Sunteți pe pagina 1din 3

Simona Ratea

Jurnalism, anul I

SUBIECTUL I
Amenzi pentru angajatorii care nu oferă contracte de muncă

Inspectoratul Teritorial de Muncă Argeș(ITM Argeș) a desfășurat în perioada 18 -


23.05.2020 „CAMPANIA NAŢIONALĂ pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată
la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniile construcţii şi întreţinerea şi repararea
autovehiculelor”
Inspecția Muncii, a emis un comunicat de presă prin care ne dezvăluie
rezultatele campaniei desfășurate. Pentru a diminua numărul persoanelor care desfășoară
muncă nedeclarată, ITM Argeş a efectuat un număr de 112 controale. Astfel, la 6 angajatori
au fost identificate ca prestând muncă nedeclarată un număr de 12 de persoane, din care 4
persoane fără contract individual de muncă și 8 persoane depistate la muncă în perioada în
care aveau contractul individual de muncă suspendat.
Valoarea amenzilor aplicate ajung la 240.000 lei.
Alte deficienţe constatate și sancțiuni aplicate în urma controalelor , au fost pentru
neevidențiere timp de muncă și netransmitere încetare suspendare în Revisal. Pentru acestea
au fost aplicate 9 amenzi , valoarea totală a acestora fiind de 27.500 lei.
Iar în domeniul sănătății și securității în muncă, au fost aplicate un numar de 4
amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 16.000 lei pentru lipsa instruirii SSM, lipsă control
medical periodic și lipsa echipamentului individual de protecţie.

SUBIECTUL II
TITLUL: Medicul care a îngrijit aproape 11 000 de copii
ȘAPOUL: Doctorul Pop practică puericultura de 15 ani deși acesta și-a ales meseria
citind o broșură. „Cred că a fost mâna destinului”.
Acesta a decis să ne împărtășească puțin din experiența lui prin a răspunde la câteva
întrebări despre meseria pe care o practică și nu numai.

Da, sunt încălcate reguli ce țin de calitățile stilului jurnalistic. În primul rând prea
multe puncte de suspensie care ne duc cu gândul la faptul că intervievatul ori mai
avea ceva de spus, ori nu era sigur, ori răspunsurile au fost mai lungi și jurnalistul
le-a înlocuit cu „…” .
Simona Ratea
Jurnalism, anul I

„- Domnule Popa, de cât timp practicați puericultura?( Ar fi trebuit să se


menționeze tot numele persoanei căreia i se ia interviul)
- De 15 ani, de când am terminat facultatea.
- Cum ați ales acest domeniu de activitate?
- Cred că a fost mâna destinului... Nu știam ce meserie să-mi aleg. Am citit o
broșură a universității în care ulterior urma să studiez. Am văzut o descrierea a
domeniului și m-am convins.
- Ați urmat cursurile ULBS, nu?(cititorul este indus în eroare deoarece nu știe
ce înseamnă ULBS)
- Da, studenția a fost o perioadă frumoasă. Uneori îi duc lipsa și acum.
- Ce sfaturi aveți pentru părinți?( Această întrebare sparge curgerea lină a
interviului deoarece ar fi trebuit adresată spre final ca o concluzie)
- Să le acorde atenție copiilor, să comunice cu ei. Să aibă grijă la alimentație, să
nu le fie teamă de medic și să apeleze la specialiști ori de câte ori este cazul.
- Am aflat că ați îngrijit 10 834 de copii, dintre care 9834 sub 5 ani, 832 cu
vârste cuprinse între 5 și 7 ani și restul - de 163 – peste 7 ani. Cu care dintre acești
adolescenți ați lucrat mai ușor?( Date fiind toate numerele , interlocutorul este puțin
confuz în legătură cu întrebarea, pe lângă faptul că la final întrebarea conține
cuvântul „ adolescenți” care nu descrie toate categoriile menționate anterior. Din
perspectiva mea, ar fi fost suficient să formulăm întrebarea astfel:„ Ați lucrat mai
ușor cu copii sau cu adolescenții?”)
- Nu putem vorbi despre o misiune mai grea sau mai ușoară, fiecare pacient a
primit din partea mea atenția cuvenită.”

SUBIECTUL III
Consider că este foarte util ghidul de stil în funcționarea unei redacții. În acest ghid de stil
sunt reunite toate standardele de scriitură ale redacției, transmise sub forma unor reguli. Deci,
acest lucru îl face să fie foarte important atât pentru redacție, cât și pentru noii jurnaliști care
se alătură acesteia.
În primul rând, publicațiile ce lucrează cu ghidurile de stil vin în ajutorul
publicului, prin faptul că aplicând aceste reguli sunt mai ușor de citit și își formează o
identitate proprie la nivel de scriitură. Ghidul de stil include reguli gramaticale, norme de stil
jurnalistic ( cele care țin de captarea și menținerea atenției cititorului, de concizia în
Simona Ratea
Jurnalism, anul I

exprimare, etc.), reguli particulare ale redacției (de exemplu, la nivelul unei redacții se poate
decide ca în articole să nu se scrie <municipiul Pitești>, ci <Pitești>). Totodată, în ghidurile
de stil se pot găsi norme de ordin deontologic și de legislație.
În al doilea rând, acest ghid de stil al redacției are numeroase avantaje. Un ghid de stil
crește nivelul profesional în redacții prin promovarea unității și coerenței, furnizează
reporterului răspunsuri pe loc, permite membrilor redacției să conștientizeze faptul că fac
parte dintr-o instituție unitară și evidențiază scopul comun(îmbunătățirea ziarului). Acesta
mai poate fi un sprijin vital pentru reporteri și editori, atunci când sunt nesiguri asupra unor
chestiuni legate de limbă, stil sau etică.
Putem spune astfel că ghidul de stil este foarte important pentru o redacție, dar acesta
trebuie realizat colectiv în așa fel încât să nu omoare creativitatea jurnalistului ci doar să-l
îndrume pentru a scrie cât mai corect.

S-ar putea să vă placă și