  Inventarul de Depresie Beck II (BDI II)

Inventarul de Depresie Beck (The Beck Depression Inventory, BDI I; Beck & Steer,
1987; BDIII; Beck, Steer, & Bro!n, 199"# evaluea$% proun$i'ea suiectiv% a depresiei)
Inventarul a ost construit porninduse de la criteriile de dia*nostic ale depresiei preci$ate +n
DS, av-nd 'ai 'ulte variante, la el cu' respectiva lucrare cunoa.te 'ai 'ulte edi/ii)
 Descrierea itemilor, a tipului de răspuns ş i a modului de cotare
0ste un inventar de autoevaluare care cuprinde 1 de ite'i) 2iecare dintre ei are patru
variante de r%spuns .i respondentul treuie s% alea*% pe cea care +l caracteri$ea$% cel 'ai ine
 pe perioada ulti'elor dou% s%pt%'-ni) 3ariantele de r%spuns sunt cotate cresc%tor cu scoruri
de la 4 la 5 puncte) Scorul inal se calculea$% prin +nsu'area puncta6elor date la iecare ite')
Dac% la un ite' suiectul a +ncercuit 'ai 'ult de o sin*ur% variant% de r%spuns, +n ciuda
instruc/iunilor, se ia +n considerare doar cea cu puncta6ul cel 'ai 'are)
BDI II a ost construit din necesitatea de a adapta inventarul ini/ial 'odiic%rilor DS,
a6uns la edi/ia a I3a, +n care criteriile de dia*nostic pentru depresie sau schi'at) Inventarul
con/ine ur'%torii ite'i triste/e, pesi'is', e.ecul +n trecut, pierderea pl%cerii, senti'ente de
vinov%/ie, senti'ente de pedeaps%, i'a*ine ne*ativ% de sine, autocritica, *-nduri sau dorin/e
suicidare, pl-ns, a*ita/ie, pierderea interesului, indeci$ie, lipsa de valoare, pierderea ener*iei,
schi'
schi'%
%ri
ri +n pro*ra
pro*ra'ul
'ul de so'n,
so'n, irita
iritailit
ilitate
ate,, schi'
schi'%r
%rii ale apeti
apetitul
tului,
ui, diicu
diicult%
lt%/i
/i de
concentrare, ooseal% sau pierderea ener*iei, pierderea interesului pentru se)
Sau schi'at .i clasele etalonului un scor +ntre 4 .i 15 repre$int% un nivel de depresie
nor'al, +ntre1 .i 19 o depresie u.oar%, +ntre 4 .i 8 depresie 'oderat%, iar +ntre 9 .i "5
indic% depresie sever%)
ai 'ulte studii au relevat structura actorial% a acestui inventar care cuprinde doi
actori, unul co*nitiv .i altul so'atic, +ns% ite'ii reparti$a/i ca apar/in-nd acestor actori sunt
variaili (:ard, 44"#) stel, un studiu pe <44 de pacien/i psihiatrici reali$at de Beck .i al/ii
(199" +n :ard, 44"# a indicat o co'ponen/% din nou% ite'i a actorului co*nitiv .i de 1
ite'i pentru cel so'atoaectiv,
so'atoaectiv, +n ti'p ce din datele culese pe un e.antion de 14 de studen/i
de cole*iu a re$ultat un actor so'atic cu cinci ite'i .i un altul co*nitivaectiv cu 1" ite'i)
=i pri'ul 'odel actorial .i al doilea au pri'it conir'%ri din 'ai 'ulte cercet%ri)
nali$a actorial% (:ard, 44"# a datelor o/inute prin aplicarea BDI II +n 'ai 'ulte
e.antioane, psihiatrice sau din co'unitate, a relevat eisten/a unui puternic actor > (de la
*eneral#
*eneral# +n r%spunsurile
r%spunsurile la ite'i)
ite'i) ceste
ceste e.antioan
e.antioanee au ost preluate din ur'%toarele
ur'%toarele studii
anterioare
 • Beck .i al/ii (199"# pe <44 de pacien/i eterni, dintre care <5? aveau tulur%ri
dispo$i/ionale,
• Steer .i al/ii (1999# cu 14 pacien/i eterni cu depresie (85? cu depresie
'a6or%#,
• Buckley .i al/ii (441# pe un e.antion or'at din 1" suiec/i dependen/i de
sustan/e +n trata'ent re$iden/ial,
• :ish'an .i al/ii (444# pe un e.antion de <7" studen/i de cole*iu,
• Steer .i @lark (1997# cu 1"4 de studen/i de cole*iu,
• Beck .i al/ii (199"# cu 14 de studen/i de cole*iu)
Anc%rc%tura actorial% a actorului > a ost sustan/ial% pentru cei 'ai 'ul/i dintre
ite'i) Cierderea pl%cerii a avut cea 'ai 'are +nc%rc%tur% +n actorul > +n dou% dintre cele
cinci anali$e, 'ai 'ult dec-t dispo$i/ia depresiv%, sau senti'entul lipsei de valoare personal%)
Triste/ea a ost ite'ul cu cea 'ai 'are +nc%rc%tur% pentru actorul > pentru pacien/ii
depresivi din lotul lui Steer .i al/ii (1999 +n :ard, 44"# .i lipsa de valoare pentru cei cu
dependen/% de dierite sustan/e din e.antionul lui Buckley (441 +n :ard, 44"#) Ce
 popula/ia de cole*iu, iritailitatea a constituit cel 'ai un indicator pentru actorul >)
cest studiu a stat la a$a reco'and%rii ca anali$a patternurilor de si'pto'e s% se reali$e$e
cu precau/ie, +n unc/ie de actori, dac% se insist% totu.i asupra ei, dar nu'ai dup% ce a ost
anali$at scorul *loal, care se consider% c% este 'ai relevant)
 Proprietăţi psihometrice ale variantei în limba engleă
'ele variante de 1 de ite'i au o validitate .i idelitate ecelent% pentru adul/i 'ai
tineri sau 'ai v-rstnici (Beck .i Steer, 1987; Beck .i al/ii, 199"; Beck, Steer, & >arin, 1988;
Snyder .i al/ii, 444 cita/i +n :ard, 44"#) Antre adul/ii tineri din clinic% sau din co'unitate,
consisten/a intern% a avut valori +ntre 4,75 .i 4,9<) 2idelitatea testretest pentru e.antioane
nonclinice a avut valori +ntre 4,"4 .i 4,85 .i, pentru pacien/ii psihiatrici, +ntre 4,8 .i 4,95
(Beck .i al/ii, 1988, 199"#) Beck preci$a c% totu.i nu este indicat s% se calcule$e acest tip de
idelitate, deoarece sar surprinde 'ai de*ra% evolu/ia si'pto'elor depresive .i nu neap%rat
o '%sur% a idelit%/ii instru'entului c-nd intervalul dintre test%ri este 'ai 'are, iar la un
interval scurt, de dou% s%pt%'-ni, intervin eectele 'e'oriei speciice depresiei) (+n Eersen,
44#
Cropriet%/ile psiho'etrice ale BDI II au ost studiate .i pentru varianta +n li'a
spaniol% (Cenley, :iee .i F!osu, 445# care sa apreciat c% este valid% pentru utili$area +n
clinic%)
 De ase'enea, a ost validat pe pacien/i eterni provenind din popula/ie aroa'erican%
cu venituri 'ici de c%tre >rothe .i cole*ii (44<# care au dorit s% se adrese$e 'inorit%/ilor cu
a6utorul acestui chestionar) Studiul a relevat .i eisten/a a doi actori, unul So'atic .i unul
@o*nitiv, .i un altul de ordine superioar%, Depresia, o un% validitate de criteriu, o corela/ie
ite'scor total un% .i o consisten/% intern% ridicat% (4,94#)
 !daptarea pe populaţie rom"nească
An vederea olosirii chestionarului +n pre$enta cercetare a ost necesar studiul
 propriet%/ilor psiho'etrice pentru popula/ia ro'-neasc%) Ini/ial acesta a ost tradus .i adaptat
 particularit%/ilor culturallin*vistice ale popula/iei pe care ur'ea$% s% ie olosit)
@ei 1 de ite'i ai inventarului au ost tradu.i +'preun% cu variantele de r%spuns,
ur'%rinduse p%strarea sensului ori*inal al or'ul%rilor +n acela.i ti'p cu olosirea unor 
sinta*'e sau cuvinte destul de ine cunoscute .i de recvente +n li'a6ul curent) u ost alese
or'ule *ra'aticale destul de accesiile astel +nc-t ite'ii .i variantele de r%spuns s% ie u.or 
.i corect +n/elese de c%tre responden/i) poi, ele au ost supuse anali$ei unui *rup de psiholo*i
care au veriicat corectitudinea traducerii .i au reali$at adapt%rile or'ul%rii acolo unde a ost
necesar pentru o 'ai un% validitate de construct, utili$-nduse .i varianta tradus% +n li'a
ro'-n% a DS I3, dar .i variante traduse ale Inventarului de Depresie Beck +n scopuri de
cercetare) poi, varianta +n li'a ro'-n% a ost dat% unui epert +n li'a en*le$%, pentru a o
traduce din nou +n li'a ro'-n% (retroversiune#)
@u' +n ur'a acestei retroversiuni nu sau o/inut dieren/e a/% de varianta ini/ial% a
scalei, sa apreciat c% se poate reali$a studiul propriet%/ilor psiho'etrice ale instru'entului)
Scala astel o/inut% a ost aplicat% pe un e.antion de 144 de suiec/i cu v-rsta +ntre 19
.i 58 de ani ('edia ,7 ani .i aaterea standard <,1#, studen/i ai Gniversit%/ii din Cite.ti, +n
diverse do'enii de licen/%)
2idelitatea unui test dese'nea$% acordul sau stailitatea a.teptate +n ur'a '%surilor 
analoa*e) (Hadu .i cola) 1995#) Dat iind c% autorii testului nu au reco'andat calcularea
idelit%/ii testretest, idelitatea scalei a ost evaluat% pe a$a consisten/ei interne, calcul-ndu
se coeicientul alpha @ronach)
An ur'a aplic%rii variantei traduse +n li'a ro'-n% a BDI II, sau o/inut scoruri
cuprinse +ntre 4 .i <7, cu o 'edie de 7,9 .i o aatere standard de 7,88)  re$ultat o oarte
 un% consisten/% intern% (coeicientul ala @ronach av-nd o valoare de 4,89# .i un coeicient
>utt'an splithal de 4,8<) @oeicien/ii sunt co'paraili cu cei ai variantei ori*inale a
inventarului) stel BDI II respect% criteriile de validare e'piric% pentru instru'entele de
evaluare a depresiei) (oiner .i al/ii, 44<#
 cest instru'ent a ost ales pentru a i utili$at +n pre$enta cercetare din 'ai 'ulte
'otive) 0l per'ite o evaluarea a proun$i'ii suiective a depresiei +n conor'itate cu
'odalitatea prin care sa selectat .i e.antionul pe care sa eectuat cercetarea (pornind de la
DS I3#) ai 'ult, dat% iind aordare holistic% a pro*ra'ului terapeutic care ur'ea$% s% ie
eperi'entat, sa considerat c% acest chestionar per'ite evaluarea evolu/iei acelui actor >
care este i'plicat +n depresie pe parcursul pro*ra'ului terapeutic)
1) Beck, ) T), Steer, H) ), Bro!n, >) J) (199"#,  #anual $or the BDI%II& 'an !ntonio,
TK Csycholo*ical @orporation
) C0FL0M, GLI0, :I0B0, ), F:NSG, ) (445#,  Pschometric Properties o$ the
'panish Beck Depression Inventor%II in a #edical 'ample, Csycholo*ical
ssess'ent, Dec), 3ol) 1< (#, <"9<77 CsychIF2N Dataase
5) oiner, T)0), :alker, Hheeda L), Cettit, ):), Cere$, arisol (44<#, vidence%Based
 !ssessment o$ Depression in !dults, Csycholo*ical ssess'ent, 44<, vol)17, nr)5
) :ard,@ (44"#, *omparison o$ +actor 'tructure #odels +or the Beck Depression
 Inventor  II , Csycholo*ical ssess'ent, 3ol)18(1#, 8188

IF30FTHGL D0 D0CH0SI0 B0@J II

Ancercui/i, dintre cele patru variante de r%spuns, pe aceea care v% caracteri$ea$% cel 'ai ine
+n perioada ulti'elor dou% s%pt%'-ni

1) Triste/e
4) Fu '% si't trist(%#)
1) % si't trist(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului)
) % si't trist(%# tot ti'pul)
5) Sunt at-t de trist(%# sau neericit(%# c% nu 'ai pot suporta)

) Cesi'is'
4) Fu sunt descura6at(%# +n le*%tur% cu viitorul 'eu)
1) % si't 'ai descura6at(%# dec-t oi.nuia' s% iu +n le*%tur% cu viitorul 'eu)
) Fu '% a.tept ca lucrurile s% ie ine pentru 'ine)
5) Si't c% soarta 'ea este %r% speran/% .i nu va i dec-t 'ai r%u)

5) 0.ecul +n trecut
4) Fu '% si't un ratat(%#)
1) ' avut 'ai 'ulte e.ecuri dec-t ar i treuit)
) Ce '%sur% ce privesc +napoi v%d o 'ul/i'e de e.ecuri)
5) Si't c% sunt un e.ec total (un ratat# ca persoan%)

) Cierderea pl%cerii
4) Lucrurile care '% ucur% de oicei +'i ac aceea.i pl%cere .i acu')
1) Lucrurile care '% ucur% de oicei nu +'i 'ai ac aceea.i pl%cere)
) Lucrurile care '% ucur% de oicei +'i oer% oarte pu/in% pl%cere)
5) Lucrurile care '% ucur% de oicei nu +'i 'ai oer% nici un pic de pl%cere)

<) Senti'ente de vinov%/ie

4) Fu '% si't vinovat(%# +n 'od special)
1) % si't vinovat(%# de 'ulte lucruri pe care lea' %cut sau pe care i treuit s% le ac)
) % si't destul de vinovat(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului)
5) % si't vinovat(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului)

") Senti'ente de pedeaps%

4) Fu si't c% sunt pedepsit(%#)
1) Si't c% a. putea i pedepsit(%#)
) % a.tept s% iu pedepsit(%#)
5) Si't c% sunt pedepsit(%#)

7) Sti'% de sine sc%$ut% (SelDislike#

4) ' acelea.i senti'ente a/% de 'ine ca +ntotdeauna)
1) ia' pierdut +ncrederea +n 'ine)
) Sunt de$a'%*it(%# de 'ine)
5) Fu'i place de 'ine)

8) utocritica
4) Fu '% critic sau dau vina pe 'ine 'ai 'ult dec-t de oicei)
1) Sunt 'ai critic a/% de 'ine dec-t oi.nuia' s% iu)
) % critic pentru toate *re.elile 'ele)
5) % +nvinuiesc pe 'ine pentru orice se +nt-'pl% r%u)

9) >-nduri sau dorin/e suicidare

4) Fu a' nici un *-nd s% '% o'or)
1) % *-ndesc s% '% o'or dar nu duc la +ndeplinire *-ndul)
) iar pl%cea s% '% o'or)
5) a. o'or+ dac% a. avea oca$ia)

14) Cl-nsul
4) Fu pl-n* 'ai 'ult dec-t oi.nuia' s% o ac)
1) Cl-n* 'ai 'ult dec-t oi.nuia')
) Cl-n* pentru orice lucru 'inor)
5) Si't c% a. pl-n*e, dar nu pot)

11) *ita/ie
4) Fu sunt 'ai nelini.tit(%# sau a*itat(%# dec-t de oicei)
1) % si't 'ai nelini.tit(%# sau a*itat(%# dec-t de oicei)
) Sunt at-t de nelini.tit(%# sau a*itat(%# c% este *reu s% stau ne'i.cat(%#)
5) Sunt at-t de nelini.tit(%# c% treuie s% '% 'i.c sau s% ac ceva)

1) Cierderea interesului

4) Fu 'ia' pierdut interesul pentru al/i oa'eni sau alte activit%/i)
1) Sunt 'ai pu/in interesat de al/i oa'eni sau alte activit%/i dec-t +nainte)
) ia' pierdut cea 'ai 'are parte de interes pentru al/i oa'eni sau lucruri)
5) 0ste *reu s% iu interesat(%# de ceva)
15) Indeci$ie
4) Iau deci$ii ca' la el de ine ca de oicei)
1) >%sesc c% 'ie 'ai *reu ca de oicei s% iau deci$ii)
) ie 'ult 'ai diicil ca de oicei s% iau deci$ii)
5) ' diicult%/i s% iau orice deci$ie)

1) Lipsa de valoare

4) Fu '% si't %r% valoare)
1) @onsider c% nu sunt valoros(valoroas%# sau util(%# cu' oi.nuia' s% iu)
) % si't 'ai lipsit(%# de valoare +n co'para/ie cu al/i oa'eni)
5) % si't co'plet lipsit(%# de orice valoare)

1<) Cierderea ener*iei

4) ' la el de 'ult% ener*ie ca de oicei)
1) ' 'ai pu/in% ener*ie dec-t oi.nuia')
) Fu a' suicient% ener*ie s% ac oarte 'ulte lucruri)
5) Fu a' suicient% ener*ie ca s% 'ai ac ceva)

1") Schi'%ri +n pro*ra'ul de so'n

4) Fu a' avut schi'%ri +n pro*ra'ul de so'n)
1) Dor' ceva 'ai 'ult O 'ai pu/in dec-t de oicei)
) Dor' 'ult 'ai 'ult O pu/in dec-t de oicei)
5) Dor' cea 'ai 'are parte a $ilei) O % tre$esc cu 5 ore 'ai devre'e .i nu 'ai pot
ador'i)

17) Iritailitate
4) Fu sunt 'ai iritail(%# dec-t de oicei)
1) Sunt 'ai iritail(%# dec-t de oicei)
) Sunt 'ult 'ai iritail(%# dec-t de oicei)
5) Sunt iritail(%# tot ti'pul)

18) Schi'%ri ale apetitului

4) Fu a' avut schi'%ri ale apetitului)
1) petitul 'eu este ceva 'ai 'are O sc%$ut dec-t de oicei)
) petitul 'eu este 'ult 'ai 'are O sc%$ut dec-t de oicei)
5) or de oa'e tot ti'pul sau nu a' pot% deloc de '-ncare)

19) Diicult%/i de concentrare

4) % concentre$ la el de ine ca de oicei
1) Fu '% pot concentra la el de ine ca de oicei)
) 0 *reu s% '% 'en/in asupra unui lucru pentru oarte 'ult ti'p)
5) @onstat c% nu '% 'ai pot concentra asupra vreunui lucru)

4) Noseal% sau pierderea ener*iei

4) % si't 'ai oosit(%# sau lipsit(%# ener*ie dec-t de oicei)
1) Nosesc 'ai u.or dec-t de oicei)
) Sunt prea oosit(%# s% 'ai ac 'ulte din lucrurile pe care oi.nuia' s% le ac)
5) Sunt prea oosit(%# s% 'ai ac cele 'ai 'ulte din lucrurile pe care oi.nuia' s% le ac)

1) Cierderea interesului pentru se

4) Fu a' oservat schi'%ri recente ale interesului 'eu pentru se)
1) Sunt 'ai pu/in interesat de se dec-t de oicei)
) Sunt 'ult 'ai pu/in interesat de se acu')
5) ia' pierdut co'plet interesul pentru se)
 INVENTARUL DE ANXIETATE STARE – TRĂSĂTURĂ

STAI

STI este alc%tuit din  scale de autoevaluarepentru '%surarea a dou% concepte distincte
 privind anietatea) Starea de anietate (stare# .i anietatea ca tr%s%tur% (tr%s%tur%#) De.i ini/ial a
ost creat ca un instru'ent de cercetare pentru investi*area aniet%/ii la adul/ii Pnor'ali(%r%
 prole'e psihiatrice#, STI sa dovedit a i util +n '%surarea aniet%/ii la studen/i, precu' .i la
 pacien/i din do'eniul neuropsihiatric, cei din clinicile 'edicale sau din serviciul de chirur*ie)
Scala (tr%s%tur%# const% din 4 de descrieri pe a$a c%rora oa'enii epri'% 'odul +n care se
si't ei +n *eneral) Scala (stare# const% de ase'enea, din 4 de descrieri dar instruc/iunile cer 
suiec/ilor s% indice 'odul +n care ei se si't la un 'o'ent dat)
@ercet%torii pot utili$a (stare# pentru a deter'ina nivelurile actuale ale st%rilor de anietate,
induse prin proceduri eperi'entale stresante sau ca un inice al nivelului de autocontrol(doive level#,
a.a cu' a ost nu'it acest concept de Eull (195# .i Spense (19<8#)
Sa de'onstrat c% scorurile la scala (stare# cresc +n ur'a variatelor tipuri de stres .i descresc
+n ur'a antrena'entului de relaare (relaation trainin*#)
Scala (tr%s%tur%# oer% posiilitatea depist%rii la studen/ii din +nv%/%'-ntul superior sau de
cole*iu a +nclina/iilor anio*ene precu' .i a evalu%rii etinderii cu care studen/ii care apelea$% la
serviciile de consiliere .i orientare se conrunt% cu prole'e de tip nevrotic sau anio*en)
Scala (stare# este un indicator un al nivelului de anietate tran$itorie resi'/it% de clien/i .i
 pacien/i +n consiliere, psihoterapie, terapie co'porta'ental% sau +n do'eniul psihiatric) 0a poate i de
ase'enea, utili$at% pentru '%sura schi'%rile de intensitate ale st%rii anio*ene care apar +n aceste
situa/ii)

@onceptele stare anio*en% .i anietatea ca tr%s%tur% (State Trait niety#

Starea anio*en% stare repre$int% o stare e'o/ional% tran$itorie sau condi/ii ale or*anis'ului
u'an, caracteri$at% prin senti'ente suiective, con.tient percepute de tensiune .i tea'% .i activitate
sporit% a SF3)
stare poate varia +n intensitate .i luctua +n ti'p) nietatea ca tr%s%tur% se reer% la
dieren/ele individuale relativ staile +n +nclina/ia spre anietate, ce dieren/ia$% oa'enii +n ceea ce
 prive.te tendin/a de a r%spunde la situa/iile percepute ca a'enin/%toare cu cre.teri ale intensit%/ii st%rii
de anietate) @a .i concept psiholo*ic Qtr%s%tura anietate are caracteristicile unei clase de constructe
 pe care tkinson le nu'e.te P'otive .i la care @a'pell se reer% ca .i Pdispo$i/ii co'porta'entale)
An *eneral, aceia care o/in scoruri 'ari la tr%s%tur% vor 'aniesta cre.teri ale stare 'ai
recvent dec-t indivi$ii care o/in scoruri 'ici la tr%s%tur%, deoarece ei tind s% reac/ione$e la un
'are nu'%r de situa/ii, consider-ndule periculoase sau a'enin/%toare)
Cersoanele care o/in scoruri 'ari la tr%s%tur% r%spund de ase'enea cu stare crescut% .i +n
situa/iile care i'plic% rela/ii interpersonale ce a'enin/% sti'a de sine) Sa ar%tat, de ee'plu, c% acele
condi/ii +n care este tr%it insuccesul, sau +n care este evaluat nivelul individual (e) aplicarea unui test
de inteli*en/%# sunt a'enin/%toare +n special pentru persoanele care o/in scoruri 'ari la tr%s%tur%)
Dar dac%, +ntradev%r, oa'enii care dier% +n scorurile la tr%s%tur% vor pre$enta dieren/e +n
stare depinde de 'odul +n care o situa/ie speciic% este perceput% de un individ ca periculoas% sau
a'enin/%toare, iar +n acest lucru este puternic inluen/at de eperien/a trecut% a individului)
 DIFISTHH0

STI a ost de a.a natur% construit +nc-t s% poat% i autoad'inistrat, iind aplicail at-t
individual c-t .i +n *rup) plicarea inventarului nu necesit% li'it% de ti'p)
Studen/ii de cole*iu +n *eneral au nevoie de "8 'inute pentru a co'pleta ie stare ie 
tr%s%tur% .i 'ai pu/in de 1< 'inute pentru a le co'pleta pe a'ele)
3aliditatea STI se a$ea$% pe presupunerea c% suiectul a +n/eles instruc/iunile pentru 
stare care +i cer s% relate$e cu' se si'te +n acel 'o'ent .i cele pentru tr%s%tur% care +l solicit% s%
indice cu' se si'te +n *eneral)
Suiectul va i aten/ionat asupra aptului c% instruc/iunile sunt dierite pentru cele dou% p%r/i
ale inventarului .i I se va spune c% a'ele seturi de instruc/iuni treuie citite atent) 0ste ine ca
suiectul s% citeasc% instruc/iunile +n *-nd, iar apoi ea'inatorul s% le citeasc% cu voce tare .i s% oere
suiectului posiilitatea s% pun% +ntre%ri) Dac% suiectul pune +ntre%ri + n cursul test%rii, ea'inatorul
va r%spunde +n 'od eva$iv) H%spunsuri de *enul PIndica/i cu' v% si'/i/i +n *eneral sau PIndica/i cu'
v% si'/i/i acu' sunt de oicei suiciente)
 An standardi$area STI, scala stare or'a K1  se aplic% ite'ii, ur'at% apoi de scala 
tr%s%tur%, or'a K, aceast% ordine iind reco'andat% c-nd a'ele scale sunt aplicate +'preun%)
Antruc-t scala stare este sensiil% la condo/iile +n care testul est ad'inistrat, scorurile la
aceat% scal% pot i inluen/ate de at'osera e'o/ional% care poate i creat% dac% scala tr%s%tur% este
aplicat% pri'a) An contrast, sa deter'inat c% scala tr%s%tur% este relativ neinluen/at% de condi/iile +n
care este aplicat% (ohnson, 19"8; ohnson, Spieler*er, 19"8#)
Instruc/iunile pentru STI scala tr%s%stur% vor i +ntotdeauna cele tip%rite pe or'ular)
Centru STI stare, instruc/iunile pot i 'odiicate pentru a evalua nivelul intenst%/ii st%rii de
anietate pentru o situa/ie sau un interval de ti'p ce interesea$% eperi'entatorul sau clinicianul)
@-nd sarcina este de durat%, estre util% instruirea suiectului s% r%spund% cu' se si'te la +nceputul
sarcinii .i apoi cu' se si'te +n ti'pul lucrului la por/iunea inal% a sarcinii) Centru a '%sura
schi'%rile +n intensitatea st%rii de anietate +n ti'p, este reco'andat ca scala stare s% ie aplicat%
de iecare dat% c-nd este necesar% o '%sur% a st%rii de anietate
An ca$urile +n care de ee'plu, '%sur%tori repetate ale st%rii de anietate sunt dorite + ti'pul
reali$%rii unei sarcini eperi'entale, scale oarte scurte const-nd +n < ite'i ai scalei stare pot i
utili$ate pentru a o/ine '%suri valide ale st%rii de anietate(N Feil, Spieler*er .i Eansen, 19"9 #) An
 plus, co'pletarea acestor scale scurte pare s% nu interere$e cu peror'an/a la sarcina eperi'ental%)

@NTH0

Scorurile posiile pentru or'a K a STI varia$% de la un scor 'ini' de 4 de puncte la un

scor 'ai' de 84, +n a'ele suscale stare .i tr%s%tur%)
Suiec/ii r%spund la iecare ite' a STI, evalu-nd ei +n.i.ipe o scal% cu  puncte) @ele patru
cate*orii pentru scala stare sunt 1# deloc, # pu/in, 5# destul, # oarte 'ult) @ate*oriile pentru scala
tr%s%tur% sunt 1# aproape niciodat% # c-teodat% 5# adeseori # aproape totdeauna)
Gnii dintre ite'ii STI de ee'plu, Psunt +ncordat(%#, sunt or*ani$a/i de a.a natur% +nc-t o
cot% de  indic% un nivel +nalt de anietate +n ti'p ce al/i ite'i de ee'plu, Psunt inedispus(%# sunt
or*ani$a/i astel +nc-t o cot% 'are indic% anietate sc%$ut%)
Conderile scorurilor pentru ite'ii ale c%ror cote ridicate indic% o anietate crescut% sunt
acelea.i ac .i nu'%rul +ncercuit) Centru ite'ii ale c%ror scoruri ridicate indic% o anietate redus%,
 ponderile scorurilor sunt inverse) Scorurile ponderate ale r%spunsurilor 'arcate 1,, 5,  pentru ite'ii
inver.i sunt ,5,,1)
Centru a reduce inluen/a poten/ial% a unui set pentru r%spunsurile la STI, este de dorit ca +n
cadrul scalelor stare .i tr%s%tur% s% se reali$e$e alansarea cu un nu'%r e*al de ite'i pentru care
scorurile +nalte indic% niveluri crescute, respectiv sc%$ute de anietate)
Scala stare este alansat% cu 14 ite'i cota/i direct .i cu 14 cota/i invers)
Totu.i, nu a ost posiil s% se de$volte o scal% alansat% tr%s%tur% pornind de la ite'ii
ori*inali a'esteca/i)
Scala tr%s%tur% are 7 ite'i inversa/i .i 15 ite'i cota/i direct)
Ite'ii cota/i invesr +n suscalele STI sunt scala stare 1, , <, 8, 14, 11, 1<, 1", 19, 4)
Scala tr%s%tur% 1, ", 7, 14, 15, 1", 19)
=aloanele sunt utile pentru a cota scalele tr%s%tur% .i stare de '-na)
CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE: S.T.A.I. – forma X1

Instruc/iuni ai 6os sunt date dierite descrieri ale unor st%ri sulete.ti) @iti/i iecare
descriere +n parte .i +ncercui/i acea cir% din dreapta descrierii care corespunde cu 'odul +n
care v% si'/i/i acu' +n acest 'o'ent) Fu eist% r%spunsuri une sau rele) Fu pierde/i prea
'ult ti'p cu vreo deoseire .i da/i acel r%spuns care pare s% +n%/i.e$e cel 'ai ine elul cu'
v% si'/i/i +n pre$ent)
Deloc Cu/in Destul 2oarte
'ult

1) % si't cal'(%#) 1  5 
) % si't lini.tit(%# 1  5 
5) Sunt +ncordat(%#) 1  5 
) A'i pare r%u de ceva) 1  5

<) % si't +n apele 'ele) 1  5

") Sunt trist) 1  5

7) % +n*ri6orea$% ni.te nepl%ceri posiile) 1  5

8) % si't odihnit(%#) 1  5

9) % si't nelini.tit(%#) 1  5

14) % si't ine) 1  5

11) ' +ncredere +n puterile 'ele) 1  5

1) % si't nervos(nervoas%#) 1  5

15) Sunt speriat(%#) 1  5

1) % si't irirtat(%#) 1  5

1<) % si't relaat(%#) 1  5

1") % si't 'ul/u'it(%#) 1  5

17) Sunt +n*ri6orat(%#) 1  5

18) % si't a*itat .i Pscos din ire) 1  5

19) % si't vesel(%#) 1  5

4) % si't ine dispus(%#) 1  5

 CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE S.T.A.I – forma X2

Instruc/iuni
ai 6os sunt date 'ai 'ulte descrieri ale unor st%ri sulete.ti) @iti/i iecare descriere +n parte .i
+ncercui/i acea cir% din dreapta descrierii care corespunde cu elul +n care v% si'/i/i +n
*eneral) Fu eist% r%spunsuri une sau rele) Fu pierde/i prea 'ul ti'p cu vreo deoseire .i
da/i acel r%spuns care pare s% descrie elul +n care v% si'/i/i +n *eneral)

1) Sunt ine dispus(%#)

) Nosesc repede)
5) A'i vine s% pl-n*)
) . dori s% ii ericit(%# cu' par al/ii s% ie)
<) De 'ulte ori +'i scap% unele lucruri pentru c%
") nu '% pot decide destul de repede)
7) % si't odihnit(%#)
8) Sunt cal'(%#, Pcu s-n*e rece .i concentrat(%#)
9) Si't c% 'i e adun% *reut%/ile .i nu le 'ai pot
14) ace a/%)
11) 9) % r%'-nt% prea 'ult anu'ite lucruri care
1) +n realitate nu au i'portan/%)
15) Sunt ericit(%#)
1) Sunt +nclinat(%# s% iau lucrurile prea +n serios)
1<) A'i lipse.te +ncrederea +n puterile 'ele)
1") % si't +n si*uran/%)
17) Ancerc s% evit un 'o'ent critic sau o diicultate)
18) % si't a%tut(%#)
19) % si't 'ul/u'it(%#)
4) A'i trece prin 'inte c-te un *-nd lipsit de
1) i'portan/% .i '% s-c-ie)
) .a de 'ult pun de$a'%*irile la sulet +nc-t
5) nu 'ai pot sc%pa de ele)
) Sunt un o' echilirat)
<) @-nd '% *-ndesc la neca$urile 'ele pre$ente
") devin nervos(nervoas%# .i prost dipus(%#)
 0ste un chestionar de autoevaluare, iind dese'nat pentru autoad'instrare) ten/ia
ea'inatorului treuie +ndreptat% asupra aptului c% instruc/iunile sunt dierite pentru cele
dou% p%r/i ale inventarului) nietatea stare este conceptuali$at% ca o stare e'o/ional%
tran$itorie sau o condi/ie a or*anis'ului u'an care este caracteri$at% prin tr%iri con.tient
 percepute, suiective ale tensiunii precu' .i o activitate crescut% a siste'ului nervos
autono') ceste st%ri pot varia +n intensitate .i luctua +n ti'p) nietatea tr%s%tur% se reer%
la dieren/e relativ staile +n tendin/a de a r%spunde la situa/ii percepute ca a'enin/%toare cu
cre.teri ale aniet%/ii stare)

@NTH0

Se cotea$% invers ite'ii1 ,, <, 8, 14, 11, 1<, 1", 19, 4 ai suscalei stare .i ite'ii 1,
", 7, 14, 15, 1", 19 ai suscalei tr%s%tur%)
Talon orientativ pentru

STI tr%s%tur% 2e'ei B%ra/i

edia ,11 4,1"
aterea
Standard 7,4 8,55

STI stare edia 1,59 4,58

  aterea
Standard 8,54 7,1