , p. XLIX.
 .POPII $I MERIDA ROMANILOR DIN POLONIA 25

Pop ii" *i biserica Romani lor

din Polonia. ')

Un punct caracteristic'al satelor cu drept valah oin Polonia

este mentionarea in privilegiul de locatarer aproape la flecere sat,
despre locul pentru bisericA §1 do'atia in pgmant a preotuluf.
in majoritatea cazurilor acest preot nu se deosebe§te de preotul
rusesc §1 de aceea pr.n documente este numit pop rusesc §1
loarte rar pop valah, far biserica apare de obicei supt numirea
Sinagoge ruthenorum, o numire de,igur mai putin respectatA de
cat cuvantul mai rar prin documente ecclesia. Nutr al excep-
lional se spunea ; ecclesia sau tempinm ruthenicum, uneori ecclesia
-seu sinagoga 2), on ecclesia ritus greci 8).
Numarul bisericilor §1 al popilor a fost destul de mare. In
unele sate erau cati-va popi. D. ex. in satul Besk, in sec. XV,
-gasim 4 popi 2), in Ulicz erau 2, §i tot. a§a in satele Wysockie,
Ustrzyckie, Czerhawa, Hubice, etc. De aici Ins nu reesa CA in
asemenea sate erau cateva blserici, ffindca din punct de vedere
at dreptulni particular bisericesc mai multi popi puteau sa slu-
jasca Si pe MITA o singurg bisericg.
NumArul bisericilor se socoate a fi aproape egal cu cel al
satelor 0, intru cat fiecare sat cu drept valah ce poseda un numar
mai mare de locuitori i§i avea biserIca. sa.
Documentele dau popilor mai_mu't un caracter colectiv de
cat individual. Popil formau o fume cu totul deosebita, neavAnd nici
o legAtura, nici cu class nobilA §1 nici cu preotimea latinA. Popif,
numiti de obicei batkami (bajtko), tineau de populatfa supusA ;
prin documente apar cgali kutiecilor, morarllor 5) §1 t neori erau

1) Fragment dintr'o lucrare scrisa in polone§te,

2) Cf. satele Berehy i Ustrzyki din tinutul Przemygl (la AL
Stadnicki o wiidelt tak zwanych wcloskich), pag. 92.
3) Dr. Przemyslaw Dabrowski, Stosunki Kacielne z'emi Sa-
nockiej, w XV stuleciu, Przemy41, 1923, pag. 37, gAse§te numai trei.
4) Al. Stadnicki, 0 wsiach tak zwanych woloskich, pag. 92.
5) In Rasta Ro§fe au fost fondate aproape de 500 sate cu
drept valah
6) Akta Grodzkie i Ziemski'e, no. 2064, tom. XI.
26 TN. IIOLBAN

chiar numitl, direct (arani. D. ex. in 1445'), gasim pop Dorossey

de Comarovlcz, homo domini Jaczkonis Bibeiski; aici cuvantul
homo, evident ca insemna tot una cu Oran. Dar gasim insa si
popi cu titlul de nobil '). Totdeauna insa popii apar solidari cu
ob§tia lor.
La a§ezarea satelor se insemna in cele mai dese cazuri
dvoriste pentru biserica 8); uneori insa cand cantitatea de pamant
nu era aratata in document, atunci ramanea la bunavointa cnea-
zului d). Popii se intretineau, in general, din veniturile, pe cari be
strangeau potrivit cu functia for duhovniceasca. In afara de asta,
ei mai primeau o anumitA intindere de pAmAnt. In satele cu drept
valah, popa primea de obicei un Ian intreg 8). Pe pamanturile
regale de obicei popii primeau aceste lanuri cu titlu de proprietate
in vecie, cu dreptul de transmitere succesorala masculine directs ;
in proprietatile private insa, li se dadeau in schimbul, sau a unet
cumpArari, sau cu titlu de uzufruct 5). Nu odata singuri popii isi
Iucrau pamantul, ba uneori ei singuri it transformau curaturA.
Totu§i in unele sate popii aveau dreptul sa colonizeze pe lanurtie-
lor pe asa numitil incolis sau podszadkones, cari le lucrau pa-
mantul 7). Popii uneori se ocupau cu industria, d. ex. tineau in
arenda mori sau iazuri cu peste. Prin munca, rkpii dintre ei ajun-
geau sA fie foarte bogati 8).
In definitiv, in mijlocul acestei clase exista o mare solidari-
tate in ajutorarea reciproct, dar mai ales in cazuri de procese
periculoa se a)

1) Ibidem, XII, no. 23777 an. 1451, gasim: In satul Holesze

si erunt plures kmetones, quam viginti, demptis hominibus in va-
tachico lure, popone, tabernatoribus et podsadkones..., de unde
vedem Ca toti erau pu§i pe aceea§i treapta.
2) Akta Grodzkie 1 Ziemskie, XIV, no. MCDXXIV.
3) D. ex. in satele Zwiniacz, Rowieni, Ternowa, Prusie, ate
' a Ian, iar in Dolayca, Dwernik, Pi Iawy, Nanowa, etc. cate 1 Ian.
4) Asa reesa din privilegiile satelor Ustrzyki ci Berehy (vezi
documentele lui Stadnicki, op. cit.).
5) s. ex. in satul WiczOw: unum laneum agri perpetuurrt
propoponatu et aream... pro... ecclesia... (cf. Stadnicki, op. c.).
6) Dumitru D. Mototolescu : Jus Valachicum in Polonia, Bu-
cure§tif 1916, pag. 80.
7) D. ex. In satele Berehy §I Ustrzyki (Al. Stadnicki, op. c.).
8) Akta Grodzkie, op. cit., XI, no. 1420.
9) Akta Grodzkie, op. cit., XIV, MCDXXIV.
 ,POPII. BSI BISERICA ROMANILOR DIN POLONIA 27

Urmasii popilor, de obicei, rAmAneau in aceleasi conditli ca

§1 pArintii lor. Fiii popilor erau on din nou popl, on cadeau §i
mai jos in randul taranilor de rand, sau se r'dicau ceva mai sus
in randul burjuaziei din ora§ele mai mici '). Astfel de fli primeau
numirea de popowlcz, care la inceput era intrebuintatA numai
pentru o mai precisA definitie, iar mai tarziu s'a transformat in
adevarat pronume. D. ex. la 1442 2), in satul Dublani, gasim pe
un Djak Popowicz, unde termenul de popowicz e intrebuintat numai
pentru a arAta cA Djak este fiu de popa.
Popii erau in general definiti prin numirea pop, WA nici un
atr'but distinctiv, cel mu't singur scriitorul judecAtoriel adAuga
unora dintre cei mai insemnati titlul de : discretus, venerabilis sau
honorabilis, uneori: persona spiritualis 9.
Situatia in general joasA a popilor, precum §i mica for avere,
facea ca obligatiile for sA fie fixate prin amenintAtoare §i uneori
stragnice pedepse. d. ex. pedeapsa cu inchisoarea sau um on chiat
taierea capului. De altfel documentele ne aratA cA acest element
poseda o morals destul de joasa. D. ex. popa Fiodor din Sanoczek
din cauza relelor sale fapte, intr-un rand, era sa piardA capul, lima
a fost ertat. 4)
De altfel funclia duhovniceasca a popilor ar arAta un caracter
at autorizArli dreptului privat §i a putut sA fie prin acela§ act
privat trecuta asupra rudelor sau strAinilor h . Biserca, probabil
ca §i pAmantul ce apartinea et, era socotitA ca proprietate parti-
cular5, dar de cele mai multe on dept bun al stApanului satului.
Regele V adislav Warnenczyk a dat lui Peru Czezzyk un Ian de
pamant §i biserica din satul Olchowce (§1 anume in randuiala
aceasta : mai intAi lanul de pamant §i la urma biserica), iar dupa
un veac mai tarziu (1557) succrsorul lui, Ana din Rytarowiec,
rAmAnea mai departe stApanul lanului §1 at bisericii. Caracteristic
este in aceasta privintA continutul documentului de locatie a sa-

1) Prz. Dabkowski, op. cit., pag. 38 si urm.

2) Akta Grodzkie, op. cit., XIV, no. 408.
3) Prz. Dekowski, op. cit., pag. 41.
4) Aloizy Winlarz, Ziemla Sanocka w latach 1463-1552 (in
Kwartalnik historyczny, 1896, no. 10, pp. 286-306); aici se ci-
teazA §i alte exemple.
5) Prz. Dabkowski, op. cit., pag. 41 si urm.
28 TH. HOLBAN

tului Wistoczek, care foarte bine define§te relatiunea popii fats

de stapanul satului 1).
Popa, care din pricina batranetii qi a ramolirii, nu putea s3 -¢i
stapaneascA averea §1 nici sa indeplineasca slujba duhovniceascA,
putea sA se dea sub tutoria cuiva. Un astfel de tatore, de obicel o
rudA mai Mara, avea grijA de persoana §1 averea popii, dar totodat&
it inlocuia §i in functiile duhovnice§ti 3). Autorizarea unei astfel de
tutoril, dupa toate probabilitatile trebuia sA fie intarita de orga-
nele civile. Astfel in anul 1441 ') se intare§te un astfel de caz in
fats judecatoriei civile, in prezenta starostelui §i a altor functior art.
Probabil ca§i alti supu§i,dar mai ales ca morarii §i cra§marii,
§i popii plAtiau ciu§u de pe bisericile for in folosul stapanului §i
nu ciu§ deosebit precum §i dim in natura in folosul tarsi'). For-
mula obi§nuitA este urmatoarea: omnem daciam et omnes ob-
ventiones ac obedientiam more aliarum poponum tenebitur et erit
adstrictus solvere ac sui succesores tenebuntur 6). In unele sate
insA papa era scutit de darile cerute dela kmeci ; d. ex. in
satul Dulgyca : quos agros Poponis scilicet et molendinatoris ab
omnibus datiis et serviciis cmetonalibus eximimus 9. Dar in ge-
neral observAm ca aceste dart erau foarte neregulate. Ip cele mai
dese cazuri popa din satele cu drept valah era scutit de dari §i
platia (ladle toate ca §i un kmet, numai atunci cand Linea pAmant
-in arendA, adica in afarA de cel prevazut in.documentul de locatie 7).
0 dare caracteristica a popilor era darea in naturA, a§a numita
poczta (honorationes) 8). AceastA dare se platia in doua randuri :
la Pa§ti, fie un iepure, o capra sau alte animate, iar la CrAciun

1) Karel Kadle-, Valagi a Valagske pravo, Praha, 1916, pag.

504-505. pasagiul caracteristic, in traducere ar ft : pe care po-
ponat liber lui (stapanului) este sA tie dupa voia sa sa tie popA
pentru serviciul divin.
2) Prz. Dabrowski, op. cit., pag. 41 §i urm.
3) Akta Grodzkie, op. cit., XI, no. 1420.
.4) Al. Stadnicki, op. c t., satul Rowieti.
5) Prz. DrIbrouski, op. cit., pag. 42, insA aceasta se referA
mai mult la popii din satele cu drept rusesc.
6) Al. Stadnicki, op. cit., pag. 78.
7) M. Hruszewski, Zereta do istoriji UkrajnyRusy, II, pp.
136, 137.
8) M. Hruszewski, Materjaly do istoriji suspilnopolitycz-
nyzh i ekonomicziych vidnosyn Zahidnoi Ukrajny, no. 100, p. 122.
 POPII ySI BISERICA ROMANILOR DIN POLONIA 29

o vulpe sau ca§uri valal'e. De cele mai multe on aceasta dare

popa o plAtia egal §1 odatA cu cneazul. In satele Krasowie §i
Lubicza popii platlau §i Kunica, o dare platita de obicei de
catre tarani.
Tot a§a dupA cum depe on care kmiet, starostii sau stApanii
incasau §t dela popi dart de moltenire dupa moartea I or, a§a nu-
mitele umorki. AceastA dare se strangea mat ales dela popii din
satele cu drept rusesc, dar se plAtia §1 de catre cei cu drept valah 9.
La fel ca §i preotimea catolica, §i popll r'dicau greutatite
serviciului militar. Evident Ca nici ei nu indepliniau acest serviciu
personal, ct jertfiau dela sine, adica dela functiunea lor, intocmai
ca §i morarii depe mori, on cra§marii depe cra§me, anumite aju-
toare de razb3i sbelicalia" §i care constau mai ales in donarea
unui cal 2).
In general dArile cuvenite depe biserica se numiau floreni de-
sinagogis §1 be strangea un trimis special al starostelui d'mprEuna_
cu stapanul satului sau cu cneazul sau 8).
Jurisdictia asupra du fiovn'cilor pravoslavnici o indeplinia
vlAdica din Przemy41, care poseda o curte cu totul pompoasa, intre
altele avea un secretar personal §i all' slujitori 4). In 1353, vladica
din Przemy41 era de origlia Roman §i se numia Chirila Romanul 5).
Natural cA nu toll Romanii din Rusia Rove tineau [de aceasta
episcopie, intrucat in toata aceasta tad existau cinci episcopii §1
o mitropolie in Halicz. La judecata unui popa totdeauna asista
§i un consi iu de popi in frunte cu un reprezentant al episcopiei 6).
E de remarcat, in sfar§it, cA credincio§ii bisericii rasaritei e
depunand jurAmant se referiau de obicei la mine; e Sf Dumitru.
Probabil acest sfant in acel timp se bucura de mare popularitate-
prin Rus a RoVe 7).
0 clad stand mai jos decat popii, pe jumatate duhovnici
pe jumAtate mireni, erau diacii. Da orig'nA erau mai ales tArani §i
Tar care dintre dan§ii se trageau din popi. Erau °ameni destul de

1) Akta Grodzkie, op. cit., XVI, no. 2096.

2) Ibidem, XVI, no. 1271.
3) Alojzy Winiarz, op. cit., pg. 287 §i urm.
4) Akta Grodzkie, op. cit., XI, no. 457, 458, 459.
5) Kwartalnik historyczny, 1896, no. 10, pp. 814-115.
6) Akta Grodzkie, XIV, MCDXXIV.
7) Akta Grodzkie, XI, no. 344 §1 754.
30 TH. HOLBAN

bogati §i de astfel §i cA§tigau mult. Intocmai ca§i popii, Ili scotean

veniturlle for din plAtile biserice§ti in parte, iar parte din propria
for gospodarie sateasca. Diacul din Ulicz se arata a fi foarte
bogat 2). Din punct de vedere at moralei se aflau pc aceea§ scars
dacA nu mai jos ca popii.
In sfar§it, trebue sa amintim a ceremonialul rasAritean, ca§i
cel latin, poseda multe manastiri, dupd cum ne dovedesc locali-
tAtile arAtate prin numirea, monaster. Mai multe astfel de manAstiri
au fost prin tinuturile Sambor §i Sanok.
Din aceasta scurtA dare de samA ne putem fnchipui rolul
minimal ce au putut juca popii din satele cu drept romanesc §i
in general printre Romani pentru ridicarea nivelului moral §i cul-
tural al populatiei romane§ti, care prin ocupatia sa de pAstori re-
prezenta o stare culturalA on cum mai joasa decal a celorlalte
natiuni in mijlocul cArora le-a fost dat sA traiasca. Si tocmai da-
toria preotimei era ca sa tie mereu treazA con§tiinta nationala din
sufletul Romlnilor pribegiti prin tart straine ; iar daca au fost In-
ghiliti §1 Inca prea de vreme vina o poarta mai ales clasa
duhovniceascA 2) din acea vreme.
Th. Holban
Warszava, Decembrie 1930

1) Ibidem, XI, no. 1724.

2) Asupra acestei chestiuni vom reveni.
 CONTRIBUT1UNI LA 1STORIA LITERATURII ROMANE VECHI 31

Contribufiune is Istoria Literaturii

Romfine Vechi.

In prefata editiei din 1910 la Invatelturile lui Neagoe Vodd

Basarab care fiul au Teodosie (editura sodlctatii aNeamul
Romanesc", Valenii-de-Munte), d. Prof. N. lorga spune (la p. VII) :
*Dad a§ fi avut ragaz, a§ fi Intreprins o editie critics, intrebuin-
land forma slavona, cunoscuta §1 lui Petru Schlopul (1591) pen-
tru invatatura fiului sat' Stefan (Hurmuzachi, XI, p. 555), desco-
perita in Biblioteca Nationals din Sofia §i editata de Lavrov, in
1904, precum §1 manuscriptul grecesc de la manastirea pionisatu-
lui din Athos, insemnat in Catalogul publicat de Spiridon Lam-
pros. A§ fl colationat intreaga lucrare cu manuscriptele 2714 §1
3488, ce e dreptul recente, ale Academiei Romane".
Nu numai ca nu s'a intreprins o editie critics in sensul do-
nit de d. lorga, dar nisi chiar un studiu de acest fel, pe cat §tiu,
nu s'a facut, pans acum.
Textul slay al Invataturilor lui Neagoe", Mit, In manus-
cris, in biblioteca (Narodnaja Biblioteka) din Sofia de P. A. La-
vrov §1 publicat de el (Slova nakazatel'nyja voevody valaskago
Joanna Negoja k synu Theodosiju), la Petersburg in 1904 (in
Pamjatniki drevnel piAmennosti i ickusstva) a fost cercetat de
Stoian Romansky (Mahnreden des walachischen wojwoden Negoe
Basarab an semen Sohn Theodosios, Leipzig 1908) §i de A. I.
Iacimirskij (lzvestija der kaiser!. Akadenzle des Wh..3 ischaften,
St. Petersb. X 1905, 4, p. 339-379).
Invatatil straini citati s'au interesat mai mult de ideile cu-
prinse In redactiunea slava a a cestor invataturi, cautand sa stabi-
leasca care-au fost isvoarele de care s'ar fi servit Neagoe ]) MI-a
sa cerceteze, in anianuntime, §i stilul ; au facut observari asupra
limbli slave 2), ceiace prezinta deosebita insemnatate pentru itu-
dille asupra limbii textelor slavo-romane, dar n'au comparat tex-
tele (cel slay cu cele romane), pasagiu cu pasagir, examinand expre-
siunile slave in raport cu cele romane§ti, modul cum a §tiut sa

1) St. Romansky, op. cit., Lavrov op. cit. (XXII.

2) Lavrov, op. cit., XXIIXXVII.
32 MARGARETA TEFANESCU

exprIme traducatorul cele compuse in limba slava. Necunoscand

limba romanea§ca 9, or! neavand la indamana versiunile roma-
nepi2), el n'au putut da un studiu complect.
Invitatii roman! 3), cand scriu despre Invataturile lui Nea-
goe, pare-se ea nu cunosc §i redactiunea slava,_ publicata de La-
vrov; ei citeazi rezultatele cercearii lui Romansky.
In momentul de fats, publicatiunea hi! Lavrov e aproape
rail in Europa de dincoace de granitele Rusiei Sovietice. Ea este
indispensabila, intrucat reprezinta unicul text slay cunoscut, §1
considerat cel original, al acestei opere literare.
Socotim ca o eomparalie intre textul slay (ed. Lavrov) §1
redactiunile romane§ti ce cuprind Invataturile lui Neagoe n'ar fi
lipsita de insemnatate.
Deaceea vom colationa textul slay cu fiecare nitre re deep-
unile romaae§ti existent; ca sa vedem partea de contributiune a
traducatorului sau copietorului (cf. lorga, loc. cit.). Incepem prin
colatiunea textului slay cu redactiunea tomaneasca din editia lorga,
reproducere a editiei din 1843.
*
* *

Lavrov, op. cit., publics pe 62 pagini textul slay fragmentat

al Invataturilor, re care-I fmparte In 15 capitole. El identifica u-
nele capitole,. s abilind careia dintre invataturi i-ar corespunde.
Cap. I (p. 1-6) este Identificat de Lavrov (p. III) cu inva-
latura intitulata In tex ul romanesc (ed. lorga 187-196) : Inveifa-
turd a lui Neagoe Basarab ceitre fiul sau Teodosie Fi ccitre alfi
DOmni: cum se cade Domnilor s& wit la mass, celnd vor mancct
1) Lavrov, op. cit., Ill pare-se ca nu §tia r omane§te : ,Nas-
kolko mono bylo vospolzova fija dostupnym rumynskirn tekstom,.
1 my vospul zavalis blagodarja pomoti A. I. Jacimirsk go".
2) St. Romansky, op. cit., 137: Als Einleitung zu der La-
vrov'schen Ausgabe erschien aber als besonderer Artikel russisch
Der w4lachische Markus Aurelius u. seine Belehrungen von dem
guten Kenner der rumano-bulgarischen Literatur A. I. Iacimiskij,.
der nach einem bibliographicchen (jberblick tib r die Literatur die
N goe and sem Werk bet don Rumanen auch versuchte, ohne dent
rumanischen Text zur Hand zu haben, manche Inhalts Berich-
tigungen zu geben, leider 'mist nicht richtig ".
3) Cf. §i recenta lstorla literaturii romone, epoca veche a d-lui
Prof. Sext 1 Pu§cariu, ed. II Sibiu 1930, p. 38 §i urm.
 CONTRIBUTIUNE LA ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI 33

$1 vor bea, dar Ii lipse§te inceputul (un alineat §1 jumAtate) anume

partea : Mut meu, and §ade un domn la masa cu boerii sAi,trupul
WI pofte§te sA manance §1 a bea, §i sa se veseleasca. De aceea,
fAtul meu, sa nu cumva sa-ti sloboze§ti mintea spre veselie, 0
omul, in lumea aceasta, §ade Intro viata §1 intre moarte. Ci sa te
socote§ti foarte bine, sä nu-ti sloboze§ti mintea de tot spre ve-
selie, nici spre intristAciune. Ca, de te vei intrista, toate slugile
tale se vor intrista §i se vor ingriji ; iar, de tei veseji mutt, acea
veselie far' de masurA va mania pe Dumnezeu. De aceia, mai
bine sa fie placutA veselia fa Jul Dumnezeu cleat oamenilor, ca
nu te-au ales, nici te-au pus oamenii spre Domnie ci Dumnezeu
te-a ales §i te-a pus i a Aceluia placere sä faci. De aceia, and
vei §edea la masA, te socote§te, sä fie toate veseliile tale plAcute
lui Dumnezeu, §i Tanga tine, mai sus, sA §aza tot boieri §1 stet-
nici buni §i ale§i...".
Lipse§te, deasemenea, §1 sfar§itul capitolului romar esc, pe o
intindere destul de mare (ed. lorga, p. 194-196) dela tar ea
zise :Dar eu ce sint, sa stag impotriva stApanului meu ?,.
Cap. H (p. 6-9) cuprinde Cuvantul lui Neagoe Basarab
catre fiul sciu Teodosie Basarab $i catre alit Domni care vor ft,
in urma lut, biruitorl Mai acesteia, ca aceste cuvinte sunt in loc
de peceti carfit acesteia (ed. lorga, partea VIII-a, p. 269-293), dar
fragmentar. Incepe cu partea cuprinsa In ed. Iorga intre p. 282
§1 286 fad intren. pere ; din p. 286 lipsesc 5 randuri, dela §i
cel ce va veni catre mine, cat de putin, nu-1 vol goni.." cu conti-
nuare in pag. 287-288, anume 14 randuri.
Cap. III (p. 10-15), In care se continuA aceea§i InvAtAtura
din Cap. II, ceeace se afla In ed. Iorga p. 288-292, dar textul
slay se intrerupe, §i trece imediat la o alts InvataturA: Rugaciu-
nea but loan Neagoe Basarab care a facut, la iesirea sufletului
sau, afire Domnul nostru lsus Hristos $i iertarea care.s'a iertat
de catre coconit sat, $i de catre cocoane, $i de cake alte slue
ale sale, de catre toate (ed. lorga p. 295-309, partea IX) insA
nu in Intregime ci numai pasagiul, din ed. lorga p. 297, 298, 299,
care Incepe astfel : Pentru aceia, nu ma lasa In manile Satatteili'
§1 sfar§e§te astfel : De astazi inainte, fiii rnei, cu care mai NMI
vreti sa vA luptati.. ?" Deci nu e justa parerea lui Lavrov, op.
cit., p. III, ca In acest capitol ar fi numai Invatatura despre pecete.
Cap. IV (15-22) cuprinde tot invatatura lui Neagoe odes-
s
 34 MARGARETA TEFANESCU

pre pecete" (cf. ed. lorga, p. 269-293, partea VIII-a), insA In-
cepe cu pasagiul : Pentru sangele meu ie§ira toti din lad §1 in-
trail Intru imparatia cerurilor" (ed. lorga, p. 276) §1 continua p
278, 279 panA la 280, se intrerupe- la pasagiul : O ticAloase
omule, cat e§ti de tare §t puternic", mai departe rela textul, aflator
In ed. Iorga p. 269, 270, 271, 272, 273, iar dead se intrerupe, pe
cand cel romanesc din ed. Iorga continua (p. 274-275-277).
Cap. V (p. 23-27) din Lavrov es'e identificat de jacimir-
ski cu sfar§itul InvatAturei : Cuvont dentru judecatd care a invalat
loan Neagoe Basarab pe 'Jul au Teodosie §l pe alit Domni pe
tot' : cum $1 in ce chip vor judeca. (ed. Iorga, p. 235-233, par-
tea VII-a), dar lipse§te pasagiul dela p. 225-230, apoi se intre-
rupe, cad lipse§te fragmentul cuprins in ed. lorga Intre paginele
236 §1 238 dela expresia : Ca voi sunteti ale§i Inaintea lui Dum-
nezeu ca viata cea roditoare" §i pana la : De-a§ §ti ca ai da
mie cinstea to §1 scaunul tau, eu ti-a§ da mierticul meu".
Cap. VI (p. 27 §i inceputul pg. 28) cuprinde povestea cu
Iacov §1 lasav apoi se intrerupe iar, pe cand cel romanesc, in
ed. lorga, continua pg. :38-242 inclusiv.
Cap. VII (p. 28-29), foarte redus §i el, este o continuare a
aceleia§i invatAturi (vezi ed. Iorga p. 243-244).
Cap. VIII (p. 29-34) cuprinde, dupa pArerea lui Lavrov
(Introd. IVV) partea dela urma a Invagiturilor lui Neagoe catre
fill sdu Teodosie $1 catre alli domni, catre toll patriarhil fi via-
dial, episcopii, boerii $1 igumenii, bogati $1 araci spunere $1 in-
credInfare despre teama $i iubirea de Dumnezeu (ed. lorga p.
149-157, Partea III-a).
In textul slay lipse§te partea dela Inceput (ed. Iorga, p. 149-
151) pana la aliniatul ,Asa §i voi, sa va chemati prietenii lui
Dumnezeu- §i mo§teni imparatiel Lui cei cere§ti..", dar de-acolo,
mai departe, se continua mot A mot, pana la sfar§it.
Lavrov, p. 34-35 sub titlul : Sie poslanie io 1\16goe Voe-
vody, k mate(m) mtri svoei Nege, i snovo(m) svoim. Petra i
loannu i -dagterl ego Aggeliny, slo(v) umilenno prezintr flume!
putine randuri dela inceputul partii 1V-a din ed. lorga, p. 159-
166. Cartea lui Neagoe Basarab edtre chic Vladica Macarie $1
catre alit egumeni $1 iercmonahi $1 preoti $1 catre tot clirosul,
and a ingropat a doua oars in Madstire la Argo oasele mu-
 CoNTRIBUTIUNE LA ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI 35

met sale, Doamnei Neagdi $1 ale coconilor luf, Petra Voevod pl

loan Voevod §i a Doamnei Anghelina.
Cap. IX (p. 35-36) este lnvapitura a tut Neaga Basarab
cdtre coconii sal pi ceitre alfi de Dumnezeu ale$1 Ddmni .4 cud
vor pone boerii fi slugile for la boerie ;1 la cinste, 0 cum ff vo)°
scoate dinteacested pentru lucrurile lor. (ed. Iorga 184-187), dar
numai un fragment, parte din pg. 185 gi putin din pg. 186).
Cap. X (p. 36-41) Invdfdturd a lui Neagoe Basarab, retire
fiul sdu Teodosie Basarab $1 &lire al fi Down, pentru soil $1
pentru reizboaie (ed. Iorga, p. 197.-223), dar numai fragmental
cuprins in ed. Iorga intre p. 104 gi 110.
Cap. XI (p. 41-52) este continuarea textului aceleagi inva-
taturi (ed. lorga, 210-223).
Text1.1 slay se 1ntrerupe la pasagiul: Asemenea gi slugile
tale, cari vor fi limas zdravenl, si aceia lila sa aibA cinste ne-
fAtarnica, nu pentruca-ti vor fi rudenii" (ed. lorga p. 222 tosT
lipsegte pans la finele alineatului unde se ispravegte Invalatura si
in editia lorga (p. 223). -
Cap. XII (p. 52-56) cuprinde un fragment din Cuvantut
(ed. lorga, partea I, p, 1-105), anume pasagiul din ed. lorga p.
49-100, dela Pe Imparatul tuturor si Dumnezeul mantuirii noas-
tre, Isus Hristos, it restignira pe cruce.." panA la : Aceasta-ti
graesc eu acum, fatul meu 1 Cand vom merge in Cetatea Ierusa-
limului celui de Sus, acolo vei face aceasta" sf aproape fArA in-
treruperi.
Cap, XIII (p. 56-57), in totul 20 de randuri, ramane nei-
dentificat de not cu vre-un pasagiu d'n Invataturi.
Cap. XIV (p. 57-58), in totul 57 de randuri, reprezinfa un
fragment din Varlaam Si loasaf (vezi ed. lorga, partea II-a, Po-
vestea fericitului Varlaam $i a lui losaf, feciorul tut Avenir Im-
paratul, p. .107-129), anume pasagiul dela p. 125-126 dela
Pcntru aceia, sa ne silim Sf sa miltiim pe toti.." pans la Carele
este Imparatul si carele este omul cel prost gi de nimic, carele
este bogatul si omul cel laudat...?" fara intrerupere.
Cap. XV (pa 58-62) face parte din partea I-a a invAtaturi-
lor (Cuvantul) gi anume din povestirea Aici se rdzboi lezechict;
Imparatal ludei, catre moarte, far el pldnse ceitre Dumnezeu en
amar; pf vazu Dumnezeu smerenia lui, Ft mai adaose la viata
sa Inca 15 ant (p. 62-87) pasagiul In care este vorba de Sfanta
Elena gi fiul ei, Sfantul Constantin (ed. lorga, p. 75S0).
 36 MARGARETA *TEFANESCU

Lavrov, op. cit., Introducere, p. V n'a putut identifica Capitolele

XII, XIII §1 XIV. Despre Cap. XV recunoa§te cg cuptincle cuvAnt
de laudA peptru Sf. Constantin §i Elena, dar nu este conv'tis a
ar face parte din InvAlaturile lui Neagoe ; dgm in traducere expri-
marea-i : Greu e de stabilit, cAror invglaturi le corespund fragmen-
tele XII, XIII si XIV. Numal cu ajutorul intregului text romanesc
se poate clarifica local lor. Ultimul fragment (adicA al XV-lea) e
pus In ordine (priveden v porjadok) de noi, cu ajutorul editArii a-
peril lui Evfimie dela Trnovo de catre prof. Kalt&jackij. Ind din
1894 noi am mentionat asemanarea (shodstvo) acestui fragment cu
cuvant de laudg lui Constantin §i Elena, pe and incA nu aveam
manuscrisul copiat In Intregime. Acum cAnd am primit mscr.
Intreaga copie, e clar de constatat ca pe folle ultimului frag-
ment s'a pastrat, cu Intreruperi, parte din Slovo Tyrnovskago pa-
triarha, In redacliune bulgAreascA. Noi nu putem acs stabili cA a-
cest fragment ar apartine vreuneia dintre InvAttturile lui Neagoe,
cgcl nu stA in directg legaturg cu textul tor". Apoi, in Introd. VI,
Lavrov admite cA Neagoe a putut cunoa§te operile patriarhului
Evfimie §I cA le-ar fi putut utitiza In vreuna dintre InvatAturiIe sate.
Pan comparatia textului slay fragmentat (62 pagin9 cu cel
romanesc (330 pagini), noi am putut stabili ce anume din invA-
taturi cuprind capitolele (fragmentele) XII, XIV, XV §1 despre Cap.
XV cA face §1 el neindoios parte integranta din opera lui Neagoe.

Nu se poate spune ca intre textul slay (ed. Lavrov) §i cel

romanesc (..d. lorga) este o deosebire accentuate. Pa sagii intinse
coincid ad litteram, ca expresiuni §i topicA. Diferentele, ce consta-
tAm sunt create de traducAtor, and, de§i exprimA ticks sensul din
textul slay, intrebuinteazA alt mod de exprimare, uneorl omite,
alteori adaogg cuvinte Izolate on expresiuni intregi chiar :

Lamy :
§i to dgrue§ti (inclini) mintea
to spre Coate glasurile 1
§1a§a precum It vei indrepta, asa
§i raspuns dela el (1 se va da 1
§i ei vor tndrepta toate vede-
rile for 1
forga:
aaca-ti vei da mintea cu totut
spre scopote 188 ;
deci, cum 11 vet indrepta Fi-i vet
tnvata, aca vei sa 11 dal isi sea-
ma 188 ;
vor vrea iar afa sa faca 188 ;
 CONTRIBUTIUNE LA ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI 37

ti se cuvine toate glasurile §i ti se cade toate scopotiile §1

jocurile sa joci 2 jocurile sa le tura jos 188 ;
§1 to supune mintea ta la a- dar mintea a fu ti-o pleci ca-
ceste glasuri dad vrei sa fif in- tre danse'e, dacali este voia sa
treg 2 fii desavagit §1 intreg 189;
de are main! nu-i sent de fo- plaint vitae, de nici un folos
los 2 nu-I snot 189;
daza are plcioare, nu-i trebuesc picioare repezi nimic nu-1 spo-
Jul 2 resc 189;
de are cumva limbs, nu poate de are §i limbs dulce Si vorbi-
cu ea sa vorbeasca 2 toare frumos, nici cu aceea ntt
poate gill 189 ;
cand tot trupul nu-i trebue lui 2 and toate madularele multii
nici de un folos nu stilt trupului
sau 189;
trupul 2 trupurile;
sa nu fact dar 2 pe nimeni sa nu ddrue#i 189 ;
oftirilor sale 2 slugilor tale 189;
vei impr4tia haina ta 3 iii vel pierde avutia 190 ;
la acel domn nedestoinic 3 la cel domn neharnic 190;
at primit nume rau de.. 3 to -ti dobande$11 nume rau de
hula 190 ;
face rat: obicei 3 are agog 190 ;
ne rqineazd 3 ne va tnfrunta 190 ;
nici dar hid urgie sa fie 3 nici sa darue$te pe nimeni, nici
sa urgisefli 190 ;
vei a$eza §1 pe boerii tai cei §1 vei sa aduci la masa boerii
marl, pe cei dintai §1 pe cei de-al cei marl §1 cei de-al doilea §i cei
doilea §1 pe cel de-al treilea §i mici §i pe alti pe toti 190 ;
cu el §i mai jos 3
vei ama gloata 3 vei tocmi boerii $l slugile 191 ;
acesta este un lucru deosebit alt lucru du $1de poveste 190 ;
de rail 3
dacd illn unit dintre iubilii tai dacd vor sta in vorba 191 ;
la vorba 4
is pdnea ;I hrana care este di- dd-li bucate d'innaintea ta §i
naintea ta §i vinul 51 da for 4 yin ;
cuvinte bune 4 cuvant dulce 4 ;
foarte 4 foarte rau to vel sminti 191 ;
 38 MARGARETA TEFANESCU
bine este a se indeparta de
vinul cel mutt 4
in multe lemne vuqte focal 4
elei 4
nici altd Ce imbatd 5
nu este in toata lumea nici o
altA viata mai aspra dee& cea rea $ i mai amard de cat muie
cauzata de o femeie vicleand 5
insA vom fi ruVnall dad, IA-
sand pe aceastA femeie, nu ne
vom Imnreuna cu ea 6
voiu trece 6
e pecet a adevarata dreptilor 6
cei drepti se vor a§eza la mese 7
Vom chema pe cei cupid §1
obiditi 8
suspine trebuesc noun 8
vedeti oare cei mai iubiti ai mei 8
cand vom avea scarba... dela
fa ta acelui Satan necurat 8
mortii nu fac in(elepciune 8
nu pot cadet plata 8
sti nu ajungd 8
farA nici o intocmire 8
stain (stati) toatA ziva got 8, 9
sd vii treziti spre laudare 8
dacA suntem # lenefi 9
ne egall Ia munc5, ne egali Ia
progres, ne egall Ia boll 9
fiinta care este inegritd 10
§1 bun lucru este a se feri o-
mul de bdutura cea multa 191 ;
in lemnele cele multe se face
foc mare;
untut;
nici rachiu 192;
intr'aceastA lame nu este mai
rea 193 ;
ca ne vor ride Asirienii daca ci
vom lAsa sA se duca §i sA nu ne
impreunAm cu dansa trupeste 193 ;
sci ma petrec 282 ;
care este pecetea dreptilor 282 ;
dreptii vor §edea la mass 284;
vom chema sArAci §1 dosaditi
284 ;
§i olecArii ne vor impresura
284;
vedeti, fratilor ? 284 ;
cand vom fi climpr euna lacuitori
cu chipul §1 cu fata Satanei 284;
cei morti nu fac sfaturile cele
bane Fi infelepte 284;
nu pot lua plata 285 ;
sd nu se apropie 285;
indreotare 285 ;
in zadar 285 ;
sci o deschidefl spre lauda i
spre mArirea cuvintelor celor
dumnezee§ti 285 ;
macar de ne-am # lenevi 285 ;
osteneala nu este tot intro pb-
trivet, iar plata intocmai, durerea
neintocma, iar Indestularea In
potrivA 285.; .
firea cea Intunecata 288 ;
 CONTRIBUrIUNE LA. ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI 39

de fata cea rusinoasa ') fi de fata Satanei cea scarnava $1

scarnavti 10 spurcatei 288;
§i cununi din cele nesupusestri- §i v'am daruit cununi ve§nice
caciunei Impletite voua am dAruit impletite . 288 ;
10
primiti cununile 10 sA luati bunurile 288 ;
incununafi (imper.) 10 /ocu1ft -288 ;
n'am galit votia aceasta 10 all luat 288;
veseliti-vA totdeauna 12 in tot ceasul 290 ;-
intunerecul cel mai esclusiv 12 intunerecul cel osebit 291 ;
§i nu mai pot vedea, fiindcd ci nu mai pot ceiuta, CA se
orbesc de multimea lacramilor 12 opresc 1) de inmultirea lacrAmi-
tor 291;
Insa daca am vrea sa ne man- Ce mangaiere va sA fie, cand
gaiem cu cugetul, ce manga- acea munca n'are sfar§it, faro
lere este oare cand nu este star- numai plangere §1 vaiete §1 du-
s% ci numai planset §i tristell 12 rere 191 ;
sA unib/anz 13 sA alergam 292 ;
sA nu se bucure Satana de mine, SA nu se bucure Satana de
de sarmanul Neagoe 13 mine, zidirea T a §i robul Tau
Neagoe 297;
a§A §i pe mine sarmanul i ne- Inteacela§ chip auzi §i pe mine,
destoinicul rcbul Mu 13 neharnicul robul TAu 297 ;
ci numai in _buna indurarea is n'am cAtre cine alerga, Doamne,
13 fail numai catre mila indurarli
Tale 297 ;
§i statura toll dinaintea ochi- iar er venira toll la m ne ,
lor lui 15 §i stAturA inaidea ochilor mei
229 ;
sA nu ne lenevim din cauza ne- sA nu ne lenevim pentru sleibi-
putinfei noastre §i a multimei le- ciunea noastra §i pentru domol-
nei noastre 17 nicia noastra 278 ;'
pe care dad 1 alege D-zeu sa pe care va alege Dumnezeu 0-1
fie tins peste turma sa 17 va pune sa fie pastor turmei
Sale 278 ;.
1) neru§inatA.
1) desigur ca avem a'ace cu o copie de pe un alt text tot roma-
nese, dar uneori citit gre§it de copist : opresc orbesc.
40 MARGARETA TEFANESCU

Proorocul David fu.. cinstitor Ingaduitor lui D-zeu 27S;

de D-zeu 17
tuts 18 stapan 279 ;
infelept 0 insuflefit 18 este cu minte $1 cu socoteala §1
Insufletlt 279 ;
§i mai mare stapanire acra care ca §1 Adam intai era ca §1 un
fu In mane lui, In care fa cum domn §i Inca mai mult, pentruca
nu era stapanirea in el, cand Hs. D-zeu era tot cu dansul 279;
Domnul nostru era totdeauna cu el
18
by aced gol 18 fericitul lov zacand gol §i dis-
puiat 279;
§i de aceea Adam se smeri §i intr'acest chip, Adam, din bi-
[plerzand] puterea 18 ruinia §i puterea sa, se smeri 279;
§1 ca §1 codrul care este in Li- far sufletul tau sa infloreasca
van sa infloreascA sufletul tau in ca chedrii Liganului §i ca crinul
imparatia cerurilor §i ca §1 crinul cel frumos, tntru Imparalla ceru-
in veci 19 lul In vecil vecilor 270 ;
§1 daca vei milui pentru sufletui deci de vet face mild pentru
meu 19 sufletul meu 270 ;
vorbesc cu mate smerenie 19 ma rog cu smerenie 270 ;
§1 fu vitt' 19 0 iata cd trae$te 270 ;
51 varsa Domnul sangele sau ia- §i 1§i varsa sangele SAu pe
ratil pentru zidirea trupului aces- cruce, la lerusalim, in zilele lui
tutu 19 Pilaf din Pont 270;
§1 nu suntem destoinici sa pri- §1 nu suntem vrednici so ridi-
vim spa" indIfimea cerului Tau 20 cam ochii no0ri in sus 0 sa cliu-
tam spre tnalfimea cerurilor §1 sa
vedem loca§ul tau cel sfant 271 ;
spre tine alergdm 20 catre Tine scaptim 271 ;
purtator de grand rdu 20 pizmcitaret;
nici in veci nu nevrajmcfmte 20 nici fine mdnie In veci 271 ;
vestitor celor ce vor fi 20 sol lucrurilor ce vor sa vie 271;
tnsemnarea slavel 20 astimanare s!avei 271 ;
de aitfel nu se Indult sa se fug din fagurii for afara, Insa
desparta de ag miseala for 21 nu se departeazA de clan§ii 272 ;
§1 plangeti-ma pe mine cu la- §1 siobozill lacrami 51 suspi-
cram' induratoare §i cu suspine 23 null pentru mine 230;
 CONTRIBUTIUNE LA ISTORIA LITERA1URII ROMANE VECIII 41

flori frumoase 0 binemirositoare Piangeti §i voi florile cdmpuri-

cu care creatorul D-zeu pamartul
zugravi 0 infrumuseta 23
alts data imparat §i acum gar-
boy 23
acum upor ma arid& nevoilor
acestora 23
dupd destoinicie ludi cela ce-mi
pregatil. 24
in intunericul cel exclusiv 24
eel sArac umbla 0 cere §1 tot!
II miluesc pe el 25
de obrazul tau 25
tain 25
optenilor 25
sa fie la oparte 26
cu mana intinsa 28
nu-i crutara pe ei de moarte
inaintea mea 28
sa fie mlluitcl pi ccipcItaid29
J BA implIneasca vrerea inlmei
sale 29
pentru de§ertac;unea veacului
acestuia nu se va numara cu oa- fia veaculul aces'uia, nu se va
menii §i unpli tut D-zeu 29
dobitoc se va numara 29
acel care se va impreuna cu
bundtatea dumnezeeascil 29
ca trebue sa pdstrezi 29
lor, celor frumoase §i cu buns
mirosealA, care v'a inpodobit §1
v'a 1nfrumusetat facatorul tuturor,
Dumnezau 230 ;
cal ce eram °data Imparat, a-
cum sunt garbov §I de nlmic 270;
acum nu and bagli nimenl to
seamd 230 ;
cela ce mi-am gdtit mi-am pi
luat 233 ;
in intunericul osebit 232;
cA sAracul umbla din casd in
cast sau Fade to WW1 §I cere
dela toti call tree pe acoln 0-1
miluesc 234 ;
de vederea felei tale 234;
mila 234 ;
slujitorilor 234 ;
sa fie deosebi ;
cu mana intinsa 0 Induratoare
242 ;
nu 0-au crutat viata, ci pi-au
pus capetele inaintea mea 243;
dobandttd 243 ;
51-0 va tnpela voia Inimil sale
151;
Cel crva avea mandria pitru-
numara cu oamenii, nici cu Dom-
nli 151;
dobitoc se va chema 151;
eel ce se va impreuna bund-
tafilor Dumnezeeptfl) 151 ;
cu anevoe sa flu 151;

1) Constructie cu dativul pastrata 0 in romane0e : npuog-

tilliTCA HArOCTH with! 29.
 42 MARGARETA TEFANESCU

avem grlji multe, de ImparStie, avem multe grip de ImparAtii,

de domnie, de solie ; §1 facem §i de Domnii, de soli §i de ju-
judecata 30 dealt 151;
§1 nenumarate alte lucruri im- §i de alte lucruri multe ale 1m-
pdrdioti avem de Indeplinit 30 parkiilor §i ale Domnillor, ca sd
le umplem ') 151 ;
Si multi umiliti (Gynimilaimigii) Si multi saract 0 m4ei zac
de nol aces care zac In gunoiste golf $1 urgisifi prin gunoae §1 de
goi §i neputand sA vie pand la noi multe routeifi $1 nevoi ce II sent
pentru milostenie, noi nu le vom a- asuprd, el nu pot sA vie la noi
daoga milostenia (npnnomcimi) 30 sa-i miluim, iar noi incd nu pu-
tem sa li trimetem mild 151 ;
Fiindca avem mulfime de trebi FiindcA avem multe lucruri lu-
lumesti §i judecata facem §i mi- mecti sl judecati. Si am face 41
lostenliInca am face; dealvfel milostenii, dar ne temem sa nu
(min) ne temem fiind.A avem ni cheltuim avutia noastra si pe
multe lucruri de Indeplinit cu a- urma sA nerscoata din Patrier§ii
vutiile noastre si nu §tim and §1 §i din Vladiciile noastre 152 ;
cum vom fi ,stramutati din patri-
arhie §1 ml ropolie 30
De aceea, ne silim §i ne grijim De aceea sa ne silim sA adu-
sa strangem avutie, ca sa sa ne nAm multe avutil ca sa ne fie
fie la vreme de lipsd §i sa avem (avem) to neajunsurile noastre 30;
destul de unde manca §i de unde
bea 152
Noi deabia seiturdm pantecele Not deabia castigeim cat man-
noastre (wrposto) si pentru a- caln noi, dar milostenie de unde
ceasta noi nu putem da milos- vom sa dam ? 152 ;
tenie 31
ci cu scumpetie obfinem 9 32 o all lima cu multA scumpete
154 ;
Sufletul pordsege Inca §i cele Acelea toate le lasd sufletul, §i
ce i-au lost mai scumpe, adica Inca numai atat, ci Inca lass toc-
trupul 32 mai si ce a avut mat Wit $i mai
drag: lacqul lui, adica trupul 154
Si acolo sunt mcisureitorile Si acolo unde vor fi cumpe-
(.4-kpnA4) drepte 32 nele cele drepte 154 i
1) slavism HdflAbIllITII 30.
2) gre§it puss pers. 1 pl. oApaNci(m)
 CONTRIBUTIUNE LA ISTORIA LITERATURII RONIANE VECHI
Ce vom face atuncea and vom
rAmanea grad V lipsiti de fata gand vom rAmanea (enphi) de fata
lui Hristos 0 sA nu mai vedem lui Hristos, precum ca sA nu mai
niciodata lumina lui 1 154 Atunci
va fi jale §1 MO mare V Wei de
un folos nu ne va fi 154
Nebagand in seams intoemi-
rea I) pdmanteasca 32
Ci fur& dd bid (turroawx)
mun :Ito i i (adv.), ri gandu-se tie 53
Fiindcd nici de unele dintre
lucrurile acestea neingrijin du- se 33
judecalt 33
Nici de ioc (imicominse) nu vom
fi despartiti de dumneztiasca lui
dulceatd 33
Nu bagarA in seamd intocmirea
pAmanteasca 33
A tine (pdstra) imparatia §1
domnia este de trebuintA (EMMA.
FIO ECT) 33 ; a pdstra patriarhia
§1 mitropolia 33
Cu multd silin(d (strAduinta)
(ovrAcAtioem)chipul de augar 33
Cine are mintea curata care
este temelia tuturor bunurilor 33
Se va cobori (nottyrt) asupra
noastrd din toata puterea dreptei
sale 34
SA ne ardfi noun lumina dum-
nezeiasca 34
i sa ajungeti (HOCTHPHETE)viala
$i traiul (Hill3Hlt U NCHHOTh) 34
1) BEMAI1HOE OrCTp0044
43
Unde vom gdsi (u3konirkrri1)
zdrim (oyspitm) lumina lui nicio-
data. Atunci va fi (EcT) jale §1
hid units (ammen V cu nick
una nu va /1 a se deprinde (I44-
11k1KWATIE) 32 ;
Nebagand in seamd lucrurile
pAmanteVi 155 ;
Cu nevointa $i cu dragoste au
statut in picioare §1 s'au rugat
Tie 155;
Nici de tin lucru al lumii nu
s'au grijit 155 ;
Socotiti i luali aminte de ye-
deli 155 ;
SA nu fim niciodata despArtiti
de Java dumnezeii ei Lui 155;
Nu baga in seams mAriile §i
cinstele pamAntesti 156 ;
Este lucru greu §1 cu anevoe
a tine Impardtiile §i Domniile 156;
a pdzi patrfarVile §1 vladiciile 156;
Cu mare anevoinfa tinem cinul
cAlugAresc 156 ;
Cel ce are minte curata care
este temelia §1 utzeala tuturor ltt-,
crurilor ctlor bune 156 ;
Va pogora spre not dela dreapta
Lui cea biruitoare ;
SA ne Invelt calea lui Dum-
nezeu 159;
§1 sa ajungeti viata cea de
veci 159 ;
44 MARGARETA STEFANESCU

Si sA nu lipseascA dorinfa voas- §i sa nu lipseasca pofta voas-

trA de fafa lui 34 trA de cererea lui 159;
D-zeu este mult milostiv §i a- D-zeu care este mult milostiv
devarat (tubitor de adevAr) 34 §1 bun 159 ;
Si fii tuturor drept (npaas- cu dreptate 35 ;
milk) 35
$I chemA dintre tineri pe unii Vol- Apoi chemA cativa voinici, oa-
111C1 1rUM0§1 (KpACHIII II KAPOAWIR11) meni frumo0 §1 de folos 204 ;
§i trimete-i dar lui cu cinste §I $1-1 trimete dar cu mare cinste
veselie 36 204 ;
GAte§te cativa din slugile Pregate§tedintre'voinicii tAi 36;
tale 204
Si cinste§te pe el bine precum St-1 cinste§te bine, cum este
se cuvine lui to chip obicinuit 36 legea ;1 obiceiul 204 ;
SI cu bauturd (belle) faro ma- Si sA nu-1 sile§ti cu vinul 204 ;
surd nu-1 sill pe el 36
DacA el cu cruzime (manie) [va De-ti va fi graft scandal(); iar
vorbil tu [sA vorbe§ti] cu pace 36 tu sA-1 rAspunzi cu cuvinte de
pace 205;
i sa -1 PrIpungli tn inima pe el i sA fie stApanului solului ca
§1 pe domnul lui ca sagetile, nu- ni§te sagell, da:A le va auzi 205;
mai vorbefte-1 cu destoinicle 37
Si te sile§te ca cuvantul tau sa i te nevoe§te sa fie toate ras-
fie Infelept 37 punsurile tale mai bune 205 ;
Si atia sa piece cu pace In Si sA meargti sanatos 205 ;
drumu-I1) 37.
Intoarce-i toate cuvintele pe Sa-i dal raspunsul tot cu bltn-
mncetul (no Tensor) 37 defa precum este oblceiul 205 ;
precum §1 mat sus smeram 0 §i cum te-am invafat §i fi-am
4criseram 37 aratat mai sus 205;
IV multAmesc Doamne Dumne- Bine-li mulfumesc, Doamne,
zeul meu, Ili mulfumesc 37, ca Dumnezeul mieu 205 ca pentru
dupA multa mila to ai Invrednicit mila Ta cea multA, nt.-al 1n-
pe noi run tai cei nedestoinici vrednicit pe noi, robii TM cei fie-
cad ai biruit pe protivnicul nos- harnici, de-am biruit sfatul pro-
tru, noi Lisa nu furam destoinici tivnicului nostru, iar noi n'am Post
sA facem aceasta 37 harnici sA facem aceasta 205 ;

1) HA EAAIS(AS) If (CI') is nx(r).

 CONTRIBUTIUNE LA ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI
SA faci totdeauna sfat neclatit
(tiEnoicontstimh) 37, In Coate ill
va ajuta (11pH/IOXIHT11) mintea in-
teleapta (ivknomixApi.) 37
Vei sdvar# un sfat 38
VA poruncesc vouA cu osardie 38
Sd privegi (Ad rmmun.) 38
la din hainele tale 39
Si trimete sol pe acea slugs
care este destoinicd §i Inte'egA-
toare 39
Invatd-I 39
Si foarte osteniti-vi; sA dati lui
bun sfat §1 desdvdrfit 39
Care va putea strabate (pacmo-
TikTn) cu mintea ? 40
Observarea tn(elepciunil (CE-
MOTCMNIE M*ApOCTH) care-ar pu-
teacumptini (judeca cu entea) 40
Milostivote-te in once vreme 40
Cerui dela D-zeu 40
barbatie 40
Cu 40
Cu tovard4il tai 41
Prim' II pe D-zeu In inima voas-
trA 20
Si va lua voila mintea §i curd-
fia §I destoinkia §I observarea 42
Furs proslaviti 42
Nimic nu se cunoscu (nosuacA)
de ei 42
s:oase gol 43
Si toti bun dar sti primeascci
dela voi cu bunA intocmire §i cu
sfat de; toinic 43
45
V a adaoge pricepea §1 soco-
teala §I sfaturile tale nu le va
putea muta 205 ;
SA obtlqiii sfatul 206;
Vd invill 207;
Sd socotiti 207;
Tu sA pierzi din avutia to 207 ;
lar sol sA trimeti pe cine va fl
Intelept §1 vrednic 207 ;
spune-i 207 ;
Si sA to sile§ti sA fie slat cu
socotinfd §I de cinste 208 ;
Cine o va putea pricepe 208 ;
Chibzuiala minfil omulut cine
o va putea pricepe ? 208 ;
.l fd alga in toatA vremea 209 ;
0 am dela D-zeu ceruki 208 ;
vile* 208 ;
impreund 209;
Cu prietnicit tAl 209 ;
&I (well 208 ;
Sfatul §1 chibzuiala §i vrednicia
208 ;
Pe ac is i-a prosldvit §i D-zett
208 ;
Nu se alese 208;
desbrocat 208 ;
CI mai prost precum le va ft
§i cinstea lor, so-I ddrue#1 ;1 pe
ddn$ii §1 sA le dal raspuns bun.
46 MARGARETA §TEFANESCU

CA e§ti neputincios 43 Ce esti &Vac Ft lipsit 208 ;

Va fi you A jalnic (11P1M110) 44 grew 214 ;
SA nu spate cA a fost numai Nici sa zicefl ; Dar ce mare
despre solie §i cu catA scriere lucru este un sol, de ne Pnvold
ne-a baljocorit 44 g ne supard atata?"' 214 ;
Domnul care are minte 44 Domnul care este tnfelept §1
are minte 214 ;
Si nu iubiti vremile nelini§tite Macar de v'ar fndemna cineva
ci nu siriti la glorie de§arta (Th- §1 din prietenii vostri spre vrajbA,
tinemalg), daca unii dintre twin- voi sA nui ascultaji, vAzand cA
Taff vo§tri vA InvalA g r e§i t aceia au putere ma multA de cat
(thattpawrk) sA mergeti spre ei 45 voi 214 ;
fArA numdr 45 fArA seams 215,;
Primifi pe D-zeu in inima voas- Draft... 216;
tra 46
Nu vA temeti de el §1 nici de Nu NI temeti de dancii, nici
°Artie lui cele ce se inmulfesc 46 de octile for cele multe 216 ;
Astfel orandue§te toate armele SA-ti tocmecti toate tunurile vi
§1 invesele§te gloata to 47 ostile tot ode 217;
Dealtfel pe copiii boerilor tai Pe feciorit boerilor tai §i ai slu-
§i ai slugilor (Xoptuz) pe toll de gilor tale sa-i pui sA ceaza mai
oparte sa-i IntlepArtezi. Ca nu fnapoi de unde se va face rAzbolul,
cumva sA 141 to pe copal boeri- ca sa nu cumva sA cazA In ma-
for MI sau ai slugilor (xorkurimn) nile vrajma§ilor tai §1 in robie, 218;
tale in fata du§manilor tai, (Gulto
ROME CAHH11,1-1 TKOH 011ASS4id'fiTC/A
*la Iva) §i to cu °Virile tale sa fii
dupA ei *i astfel sA loveascA du$-
manii tAi sA captiveze §i sA ro-
beasca pe copiii boerilor tAi §t
slugilor tale 47.
FiindcA atunci and vAd boerii CA dacA vor cadea feciorii bo-
§i slugile cA robirA pe copiii lor 48 ierilor tai in robie 218
Ambe e straje biruesc (. litliO CA se bizue§te de ducmani 219 ;
T0pAR 1106*AX) 48
Toll sd va unifi cu octirile la Ea InsA sA vie sa se amestece
un loc 48 in toiul cel mare 219;
 CONTRIRUTIUNE LA. ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI 47

Sa nu se tulbure (cAteTNert;) si Ca nu cumva sA nu poat A a-

sA nu se Inspaimante 48 junge curind sa se Impreune una
cu alta si sA se apere 219 ;
Si ei cad In mare fricA 49 Sei se inspciimanteze §i sa CaZA
in vreo hid mare 219 ;
- ..
Natty cast, ci sunt cu (es up- Stand mntregi, se va indarii, i
6111TKOMS). Si asa intru toate yell cu aceia yeti birui pe vrajmasii
Jnbldnzi pe vrajmasii vostri, dealt- vostri. InsA si zic : la razbol sa
fel si inaintea ostirilor luptAtori, nu iasA inainte sA facA hart 219 ;
adicA luptdtori izolaft(camonopnn)
se, nu avefl 49
Ci toti sa dea $oldgt unul cu Ci numai sd se adune toll in
altul cu °Wale unifila un loc 49 frunte 219 ;
Si alti mici Curteni 49 lar slugile earl vor fi mai mici
si mai proaste 219 ;
Mai mult este copiii met sA va sa vd doll la o parte 210 ;
inclinall intro parte 49
Vti pdrasefte 49 V'au apustit 219 ;
H ropt 49 in tad 220.
Sunt bunii vostri (Atiocnktmum) Surd prieteni de ai vostri buni
$1 adevarali 220.
Acestea va vestii si spusei vouA VA spusei si vA scriu 220.
50
Nu uita niciodatA 50 &I nu iasd nici odatA din ini-
ma to 220.
Si el la goana luptatorilor nici- sa nu meargd 221.
°data sa nu said 50
Cu toti sA vada si sa riv- sl Sd indemneze 222.
neascti 51

Expresiunile care lipsesc cu totul din textul rominesc, dar

pe care le are numal textul slay :
Acel care va iubi multA bAuturA sl fdra meisurti (6F3mtpno)
in lumea aceasta 2. Flinda acum beat este. Deaceia pdnd ctind
este treaz, el ne va da 3. Si vent ingerul dumnezeesc a doua
oars spre femeia Id. Si Manoe bArbatul situ nu furl; (HE attnx
48 maRGARETA TEFANESCU

WC) Ci ea §I alma (oycKopu) femeia §i alerga (arm) §i spuse

solului 5. Care era deasupra tuturor Ouse al HtICTOillua(A) awkirui
leo) 5. Si plecA Vagoe din fata lui Olofern ci sosi la ea si spuse :
sa nu (osatimuni cm) fecloara bunA §i frumoasa §i sa vii la domnul
meu Olofern ci sa te pros:Avecti ziva cu el 01 FlpOCAM6HT11 CA BIL AH6
ca) ci ca una d ntre flicele fiilor lui Atarov, care sta (nirk(05)cTox(m)
in casa casa imparatului Nabucodonosor 6. Cand vom zice ca nu
am avut ; sau mucenici nu am avut ; Mortii nu marturisesc (ucno-
a*AtrxT) 8. Cine va intra fn via mea sa lucreze 9. Cat este de
bun ci preabun Domnul nostru 9. $i not cu mult plans 0 vol cu
multd veselie 12. St sa implinim voia lui ci sd iubim fala lui 13.
SA alergAm spre Domnul... cu smerenie 13. Cu mult plans ci
(oymiunerfiemk) 13. As:Alta-ma §i pe mine cel grecit ci lenec 13.
Nol ink ce dulceata McLain' pentru Domnul nostru, sau ce sme-
renie arataram 17. Cu ce obraz ne vom ivi ci sa vedem lumi-
nata fala a lui 17. Precum vorbele rele strica (paasparnaxer) o-
biceiurile bune. Care tot timpul amarasc inima noastra. Si nu numai
inima noastra ci ci pe multi allii call suit sub obladuirea noastra 18
(279). Tot LAM fa dat in mana lui. Si cu raiul 7 bunuri care
erau mai marl. Adam Ina pentru nesmerenia lui, mai fatal ce
pagubi, putt!, fiindcA departs D-zeu fala sa de el cu manie. Al
chilea ce pagubl, pagubl acele 7 bunuri ci le is dela el. Al treilea
ce pagubl, pagubl hrana raiuld. Adam pentru nesmerenia lui,
D-zeu din domnia lui care era data lul, D-zt u it smerl iaraci...
18 (279). Ci in acest ceas iartA grecelele noastre 20 (271). Dorr-
nul nostru mult milostiv este ci adevarat (drept) ci pe tot it chiama
§i nu-i diferenliazk, 21 (272). Si-i invAlA cu dumnezeectele ci prea
curatele lui buze 22 (273). Nu am nici frate, nici ruda, nici to-
varac. Cazi toll ma lasara singur in boll ci scarbi nepotolite 23
(231). Vai mie sArmanul ci lenecul negrijulivul 23 (231). Caci a-
c ste ci multe atunci vei spune. Si alte nefolosiloare cuvinte, and
nimic nu vei putea spera. Ci inaintea aceluia stracnic ceas indreap-
tA-te flute spre Domnul cu lacrAml vorbind 24 (233). Cid el fcl
pierde cinstea, ftindca ceru Isaav dela fratele sari lacov 28. Si cei
ce iubesc nu sdturarea sufletulut in mancare cl Unfurl 29. Fund-
cA raclacina bunAtatii dulceata dumnezeihsca este 29 (250). Vom da
celor care yin la poarta noastra pomcnind numele lui D-zeu 30
{151). De aceea jelim ci vo. bim astfel 32 (154). Ce pe tine te ur-
marl 33 (155). D-z,u atotstapanitor 34 -(156). Si sa-1 impung.1
 CONTRIBUTIUNE LA ISTORtA LITERATURII ROMANE VECHI 49

in inima §i pe Domnul lui ca §1 sdgetile, numai destoinic vor-

befte-i lui 37 (204). Si cu tot cuvantul lui ai imblar zit. Si spre
Domnul lui va merge §i acolo it va intreba pe el, ce ne ai facut
(11CF1pA8HAlt) §1 acesta voind sa rAspunda 37. Si vol trebue astfel
de dar aceluia domn de seama tut (npoTimx. E418) 39. Trimite ia-
ra§i pentru, cinstea voastrA sa iasa inainte 39. Ca sa nu fit numai
cu aceasta invatatura 41 (210). Si sant alte limbi care nu cred in
Domnul Nostru Isus Hristos 43, §i In prea curata lilt mama 43.
Da.d solia ar fi un lucru mare, pe care s'o priveasca domnul
sau s'o alba in mintea §1 inima sa 44 (214). Si nu numai zi ete
§1 nop Ile sa se trudeasca 44 (214). Si care vor veni la voi 44
(214). Cum incercai §i eu cu trupul meu 45 (215) SI de toti oa-
menii dojenit este 45 (215). SI peste multe obladue§te, §i rici de
care nu se teme 45 (215). Si ei and se impotrivesc (cznponi-
HirkXT cix) mai presus de puterea sa 46 (216). Si cu o piatra arun-
cata multe pAlcuri omul gone§te (pasrawkg w) §i sminte,,te (cx-
itiaUptiE(T) 46 (216). Nu pe cum este de mica piatra, ci cu cat
de mare iuteald se arunca, de aceea gone§te multe palcuri ome-
ne§ti 48 (218). Si to cu armatEle tale fata la MA fail toata (once)
friza sa ie§i impotriva du§manului tau, fi ndca Domnul mult mi-
lostiv este, precum vei shoji lui astfel §1 el to va miIiii 48 (218).
*
* *
i in textul romanesc gAsim unele expresiuni, pasagii, care
lipsesc cu totul t, xtului slay ; inafara de acele intercalate pentru
redarea intelesului aceleini expresiuni :
SA §tii a vei incepe rod §i vet tngreca cf, 3rituwii so ri poAtium
5 §i vei na§te 192. Barbatu.I ei nu era cu clAnsa, ca muierea era la
camp 192 (5). lar apoi ca acela§ D-zeu care-1 fA:use, muri pentru
dansul 270 (19). Daca §i gr §31A facurdm, ce vom face 271 (20),
Si sa ved m loca§ul tau cel slant 271 (20). CA saracul umbla din
casci fn cast'', sau fade in ulla §i cere dela toti Cali tree pe acolo
cf. saracul umbla §i cere 234 (25). Avem de indeplinit nenumArate
alte lucruri biserice§ti fi de ale Domnilor 150 (30). 1 de mule
rcluttli fi nevoi ce le stint asupra nu putura veni 151 (30). Ce so-
cotefte fi to Inver' fatura dela acele lucruri 214 (44). Eu Inca a§ fi
indraznit sa va prelurgesc cuvantul pen ru toll acei soli pogani
care vor veni la voi 214 (44). Nu va vefi putea Impaca numai
cu cuvinte bane, sa le daft ft bani, cat yeti socoti, iar sa nu iubifl
razmiritele $i razboaele, judecd vorbele for nu sun t dela ei 244 (44).
4
 50 MARGARETA $EFANESCU

Nu e nici o indoiala ca versiunea romaneasca (ed lorga)

este o traducere a textului slay ; dovezi se gasesc la fiecare pas :
pA3trarea topicei slave destul de des, constructiuni cazuale, cerute
cl. limba slava, transpunerea in traducere a unor cuvinte slave cu
fonetismul slay chiar.
Exemple: de vei avea vre-o manse pe cineva Ia trezvie
(189) = as e imagi mIcui gays na kogo egte o(t) trezvlenia 2 ;
tu sa-i ingadue§ti pan'ia trezvie 190 = ty 2e trspi do iztrezvle-
Ilia 2 ; tu it clarue§te dimineata, la trezvie 190 = na as e hogtegi
darn tvoriti, sstvori zau(t)ra vs trezvienii 3; judeca-1 climate*,
Ia trezvie 190 =---- vs tr zvlenii 3 ; trezviti-va ceid ce br ti yin 191=
utreivite s9 pirate vino 4 ; i void o§t for tale inca sa o umpli
189- 1 yob? v ,ems napIsni 2 ; §1 traiul cel ve§ni:. §i netrecator
151 2ivo k yawl i nepra Kinii 20; CA nu putem sa ne pos-
tim nici sa ne rugam, nizi sa slam in bisericA toata noaptra in
bdenii 152 i ne mozem pegtise o postL i o mitve i o vssenogt-
ne(m) stoanii crkvon6mk i bde fi 30 ; pohvala 206,= hvala 38 ;
ma rog sa-mi fie ajutor §1 filial-ire = isprosi(m) utvrs2(d)enie mne
da bade(t) 40 ; pe aceea i -a pros avit §i D-zeu = iii o(t)ga ba
proslaveni byga 42 ; pe el it vAz mare §i puternic qi zlobiv 215=
i vi2(d)a ego zloblva 46 ; sä nu cadet' in ocatanie 219 = da ne
vspaclete vs odaanie 49 ; nici sa grail, vre-o hula spre Dumne-
zeu 219 akotora9. hula da ne kako vszdvignete na ba 49.
Dupa cum se §tie Ne goe s'a sery t de d f rite izvoare lite-
rare ; intre care unele bizantine. In text I slay avem adjective si-
nonime, de f lul celor inireb lintate de Manasses in cronica sa 9:
'Aga ubo 2ena ona krasna vszoro(m) i 1Jpa 2elo 6, pasagiul pe
care tract i A orul (Ed. lorga 193) i reds astfel, achitandu-se bine,
OA id termeni similar', d 4 d s miland reu§ind sa producA o nu-
antire : Ca era aces femeie foarte frumoasa $t chipesa.
Apo' cuvinte compose: bunamiroseald 230 = cv6tie blgo-
vonnyi 23 ; bine ti multitmesc= blgodar9 gi ba (37);
Constructiune cu dativul specials limbii slave : cel ce se va
impreuna bunatatilor dumnezee§ti 151 =.12e li kto priobgtits9
bigosti b2ii 29.
A§a cum se prezintA traducerea romfineas A (ed. lorga), fatd
de textul slay (ed. Lavrov), ea constitue o traducere fAcuta dupa
tnteles, conform pun -tului de vedere al §coalei traducerilor dupa
inteles a lui loan Exarhul 2).
.Margareta Stefanescu

1) Vezi studiul meu : Influenia cronicei lui Manasses asupra

vechit literaturl romdne, Arhiva XXXIV, 3-4.
2) Hie Barbulescu, Curentele literate la Romani in perioada
slavonismulul cultural, 375.
COMUNICARI
Din trecutul Jugoslavilor §i al Romani lor.
Despre haiduci si haiducie.
Profesorul universitar Dr. D. I. Popovid dela Beograd (Bel-
grad), in studiul Mu 0 Haiducima (Despre haiduci)'), scris in
Timbal sarbeasca, se ocupa de haiduci §1 haiducia din trecut in
provinciile ce alcatuesc astazi statul jugoslav, cat §i in regiunile
sarbe§ti ale Ungariei invecinate.
Cercetarea-i (de 173 pagini) se bazeaza pe multe §i felurite
Isyoare : acte politice, descrieri de calatorie, memorii, zapise, in-
scriptiuni, creatiuni poporane beletristice (cantece, povesti, pro-
verbe, zicatori).
Tema despre haiduci §l haiducie n a lost interesanta Ia Sarbi
numai in epoca romant'smului, ci chiar §i astazi I); fiecare vrea
sa tie cat mai mutt despre ,bunii §1 frumo§ii voinici" din
trecut, care au luptat impotriva du§manilor Turci pentru liberta-
tea §i slava poporului. Ne intereseaza §i pe not Romani', fiincica
i la not au fost, in veacurile trecute, haiduci §i gasim o mare a-
semanare intre motivul haiduciei Ia Sarbi §i la Romani, identitate
intre modul de comportare in viata for de toate zilele, precum §1
in privinta portului, armelor §i altor amanunte.
Turcii, cu apAgtoarea for stapartire asupra Sarbilor, prileju-
esc crearea haiduciei in Muntenegru, Bosnia, Hertegovina, Coasta

1 artea I, Beograd 1930.

2) Ea a format obiectul unor prelegeri ale D-lui Prof. D. I.
Popovid. in anul trecut, la Universitatea din Belgrad.
52 MARGAREtA STEFANESCU

Da !mallet §iin Strbia. Se citeaza tot felul de cruzimi in timp de

razboiu, robie §i vanzarea robilor (p. 56-66), iar pentru t mp
de pace tot felul de abuzuri (p. 67-71) Ia gazduirea Turcilor §i
strangerea haraciului (p. 72-75), turcire fortata prin constrangere
(p. 82-86). Turd' se purtau rAu cu toll supu§ii cre§tini §1 inco-
rect fag de femeile acestora I) (p. 76-81).
Cuvantu1 haiduk apare §i in partile ungure§ti, ocuite de
Sarbi, odata cu aparitia Turcilor pe-acolo (p. 97). La Sarbi, in
trecut, cuvantul haiduk a avut, concomitent, un sens pejorativ §1
unul bun, cad insemna tot odata i.i hot, talhar, betiv, ucigcq etc.
(lupd, kradlivdc, kurvar, martulos, pijan ca, skitnVina, nevaljalac,
ubica, drumski razbojn k), dar §i bun §1 frumos haiduc (dobar,
lep haiduk). Predomina insa sensul bun, cad haiducii erau so-
cotiti mai mutt ca erol (junaci) cleat ca hoti (razbojnici).
In tot cursul studiului, autorul ne informeaza destul de des
ii despre starea de lucruri dela Urguri, in aceasta privinta. Au
fost §i la Maghiari cloud feluri de haiduci; unii se Iuptau pentru
jaf, altii pentru libertatea §1 apararea altora ci a poporului de jos
in general (p. 99).
Cine citecte poezia populara a Romani lor, intelege ca §i la
not au fost tot aca douA feluri de haiduci ; faceitorii de bine (aca
cum a inteles sa ni-i arate Alexandri in balada culta Groza), ma-
nati de interesul de all revendica drepturi'e pierdute (cum ni i-a
zugravit, din avant romantic, B. P. Hasdeu, in piesa-i Razvan g
Vidra), cavaleri ce aparau onoarea familiei (de ex. Cantecul lui
Miu Haiducul2) din Vadeni Gorj, Tocilescu, p. 184-185) sau

1) Turcul ce nazuia la o fenteie cregina este aratat in poe-

zia epica sarbeasca Arap. §i Ia noi. Intr'un cantec haiducesc,
Chera-Cheralina, Tocile.cu, p. 203-205, cules din Vela-Dolj, se
spune a ,un arap sangeap, negru §i buzat cu lutu pe cap ca
soizil de crap, cu lutu pe buca ca solzii de §tiuca, ademene§te, prin
fag duite daruri, pe Chera-Chiralina frumu§ica zinc, floare din
gradina, rupta din tulpina sa mearga cu el pe Dunare 'n jos".
Fratii ei Din §i Constantin, ho(ii BrAilii, it ajung din urma pe
arap, ii tale capul cu palo§ul §i-§i iau sora inapoi.
2) Sora haiducului Miu, Calea, era paharnica domnului. Miu
11 prinse pe acesta ,m1-1 Linea, cu soru-sa '1 logodia, p'amandoi
ii cununa.
 COMUNICARI 53

drepturile el, rapite de uzurpa'or (Canteen' la Miu Haiducul 1)

din Ro§iorii de Vede Teleorman, Tocilescu, p. 156), dar §1
tau facatorii (ii vedem in multe balade populare ; se gase§te nu-
mai de cat cate un voin'c viteaz care le face felul ; haiducii mai
totdeauna sunt omoriti, rar and inving).
Numele de haiduc se confunda la Sarbi cu acel de panduri
(p. 99), 'event', &Wei, beJari, beskuci, golac (p. 103) Si la Ro-
mani haiducii se numiau levinti: Cdntecul lui Jianu din Sacelu
Gorj, Tocilescu 166: ,N'ati auzit de un J an... ce se plimbi min
pacluri cu §aisprezece panduri tot voinici ale§i pandurl?" sau in
Cdntecul tut lancu Jianu din Targu-Jiu, Tocilescu 197 -198: ,N'ati
auzit d'un Jian §i d'un §iret de Mislean Si d'un hot de Ungurean,
care se plimba prin paduri, cu §aisprezece panduri..." in acela§
cantec gasim : Oar Caragea ca -mi auzea, la dansul ca se ducea
cu ni§te voinici levinti" dar §1 cu sensul care ne trebue aci in
Miu Zglobiu din Salcia Teleorman, Tocilescu, p. 1$7 -189:
,Patruzeci §1 cinci de voinici levenji ".
In Mint Cobiul dela Lacu-Sarat, G. Dem. Teod. 2), 490-496,
in Miul Zglobiul dela Crucea de PiatraBucuresti, G. Dem.
Teod. 496-500, gasim forma deminutiva ,voinici levingia,in Fulga
d.n Bucure§ti, G. a.m. Teod., 509-513 tot a§a.
Cred ca §1 cu.vantului Nevrinzi trebue sa i se dea acela§
inteles : in Cdntecul lui Miu Haiducul din Ro§iorii de VedeTe-
leorman, Tocilescu, 156: uiera §1 fluiera, §epte cete-mi de§tepta,
tot Nevrinzi din sus cu caciuli (1! urs...".
Tot in baladele haiduce§ti gasim §i termenul bdar, dar se
di ca nume calului §i nu haiducului. In Miul Cobiul (vezi mai
sus), haiducul Mtul i§i indeamna calul, zicandu-i : Calisorul meu,
becherml meu...". La Sarbi li se mai zicea haiducilor haramija,
iar in poezia noastra populara haraminl.
Cei mai m (Nitre haiduci erau de neam bun de oameni la
Sarbi (p. 97-98), ca §i la no' : Jianu om mic de star, far' de meld
de pacat" in Cdntecu lui Jianu din SaceluGorj, Tocilescu 166.
In Sarbia haiducii locuiau mai ales pe la granite, pe la ho-
1) Sora lui Miu, Calea, este ibovn'ca Domnultd. Miu inter-
vine ca sa i sa plateasca surorii lui ,sambrioara", caci ,a slujit
noun ani si jumatate, ...a muncit §1 a alergat".
Cf. Cdntecul lui Gheorghelo$, Valeni-Prahova Toc. 155.
2) G. Dem. Teodorescu, Poezii populate Romdne, Bucu-
re§ti 1885.
54 MA R GA RETA §TEFANESCU

tare, In Austria, pe la 1547, haiducii nu-s considerati ca supuci ai

imparattei, filndca nu au loculnta stabila si traesc prin. paduri (p.
105). Isvoarele sec. XVIII dau stirl despre haiducii trecuti peste
Dunare, verily din Romania si Ardeal. Sunt citate si punctele care
erau mai periculoase, pe uncle se atineau la panda haiducil (p.
106-107). Pare-.se ca si la noi haiducii lucrau pe la granita,
cum s'ar int-lege din versurile Ala nu e tank voinic, ci e Baca
Catena, d'a speriat granira" din balada Burileanu din Baneasa-4-
Teleorman, Tocilescu 145-146. Haiducil erau multi la numar la
Sarbi. Autorul cartii (IA o lista intreaga cu numele celor mai insem-
nati (p. 98-99). Stim din poezia noastra popular5 ca erau si
la noi d stul de multi. Dela veacul at XVI-lea, drumurile erau
foarte nes gure din cauza lor, chiar drumul cel mare Tarigrad-
Belgrada.brovnik (p. 104). Turcii se temeau foarte si deaceea
calatoreau in marl caravane (sa velikim dru2inama). In poeziile
noastre populare numirele geografice cele mai multe sunt fictive, aca
ca nu despi e multi haiduci de-ai noctri am putea spune anume pe
unde au haiducit, dar se stie ea $i la noi varau spaima in ca-
Mori, caci loveau pe drumeti, cu deosebire pe cei de neam strain,
on pe oamenii stapanirii. Gas m In Cantecul lui Pawn Haiducul,
R. Valcea, Tocilescu 175 -176: Foae verde lernn de prun, de
cand s'a iscat Palm, nu mai tree ciocoi pe drum tot de frica lui
Pawn. Le atineau calea prin paduri si la stramtoare. In acelac can-
tect Nun haiducul zice : Ciocoi, de v'ac prinde la ziivoi. cu
maciuce sa va moiu6 apoi el ,ci Calea la strcimiori finea §i d'un
negustor prindeal.., in valea mare-I baga, de parale-1 scutura...'.
In Cdntecul lui Jranu, Ocnele-Mari, R. Valcea, Tocilescu, p. 178 :
N'ati auzit d'un Jian si d'un hot de capitan, care'n codru mi-a
edit cu zece intovarasit §i nici unde te gandesti cu el in drum te
intillnestr. In Cantecul lui lancu Jianu, Barbatesti-Valcea, Tocilescu
177 178. Jianu zice : Sci pazesc pe la strelmtori, ca sa dispoi
negustori4. Corbea Haiducul (balada Corbea, Tocilescu 149) se
glide ,prindeam cdidtoru'n drum, mi-1 faceam de rodea fan". De
Ma calatorii strains nu mai porneau la drum caci : de and
Miu s'a haiducit, Agzale la Vodci tea mai venit, drumuri m
mi-au pareisita (Cantecul lui Mu Haiducul, Rociorii de Vede
Tocilescu). Haiducii romani, de obicei, nu se atingeau de poportil
nacajit, din simpatie ci compatimire, de cei de rand (de vre-un dru-
met pro )t ii nataflet, de vre-un belly sec ci gurativ, de vre-un hol-
 COMUNICARI 55

tei capiu de femei on de vre-un termecat de vinuri stricat) din

dispret, ci de viteji chiposi, vii si &O pentru lupta (Min/ to-
bia, G. Dem. Teod. 490), i unii haiduci roman' sent plecati
de tined copii dela parinti : Astfel haiducul lanos Ungurul are
voinici levintei, cincizeci fora cinci, strain! de parinii de cand e-
rau mici (Miul Sglobiul, G. Dem. Teod. 496, 492) si Haiducul
Fulga tot ala: Si cu Fulga-mi tot venea tocmai patruzeci sl
cin.:i, cincizeci, mare, fara cinci, tot voinici si tot levinti straiori
far' de peirinti".
Si'n poezia populard romaneasci se spune ca Plorinca, fats
frumoasa, sora lui Miu, aproape nu si cunostea fratele plecat de
tan& copil de-acasa (Cantecul lui Miu Haiducul din SaceluGorj,
Tocilescu 161-163).
Dela inceput, toata atentiunea haiducilor sarbi se indreapta
impotriva Turci or ; fiecare guslar cants faptele for de vitej e (p.
108-109). Mai tarzju inn, ei lucrau si pentru motive materiale, on
de alt fel : nnii din cauza lipsei si a straciei, cum a fost Starina
Novak, pentru ca i-au incalcat Turc i parnantutMiat Tomi6,
pentruca pe cand era targovet, i s'a luat ermele Laza Harambasa,
fiindca fusese supus la munci rusinoaseLasa HaramLasa (114-
115). Mai tarziu se dedau la haiducie cei care nu aveau case, cu-
pill parasiti, neascultatorii, cei care nu voiau sa stie de nimeni si
de nimic, asasinii, ace' care nu aveau n'ci tats, nici mama, nici
lubita. Versurile poeziei populare saibesti ne arata Ca se fac hai-
duci cei care n'au pe nimeni sa-i jeluiasca si de nimeni nu-s
jeliti ; for be tine loc de frati doua pistoale, iar de tats si mama
tnaciuca si pusca (p. 117). Multi dintre haiduci au apucat pe
drumul haiduciei dtla 15 ani chiar. Se apucau chiar de haiducie
de obicei oamenil zdraveni, de o impunatoare forta fizica, cei
care suportan neprevazuttle greutati impose de imprejurari uneori,
mancare si bautura multa alteori : mancau cate o oaie fripta si
beau cate o balerca de yin (117). Motive asemanatoare au pro-
vocat haiducia si la not : vreo insults (in balada Burulean, G.
Dem. Teod, 602, Man, capitan de haiduci zice : Burulene om
ciudat, io prin sat nici nu ti-gm dat, pui de gaini nu ti-am luat,
de ce dar m'ai injurat ?" §1-1 impusca pe Burulean), saracia-lipsa
(Cantecul lui Jianu, SaceluGorj, Tocilescu 166: Foaie vtrde
lemn domnesc, stau in drum si ma gandesc, ce-o s'apuc, ce-o
sa mancesc, panea sa-mi agonisesc, copilasil sa-mi hrdnesc ?1..
56 MkRGARETA TEFANESCU

Taica ma Mai la munca, eu puiu coadaia macluca §1 ma suiu

In deal Ia cdca°, as f4 vorbe5te Jianu. El explica ura-i contra bo-
gatilor : Toata vara 1-am rugat sA-mi dea doud trei para'e, sa
iau copiilor sare ; copii mi-au le5inat, tot man:and la nesArat 1
Si de atuncia m'am jurat, unde vad omul bogat sa-1 leg, sa -1 a-
runc su'pat 5i sa-i cer de cheltuiala c'acum ii vreme de lama. Sei
mai ies odata'n yard, sA pui 5eaua pe bd1and...° Oamenii recunc4-
teau vrednicia haiducilor, dupA cum se vt de din ba'ada Miul
gaiducul, Foc5ani, Tocilescu ; On curte la Stt fan Voda, frumoasa
masA mi-e intinsA. Boierii sfatuesc tot de Miul Copilulvifeazul,
ca de and s'a talharit, drumuri marl s'a parasit". Pe unii insa,
desigur pe facatorii de relepe hill ce putrezeau in inchisoare
Ti mustrau : Al, gala lonitA, acasa, la copii 5i la nevastA,
dacd 11-a fost mintea proasta (a§a z ce ibovnica in Contecul lui
lonita HaiducUl, Ro5iorii de VedeTeleorman, Tocilescu 189,
cand familia lui venise sa-I rascumpere cu bogatii), sau pe Jianu :
Oare, Jiane, nu-i pAcat, c'ai fete de maritat 5i flacai de insurat,
c'ai sa mori spanzurat ? Mai las-o dracului cle hotie c'ai sa mori
In pu5 Brie 1° (Cdntecul lui Jianu, Tg. Jiu, Tocilescu 197 198).
Haiducii erau rAzbunatori : Corbea furs copilul lui Stefan Voda
(Cantecul lui Corbea, BarbAte5tiValcea, Tocilescu 191-194)
considerand ca acesta ar fi cel mai mare du ce i 1-ar putea face :
Ce rau Domniei sd fac ? SA-i fur lui telegarii ? Cumpara altii
mai buni ; sA-i omor Coconita ? Se insoara 5i is alta mai bunA,
nu ca asta. Mai bine sa-i omor coconel., Cocona5 de picior it lua
51 la poa to ca-I scotea, numai ciosvarti ca-i facea 5i la poarlA
le-a atarna, capu cucona5ului it puse in teapa dracului° (Corbea,
Tocilescu 149). Poate fiindcA autorul sarb scrie cu simpatie des-
pre haiduci nu spune despre cruzimea lor, on poate ca in a-
devar haiducii sarbi n'au avut caracter crud ca haiducii nostri. In
Cantecul lui Miu liaiducul din SaceluGorj, Tocilescu 156, se
spune : D-zeu sa to pazeasca de bataia haiduceascA° (Cantecul
lui Miu Haiducul din SiceluGorj, Tocilescu 161-163). Si la Ro-
man haiducl trebuiau sa fie oameni voinici, In stare sa suporte
once, mancau fantastic de mult 5i beau mai ales.
Tipul haiducului sarb era sa f e om oache5, cu ochi negri
$i frunte lata, ochiu sangeros, mustete frumoase §i marl ,pans Ia
urechi". Haiducli erau con sid rati ca oameni viteji 5i viguro5i cari n'au
frica de nimic, oameni iuti ce-s in ware sa Infrunte nevoile (117),
capabili sa Indure cele mai marl chinuri, dar sA 5i supue la ele pe altii
 COMEINICARI 57

(118), nu se temeau de moarte scumpi la vorbA si eftini cu viata"

(117). Haiducul t ebuia sa fie lute de pi -icor, mai lute cleat calul,
cad adesea trtbuia sA lupte din fuga calului, ( ri cu cei de pe cal
(119). Orice haiduc tabula sA inceapA cariera avand arme luate
mai !Mal dela un turc, conform trad4lei, dupA cum se spune des-
pre Starina Novak (119).
Haiducti erau oameni de trei IA, cari gandeau la D-zeu 1,§j
la suflet. Posteau si se rugau lui D zeu ca si ct Haiti oameni (119).
Cu umilinta se rugau lui D-zeu dimineata, inainte de mancare si
inainte de a porni la drum, totdeauna cu voce tare si intorsi cu
fata spre Rasarit (120); dar nu s'au pastrat stiri despre ce glA-
suiau rugaciunile lor. Serbau ziva numelui lor, Duminicele, zilele
de sArbatori; nu omorau pe omul care se gasea in rugaclune, nu
se napustiau asupra nuntilor ; respectau sfmtele locasuri : biserici
si manastiri (120).
i la veseliile lor nu be lipsea frica da D-zeu. Tineau la obi-
ceiurile si legile sociale. mai ales la incumetrire. De obicei erau
sensibili §i tari la cuvant.
Oamenii iuti, samavolnici, nu ascultau de nimeni, judecau pe
altii, dar nu primeau sa fie judecati. Erau mandri. Ei. considerau
crept cea mai mare ofensa data li se insults mama. Violenta
lor era cunoscuta. E au sentimentali, aveau sentiment de dor pen-
tru locul lor natal, tristeta pentru locul lor natal, pentru mama si
iubitA.
Se cerea dela haiducl sa fie buni tovarasi, cinstiti, onotabili.
Fratia era bine cunoscuta Intre haiduci : mureau tott pentru unul
si unul pentru toll. La nevoie, se ajutau reciproc ; in lupta, salvau
pe cel prins, pe cel ranit, se sforteau sa scoata din temn te pe
cel inchis (123).
Nu se napusteau pentru pradA si omor, ci pentru ca- sail
asigure viato lor sa-si apere rude e lor si pe ale prietinilor lor.
Niciodata nu varsau sange fail motiv, mai ales ca celor nevino-
vati sau care nu be facusera ntmic ; n'au prAdat si IncAlcat pe oa-
menii saraci (125).
De timpuriu s'au napustit asupra acelor dintre Turd care
strangeau haraciul, caci la strangerea haraciului se savareau marl
infamii, pentru care suferea si plangea poporul (125).
Foarte adesea se napusteau asupra targovetilor si eamenilor
bogati; considerau ca aceasta nu e rusine si nici pacat, deaceia-i
58 MARGARETA TEFANESCU

nApacleau chiar in case si pe multi ii omorau. De regulA, negus-

torir targoveti erau s.rAini si in lupta cu haiducii se so idarizau cu
Turcil. De aceea in Banat targovetif se intAresc in cetati in yea-
cul al XVIII (1'26) Targovetil si drumetii trebuiau,Ja trecerea,, prin
regiunile lor, sA le plateasca o dare si se be recunoa§cA stapanirea
acolo .(127).
Li se impunea haiducilor sa poarte arme §i agrafe frumoase
(127), asemenea dolame, calpace, haine bune, dar mai ales arme
frumoase, sAbii, pusti. Vrednic de haiducie era acel haiduc care tala
mai multe capete de Turci. lubita haiducului era bine si luxos
imbra:atA pc ban' dobanditi de haiduc cu sabia" (128).
Haiducii erau sociabili. Izolarea individului haiduc pe munti
era considerate ca- plictisitoare si jiericuloasa. La inceput se, as-
cundeau aproape de casele lor sau ale rudelor si prietinilor, care
le purtau grija de haine, hranA si alte trebuinte. Haiducii sufereau
uneori din cauza foamei (de foame am mancat pamant negru §i
de sete am supt roua de pe frunze "). Viata in ceatA era mai asi-
guratA. Se intovaraseau rudeniile sau prietenii (130).
Se deda la haiducie dud era munte e infrunzit, si acest
timp it asteptau cu nerAbdare (130).
Cine vola se intre intr'o ceata haiduceascA era intrebat des-
pre cauzele care 1-au indemnat, i se punea apoi inain e greutA-
tile si pericolele vietii haiducesti, precum si indatoririle haiducului
si se constata dacA are si insusirile fizice. Toate aceste cercetAri
le facea harambasa in prezenta cetei insA, cu care harambasa tre-
buia sl face apoi o consfatuire inainte de-al primi. Membrii
cetei erau- legati Intre ei prin juramant pe truce si prin sfinte ru-
gAciuni, ca nu se vor trada. Cel ce nu Linea juramaniul era im-
puscat (131). Membrii cei not erau supusi la cele mai grele in-
cercari (131). Cateodata poporul, taranii be ajutau haiducilor in
lupte; dupA aceea oamenii se intorceau la casele lor, iar haiducii
rAmbeau in munti.
Forta haiducilor se baza pe organizarea in cete. Fiecare
ceata era akatulta din cetasi si harambasa. 0 ceata era constituita
din 2 pans la cateva sute de oameni (cete din 2, 3-4, 5-6, '7-
8 oameni, 11, 12, 25, 50--60, 80, 90, 100, 200, 300 si 600 oameni).
Mal de demult cam 30, 10-20. In poezia pOpularA cete de
cate 30 persoane (133). Harambasi erau alese persoanele cele
 COMUN ICA RI 59

mai capabile din ceatA, care prin Nersta for garantau ca au expe-
rientd §i Int -lepciune. Cand erau 2-3 haramba§k ei conduceau ceata
cu randut (136). Ceata avea §i un stegar (137), care purta
steagul cu chipul lui Hristos rastignit (138) o calAuza (139), pe
cel care cuno§tea cel mai bine regiunea (139); calauza putea
fi §1 o femeie; ceata mai avea tin purtator al tolbei haramba§ei.
10 cAutau popas pe langA izvoare sau paraie (142), se apro-
vizionau dela orase, unde era trimes cate unul dupA cumpara-
turi,dupA ce i se recomanda sa is felurite masuri de prevedere (142).
Activitatea haiducilor in pAdu tinea dela Sf Gheorghe la
Sf. Dumitru, dar aveau §i tin fel de locuinte, unde tineau armele,
munitia, prazile, etc. Muntii §1 plaiurile erau adaposturile lor, a,
semenea pe§terile §i locurile accesibile pentru ascunzi§ (144) : in
colibe, gropi, bAlti, spinkuri, case parasite, cute §i biserici, adesea
in cas le bogat for §i ale puratorilor de putere (145).
In repaos, traiau ca si ceilalti sAteni. Se culcau devreme §1
tot devreme se sculau, °data cu rasaritul soarelui. Daca nu erau
aproape de vre-un isvor, se duceau dupa apa. 1ncepand cu ha-
ramba§a, se spAlau pe rand, turnandu-§i ca §i taranii,astAzi, unul
altula apa in pumni. Se tnchinau apoi cu voce tare §i cu fata spre
Rasarit. Beau apoi rachiu. Mancau de douA on pe zi: intre 9 0
11, apoi intre 5 0 7. Restul timpului stateau la vorba §i hodir a,
f§i aranjau lucrurile, pregatiau armele, se radeau. Pretuiau hainele
frumoase §i armele bune. (147). De obiceiu erau iub tori de slava,
de cinsbe §i vanito§i. Dealtfel erau imbrAcati ca 0 taran i, Insa cu
haine din stofA mai scumpa, fin §i begat impodobite (148). Fiindca
la Sirbi costumul national e mutt variat, e greu de spus pe care
'11 purtau haiducii. Nu le lipsea dolamacabania, ealairi 0 o-
pinci, pantaloni si cama§A. Pe cap purtau caciula (kapa, Aapka
dapka, Aajka, 6ojka). Purtau unele haine lama, altele vara (148).
La fel era 0 portul haiducilor ungt ri, cu cAciula 0 dolama
neagra. Cand s'a fnfiintat la Unguri primele palcuri de pede§tri
s'au numit haiduci, s'a luat ca uniforms por ul haiducilor, iar Ca-
ciulele for se numiau pa. Aril croateg (148).
Haiducii purtau 0 ate o ranitA in care avt au lucrurile cele
mai trebuitoare pe langa mancare. Mai aveau §1 un fel de pled.
Toti haiducii, dar mai ales harambasa, purtau agrafe. In ocazti
60 MARGARETA $TEFANESCU

solemne purtau Kalpak ; al harambasei era cu pompon. Puneau §i

flori la pa Arie (149).
Cel mai mare pre puneau pe arme. `Armele obisnuite erau
pupa mica, scurta, numita flints, ancea §1 sabia. Doua pu§ti mici
la brau si una lungs In mana dreapta si pe umar, doua sau patru
pistoale, un hanger sau un iatagan.
Armele erau de marci variate (150). Mereu erau cu arma
In maul on o aveau pe alaturi. A desarma pe cineva era cea mai
mare satisfactie pentru haiduc (152). Stiau sail prepare singuri
praful de pusca (153). Haiducii aveau gazde, oameni de alts pro-
fesie, oameni ce se oferisera de buns voie, sau de frica, sau ca re-
-cun )stinta pentru vre-un bine ce li-1 facusera haiducii. Au fost
targoveti, calugari si oameni bogati gazde de haiduci ; acestia au
branit, fmbracat, incaltat pe haiduci, ba le-au cumparat arme s! mu-
nitii Ba chiar §1 dintre turcii targoveli unii au gg zdu it pe haiduci (154).
Cetele se Impra§tiau pe la Si. Dumitru, dupace haiducii luau
re unde sa se Intaineasca la primavarade obicei In munti,
la un loc vechi de popas. Toll indicau unde vor ierna, apoi se
legau prin juramant ca vor vent la locul de intalnire, la data
fixata (154).
Deobicei gazdele erau bune §i haiducii se simteau ca la eI
acasa, dar au fost §i cazuri de tradare (155). Pentruca haiducii
sustineau poporul si azesta era constient de binele ce-1 fac hai-
ducii omorand pe Turci, deaceea erau bune relatii intre ha.duci §i
popor (155) §i poporul ii ajuta pe haiducii cei adevarbti, pe care
II deosebiau de raufacator i hrapitori, ceea ce se vede din poezia
populara : Dinteo parte a u navalit Turcii, din alts pa to haiducii
dela munte. Nu-i szapare pentru cei sarmani" (156). Haiducii cei
buni goneau pe raufacatori.
A fost o vreme cand multe cete, din cate 20 pans la 60
haiduc;, veneau prin sate si cereau de baut si de mancat ; atunci
/ndata talau vile' si-i frigeau. Unii cereau cu amenintari vitei, All,
ra :btu §i paini. Haiducii cei bunt nu luau dela popor hrana decat
pentru o zi, clod. (157).
Preotii, igumenii pomeneau numele unor haiduci in biserica.
Nu numai biserica ortodoxa, dar sl cea catolica oblsnuia acest
lucru. Se gas sc mime de de haichci §i pe inscriptii.
Purtau mai multa grija de bautura de cat de mancare.
Mancare pane §i ch baut yin si rach'u. Mancau carne, mai
 COMUNICARI 61

ales de oaie, fripta pe frigare. Frigeau of §1 miei intregi. Din

vite marl se Mau hartane. Maiurile, inima se frigeau pe cal buni
ca mezelic la rachiu. Mancau §1 brand §I caimac. Uneori se ti-
neau satui cu pane cu apa on rachiu on cu apa rece. Daca n'a-
veau paine, mancau carnea fripta goals. Se ingrijeau sa alba tot-
deauna sare la drum (158). Beau yin pe a§ezate, la petreceri ; ra-
chiu mai ales la drum, in timpul haiducitului. Dad raman a vr o-
leaca da rachiu la urma, H tineau pentru oblojit ranile (159). La
mancare, se a§ezau jos la pamant, haramba§a insa state a la un
loc mai de seams §1 razimat dc-un butuc, iar ceilalti, in cerc, in
jurul lui. Tineau toast §1 inchinau paharele ade,e ori. La veselii
erau si guslari, care cantau cantece voiniceA despre timpurile de
demult, ori din vremea for chiar (160). Mult apreciati erau aces
ce §tiau sa povesteasca frumos, Deasemenea §i bunii ( ntasi, care
puteau sa omoare pasarea din zbor (160), apreciati erau §i acel
care puteau sa dea dovada de agilitate. Haramba§a trebuia sa ve-
gheze ca sa nu i se imbete ceata.
A§a numitul jo.: haiducesc a ex stat §I la Sarbi §i la Unguri.
Autorul fu hotarave care dela care 1-au luat. La jumatatea yea-
cului at XVI-lea II jucau toate gradele armatei in Ungaria '), nu
numai in tabere, dar §1 in lupte §1 la asediul cetattlor (161). Jo-
cul haiducesc se executa la sunetul cimpoaielor (gajda) sau fluere-
lor, jucatorii jucau cu maciucele in mans (162).
Nu H era permis haiducilor sa alba legaturi cu femei; daca
s'ar fi aflat ca un haiduc din ceata ar fi avut femeie tovarA5ii i1
omorau, cad considerau femeia ports-malheur. Dintre haiduci
unii insa erau casatoriti ; erau oameni casnici (163).
Haiducil nu erau preferati ca miri, pentruca vara erau pe munti,
iarna pe la gazde (na jataku). 0 logodnica se plange mamei sale
ca toata ziva portile-i stint inch's! §1 toata noaptea deschise,
...ca-i aduce sotu-i, haiduc dolame pline de sange, c'o mans la Du-
nare sa-i le spele §i ca are frica de armele haiducului (163). Uncle
nu §tiu indelung ca-s maritate cu haiduci. (163). In ce masura
aceste femei erau parta§e haiducilor, nu se §tie bine. Se socoate
ca erau amestecate in astfel de operatii numai femeile care erau
din neam de haiduc; in acest caz faceau straja, ori aveau §1 alte
1) La Congresul pentru slavirea lui Jan Kochanovski la Kra-
kovia in Iunie 1930, s'a reprezentat jocul haiducilor, din veac.
XV1-lea.
62 MARGARITA §TEFANESCU

atributii. In tot cazul nu le placea femeilor sA aibA de bArbati

halduci. M ti bine sa iubeso trei turci, decal un haiduc din pA-
durile verzi (164). Principiul haiducilor eta sa °Nina ce voiau fart
rank! §i capete Mate. Aveau loc consfatuiri §i planuri fnainte de a
se lupta, de a at a c a, de-a lovi cule etc. Era on fel de
rivalitate intre cei carora haramba§a le distribuia rolurile la atac.
Cei lAsati la oparte, fArA atributie, invidiau pe cei ale§i, §i bla-
mau pe haramba§a (165).
Poezia noastrA popularA spunea §1 despre haiducii no§-
trii, cA erau negricio§i, voinici, cu must at a bine ingrijitA,
Imbracati bine cu haine impodobite, aveau arme butte cu care tin.
teau la semn ; Miu avea i,.ipte cete... de Nevrinzi din sus, cu
caciuli de urs, togo§ate, lasate pe spate de neagra strAinAtate,
gro§i la cedfa, ro§i la falcA, cu mustAti In varvariL hi cum sta
bine la voinic". (Ccintecul lui Miu Haiducul din Ro§iorii de Vede -7
Teleorman, Tocilescu, 156). Despre ceata lui Jianu se spune cA
era compusa din §aisprezece panduri, cu ghebe Si cu poturi, cu
pistoale inamati, cu pu§ti, flinte incarcati" (Cantecul lui Jianu, Sacelu
Gorj, sau d n BarbAte§ti Valcea, Tocilescu 166, 177-178).
D spre lano§1) Haiducul ,,cela batrAnul de-a spart Bra§ovul,
Brasovul I-a spart" se spune c'au plecat cu cincizeci de itl§i erau fral-
voinici, cu mantale lungt, incalfafi in opinct, cu diciuli tat 'nalte,
Matte stogo§ate, lasate pe spate tot de strinAtate §t el c'au plecat
tot prin codrii verzi prin d'albe livezi" (lano$ Ungurut, Dio§ti
Romanati, Tocilescu, 195-197). Despre Jianu se spune CA se
plimba prin pAduri cu §aisprezece panduri toti cu gheburi cu po-
tun bunt, cu gdetani prin cusaturi.. infocati., se plim bA.. harmat
cu frante arme 'ncArcati, umbra ca ni§te turbati, seacA cre§tini la
ficati (Cdntecul lui Jianu, Tg. Jiu, Tocilescu 197-198), Mihu
purta cojoc boeresc, caciula boereascA, flints flintuita" (Mihu
Copilu, VelaDolj, Tocilescu 205-206). Haiducul Corbea era im-
bracat cu haine dela targ" ca bola inch puit" cu haine de'n-
porunciala" care avea pe ele scrtse ,,luna cu lumina §1 soarele cu
caldura §i intre doi umerel scris'a doi luceferei de mor fetele de
ei ; f to marl se'mbolnavesc, nevestele se starpesc". (Cdntecul lui
Corbea, Toc. 179-1.83).

1) La Cehoslovaci se vorbe§te despre un haiduc numit Ja-

noAek, tip simpatizat de popor.
 COMUNICARI 63

Haiducii romani i§i petreceau viata a codru verde : Foaie

verde de livede, sub poale de codru verde, mit tel foc§or se vede,
mititel §i potolit §i de haiduci ocolit. Nu §tiu zecq pau doisprece,
peste suta cat mai trece, §i mil frlge d'un berbece. Nu mi-1 frige
cum se frige $i-1 intoarce din carlige §i mi-1 punq prin belciuge.
ca sa- i fie carnea dulce §i nf-1 duce la colnice g mi-I bea cu
vin de'l dulce !a
Haiducii roman' se indestulau dela popor, dar nu plAtiau.
Astfel Codreanu ia cai dela mocani §i mit i dela ciobani, vinu
dela carciumari, nu plAte§te nici un ban". El, zice cA cand a3
sta sa platesc la ce dracu haiducesc". (Cantecul Codreanului, Cu-
cuietiTeleorman, Toc. 152-153) Haiducul Macovel umbla din
stana'n stand, sa'ncerce branza de bunA §i ca3u clenchegatwa §i
din corduna 'n corduna sail capete flints bunA, rea de lemn,
bunA de fier sa ducA glontu la semn ' (Cdntecti ui Gheorghela$
ValeniPrahova, Toc. 155), Jianu cu pandurii sal umbla ca ni§te
du§mani n. (Cantecul lui lancu-Jianu, BArbAte§ti-Valce a, Toc.177- 178,
acela§ Cantec-Variants din Tg. pu, Toc. 197-198).
Ca §i cei sarbi haiducii romani erau bine primiti un nu mai de se-
men!! for oameni de jos, ci chiar §1 de boleti ; cand boierii s'a§eza, pe
urma ce sa vedea ? ...Corbea acolo venea, boierjt toll se scula, cu
cantari ca mt-1 primea § la masa cA-1 pale (Cdntecul lui Corbea,
BArbAte§ti Valcea, Toc. 191-194). Haiducul Radu Anghel d ase-
menea cand popa mi-auzia, scotea vinu cu vadra, rachiu cu a-
rama §i-i da lui Radu de bea" (CtIntecul haiducului Radu Anghel,
Cucuiet -Teleorman, Toc. 176-177).
Pentru operatiunile for ha'cluce§ti, adeseori haiducii se tra-
vestea u, imbracand hair e imprumutate dela ciobani. dupa ce da-
deau pe-ale for in schimb. Miu schimbA toalele° cu un cioban
El da cojoc boieresc, caciula boiereascA, flintA flintuita §i is dela
cioban in schimb cojoc §1 caciulA ciobAneasca, bazdoaca parlitA
§1 one' (Mihu-Copllu, Vela-D 1j, Toc. 205-206). Acela§ haiduc
da unui cioban dotta mil de poll, ca. de A§tia are prea multi §i
nu-i poate purta prin munti, balton turcesc, chivara turceascA,
armA turceasca, pistol turcesc' iar clobanul sa-i dea in schimb
o mie de oi, cojoc mocanesc, beta ungureasca, fluer mocanesc".
Pare-se cA haiducii roman! nici membril cetelor nici haram-
ba§a (acest nume-1 poartA capitanul de haiduci §i la Romani),
nu erau obligati, ca cei sarbi, sA evite cunoa§terea femeelor. Un ha-
64 MARGARETA TEFANESCU

rambasa isi revendica sie-si pe ,mandruta" Indragita de altcineva

(Cdntecul lui Ghifd Cdteinufd, Manastireni-Valcea, Toc. 168-170,
on varianta aceluias cantec din Pesteana de Sus-Gorj, Toc. ),
Haiducli ziva beau cu mandrele, noaptea-mi isbesc tufele (Can-
fecal mut Pdun Haiducul, R. Valcea, Toc. 175 176), apoi ce cds-
tiga intro yard, beau cu mandrele'nteo seard°. Ei cants Ziva
cu mandrele'n chef; noaptea-s cu tufele'n piept (Cantata lui lancu
Jianu, Barbatesti-Valcea, Toc. 177-478).
0 aluzie la vreo varianta a jocului haiducesc poate ca s'ar
lu(e lege din versurile : Alei, voi MeV voinici, pe baltace sa mi-
luati, da'n susele sa mi-1 dali, prin sabii sa mi-1 'Asap §i nimic sa
nu-i stricati" (o va-ianta la Cantecul lui Mitt Haiducul din Cos-
testi-Valcea, Toc. 164 si urm.).

Comunicarea de fat cuprinde, pe langa stirs amanuntite des-

pre ha duel si haiduzie la Jugoslavi, o schitare suma a a asemana-
rilor dintre haiducii sarbi si cei roman'. Din cercetarea §i a ce or-
lalte colectiuni de balade haiducesti romanesti pe larga cea utili-
zata mat mult ') aci, °data cu alte dif rite isvoarememorii de
calatorii ale strainilor si productiuni beletristice romanesticredem
ca vom stabili definitiv asemanarile §i ceva privitor la relatiunile
dintre Sari)! si Romani in trecut.
Margareta Stefanescu

1) TocilescuMaterialuri Folkloristice, Bucuresti 1885, vol. I..

 COMUNICARI 65

Dicfionarele slavo-romane aflate In bibliotecile

ruse0i ski limba literara.
Intr-un studiu documentat al prof. Serghievskij, publicat
in Ueenye Zapiski" Tom. III Mockva 1930, ed. Inst. Jazyka i
literatury. (InsemnAri §tiintifice, 1st, limbii §i lit.), se ocupa
despre limba literara romaneasca bazandu-se pe analiza lexicala
a douA dictionare slavo-romane din sec. XVII. Unul din aceste
dictionare se Old la Moskova in Bibl. de Istorie §i Antichitati ru-
se§ti, inregistrat sub No. 240, cellalt in biblioteca publics din
Leningrad, catalogat in Tolstovsk. Sobr. II" sub No. 74.
Ambele aceste dictionarenu-i vorba, au fost deja cunos-
cute de invAtatii no§tri,
In parte, despre dictionarul dela Leningrad a scris I. Bogdan
in Cony. Lit, torn. XXV pg. 123-209, car caracteristica diction
narului dela Moscova a fost fAcuta de catre Ciobanu In Ruskij
fil. vestnika 1914, LXXI pg. 75-88. Para la Ciobanu, a mai scris
B. P. Hasdeu §I Tocilescu, primal in Cuvente den batrani t. I #
in Etim. Magnum; at doilea (Tocilescu) a scris in Anal. Ac. Rom,
(§edinta din 12 VIII, 1869). Dl. Serghievskij, in Sbornik v Zest'
akad A. I. Sobolevskago, izd. Ak. Nauk, Leningrad 1928, pag
323-326, a areitat pe cat se poate, a aceste doua dictionare,
deli prezinta o prelucrare a Lex. lui Pamva Berinda, ;i se gei-
sesc intrio stransa legeitura geneticei,totu§i ele nu sunt de origine
valahei (munteneasca), ci moldoveneasca.
Bibliografia de care se serve§te Serghievskij este multumf-
toare. Explicarea foneticA o face pe baza scrierii D. I. Bdrbulescu
*Fondled alfabetului cirilic in textele Romane din veacul XVI
Buc. j904, pe care o so-cote§te ca singura §i cea mal buna lu-
crare irt acest gen. De asemeni, §i celelalte lucrAri citate In stu-
dial sAu, ne fac sa credem cA D. Serghievskij este an bun cunosca-
tor at monumentelor literare romAne§ti, ceia ce ii ajutA sA ajunga
la concluzii destul de juste. CAci intr-adevAr, aproape tret sfer.
turi din sec. XVII, locul de frunte in mi;carea literara a Roma-
nilor aparfine Moldovelq Aid anume, la na§tere istoriografia na-
tionala cu operile lui Gligore Ureache §i Miron Costin, aid in-'
cepe con§tiinta despre originea latineasca a poporului romanesc tif
otodatA se intare§te-ortodoxia oficialA, aid, insfar§it, izbucneritel
5
66 E. GANE

cu putere rena§terea nationals §1 se incepe o mare §i harnica o-

pera pentru traducerea cartilor.
Indat5, cu nasterea operilor traduse, tncepe sd fie raspan-
dite In Valahia 0 Transilvania sub forma de prelucniri 0 pla-
giate cf. G. Pascu, sec. XVI pg. 25. sq.
In acela§ timp, se poate latnuri Ca Moldova a dat partea
cuvenita in crearea limbii lit erare romane§ti.
Fara Indoiala, a multimea elementelor lex. moldovene§ti pe
care le-a constatat D. Serghievskij in aceste dictionare, intro ma-
surd au intrat in organismul limbil literare din acea epoca §i se
mentin panel azi. Viitoarele cercetari, ne vor arAtapoatecu mai
multa preciziune, multimea moldoven smelor intrate in firea limbii
romane§ti tocmai in acea epoca (sec. XVII), cand s-au strecurat
in organismul limbii literare, pentru prima data.
Si spune D. Serghievskij : Numai o privire din cele mai
mai superficiale asupra Diet. lui H. Tiktin ne aratA cat de multe
cuvinte, din cele inlrebuintate astazi, le Intalnim pentru prima data
in scrierile lui Dosofteiu sau in Biblia dela 1688" §i mai departe :
Daca, dupa cat socot, limba tipariturilor din sec. XVI a luat
fling mai mutt din vorbirea orA§enilor din partile Transilvaniei
romanestf §i Valahiei, apoi la limba din sec. XVIIXVIII sa mai
adauga st vorbirea clasei 'Matte, boerilor-mosleri si fetelor du-
hovnicesti. Acestla din urma Introduc o mullime de elemente li-
brare" de origine slava, pe care not din belsug le tntalnim la
Dosofteiu 0 dicfionarele acestei epocim.
Aici im pare ca, cam gre§e§te, mai ales cand spune ca limba
tipAriturilor din sec. XVI ar -II dirt partile Transilvaniei (cf. I. BAr-
bulescu, Cur. lit la Rom. Buc. 1928 pg. 45 sq.); pot spune insa,
ca aceste elemente slave Jibrare" dadeauIntrealielemodele
de-a gata pentru traducerea for in romane§te. CAci numai astfel
ne explicam elementele lexicale ca : gbunAvoire'=. KAdrOgfilE1111E,
tunavestire' ----= EAMOBECTI1E, ihunA lucrare' = unaroArhune, 'bine-
cuvantar = RAArOCAOREH, 41)011101:= ROAIMIIU,do vInovat'. = EHHOHEN,
'vnluitoriu' = Ii-IIIIITEAktial, grOtare' = 110311ECE1111E, tintrupare' =
ROHAOWEIIIIE, 'fir loc de' = EMECTO etc. Ca rezultat at acestui pro-
ces, limba literara s'a Imbogatit Cu elemente noua §1 totodatA §i-a
Insu§it o multime de termeni tefinici, convenabili -firei limbil ro-
mane§ti.
dusk in acest proces trebue de rezervat un toe de seams
 COM UNICA RI 67

influentei moldovene§ti,pentru care pans -acum, dupl cat mi-se

pare, nu s-a dat atentia cuvenita.
Ca sfar§it, putem spune, de acord cu Serghievskij, ca proce-
sul complicat al formarii §i desavar§irei Umbel literare romane§ti
inca i§i a§teapta hotararea definitive.
Praha. E. Gane

0 justlficare
Imi pare foarte tau ca fare voia mea am dat prilej de su-
parare domnului Dr. life Gherghel ale caruia lucrari historico-filo-
logice le-am pretuit totdeauna foarte mult. Dovada despre aceasta
este chiar studiul meu care a dat loc la supararea d-lui Dr. Gherghel.
La pagina 242 din Arhiva", lulieOctombrie 1929 nota 2, ma
refer tocmai la Domnia sa zicand ca a dovedit absolute netemei-
nicie a explicatillor eronate relative la cuvantul Blokumannlandm.
Dar aceasta referire este lotodata §1 dovada bunel mele credinfe,
.caci altfel nu m'a§ ii referit tocmai la articolul d-lui Dr. Gherghel
In care zice anume ea a atras anume atentia asupra acestei ir en-
fun' nu de abea in 1920 ci cu 28 de ani in urma.
In treacat la nota 1 la susz'sa pagina, neobservand acest
adaos de 28 de ani in urma, deoarece di. Bogrea scrisese ca dl.
Dr. Gherghel atrasese atentia pentru prima oars prin articolul sau
din 1920, am aratat ca eu mentionasem aceasta denumire de
Blokumannland deja la 1904 jn a mea Istorie a Romanilor.
In adevar, cand am imprimat aceasta Istorie. nu am avut cu-
no0inta de Geschichte SiebenbUrgenss imprimata de dl. Dr. Gherghel
la Viena in 1892.
Cred ca aceasta a mea explicatie va convinge pe dl. Dr.
life Gherghel ca intent unite ce mi le atribuie in 0 precizare is-
torico-bibliografica" aparuta in Arhiva" lulieOctombrie 1930,
pagina 256, MI sent indrepthtite $i ca nu mi se poate obiecta
nici Et in Arcadia ego" nici Anche to sono pittore ", deoarece
am pacatuit bona fide".
C. .1(ogAlniceanu
 08 COMUNICARI

Dela Liga Natiunilor

(Institut International de Cooperation Intellectuelle).
Comislunea Na fionala Romand de Cooperafie intelectuard
(Academia Romani.) transmite Directiunii revistei Arhiva" o a-
dresA din partea Ligei Natiunilor, dela Institutul International de
Cooperation Intellectuelle, prin care-i face cunoscutA activitatea-i
cu privire la bibliografia linguisticA romanicA.
Institutul a reunit pe expertii in bibliografie linguistics gene-
ra la 10 §i 11 April 1930, sub prep dentia D-lui Mario Rogues,
profesor la Sorbonne. Expertii au luat cunosf nta de rapoartele
prezentate de delegatii centrelor din diferite tart §i au luat hotA-
rhea sA invite Wile §i grupurile de romani§ti, care nu erau Med
direct reprezentali.
In consecinta §i in vederea alcAtuirii bibliografiei Iingvistice
romanice pe anul 1930, care va apArea in cursul anului 1931, reu-
niunea expertilor cere revistelor de romanisticA sl aibA, la sfar-
'Hui fiecarui En sau la al fiecarei fascicole chiar, un index at
cuvintelor 91. o tabla analiticd a fenomenelor linguistice, ana-
lize sumare a articolelor, reunite la sfar§itul fascicolei sau vo-
lumului §1 ca indexul cuvintelor, tabla analiticA §1 rezumatele, I'm-
preuna cu tabla autorilor, in extrase, sa fie puse in vanzare sari
distribuite separat.
Face apel §I la revista ,,,Arhiva". (cf. Arhiva XXXVII, 3-4,
p. 259-260).
DIrectia

Rotacisme
In InvOgiturile lui Neagoe, ed. lorga 1910, p. 330 amerin-
larea : Omul nebun §1 cAlcatprul de lege umblA in cat nu bune,
CA acesta clipe§te cu ochiul, toacA cu picioarele §1 invatA amerin-
tarea cu degetul.
Intr'o poezie popularA dela Foc§ani (Tocilescu, Materialurt
Folkloristice, 209 versul, 128 par' am auzit" (cf. Arhiva, =VI,
3-4, p. 277).
RECENZII
Dr. D. Gazdaru, Descendent ii demonstrativului !atilt tile fn
Jimba romans, la§i, ,Viata Romaneasca6, 1929. 186 pag.-8.
Urma§ii demonstrativului latin ille in romane§te sunt mai
numerosi decat s'ar fi crezut. Lucrarea cu titlul de mai sus, care
'constitue o pretloasa monografie istorica asupra soartei acestui
tuvant, arata cat de puternica poate fi uneori vitalitatea lui §1 cat
de variatA e realitatea lingvistica la ea acasa, in graiuri §i dia-
lecte. Plecand dela formele din limba latina clasica, autorul arata
care sunt formele din limba latina populara dela baza limbil noas-
tre, pentruca apoi separat sa le urmareasca in intreg cuprinsul
limbii romane§ti, incepand dela cele mai vechi documente de limbi
.§i pans azi §i urmarind distributia for geografica cu ajutorul in-
tregii literaturi dialectale ce i-a stat la indamana. Astfel au rezul-
tat in romane§te din cuvantul latinesc : 1. pronumele personal el,
ea, el, ele; 2. articolul 1 1, le, a, i; 3. articolul 2 al, a, ai, ale;
4. pronumele demonstrativ §i determinativ dialectal al, al, ala, ala,
hill, andla etc. ; 5. pronumele demonstrativ acel ; 6. articolul 3 cel,
tea, cel, cele ; 7. alte pronume §i izolari alalt, dlalalt, istalalt, eel&
salt, acelaF etc. Cauza acestei bogatii de forme in romane§te se da-
tore§te faptului cä latinescul ille, in trecerea lui sere limba roma-
neasca, se afla cand accentuat, and neaccentuata, in acest caz din
arms fiind cand proclitic cand encl tic. In proclisa mai expus a-
iunecarit sunetului era inceputul lui, in encliza sfar§itul. Rezulta-
tele sunt uneori cu totul not §i de aceea voi releva toate discu-
tiile §i parerile proprii ale autorului.
Din forma *Mu accentuat in tact a rezultat in mod normal
70 H. MIHAESCIJ

In romane§te du, pgstrat disilabic pang inclusiv sec. XVI §1 pro-

nunjat desigur lelu conform spiritului limbii romane§ti (cf. Ilie
Barbulescu, Fonetica alfabetului cirilic in textele romane din yea-
cul XVI §i XVII, Bucure§ti 1904, pg. 91-109). Dar incepand Ina
din sec. XVI -u final se reduce, devenind mai filial semivocalg
§1 apoi dispArAnd cu totul, lasand o urma slabA de rotunzire a-
supra lui e precedent. *illu neaccentuat in tact insa n'a avut a-
ceia§1 soarta. Indeplin'nd in frazA rolul de object drept, dar nu-
mai din punct de vedere gramatical, nu §i psihologic, el n'a mai
rAmas determinant, ci g devenit determinat §1 a capatat un loc
neinsemnat in context, a§ezat de obicei proclitic. In acest caz
partea dela inceput a lui cade pradA alunecgrii sunetului : *illu >/u.
Forma /It insa, dacA s'ar fi aflat numai in proclizg, ar fi fost sal-
vatg de fluctuatiile alunecArii de sun t in desvoltarea ei mai de-
parte. A§ezatA §1 enc itic u final a devenit cu vremea semivocala
§1 apoi a dispArut. D sparitia complecta a lui u din acest pronume
conjunct e arAtatA ca un fapt implinit in jumatatea a doua a sec.
XVII. Rams singur 1 nu putea dginui fad un sprijin vocalic care
sA-i asigure existenta §i de aceea inainte poate de d sparitia COM-
pieta a lui tt, sau °data cu aceasta disparitie, se ive§te proteza
lui 1, and na§tere formei 11. Cercetand textele vechi pentru a ve-
dea exact timpul aparicei lui 1, autorul dovede§te cA ea s'a efec-
tuat intre 1630 §1 1650. Observarea aceasta constitue un insem-
nat aport §i devine un criteriu pentru a data texte nedatate. Ast-
fel vom putea afirma cu sigurang ca textele ce cuprind pronu-
mete conjuncte cu proteza lui I trebue a§ezate dincoace de a-
proximativ anul 1630.
La transformarea in unele regiunl a pronumelui pleonastic
1-oi vidda-1 < 1 -oi videa-lu (A. Philipphide, Principii 103) in 1-ot
vIcleald D. GAzdaru crede cA a jucat un rol important analogia
cuvIntelor in -WI ca : abnreald, acreald, amerealci etc. In -/dt
in auzi-lal. nlancd-lai 1 este epitetic.
Din ilia, cu forma intermedlara *ears;, a rezultat ea. Cauza
cA acest -ud final n'a dispArut §1 in celelalte cuvinte de tipul
steaud se datore§te faptului cA ele fiind §i articulate, steaua, ar-
ticolul enclitic a constituia un fel de amortizator contra alunecl-
rii sunetului, fapt ce nu putea exista pentrti pronumete *wad,.
care nu era articulat. Dar cA a existat forma eadd o dove-
de§te §i na§terea din ea, prin caderea silabei initiate ea-, a pro-
 RECENZII 71

numelui conjunct femenin singular acuzativ : *eadti> [ealud > o.

Aceastd derivare, care constitue un paralelism cu formele con-
juncte masculine dela aceleasi cazuri §i cu articolul nehotdrat o <
ui una, e impotriva derivArii lui A. Philippide : lila> ella>
*[ai :til> *a> *d> o, careia D. GAzdaru ii face intre altele o-
b!ectia cd ni poate explica trecerea ui d in o, act numai d
precedat de u se poate transforma in o, conditie ce e indeplinitA
tie prima derivare.
Din lat. Mu/ au rezultat in romaneste formele de genetiv ale
articolului 1 : lui, lu, n privinta formes lu sant interesante o-
biectiile ce se aduc celor sustinute de S. Puscariu, Der lu Genitiv
im Rumtinischen, in Zeitschrift ftir rom. Philologie XL1 (1921)
76-82. S. Puscariu sustine anume CA forma lu e mai veche de-
cat lui, e cea mai intrebuintatd in textele asa z'se husite, e mai
raspandita in dialectele istroroman, meglenoroman si pe teritorul
de vest si nord al dialectului dacoroman, deci in acele pArti unde
limba romaneasca se pastreaza intr'un stadiu mai arhaic, pe cand
lui se gaseste mai ales in actuala Muntenie §i in limba literara §i
In sfarsit cd lu a Post numai forma genetivului, iar lui a dativului.
D. GAzdaru aduce not argumente pe lang4 multe allele ce s'au
adus (cf. sl file Barbuleseu, Arhive XXX (1923) pg. 73 §i urm.
unde se citeaza exempla de lui inca in sec. XV in documente :
SAzatura lui Bucur, poiana lui lsac: mpotriva acestor sustineri.
Astfel cercetand textele, asa numite husite de Puscariu, aratA cd
acest lucru nu se vede acolo si, afarA de Codicele Voronetean, in toate
celelalte lu este in minoritate NA de lui. In privinta ariilor si dis-
tributiei geografice fixatA de Puscariu se aratA cd tocmai dimpo-
trivA se inalneste mai des forma lui in documentele moldovenesti
de pildA si lu in cele muntenesti. Aceleasi documente an relevat
ca uheori lu era intrebuintata ca forma pentru dativ, iar lui pen-
tru genetiv. Etimologiei lui S. Puscariu pentru lu < ac. ilium ii
opune derivarea mai simpld §i mai justd NW> lui §1 mai de-
parte lu, dand paralela apoi> apui> apu. Forma de genetiv li
n'a putut sA provie decat tot din /fa cf. apul > api. Etimologiile
lllue1 (T. Papahagi, Cercetdri in Munfii Apuseni it Grai §1 Su-
flet II (1925) 52) si ad illae (Al. Procopovici, Din istoria pronu-
melui In limba romaneascd, Revista' Filologica I (1927) 251) sunt
respin se.
In privinta disparitiei articolului masculin -1 pe teritorul dia-
72 H. MTHAESCU

leztului dacoroman, afarl de o mica portiune din Muntil Apuseni,

din exploatarea documentelor, s'a ajuns la rezultatul aproximativ
cA aceasta disparitie ajunge la deplinatate la sfarsitul sec. XVIII
$i Inceputul sec. XIX. Cauzde ei sunt de natura fonologicA. Flind
enclitic articolul a cazut rtpede prada alunecarti sunetelor. In pro-
cliza el ar fi rAmas intact asa cum s'au Intamplat lucrurile In ce-
lelalte limbi romanice. §i In romaneste am avut procliza acestuf
articol, dupa cum se yule din multe observatli ce indreptatesc a-
ceastA presupunere, dar inteun timp ce nu poate fi cunoscut, el
a trecut In encliza. Forme le al, a, ai, ale ale articolului 2, care
au disparut azi In dialect, dand nastere formei unice a, sunt reale
sl se pot urmari si In timp In texte e vechi. Forma a reprezinta
ultimul stadiu at formelor variabile de Mai SUS, ea s'a cristalizat
si a rAmas invar abila.
Aceste sunt contr Mille criginale din a easta lucrare, bazata
pe o documentare completA si pe o profunda seriozitate in dis-
cutie. Tin sA fac aici unele observatii, mai ales asupra acelei
pant din ntaterialul diale gal ce apartine Bucovinei si pe care it
cunosc mai de-aproape. Pronumele de reverenta singur, cu inte-
les intermediar intre to si dumneata, mentionat acum pentru pri-
ma datA de D. Gazdaru ca -apartinand unui sat din jud. Tecuci
si fiind cu totul local, e foarte raspandit in Bucovina. Intrebuin-
tarea lui e atilt de generals incat ma miry faptul ca n'a fost Ind
relevat de nime pans acum, lucru explicabil Insa, pentrucA graiul
acestei reg'uni e destul de sarac In texte dialectale.
Pentra explicarea formei de dativ singular el din illaei tre-
bue sa se piece dela forma latina cu accentul pe ultima silabg,
pentruca in caz co itrar rezultatul ar fi telei cL pluralul femenin
illae> Tele.
Locul din Weigani, Dialekie der Bukovina u. Bessarabiens,
58, localitatea Udesti-Bucovina, burutana maculut set i dam bar-
batulut, citat pentru I sonant ca dativ singular at pronumelui per-
sonal el, nu e precis. Aid pot sA ma conving de o inexactitate de
transcriere sau mai exact de un fats dialectal. Textul e comunicat
de parohul satului si mi se pare cA d alectologul Weigand, pA-
sind In casa parohialA, s'a multamit de data aceasta cu ce I s'a
comunicat acs, fAra sA se mai coboare In mijlocul realitatil lin-
gvistice, avand desigur un pretext serios : graba. Textul, asa cum
I-am auzlt din gura delor bAt.anf ca si a celor tineri, sung astfel :
 RECENZII 73

burutana macula sa 1-o dam barbdfulu. kW, reducerea artico-

lului enclitic -lui la-lu e generals; at doilea, a neaccentuat trece
consecvent in a (fenomen fonetic remarcat de I. Barbulescu, A
neaccentuat neprefacut- to a in limba romdna, Arhiva" 31 (1924)
39-41 §i apoi discutat pe larg de I. Iordan, Un fenomen fonetic
romanesc dialectal: a neaccentuat . a, Revista filologicia I
(1927) 117-154); at treilea, inexistenta lui i sonant pentru dativ
singular de pronume personal, pe care n'am putut sa-1 aflu in
graiul acestel localitati, ci numai ca t consonant sau cel mult sub
forma 11. De altfel ar fi §1 inexplicabil hiatul ce se naste intre cele
doua vocale din texttil asa cum it transcrie Weigand : sa i dam.
Noi azi in limba comuna nu zicem sa I, ci mai comod sa -1 dam,
cu atat mai mutt poporul care iubeste asa de mutt comoditatea
§1 e:onomia de vreme. D. Gazdaru afirma existenta lui i sonant
pentru pronume personal dativ singular in dialectul dacoroman
actual bazat numai pe acest singur exemplualtele niti n'a mai
aflatii pe cateva din colectia Graiul nostru I Bucuresti 1906-
1907. Avand in vedere insa numeroasele greseli de transcriere
din aceasta carte, eu ma cam indoesc de existenta lui i sonant
ca forma pentru daily singular a pronumelui personal el In dia-
lectul dacoroman actual.
Pentru forma ei, pronume personal plural masculin se intre-
buinteaza formele 1?, i (sonant §1 lung), iar forma ter e necunos-
cuta in Bucovina.
In privinta pretinsului cuvant romanesc din inscriptia de pe
un vas din asa numitul tezaur at lut Atila, deseoperit in Sail-
MiclAu§, considerat ca nume romanesc cu articolul enclitic si a-
supra caruia a revenit in nota D. Gazdaru renuntand la el, se
poate citi ne mai considerandu-1 ca romanesc cf. acum si o co-
muni:are a lui I. Barbulescu, Cuvant romanesc in inscriplia dela
Nagy Szent Miktds? in Arhiva" XXXVII (19301 31-33.
Argumentul luat din toponimie de procliza articolului 1 mas-
culin cu exemplele Crdngu lut bot (§1 nu Crangu botului), Mei-
gura lui cafe!, Valea lui cane etc. pot sa-i aduc not exemple, cu-
lese din localitatea UdestiBucovina : Via lu bostdn; on. Heana
lu bursae; on. &dna lu cantor < cantor, cantaret, porecla ; cf.
insa porecla Milian < Emilian a dascalulu ; on. Toader a lu
chiperi; on Paraschiva lu papac, Paulina lu malai crapat, Alecu
lu pap6c, Gavril a la potop, Vasile a lu racatef, Ion a lu stl-
74 H. MIIIAESCU

glef, Ileana lu taraboi, Nicanor a lu faru$ etc. S'ar putea Insa

riposta ca in aceste exemple, precum si in cele de toponimie de
mai sus, s'ar afla, nu nume .omune avand articolul in procliza,
ci nume proprii, la care procliza e tocmai regula si dimpotriva
encliza e mult mai rarA.
Aceasta carte, un pretios prifej de InvAtAminte si indemnuri,
prezintata ca lucrare de doctorat, dovedeste atmosfera favorabila
ce o -are studiul limbli romanesti la Universitatea din Iasi.
H. Nilhaescu

Dr. D. I. Popovici: 0 cincarima prilozi pitanju postanka

nage garglje, Beograd, 80, 136 paginl.
lata un studiu al unui strain, care pe drept cuvant ar putea
. indirect prinos-legitim si mentatadus pen-
fi considerat ca un
tru jnai buna cunoastere a vredniciei si rar'lor calitati a unei in-
semnate pArti din neamul romanesc, Macedo-Romanilor. Este drept
ca punctul de vedere din care se pune autorul e strict legat cu
desvoltarea poporului sIrbesc in ultimele trei secole, cu desvoltarea
mai ales a targurilor sl comertului sarbesc. caci oni su bili najverim
delom uZitelji na§ih trgovaca" spune autorul (pg. 133) si tot ap .

cu raspandirea for ca negustori in intreaga imparatie habsburgica,

unde au ajuns sA adune capitaluri imense, sau cu activitatea for
intensa in acest domeniu si de legaturile for cu centre comerciale
din cele mai departate ; dar felul cum descriein unele privinti
autorul pe ace1ti frail ai nostri upravo genialnih sposobnosti,
nesamo u tragovini nego i u drugiT ravcina", deno A o oblecti-
vitate rara si /Audabila
Mara de prefata, Introducere si inch ere, cartea cuprinde
25 capitolesau mai bine titluri, impart re care nu-mi .pare toc-
mai fericita, fiincica din cauza putinatatii materialului duce la ine-
vitabile repetiri. Astfel capitolul Obstacolelor", pe can Aromanii
be intimpinau in exercitarea comertului for pe teritoriul imperiului
habsburgic din partea autoritatilorcari incercau diferite mijloace
de a-i face sA se stableascA acolo, fiind un element de valoare
ar fi putut fi foarte bine cuprins in cel precedent care trateazA
despre Comertul ambulant". Si tot acesta d n urma ar fi putut
puprinde si minusculul capitol al Cautiuni-lor" pe earl eventual
le depuneau la autoritati tovarasiile de negustori aromani, ca sA
 RECENZII 75

bereze din inchisoare pe cate unul din membrii for vinovat de con -
traband sau de calcarea unui alt regulament de cotnerl oarecare.
Sunt aici cateva capitole, in care autorul are deostbitul me-
rit de a fi adunatprin cAlAtorii si studii de bibliotecamateriat
din izvoare disparate §i de a-1 fi clasat la clank ca sa ne dee
o idee clarA asupra comertuiui ambulant, pe care individualsau
in bresle constituite, cu judeca tor §i consiliu il exerc tau Aro-
manii din Asia pans la Hamburg §1 Lipsca, §1, dela Krakovia
pans in sudul Greciei §i peste Adriatica ; asupra caracterului for
darz, care nu §tia sa cedeze in fata altor elemente nationale in
ce priveste §-oala, b'serica sat vlata socials mal ales cand se
grAmAdeau mai multi in acela§ ora§ ; asupra instinctului for de
curatente §l asupra spiritului de economie §isarguinta prelung th,
pe care I-au imprimat clasei negustoresti sarbe atat timp cat au
condus ca factor predominant al comertului aceastA ramura de
activitate. Ing not nu ne putem opri de a nu ne arata mirati de
pArerea autorului in ce priveste spiritul tor, preferintele for sufle-
le§ti §i culturale, unde ii confunda cu Grecii mai ales in inchtere,
cand regrets cA dupa slabirea acestui element puternic in comert,
in ultimul secol nu au rAmas in acest domeniu decal calitatile ne-
gative.ale sufletului grecesc : ura in contra oricarei erarhii, ex-
crocheria, egoismul, etc. Este drept ca Aromanifca negustori
au lost un puternic factor de raspandire in Peninsula BalcanicA
§i apus a spiritului si culturii grecesti, asa cum spune autorul
(pg. 11) ; dar, de act pans la aface d sertatia de o pagina asupra
calitatilor negative ale rasei grecesticare din cele mai vechi tim-
puri nit a avut simtul legal §i ftresc at unui stat organizat §1 nici
acel suflet admirabil, ideal prin al carui caldurA sA poata apropia
§iasimila cele mai deo3ebile popoare"rAmane o lacunA care duce
la o confuzie detavorabila Macedo-Romanilor, dar mai ales deg-
curajatoare pentru adevarul §tiintific. Aceasta ultimA parte nu e
acceptabilaobiectivdecat ca un pretext sentimental pentru a
pleda in fata concetatenilor sal, in continuare, asa cum face au-
torul, in sensul unificarii sufletului tuturor fragmentelor de neam
cart au format statut sarb unitar in urma razbciului, unitatea deo
camdata de cabinet, oblectivA (p. 126) in folosul e'ementului sar-
besc care a dat cea mai mare jertfa de sange.
lncheerea aceastadupa cum se vededesvalue un substrat
tendentlas stand la baza lucraril §1 hot, cand am vorbit de obiecti-
76 DUMITRU CR ANJALA.

vitate la racer:out, ne-am referit numai la raspandlrea Macedo-

Romanilor ca negustori, 1a calitatile lot suflete§ti §I aptitudinile
for speciale in comert §I Intrucatva la descrierea moravurilor lor.
Dad e vorba insa sa ne referim la capitolele Cum s'au numit
§I cum an fost numiti", ,cane poate fi socotit ca Aroman" (ade-
sea in interesul libertatii exercitaril comertului au fost siliti sa is
nume grece§ti, sarbe§ti, sau sa se prefaca In Albanezi, din opor-
tunism, §i astfel sunt greu de identificat) ,Origins §i numara, Emi-
grade for in Serbia" §i ,alte meserii" sunt multe observatii de
facut mai ales in privinta putinelor inforrnatii asupra numt luf, im-
partirilor () §i ocupatiilor (nu aminte§te pastoritul), asupra veld-
tatilor for culturale, asupra colonizarilor for §1 in deobebi asu-
pra numarului, pe care 11 crede a§a de mic (5000) incit iti face
o dezolanta Impresie d spre obtectivitatea autorului ; caci, In rea-
Mate, in Serbia, el sunt cel putin de 10 on mai multi. Asupra
cebrIalte puncte aratate, autorul nu atinge chestiunile decat in
mod tangential sau mai bine superficial (nu §tiu dad poate fi
luat in considerare argumentul economies de spatiu) cu o ascun-
sa foarte bine ascunsa, prin reliefarea actor parti mai putin
importantetending, care s'ar !Area ca are de scop sa mic§o-
reze numarul for §i sentimentele for nationate mai ales, aratandu-i
gata de a se greciza, sarbiza, etc. in flagranta confrazicere cu
cele spuse in alte capitole. Este aceasta o politica nationals pe
care se pare ca statul sarb o duce cu o tenacitate bine intretinuta
nu numai fail de celelalte elemente nationale din sanul sau, dar
chiar fail de elementul aroman §i romanesc din Banat, cu toatA
prietenia care ne leaga de el; politica de care regretam ca nu se
sezizeaza cei in drept dela nos.
A§a cum se prezinta cu o technics a capitolelor §i a cu-
prinsului for ce lass uneori de dorit (preferinta pentru aliniate §1
violarea acestel pref-rinte mai ales in cap. ,Obstacole" unde,
aid trece la alts ordine de idei, continua acela§ tliniat de cateva
ors) cu suscitarea §i atingerea numai a unor chestiuni cars im-
pun o amploare mai mare, acest studiu poate fi acceptat ca atare
numai considerandu-1 ca un rezumat al unei opere de vasta eru-
ditie asupra Aromanilor, care sa dea extinderea strictamente ce-
rug de toate chestiunele suscitate in legatura cu dan§ii.
Dumitru Crinjala

1) In aceasta privInta nu a consultat decat pe Die Aromu-

nen 1 al In! Weigand.
 RECENZII 77

Constantin N. Tomescu. Catagrafia Basarabiel la 1820

NO. 4, Chi§inlu 1930. Tipografia Eparhiala Cartea Romaneascaa,
60 pagini.
D-I Tomescu, profesor la Facultatea de Teologie din Chi§inau,
continua publicarea catagrafie tinutului Orheiului la 1820, servindu-se,
pentru aceasta, de datele oficiale ale timpului : Statistaceasca §tiintA
a tinutuluim. Aci nu arata unde anume se afla pastrata aceasta
statistics, ceeace credem ca n-a lipsit in vre-unul din numerele
precedente. Cu cele din citata fascicoll in totul 231 sate din 9 o -
coale §i astfel ii mai raman inca 127 sate (p. 3).
Intreprinderea aceasta prezinta interes pentrlifilologie, de-
oarece din ea aflam mentionari asupra vechimii unor localitati §i
despre originea numelui lor. Aci extragem pe acelea care servesc
ca adaos de material nou informativ la studiul subsemnatei des-
pre Elementele rusesti din Umbel romdneased sl vechimea liar
(teza de doctorat), la§1 1925.
Multe dintre numirile din citata catagrafie dela 1820 corespund
unor a§ezari cu totul recente, fon date cu 10-15 ani mai inainte ;
stint unele insa pomenite din vechime. Anume in Ocolul Clornil
gasim urmatoarele : Satul Ciorna, Tirgu§oru Rdzeina, Satul Stoh-
naia, Satul &Marna, Schitul Sdharna, Satul Mihuleni, Satul Ma-
teuldi, Satul Bosdrnita, Satul Pciptiuldi, Slobozaea Popauldt, Sa-
tul Oliscani, Satul Ichimdutal, Satul Lipicenii, Satul Parcani, Sa-
tul Soloncenii, Satul Poiana, Satul Alcidarii, Satul Tahnciutdt,
Satul Tareuca, Satul Cinisd'utill, Satul §1 Schitul Curdturile; In
Ocolu Nistrului de Sus : Satul Veigaufal, Satul Suslent, Satul
Berezlogil, Satul Chtpircenli, Satul Cihordnit, Satul Jora de Jos,
Satul Jora de Mijloc, Satul &Moll!, Satul Pohrebeni, Satul Vo-
roteldle, Satul Lopatna, Satul Horodiste; Ocolu Campului : Sa-
tul Sdrcova, Satul Fuzduca, Satul Samdscanii, Satul Peciste, Sa-
tul Perenil, Satul Curelenil, Satul Zahordnii, Satul Buscluca, Satul
Culzduca, Satul Mincenii, Satul Trifestil, Satul BravIcenil, Satul
&rota, Satul Ghldulenil, Satul Cdcardgenll, Satul Ocnita, Satul
Ignatenii, Satul Chipesea; Ocolu Rautului de Sus : Satul Leusdnii,
(s'au numit de pe un om Levcar), Satul Ghermanestil, Satul
Cordpeenii, Satul Zdhdicani, Satul Clisova, Satul Brdvicenil, Sa-
tul Clocdltenii, Satul Saratenll, Satul Scorgiall.
Cele mai mute dintre aceste numirl au mentiunea au luat nu-
mire den vechl, asezat nu sei ;tie and', far despre unele se spune
78 MARGAR ETA $TEFANESCU

§1 vechimea de 80, 100, 200 ani. E interesant de §tiut ca printre

astfel de numiri toponimice stint de-actlea in care recunon-
tem aspecte fonetice ruse§ti-rutene: o in loc de e (Ciorna, 011§-
cant coresp. sudsl. derna, Olea din Elena), polnogolosia') (Solon-
cenii, Horodi§te, Coropcenii, VorotetAle, Berezlogii coresp. suds!,
slan, grad, krabkji, vrata, breza), jumatate de polnogolosie (Seir-
cova, coresp. sudsl. svraka, h in loc de g. (Zahoranii coresp.
sudsl. gora, Pohrebeni), -Mi. I. -ovci (Mateufell, Papaufeii, lchi-
moiulcii, Tahncluldi, Cinicaufcli, Vasctiuicii), u I. v (Tareuca, Fu-
zcluca, Bu§duca, Leu§Anii dela numele de om Leven).
Aceste toate ca informajie §1 adaos la studiul d'e mai sus
Elementele rasefti-tutene p. 14, 191 26, 28, 33, 49, 50, 57, 59,
72. 75, 81 §i argumente pentru susjinerea vechimii toponimicelor
ruse§ti-rutene.
Margareta Stefanescu

1. 1. Bujor §1 F. liloasa, Carte de Limb(' Romanci pentru

clasa VI-a §coli secundare de baeji §1 de fete (Programa 1929),
ed. I S. Ciornei, 391 pag.
0. 1. Che1ariu §i Scarlat Struteanu, Carte de Limba Romtinci
(Istoria Limbii §i a literiturii vechi Si moderne) pentru clasa VI-a
a §colilor secundare de WV §1 fete (Program 1930) ed. I Car-
tea Romaneasca-, 407 pag.
Aceste doua manuale de limba romans pentru clasa VI-a
liceu, agrobate pentru anul Ocular 1930-1931, menjin cam acelea§i
erori §tiinj fice §1 lipsuri, ne care le-am constatat in cele din anul
trecut 2).
Autorul admite o influenja slava in morfologie §i lexic asu-
pra limbii romane incante de sec. XI (1. I. Bujor, F. Ilioasa, 23

1) Fenomenul e intitulat, in chip obi§nuit, de top invajajii,

polnoglasie. Dl. Prof. Kolessa, care preda cursul de limba §1 11-
teratura uktainiana, la Universitatea Carol al IV-lea dela Praha, cu
drept cuvant imi observa intr'o lccjie in Seminarul sou (in 1928)
Ca se tmpune termenul polnogolosie, mai potrivit cu onetismul
limbii ruso-ucrainiene.
2) Erori ft/it'll:flu in manualele de llmba romancl pentru
liceu, Arhiva XXXVII. No. 1, p. 22-30,
 RECENZII 79

26), pana in sec. al XIII-lea, cand Slavil au fost desnattonalizatl

(G. I. Kelaru, Scarlet Struteanu, 46). Ei nu se mai exprimA cate-
goric, ca inainta§il lor, cand impingeau aceasta influenta adanc
in trecut pana la sec. IV 1), ci spuu numai ca deplasarea Slavilor
sudici se petrece in cursul veacului al V1-lea 2), ca au patruns in
Dacia in sec. VII-lea3). Specialistul In materie, Ilse Barbulescu.
Individualitatea limbii romane ci elementele slave vechi, Bucure§ti
1929, p. 126-127, 468-474, a dovedit ca elementele slave ale
limbel romane sunt postpaleoslovenice §i au intrat in limba noes-
tra cu tncepere din sec. X.
Nu fac deosebire Mire influenta bulgareascd §1 sarbeasca,
cand se exprimA astfel : Intre sec. XI §1 XV, in timpul organi-
zarli principatelor romane, limba romans a primit o noun influ-
eng slava dela limba sarba sau dela cea bulgarA4 d). Dar este
nevoie de precizare ; aceste dotta influente nu se pot confunda §1
nici inlocul una cu alta. Prat,- Efarbulestu, Relations des Ron-
mains avec les Serbes, la bukares Grecs et la Croatie, Ia§i 1912,
arata ca influenta bulgamacA -se exercita cea !utak in sec. XII §1
XIII pe cale literarA. Ntrmai- dela sfar§itul sec. XIII-lea Incepe cea
sarbeasca.
Nu dau importanta cuvenita influent ii ruse§ti ; pe aceasta o
retie la cea efemera-politica din veacul al XIX-lea §1 nu spun ni-
mic despre cea veche, a§a de evidentA in toponimie 5).
Incomplect infati§eaza valoarea fonetica a literilor din alfa-
betul cirilic 6).
D-nii I. 1. Bujor, F. Ilioasa, 82-83, spun ca in privinta lo-
cului [unde s'au facut primele traduceri in romane§te] toata" lumea
este de acord ca traducerile s'au facut in Nord Vestul Ardealu-
lui sau in Maramure§... dintr'o necesitate a poporului roman, care,
in deosebi in tinutul Maramurecului, gasea greu carti slavone §1
mai greu le utilize, fiind afa departe de cultura slava... sub in-
fluenta Husitismului. D-nii Chelaru, Struteanu (117) spune ca din
cauza rotacismului [aceste traduceri] ar putea fi scrise in N. Ar-
1) Arhiva XXXVII, No. p. 23.
2) G. I. Chelaru, Sc. Struteanu, 45.
3) 1. I. Bujor, F. Ilioasa. 23.
4) I. I. Bujor, F. Mom, 25-26.
5) Nu obi§nuesc, in deob§te, sa dea exetuple din toponimie.
6) 162 -63 ; 97-99.
80 MARGAR ETA TEFANESCU

dealului sau in Maramure§, unde se observA rotacismul §1 In tea-

tele de mai tarziu. AratA (141) §i mi§carea nationalA contra re-
formei.Prof. Ilie BArbulescu, Curentele literare la Romani to pe-
rloada slavonismulul cultural, p. 51-59, documenteaza cA ,,catoli-
cismul, prin propagandde sale, a trebuit sa stArneascA Inceputul
scrierii noastre..". In vecinatatea Maramureplui era Rusia Sub-
Carpatica, deci lume slavA ortodoxl. Rotacismul s'a dove dit cA nu
e fenomen local maramurepan ; el se gAse§te raspandit l'n Mol-
dova §i'n Muntenia §i'n Transilvania.
Pentru indreptarea celor grqite in observarile ad notate
pot servi intampinArile ce-am facut cu desvoltare, la acelea§i
chestiuni in Arhiva loc. cit.
Margareta Stefanescu