Determinarea costului de producție și a costului

complet la SC TCV

TĂNASE CRISTINA-VERONICA
Specializarea: MARKETING
ANUL :2 I.D.
GRUPA:13LD182

2020
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

Contents
COSTUL ȘI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE FORMEAZĂ COSTUL PRODUCŢIEI...............................................3
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII................................................................................................................5
CALCULUL COSTULUI DE PRODUCŢIE ŞI ANALIZA FORMĂRII LUI...........................................................................7
CONCLUZII...........................................................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE:.....................................................................................................................................................11

2
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

COSTUL ȘI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE FORMEAZĂ

COSTUL PRODUCŢIEI
În vederea urmăririi modului de consum al factorilor de producție de către întreprindere şi pentru
determinarea corectă a costului de producție şi implicit a rezultatelor financiare, contabilitatea trebuie să
înregistreze, în timp real şi integral, cheltuielile de exploatare (de producție).

Înregistrarea corespunzătoare a cheltuielilor de exploatare se fundamentează atât pe baza clasificării

producției şi respectiv, a locurilor (centrelor) de producție (cheltuieli) care au ocazionat cheltuielile în cauză,
dar şi pe diferitele feluri sau categorii de cheltuieli.

Prin urmare,apare necesitatea clasificării cheltuielilor de producție după anumite criterii.

Din punct de vedere al naturii, respectiv al conținutului economic:

1) cheltuieli materiale sau de muncă materializată;

2) cheltuieli salariale sau de muncă vie.

După componența (structura) sau omogenitatea conținutului lor:

1) cheltuieli simple (monoelementare)- care nu se mai pot descompune în alte elemente constitutive
(cheltuieli cu salariile, cu consumul de materii prime etc.);
2) cheltuieli complexe (polielementare) – de administrație şi de conducere, generale ale fiecărei secții.

Din punct de vedere al importanței pe care o au în procesul de producție şi al legăturii lor cu procesul
tehnologic:

1) cheltuieli de bază –determinate nemijlocit de desfăşurarea procesului de producție: consumurile de

materii prime, salariile de bază ale muncitorilor direct productivi etc.;
2) cheltuieli de regie sau de deservire – care nu au legătură directă cu procesul tehnologic: cheltuielile cu
iluminatul, cu încălzitul, salariile personalului tehnic, de conducere, administrativ şi de deservire,
cheltuielile de birou etc..

După modul de repartizare şi includere în costul obiectelor de calculație (produse, comenzi, faze, activități,
funcții etc.)

1) cheltuieli directe – se identifică pe obiectul de calculație încă din momentul efectuării lor şi, ca atare, se
includ direct în costul obiectelor respective: consumul de materii prime, de energie şi combustibil în
scopuri tehnologice, salariile de bază ale muncitorilor direct productivi etc.;
2) cheltuieli indirecte – privesc fie fabricarea mai multor produse, executarea mai multor lucrări, servicii sau
comenzi, respectiv faze, activități ca obiecte de calculație în cadrul unui atelier, secție etc. Nu se pot
identifica deci, pe un anumit obiect de calculație, în momentul efectuării lor: cheltuielile comune ale
secției sau indirecte de producție, cheltuielile generale de administrație etc..

După comportamentul lor față de modificarea volumului fizic al producției:

1) cheltuieli variabile (cheltuieli operaționale) – îşi modifică nivelul odată cu modificarea volumului fizic al
producției: consumul de materii prime, de combustibili şi energie etc.;
2) cheltuieli convențional-constante sau fixe – nu-şi modifică, în general, nivelul lor total, ramânând fix,
indiferent de modificarea volumului fizic al producției.

Din punct de vedere al modului cum participă la crearea de noi valori:

3
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

1) cheltuieli productive sau eficiente – sunt toate cheltuielile legate de desfăşurarea normală a procesului de
producție, din care cauză sunt socotite cheltuieli eficiente;
2) cheltuieli neproductive sau ineficiente- sunt acelea care nu au ca rezultat crearea de noi valori: pierderile
din întreruperi, perderile din rebuturi, depăşirea standardelor de consum la materiale şi manoperă etc..

Din punct de vedere al scopului urmărit:

1) după natura lor: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare. Această
clasificare este unică pe întreaga economie, folosindu-se în cadrul entității economice la organizarea
contabilității financiare (generale) şi serveşte la stabilirea rezultatului exercițiului.
2) în raport cu destinația, cheltuielile, după natura lor, înregistrate în contabilitatea generală, se grupează
astfel:
a. cheltuieli directe;
b. cheltuieli indirecte de producție;
c. cheltuieli de desfacere;
d. cheltuieli generale de administrație.

Din punct de vedere al includerii cheltuielilor în costurile de producție:

1) cheltuieli încorporabile – care se includ, în mod normal, în costul producției fabricate: cheltuielile cu
consumurile de materii prime şi materiale directe, remunerațiile directe etc. Tot în această categorie
putem include şi dobânzile la creditele bancare contractate pentru producția cu ciclu lung de fabricație,
aferente perioadei.
2) cheltuieli neîncorporabile – care, în mod normal, nu trebuie să se includă în costul producției fabricate:
cheltuielile generale de administrație, cheltuielile de desfacere, cheltuielile financiare şi cele
extraordinare.

Din punct de vedere al posibilităților de evaluare a deciziei, cheltuielile de producție, respectiv costurile, se pot
grupa în:

1) cheltuieli controlabile;
2) cheltuieli necontrolabile;
3) cheltuieli indiferente;
4) cheltuieli de oportunitate;
5) cheltuieli relevante;
6) cheltuieli ascunse;
7) cheltuieli diferențiale;
8) cheltuieli marginale.

4
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

Societatea Comercială TCV SA este persoană juridică română cu sediul în Brașov str. Calea București,
nr.97, ce a fost înfiinţată în actuala formă juridică – societate pe acţiuni şi sub actuala denumire la data de
04.03.1997. Societatea este reprezentată de Tănase Cristina-Veronica, unic administrator.
Societatea este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului din Brașov sub nr.J 29/137/1997 şi are
codul fiscal R 10235652. Numărul de telefon este 0268 332233 / 0735 699991

Modul de alegere și atribuire a denumirii societatii.

Firma are ca principala activitate prestarea de servicii de alimentatie publica.

Specialităţile culinare aparţin bucătăriei internaţionale, de mentionat bucătăria italienească.
franţuzească şi asiatică. Cu excepţia bucătariei asiatice, firma dispune la ora actuală de personal specializat
pentru a satisface pe deplin aceste tendinţe de consum.
Oferta retaurantului vine în întâmpinarea dorinţei clienţilor de a avea acces la un meniu variat şi
sănătos şi de a renunţa la clasicele preparate din bucătăria propie sau din fast-food.

Obiectul de activitate al societatii:

Obiectul principal de activitate il constitue „ activități specifice pentru restaurante” conform codului
CAEN 5530.
Obiectivul unităţii este de a satisface pe deplin exigenţele gastronomice ale clienţilor, având în vedere
că preocuparea oamenilor pentru o alimentaţie sanatoasă şi hrănitoare este în creştere în ultimii ani –
conform studiilor de piaţă efectuate de Agenţia de monitorizare a tendinţelor de consum în anul 2001.

Capitalul social

În prezent societatea dispune de un capital social de 62 mil. , reprezentat de un număr de 6.200 de

actiuni în valoare de 100.000 lei/actiune. Finanţarea activităţii sale se face predominant din surse proprii, la
data întocmirii planului de afaceri structura de finanţare a activităţii cuprinzând în proporţie de 80% capitaluri
proprii (capital social, rezerve şi rezultatul exerciţiului) şi 20% datorii curente către furnizori, acţionari şi
instituţii ale statului.

Activitatea de promovare:

Activitatea de marketing din firma

Clientii sunt reprezentati de :

persoane fizice sau juridice din zona de est a municiupului Brașov, ca rezultat al localizarii
restaurantului aproximativ in centrul jumatatii estice a orașului. Calitatea ofertei și prețurile accesibile atarg
totusi un numar important de consumatori și din zona vestica a Brașovului. În prezent , capacitatea de
deservire a restaurantului este utilizata in proportie de 75 %.
serviciile actuale ale firmei se adreseaza urmatorului tip de clienti : adulti peste 28 de ani, persoane
ocupate, cu un nivel al slariului de min. 2000 lei/lunar, cu locuinta sau biroul amplasat in zona de est a
municiupiului Brașov.
Sloganul de promovare:

Sloganul firmei noastre este: „N-ai timp,ți-e foame, tot la noi ajungi! ”

5
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

Concurenta

Concurența acestei firme o reprezintă restaurantele de tip fast-food , care iși maresc numarul pe zi ce
trece. Deși resturantul nostru foloseste numai produse variate și sanatoase, oamenii sunt atrași de acest tip de
restaurant, care nu face altceva decât sa dăuneze organismului.
Serviciile de alimentaţie publică au fost şi vor fi întotdeauna o afacere permisivă şi permeabilă, deci uşor
de imitat şi deschisă competiţiei susţinute. Prin urmare şi riscul de faliment este destul de mare.Fast-food-urile
rămân însă preferatele tineretului şi persoanelor cu venituri modeste, conform cercetării de piaţă ocazionate
de întocmirea prezentului studiu.

6
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

CALCULUL COSTULUI DE PRODUCŢIE ŞI ANALIZA FORMĂRII LUI

Societatea comerciala TCV este organziata pe 2 sectii principale de desfasurare a activității
restaurantului. Din activitatea celor 2 sectii se obtin produsele:
A - specialitatile culinare ale resturantului
B - bauturile preparate in restaurant: cafele , cocktail-urile, bauturi speciale, etc.
La inceputul perioadei luate in calcul exista in stoc o producție in curs de executie in valoare de 200000 lei
la produsul A.
In cursul perioadei de gestiune au loc urmatoarele operatiuni :
1. Colectarea cheltuielilor cu energia și apa in total de 5000 lei la sectia 1.

923 S1 = 901 cu suma de - 5000

2. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime și materiale consumabile repartizate astfel:

* materii prime : 10000 din care : sectia 1 A – 4000; sectia 2 A-3000;
sectia 1 B – 2000; sectia 2 B-1000;
*materiale consumabile : 1000 din care : sectia 1 -600
sectia 2 -400

% = 901 11 000
921 S1 A 4000
B 2000
921 S2 A 3000
B 1000
923 S1 600
S2 400

3. Colectarea cheltuielilor cu salariile celor angajati la resturantul TCV:

* salariile muncitoriilor direct productiv din sectiile de baza : 70000 din care:
sectia 1A – 30000; sectia 2A-10000
sectia 1B – 20000; sectia 2B-10000
* salariile personalului indirect productiv din sectiile principale:4000 din care:
sectia 1- 3000 ; sectia 2- 1000
* salariile personalului administrativ de conducere a societatii : total 5000
* salariile personalului din sectorul desfacere : 2000

%= 901 81000
921S1 A 30000
B 20000
921S2 A 10000
B 10000
923 S1 3000
S2 1000
924 5000
925 2000

4. Cheltuieli cu serviciile executate de terti : 4000 din care :

7
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

sectia 1- 2000; sectia 2 : 2000

% =901 4000
923 S1 2000
S2 2000

5. Colectarea cheltuielilor de promovare a restaurantului( pliante , reclame, radio) :

50 000 din care : sectia 1- 30000; sectia 2- 20000

%= 901 50000
923 S1 30000
S2 20000

6. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate repartizate astfel :

* la sectiile principale de producție: 3000 din care: sectia 1-2000; sectia 2 – 1000;
* la sectorul administrativ :1000

%=901 3000
923 S1 2000
S2 1000
924 1000
7. Cheltuieli cu combustibil la mașina directorului restaurantului TCV, distribuitorilor, etc., inregistrate la
sectia 1 :3000
924 S1 = 901 cu suma de 3000
8. Inregistrarea producției in curs de executie aflata in stoc, la inceputul perioadei pentru produsul A: 200000
921 A= 933A cu suma de 200000
9. Inregistrarea producției finite in cursul lunii la prețul prestabilit astfel:
- la produsul A : 40000; - la produsul B : 20000;

931 = 902 60000

A A 40000
B B 20000

Repartizarea cheltuielilor:

1. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție asupra activitățiii de baza in functie de salariile directe:

D 923 S1 C D 923 S2 C
1) 5000 2) 400
2) 600 3)1000
3)3000 4) 2000
4) 2000 5)20000
5)30000 6)1000
6)2000 RD: 24400 RC:0
RD: 42600 RC: 0 TSD:24400 TSC:0
TSD:42600 TSC:0 24400 24400
42600 42600

8
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

Determinarea coeficientului KS1 : 42600/ 30000+20000= 0,85

-cota A : 0,85 x 30000= 25500
-cota B : 0,85 x 20000 respectiv 426000-25500= 17100

921= 923 S1 42600

A 25500
B 17100

Determinarea coeficientului KS2 : 24400/ 10000+10000 = 1,2

cota A : 1,2 x 10000= 12000
cota B : 24400- 12000= 12400

921 = 923 S2 24400

A 12000
B 12400

2. Repartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra activității de baza in functie de costul de sectie:

D 924 C 921 A 921 B

3)5000 2) 4000 2) 2000
6)1000 3000 1000
7)3000 3)30000 3) 20000
RD:9000 RC:0 10000 10000
TSD:9000 TSC:0 RD: 47000 RC:0 RD: 33000 RC:0
TSD:47000 TSC:0 TSD:33000 TSC:0
9000 9000 47OOO 47000 33000 33000

Determinarea coeficientului K : 9000/ 47000+33000= 0,11

-cota A : 0,11 x 47000=5170 921= 924 9000

-cota B : 9000- 5170 = 3630 A 5170
B 3630

3. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra activității de baza in functie de costul determinat in acest
moment: 925
RD: 2000 RC:0
TSD:2000 TSC:0
921 A 2000 2000 921 B
47000 33000
5170 3630

RD:521 RC:0 RD:36630 RC:O TSD:52170

TSC:0 TSD:36630 TSC:0
52170 52170 36630 36630

Determinarea coeficientului K: 2000/ 52170 + 36630= 0,02 :

9
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

- cota A: 0,02 x 52170= 1043,4

- cota B: 2000 – 1043,4= 956,6 921= 925 2000
A 1043,4
B 956,6

4. Determinarea și decontarea costului efectiv al producției obținute:

921 A 921 B
52170 36630
1043,4 956,6
RD:53213,4 RC:0 RD: 37586,6 RC:0
TSD:53213,4 TSC:0 TSD:37586,6 TSC:0
53213 ,4 53213,4 37586,6 37586,6

902 = 921 90800

A A 53213,4
B B 37586,6

5. Determinarea și inregistrarea diferentelor de preț aferente produselor obținute:

D 902 B C
D 902 A C
53213,4 7) 40000 37586,6 7) 20000
RD:53213,4 RC: 40000 RD:37586,6 RC:20000
TSD 53213,4 TSC: 40000 TSD:37586,6 TSC:20000
SFD:13213,4 SFD: 7586,6

903 = 902 20800

A A 13213,4
B B 7586,6

Interpretarea rezultatelor:
Ne-am propus o suma de 200000 , am obtinut 186786, cu o diferenta de preț de 13213,4.

Inchiderea conturilor ramase deschise :conturile au fost inchise la capitolul repartizare

901% 80800 933=901 (200000) – este inchis

931 60000
903 20800

10
 Contabilitate de gestiune
Tănase Cristina-Veronica

CONCLUZII
Scopul contabilităţii manageriale este de a face din informaţiile şi tehnicile sale un instrument de
orientare, un consilier pentru stabilirea condiţiilor în care o entitate economico-socială îşi desfăşoară
activitatea în interior, precum şi în contextul macroeconomic. Altfel spus, informaţiile contabilităţii
manageriale constituie sursa cea mai importantă, „baza de date” a conducerii în procesul decizional.
Planificarea: în acest proces contabilitatea managerială ajută la fixarea obiectivelor viitoare (planificare
strategică) furnizând informaţii necesare pentru luarea deciziilor referitoare la sistemele de fabricaţie
adoptate, politica de preţuri a firmei, politica comercială, cât şi în estimarea capitalului investit. În procesul de
bugetare, rolul contabilităţii manageriale este deosebit de important oferind date cu privire la evoluţia trecută
a producţiei, vânzărilor etc. În plus, ea stabileşte procedurile de bugetare, le coordonează şi ajută la articularea
funcţională, generală a sistemului de bugete. În fine, ea cumulează diferite bugete într-un buget general (adică
bugetul principal) pentru afaceri şi prezintă acest plan spre a fi aprobat de managerul de la cel mai înalt nivel
ierarhic.
Organizarea: interacţiunea contabilităţii manageriale şi a procesului organizatoric se poate prezenta
astfel: identificarea elementelor unei structuri organizatorice şi o mai bună înţelegere a metodelor de
stabilire a autorităţii şi distribuirii responsabilităţii este esenţială pentru determinarea necesarului de
informaţii dintr-o entitate economică. În schimb, informaţiile necesare definesc structura datelor colectate şi a
activităţilor de prelucrare din sistemul informaţional al contabilităţii manageriale. De aceea, determinarea
structurii datelor colectate, prelucrate şi activităţile de raportare din sistemul informaţional al contabilităţii
manageriale să fie aproape paralele cu structura organizatorică a entităţii economico-sociale pe care o
deservesc. Rezultă că, în timp ce structura organizatorică defineşte liniile de delegare a autorităţii şi
responsabilităţile dintr-o entitate economică, asigurând cadrul general de planificare, dirijare şi controlare a
activităţilor pentru atingerea unor obiective, contabilitatea managerială reprezintă proiectarea şi
implementarea unui sistem informaţional contabil pentru o definire şi consolidare a acestor relaţii;
Controlul: contabilitatea managerială ajută procesul de verificare a modului şi a măsurii în care obiectivele
propuse au fost sau nu îndeplinite realizând raportările care trebuie să arate cum sunt realizările actuale faţă
de scopurile propuse.Controlul, ca funcţie de bază a conducerii dintr-o organizaţie economică, implică
urmărirea modului de implementare a politicilor, evaluarea performanţelor realizate la nivelurile din
subordine, corectarea eventualelor dereglări, în timp ce contabilitatea managerială, ca instrument al
controlului de gestiune, furnizează informaţiile pe care se poate baza studiile şi raţionamentele ce permit
analiza abaterilor de la bugete şi luarea deciziilor corective. Astfel spus, contabilitatea managerială „asistă”
funcţia de control a managementului identificând activităţile cu „probleme” ale firmei.

BIBLIOGRAFIE:
Anton C. E., Contabilitate de gestiune, curs, Braşov, 2019;

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/387093/mod_resource/content/1/CURS%202.pdf

https://contabilul.manager.ro/a/5434/studiu-de-caz-determinare-cost-de-productie.html

https://www.wikipedia.org/

11