PROIECT

la disciplina
MANAGEMENTUL SERVICIILOR
— MANAGEMENT, Anul III —

Autori:

TUDORACHE MIC-Ariana
Alexandra, Grupa 04

VANC Viviana, Grupa 04

Timișoara
Octombrie, 2022
2 Dependența de muncă. Workaholism

DEPENDENȚA DE MUNCĂ.
WORKAHOLISM

Autori:
TUDORACHE MIC Ariana-
Alexandra, Grupa 05
VANC Viviana, Grupa 05

Timișoara
Octombrie, 2022

CUPRINS
Dependența de muncă. Workaholism 3

1. Introducere.............................................................................................................................4
2. Istoric......................................................................................................................................5
3. Principalele cauze ale dependenței de muncă………………………………………………6
4 Dependența de muncă. Workaholism

1. INTRODUCERE

Ce este workaholism-ul?

Workaholism-ul sau dependența de muncă este o problemă apărută la nivelul sănătății

mentale, manifestându-se ca oricare altă dependență, anume prin incapabilitatea opririi acestui
comportament.

Psihologii sunt de părere că dependența de muncă este o manifestare a problemelor

emoționale și psihologice.

Din punctul nostru de vedere, dependența este o obsesie recurentă a unei persoane, in ciuda
faptului că aceasta duce la urmări negative și la incapabilitatea de a se opri din acea activitate.

Probabil ca majoritatea dintre noi ne întrebăm de ce apare dependența de muncă și cum o

putem opri. Dependența de muncă apare în cele mai multe cazuri din cauza obsesiei de a fi
perfect, de a demonstra că suntem cei mai buni sau din cauza faptului ca ne putem dori sa
obținem o posibilă promovare la serviciu. Nu este nimic rău în faptul că ne dorim să excelăm,
dar trebuie să existe mereu o barieră între viața profesională și cea personală. Workaholism-ul
este calea greșită de a te simți împlinit.

Fig, 1 Dependența de muncă

Dependența de muncă. Workaholism 5

2. PRINCIPALELE CAUZE ALE DEPENDENȚEI DE MUNCĂ

Până în momentul actual, nimeni nu a putut identifica care sunt cu adevarat cauzele
dependenței de muncă, dar cel mai probabil, dupa spusele specialiștilor, sunt o serie de factori
care duc spre această dependență.

o Lipsa încrederii în sine. Aceasta poate duce spre dorința de a fi cât mai bine văzut de
societate și de a ți se recunoaște valorile. Tindem să credem că aceasta ar fi cel mai
plauzibil factor care poate duce la această dependență.

o Munca pentru a evita durerea emoțională. Marea majoritate a societății se afundă

în muncă pentru a neglija restul problemelor de natură emoțională, acest factor fiind
des întâlnit în rândul persoanelor tinere.

o Tulburări de personalitate. Principalele tulburări de personalitate care duc la lucru în

exces sunt narcisismul și nevrotismul

o Trăsăturile de personalitate. Principalele trăsături de personalitate care duc la

workaholism sunt conștiinciozitatea sau perfecționalismul.

o Educația. Principalii indivizi care au luat parte la educația unei persoane, pot insufla
faptul că dependența de muncă nu este una dăunătoare.

3. SEMNE ȘI SIMPTOME

Principalele semne și simptome sunt:

o Perfecționism
o Nevoia de a controla
o Auto-neglijare
o Stres
o Iritabilitate
o Dificultăți de relaționare

4. DEPENDENȚA DE MUNCĂ SE TRATEAZĂ?

După spusele specialiștilor, da, dependența de muncă se poate trata și încetul cu încetul ne
putem detașa de ea urmând următorii pași:

o 8 ore de somn
Pentru o odihnă optimă și o sănătate mentală ideală este obligatoriu să ne fixăm scopul de a
dormi minim 8 ore pe noapte.
6 Dependența de muncă. Workaholism

o Petrecerea weekwnd-ului cu prietenii și familia

Pentru a ne detașa de stresul acumulat pe perioada zilelor lucrătoare un bun remediu este
petrrecerea timpului cu persoanele dragi.

o Mesele regulate
Persoanele dependente de muncă au adesea obiceiul de a sări peste mese, lucru nu tocmai bun
pentru sănătate. Se recomandă găsirea unui echilibru între programul petrecut la lucru și
servirea obligatorie a meselor regulate.

o Sport
Sportul este echilibrul dintre minte și viață sănătoasă, așadar specialiștii ne recomanda sportul
sau plimbările în natură pentru o bună oxigenare a creierului.

o Delimitarea muncii
Cu toate că ne dorim rezultate remarcabile la locul de muncă, câteodata este bine și să spunem
NU. Orele suplimentare zilnice dăunează organismului și totodată diminuează randamentul la
locul de muncă.

o Muncește ca să traiești, nu trăi ca să muncești!

Munca este o activitate pe care o prestăm în dorința de a duce o viață mai frumoasă și de a ne
satisface nevoile noastre și ale familiei. Să ne amintim că nu trăim ca să muncim.

5. WORKAHOLISM-UL ȘI IMPLICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ:

În știință și în practică, adesea, implicarea la locul de muncă și dependența sunt confundate. O

diferență cheie între cele două ar fi motivațiile care stau la baza acestor comportamente. Cei
care doresc sa se implice la locul de muncă lucrează cu plăcere, fiind destinși și relaxați, între
timp ce woraholicii o fac din cauza faptului că se simt constrânși.

Cercetătorii sunt de părere că workaholism-ul poate duce la urmări pozitive pe termen scurt,
dar pe termen lung urmările sunt negative. ( Ng et al., 2007)

Un studiu a constatat că pe o perioadă de 7 luni, workaholism-ul a condus la o serie largă de

îmbolnăviri și la scăderea satisfacției în viață, iar implicarea la locul de muncă a condus la
scăderea stării de sănătate și la creșterea satisfacției și performanței vieții. (Shimazu,
Schaufeli, Kubota & Kawakami, 2012)

6. STUDIUL NORVEGIAN CU PRIVIRE LA WORKAHOLISM

Persoanele obsedate de muncă sunt mai predispuse la boli psihice decât colegii lor de birou.
Studiul norvegian arată că o treime dintre persoanele obsedate de muncă prezintă de deficit de
atenţie sau semne de tulburare, faţă de numai 13% în rândul altor categorii de oameni.
Dependența de muncă. Workaholism 7

Un sfert dintre cei care stau mult la locul de muncă ar fi posibil să sufere de tulburare obsesiv
compulsivă, comparativ cu doar opt procente în rândul "non-workaholicilor".

De asemenea, 33% dintre persoanele obsedate de muncă dau semne de anxietate, faţă de 12
procente în tabăra opusă, iar 9% dintre angajaţii care stau multe ore la serviciu sunt depresivi,
comparativ cu numai două procente în rândul celor care nu se omoară prea mult cu lucrul.

Studiul a fost realizat de Universitatea din Bergen, Norvegia, pe un eşantion de peste 16 mii
de angajaţi, persoane adulte.

Fig. 2

7. DEPENDENTA DE MUNCA IN ROMANIA

Conform studiilor, 36% din angajatii romani lucreaza in concediu, declarand ca aloca
intodeauna timp lucului de munca chiar si in timpul vacantelor. 37% declara ca lucreaza
ocazional din timpul lor liber, iar restul de 27% sustin ca isi delimiteaza foarte bine perioadele
de lucru cu cele de vacante.

Sondajul eJobs a fost realizat în perioada 1 mai - 6 iunie 2017, pe un eşantion de 1.423 de
români activi profesional, dintre care 34% în funcţii de conducere sau antreprenori,
majoritatea cu vârsta între 26 şi 45 de ani (61%).
8 Dependența de muncă. Workaholism