106 Instalatii navale de punte

I~
Se adopts apoi 0 garna de N turatii 11; (i=I,N) pentru care se pot calcula N
1'1' perechi de valori K,J. Cu acestea se determinii N puncte functionale pe diagrams,
'p
caraeterizate fiecare printr-un anume raport de pas H ~i un anume randament 11p" Dintre
~~ aceste puncte se alege elicea corespunzatoare randamentului maxim. Mai departe, eu
~( randamentul maxim se determine un raport de pas optim (H) eu care se determina 0
~ turatie optima. Cu aeeste date se poate determina apoi coefieientul momentului
1*:L _Q
INSTALATIA DE
.
KQ= (98)
~I'~
WI~
~
'~1'I
pn2DS
eu care se caleuleaziimomentul la arborele elieei:
I INCARCARE

4
d~
M =kQPI12D5 .,
,~iputerea motorului de antrenare a elieei: Considentii generale
I
Calculul nstalatiilor de
- MOJ [kW) . (99)
P> 100077 incarcare
unde Mecanismele instaletiei de
tmopl , incarcare
m=30
iar 77 este randamentuJ transmisiei,
KT'
HID=ct
4.1 CONSIDERATII GENERALE
..
o nava cornerciala se considera ell atat mai rentabila, ellcat transports 0 cantitale
mai mare de marfuri intr-o anumita unitate de timp (un an, de exemplu). Cantitatea de
marfa depinde de numarul de voiaje (turnusuri) ale navei. Dunta unui voiaj se compune
din timpul de mars ~i din timpul de stationare. 0 buna parte din timpul de stationare a
na vei 11reprezinta timpul rezervat operatiunilor de ineii['care·descarcarea [l"liirfi~, ca~e
poate atinge valori de panii lei1/3 ...2/3 din lnrreaga perioada de exploatare a acestelB ..Dl~
Fig. 3.55 DiagramaK,J a Fig. 3,56 Schema de amplasarea trnductoarelorpentru cele aratate pana aici se poate coneluziona ea rentabilitatea unei nave (eficlenta
propulsorului detenninarea experimentala a forlelor,liIOIl1CDlIlllli~i turatiei econornica buna, deci ealltitii\i de miirfuri transportate msi marl. eu cheituieli d~
exp loatare mai mici) este eu atat mai mare eu dit perioadele de stationare In pOrturt
In cazu! 'in care calculul propulsorului se face pe baza ~ in bazine pentru operatiunile de inciireare-desciircare sun! rnai miei .
hidrodinarnice pe modele de carena, parametrii F. M, T, 11 se determioi direct cu ajutorul . 1nciircarea-desciircarea navelor se poate face eu ajutorui unuia din unnatoarele

+.
traductoarelor montate pe modele, fig. 3.56, Mai departe, pe baza coeficientului mijloace:
impingerii kF = si a avansului relativ J = 2 se urmeaza acelasi mers de - instalatiile de ridieat ~i transportal de la bord;
pn D nD - instalatiile de ridicat~itransportat ale portului.
La alegerea tipului instalatiei de Illciircare-descarcare, trebuie sa se tinii coni de
caleul de mai sus, deterrninandu-se parametrii cinematici ~i de fortii ai motorului de
dotarea porturilor, la navele care fac curse intre porturi bine utilateaceasta fficiindu-se la
antrenare.
nivelul satisfacerii unui minimde necesitati

I. A .l
 ~.
~'----

iff·
.<
108 :~
Instalatii navale de punte .,~ Capitolul 4 - Instalatia de incarcare 109

Renuntarea completa la instalatia de incarcare-descarcare I1U este posibila din

urmatoarele motive: pentru a ridica marfa ~i a 0 depune la cheu. Tachelajul este constituit din role, carlige,
lanturi de tachelaj, parame, etc. in figura 4.1 s-au facut notatiile: -1- biga; 2- coloana; 3-
- nava poate naviga si in porturi care nu au dezvoltate asernenea instalatii;
.articulatie de balansina; 4- cheie de tachelaj; 5- rola de balansina; 6- cablu de balansina;
- in cazul cand porturile sunt aglomerate sau cand acvatoriile sunt blocate sau
.i. 7~ eheie de tachelaj; 8- briilara de palan; 9- cheie de tachelaj; 10- rola de. sarcina;' 11-
izolate, nava trebuie sa poata descarca sau incarca in rada cu mijloacele proprii !;
'~l contragreutate; 12- za varte]; 13- carlig de sarcina; 14- gai; 15- cheie de tachelaj; 16-
bordului.
Jf palan de gai; 17- cheia de punte a balansinei; 18- pivotul bigii; 19- articulatie cu ax
CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE INCARCARE-DEScARCARE } orizontal; 20- pararna de sarcina; 21- rola de deviere; 22- parama de sarcina; 23- parama a
vinciului de balansina; 24- palan de balansina; 25- palan de sarcina; 26- tambur de
Diferentierea dotarilor navelor cu un tip sau altul de instalatie se face in functie balansina; 27- vinciul eleetromeeanic al instalatiei.
de urrnatoarele cri terii: (b) 24
- greutatea instalatiei;
- pozitia centrului de greutate;
- timpii de lucru si productivitatea instalatiei;
- pretul instalatiei,
In general, sc deosebesc urmatoarele tipuri de instalatii:
a) instalatii cu bigi, care pot fi: 25

a.l) simple; z-
a.2) rnecanizate;
a.3) speciale.
Din punct de vedere al rnarimii sarcinii, bigile pot fi:
II
usoare, eu sareini de lueru sub 100 KN; 12
13
grele, eu sarcini de lucru peste 100 KN.
b) instalatii cu macarale; 6
c) instalatii de incarcare-descarcare speciale.
Indiferent de tipul lor, instalatiile de incarcare-descarcare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii: ~,
sa asigure productivitati si suprafete mari de deservire; .i.
sa permits functionarea in conditiile in care nava nu este pe asieta dreapta si, r ~ '\

In plus, sa nu fie influentate de conditiile de mediu; ,

.r .
.
:
17
sa aiba gabarite ~i greutati mici, iar pozitia centrului de greutate sa fie cat mai
coborata; (a) i~f~(c)
timpul de pregatire, de punere in functiune si de amarare sa fie minim; Fig. 4.1 Biga simpla
sa nu solicite munca manuals si, cu atilt mai putin, efortul fizic de intensitate Mentinerea bigii la 0 deschidere anumita, dietata deconditiile de folosire, se face eu
mare.
ajutorul cablului de .balansina prins la capatul bigii si care transmite efortul la suportul
urechii balaniifnei, situat de regula pe verticala ·suporu.;lui bigii sau foarte aproape de
4.1.1 INSTALATII DE INCARCARE CU BIGI SIMPLE (CLASICE) acesta. Rotirea: bigii, se face cu ajutorul gaiurilor de rnanevra, in timp ee deplasatea
sarcinii pe verticals se face eu ajutorul cablului de sarcina. Instalatiile de ridicat dotate
Instalatiile de incarcare eu bigi simple, fig. 4.1, se eompun din: bigi, tachelaj, eu astfel de bigi sunt ieftine, productivitatea operatiunilor de incarcare-descarcare fiind
vinciurile instalatiei de incarcare, Bigile sunt niste bare articulate intr-o piesa denumita functie de modul: cum lucreaza instalatia. Astfel, la functionarea singulara manevra
caleai, fixata pe punte, pe 0 coloana, pe un catarg, etc. Lungimea bigiJor se alegc astfcl rnarfii se face destul de greoi datorita faptului ea sehimbarea deschiderii bigii se face
incat acestea sa acopere gurile de magazii si sa iasa, In acelasi timp, in afara bordajuJui,
numai In gal, prin ajustarea lungimii cablului de balansina ell ajutorul unui palan

in~!'
't
~
iW:f,:; 111
110 lnstalatii navale de punte Capitolul 4 - Instalatia de incarcare

auxiliar sau prin intennediul tamburelor vinciurilor de balansina, fig. 4.1. Totodata, placa de prindere a hidromoroarelor liniare; 8 - vinci hidraulic). Mecanis:rnulde retire
rotirea bigii cu gaiurile de rnanevra solicita timpi indelungati. a bigii permite rotirea acesteia la unghiuri de 60° in fiecare bordo Balansarea bigii este
Bigile simple pot lucra individual sau cup late dupa procedeul in telefon (fig. 4.2). asigurata de hidromotorul liniar 2. Acest lip de instalatie de incarcare-descarcare,
La functionarea in telefon, productivitatea operatiunilor creste, fiind de aproximativ 3-4 necesita la fiecare magazie un post de biga format, fie dintr-o singura biga mecanizata
ori mai mare ejungandu-se pana la (45t1h), cornparativ cu functionarea singulara, datorita echipata cu doua vinciuri de gai- pentru a se putea permite rotirea bigii, fie din doua
vitezelor rnari de lucru ale vinciurilor de sarcina. Manevra necesita la fiecare gurii de ma- bigi- la care lucrul singular, eu una din ele, poate fi facut eu virrciul de gai de la
gazie cate doua bigi. Cablurile de sarcina ale celor doua bigi, unite prin intermediul unei cealalta. Sistemul cu doua bigi la un post asigura 0 productivitate mai mare.
placi triunghiulare de care este prins carligul, atenueaza bine rniscarile oscilatorii ale sar-
cinii, inliilurand astfel ~i munca manualii. La manevre, bigile au 0 pozitie fixii: una deasu-
pra magaziei, cealalta in afara bordului navei. inclinarile lor sunt diferite, punetele de
prindcrc ale gaiurilor fiind de asernenea diferite. Deplasarea sarcinii se realizeaza variin-
du-se lungimea cablurilor de sarcina. Instalatiile cu bigi sunt simple ~i prezintii avantajele:
- greutate relativ redusa; .~
- pret de cost relativ scszut;
- productivitati suficient de bune in conditiile lucrului in telefon;
- vinciurile de incarcare pot fi utilizate ~i la manevrarea capacelor mecaniee;
iar ea dezavantaje:
- lucru individual foarte greoi;
- spatiul ocupat la bord este destul de mare;
- ridiea centrul de greutate al navei;
- au rnulte clemente ~i foarte multe cabluri;
- punetul de la care iau marfa in magazie este fix, deci trebuie facute manevre z
suplimentare in magazie.

Fig. 4.3 Biga mecanizata elecrrohidraulica

Fata de bigile simple, cele eJectrohidraulice prezintii avantajele:
~ au posibilitati de functionare in orice punct al zonei deservite;
- eontrolul miscarilor se ponte face de catre 0 singura persoana;
- au 0 functionare silentioasa;
_ greutate mai mica dedit in cazul instalatiilor eu rnacarale sau eu bigi grele;
- ccupa un spatiu redus;
Fig. 4.2 Bigi cuplate in telefon - instalatiile sunt simple si compacte, fiind mai ieftine dedit cele cu macarale,
Au dezavantajui unei executii complicate datorita existentei agregatelor hidraulice ~i ill
eilindrilor de basculare. tn plus, aceste bigi nu pot fi folosite la manevrele capacelou
4.1.2 INSTALATll DE INcARcARE CU BIGI MECANIZATE
mecanice.
4.1.2.1 BIGI MECANIZATE ELECTROHIDRAULICE
4.1.2.2 BIGI MECANIZATE GRELE
".
Aceste bigi sunt destinate transferului unor rnarfuri mai grele, avand ~i 0
Aceste tipuri de bigi pot lucra la transferul unor rnarfuri mai grele I?i au raza de:
productivitate rnai mare datorita faptului ca deplasarea sarcinii pe orizontalii se face
actiune mai mare. Ele sunt, in fapt, niste sisterne de sine statatoare, care deservesc 0\
rnecanizat (fig. 4.3: I - ccloana; 2 - hidromotor liniar de ridicare a bigii; 3 - rola de
sarcina; 4 - bigli; 5 - agregat hidraulic; 6 - hidromotoare liniare de rotire a bigii; 7 -

:I~~

r
,
 !·II.~
')J1

112 Instalatii navale de punte l! Capitolul 4 - Instalatia de incarcare 113 It ~

~,!ll
;I"f
:f- ...·.. :1
.singurii magazie, lucrand ca niste macarale. Schimbarea deschiderii aces tor bigi se poate Bigile Velie, fig. 4.6; utilizeaza trei vinciuri. Yinciul de balansina I este
face si sub sarcina. Functie de forma coloanelor bigiJe pot fi: prevazut cu doua tobe, Balansina bigii este constituita dintr-o parama de otel ale carei ~ "

- cu coloana sirnpla; eapete sunt infasurate in acelasi sens pe vinciul cu doua tobe. Cablul este deviat pe niste
:.)
1:11
- cu coloana bipoda; pastiei, fiindcondus la vinciul de balansina 2, de la care este din noucondus la vinciul 1. il!
- cu cruceta, Rotirea vinciului I produce deschiderea bigii, iar rotirea vinciului 2 produce rotirea bigii 1'·1
Ii.;
Rotirea bigilor mecanizate grele este asigurata de doua vinciuri. Daca bigile ill, in plan orizontal, Aceasta ratire este determinata de miirirea lungimii unei rarnuri de 'I:·'"
{!
utilizeaza palane duble cu un nurnar mare de role (fig. 4.4) si vinciuri de 100 KN, pot
ridica sarcini de peste 700 kN. Aceste palane servesc atat la ridicarea sarcinii cat ~i la l.~~:. cabIu, pe' baza micsorarii lungimii celeilalte ramuri. Biga 4 este prevazuta cu traversa 5,
care are rolul de a asigura rnentinerea In balansina a unei stari de echilibru pentru to ate fil':j
basculare, ele fiind capabile sa preia lungimi mari de cablu pe tamburele vinciurilor I. rli
pozitiile ocupate de biga In decursulfunctionarii
In figura 4.5 este prezentata 0 bigii mecanizata, grea, clasica, cu coloana simpla,
:;
~J~!
..~ J;Jigile Hallen pot fi cu sau tara deplasare transversala (laterala). Biga 3fiira Wi
avand rola incorporata ill biga. Instalatiile de tip cu rola incorporata (numite si cu rola .;
~:I
strapungatoare) se caracterizeaza pOO faptul ca au cablul de sarcina tras spre catarg, lucru deplasart;tran~v~r~\\I~,)jg. 4.7, este sustinuta pe pozitie de doua balansine 4, care sunt
care conduce la descarcarea balansinelor, in .conditiile unor sarcini mari, Biga conduseprin intery;ne,diUJ;p,lasticilor 6 la vinciurile de balansina I si 2. Rotirea bigii fala 1·,1

functioneaza cu patru vinciuri, doua pentru rotire si cate unul pentm sarcina ~i basculare. de planul diarnetral al navei se poate face la unghiuri cu atat mai mari cu cat suportii de [!~
balansina sunt mai departatide coloana bigii. Daca vinciurile de,b~.I~sina I si 2 se rotesc
Il~
in acelasisens ~i la aceeasi ruratie, atunci biga este basculata. Daca rotirea vinciurilor se
,
:.~~ face in sensuri diferite si la turatii de asemenea diferite, biga realizeaza 0 rotire cornbinata
.!"
.-;:: cu bascu·hire. Cab)uld~ sarcina 5 este condus de-a lungul bigii catre vinciul de sarcina,
v amplasat in zona planului diametral al navel.

i>-.~

\12
Fig. 4.4 Palan dublu Fig. 4.5 Bigii mecanizata grea
In figura 4.5 s-au facut notatiile: 1 - biga; 2 - rola incorporata ill biga; 3 - ocbi de sarcina;
4 - cablu de sarcina; 5 - bloc de sarcina; 6 - bloc de balansina; 7 - balansina; 8 - ureche de
balansina; 9 - vinci pentru balansina; 10 - vinci pentru sarcina; 11 - sart; 12 - pivotul bigii.
4.1.2.3 BIGI MECANlZATE DE CONSTRUCTIE SPECIAL..\.
Sunt instalatii care se dispun In planul diarnetral al navei si sunt capabile sa ridice
sarcini mari, avand insa dezavantajul unor lungimi destul de mari. In aceasta categorie
intra bigile de tipurile: Yelle, Hallen, Stulken. Diferentierile intre licente sunt date de
modul In care se realizeaza euplarea capetelor bigilor.
~:
2
Fig. 4.6 Biga Yelle Fig. 4.7 Biga Hallen
Biga Hallen cu deplasare transversals, fig. 4.8, poate realiza aceasta miscare prin
interrnediul unui.mecanism cu surub si piulita. Instalatia este echipata cu patru vinciuri:
un vinci de sarcina, un vinci pentru balansarea principals si doua vinciuri pentru
balansinele gaiuri. Balansina principala este prinsa de un suport al catargului, dispus in
planul diametral al navei, ea asigurand irnpreuna eu balansinele gai modifiearea
deschiderii bigii, precum ~i rotirea ei intr-un bord sau In celalalt. In figura s-au facut
notatiile: 1- biga; 2- balansina centrala; 3- vinci balansina centrala; 4- cablu de sarcina; 5-
vinci de sarcina; 6- balansine 'gai: 7- vinciurile balansinelor gai; 8- dispozitiv eu surub
pentru deplasare transversals: 9 - coloane.

'1$:.....
..:
:I,g
 114 Instalatii navale de punte Capilolul4 - lnstalatia de incarcarc 115

Bigile Stulken, fig. 4.9, sunt bigi grele, rabatabile, care deservesc doua maga- permit ridicarea unor sarcini rnari ~ifoarte mari.
zii. Posibilitatea dubia de deservire este cream de faptul ca biga poate fi rabatata Prezinta In5a ~i 0 serie de dezavantaje:
pupa-prova, functie de zona in care se fac manipulari, Bigile Stiilken se monteaza intre ocupa mult spatiu la bard;
doua coloane, articulandu-se in punte. Coloanele pot fi verticale ~i paralele sau pol fi
au 0 suprafatli velica mare;
inclinate catre cele doua borduri. Biga este prevazuHi cu doua balansine care indeplinesc au un pre] de cost mult mai mare in comparatie cu bigile simple.
~i rol de gaiuri. Palanele aces tor balansine se prind de capul bigii. La partea superioara a
coloanelor se afla montate doua capete rotative, la care sunt conduse eele douli balansine 4.1.3 INST ALATII DE RIDICA T CU MACARALE NAVA LE
care vin de la palanele de balansina, montate pe capul bigii. Cablurile de balansina sunt
. petrecute pe dupa blocurile de ghidare ale eapetelor rotative ~i sunt apoi conduse de-a Dotarea navelor cu instalatii de ridieat cu macarale Ii fost irnpusa de neeesitatea
lungul coloanelor, la vinciurile de balansina.
obtinerii unor productivitati mari. Aceste instalatii asigura, in plus, 0 buns supraveghere a
Capetele rotative ale coloanelor au rolul de a asigura trecerea de la 0 magazie la
operatiunilor de Incarcare-descarcare, preeum ~i 0 vitezli de manevra ridicata _ Macaralele
alta, bascularea ~i rotirea bigii, Bascularea se produce prin lungirea sau scurtarea arnbelor
navale pot avea actionare manuals (foarte rar intlHnitii ~i numai in cazul macaralelor mici
balansine, in timp ce rotirea se produce prin lungirea unei balansine si scurtarea celeilalte.
I~~ifoarte mici), electrica (cea mai raspanditli in momentul de fatal §i electrohidraulica.
Carligul de sarcina este eehipat cu un palan dublu ale carui ramuri de iesire sunt conduse
in cazul actionarilor electrice, energia este fumizata de grupuri Ward-Leonard.
la rolele furcii din capul bigii, la blocurile de ghidare de pe capetele rotative ~i,in final, la
Actionarea electrohidraulica se face cu ajutorul unor. motoare electrice de curent
cele doua vinciuri de sarcina. In figure 4.9 s-au Iacut notatiile: J- biga; 2- coloane; 3- cap
altemativ eu rotorul In scurtcircuit, care functioneaza la un regim continiru de turalii.
. rotitor; 4- furca capuJui bigii; 5- vartej; 6- postamentuJ in cure este articulata biga; 7- bigi
Motoarele au montate pe rotor frane magnetice, ell rolul de a bloca rotorul rn cazul cand
"usoare; 8- role de ghidare ale furcii capului; 9- platforms; 10- balansine.
aliment area eu energie electrica este intrerupta. Dad se folosesc motoare electrice de
, 8----Jfi'R /4
"eurent alternativ, acestea au poli comutabili asa incat turatia lor sa poata fi modificata,

Fig. 4.10 Macara de bord

In figura 4.10 este prezentata 0 maeara navala de bord, cu actionare elecnica In
Fig. 4.8 Bigii Haller; ell deplasare transversala Fig. 4.9 Biga Stulken aceastii figura s-au facur notatiile: 1- vinci de basculare; 2- vinci de sarcina; 3- reductor
pentru rotire; 4- statii magnetice (controlere); 5- bratul maearalei (flesa); 6- postamentul
Legal de functionerea bigilor mecanizate grele, se pot mentiona urmatoarele avantaje: macaralei; 7- partea rotativa a rnacaralei; 8- role de deviere; 9- limitator unghiuiar de
posibilitatea efecruarii mecanizate a operatiunilor dc incarcare-descarcare, cursa; 10- carlig de sarcina cu contragreutate. Acest tip de macara este echipat eu trei
asigurandu-se productivitsti rnari de lucru; mecanisme (mecanisrnul de rotire in plan orizontal, vinciul de sarcina, vinciul de

".

---- .~
-
 . "'-'--_ .. '

Capitolul 4 - Instalatia de incarcarc 117

J 16 Instalatii navale de punte k:
,1.,
~
balansina sau de bas cuI are) care pot fi actionate simultan ~icare sunt eehipate ell friioe~t.~ Rarnpele exterioare pot fi simple sau dublu articulate intre ele, deplasandu-se
eJectromagnetice pentru oprirea rniscarii rnacaralei In caz de avarie. Maearalele navale;il! intre cele doua pozitii amintite mai sus prin rabatare saupliere. Pentru ferryboat-uti
prezinta urmatoarele avantaje 10 raport cu instalatiile de ridicare eu bigi: ., acestea se afla, de obicei, pe eheul de ancorare. Rampele interioare pot fi constructii
- sunt capabiIe sa intre imediat 10 functiune, rera a necesita timpi de pregatire; structurale de tipul unor plane inclinate fixe sau de genu I unor elemente de punte
- au raze man de actiune, putand ridica sarcini din orice punct al magaziei; (platforme) care se pot monta inclinat pentru aceesul vehiculelor. Pentru a se
- eomanda si controIuI tuturor rniscarilor pot fi facute de un singur om; transporta vehicule de inaltimi diferite se pot utiliza ~i punti mobile la care distants
- asigura posibiIitatea unor miscari compIexe la carlig; interpunti se regleaza. ~.
- greutatea instalatiei este uneori mai midi decat in cazul bigilor grele;
- ocupa spatiu mic Ia borduI navei; .
Rampele, platformele
•
~i puntile mobile sunt prevazute
Elemente de rezernare in borduri, punti ~i pereti;
eu:
r;
il~

- sunt mai compacte, mai usor demanevrat, avand 0 uzura mai midi a cablurilor ~I • Elemente de suspendare si asigurare In pozitia de lucru (pontili, (
decat in cazul bigilor. :;~ tiranti); It!
!b
Dezavantajele instalatiilor de incarcare-descarcare cu macaraJe navale:'~ • Dispozitive de fixare in repaus, cand dispozitivele de ridicare nu \;
- constructia este dificila, montaju! de asemenea, deoarece au mecanisme de 0 ~ trebuie sa ramana sub sarcina. nfA.
complexitate mai mare decat bigiJe; ~ Elementele constructive si rezernarile se calculeaza in regim dinamic. In plus, pentru
.- pentru sa:cini de ridi~are mari necesita constructii solide, foarte grele; .~~.~ deplasarea pe verticala, lntre punti se mai pot folosi lifturi:
- au pretun de cost ridicate. '~ • cu cabluri (sincrolift cu 4 tamburi);
¥~ cu ciIindri hidraulici;
4.1.4 INSTALATII DE INCARCARE SPECIALE ~~ • cu cilindru central;
'-~~

eu mecanism "foarfece";
4.1.4.1INSTALATII DE INCARCARE PE ORIZONTALA. "~~~

~ '~~
Pentru actionarea (deplasarea) elementelor de rnai sus se pot utiliza:
La nave le de tip RO-RO sau ferryboat incarcatura se deplaseaza la borduJ navei 'g • actionari e1ectrice cu mecanisme auxiliare;
cu mijloace proprii de tractiune, la nava trebuind sa se faca arnenajari speciale. Situatii 11 actionari hidraulice.
sirnilare se intalnesc si la unele nave la care operatiile de incarcare-descarcare se fac prin ·:1 Arnenajarea deschiderilor in prova se po ate face eu ajutorul portilor cu deplasare verticala
intermediul autostivuitoarelor. Deschiderile prin care se face accesul marfii sunt ampla- .~ sau transversals. Rabaterea portii eu deplasare pe verticals se realizeaza hidraulie cu un
sate pe bordaj si poarta denumirea de porti; acestea pot fi amplasate Ia extremitatile navei,@., cilindru. Rabaterea rarnpei se realizeaza printr-o transmisie cu cabluri de la un vinci,
sau in zona cilindrica, Efectiv, acestea sunt sectii plane sau de velum (in prova), imbinate ,:~ pentru actionare folosindu-se cilindri hidraulici, Portile prova eu deschidere transversale
mecanie cu bordajul si puntile si care se pot deplasa pentru a permite Inciircarel!,;~ se utilizeaza in special cand pe puntea navei se transporta agregate ~i utilaje de
mijloacelor tehnice pe roti si /sau a altor mijloace de transport. .J! dimensiuni considerabile (utilaj chimic, constructii meta lice, etc.), fiind necesara 0

Marginea inferioara a portii de incarcare se amplaseaza deasupra unei linii ;~~ deschidere foarte mare In pro va.
paralele cu puntea de bord Iiber, linie cu punctul cel mai de jos la nivelul celei mai " In afara
deschiderilor prova, la unele nave se pot amenaja porti pupa indeosebi
lnalte linii de incarcare. In caz contrar, se prevad doua randuri de porti de incarcare. in situatia in care realizarea corpului navei cu pupa in oglinda permite ca poarta pupa
Cu toate acestea, portile sunt etanse Ia actiunea apei rnarii, inchise si zavorate ca sa nu sa constituie 0 sectie de bordaj dernontabila. Portile pupa se pot realiza in varianteIe:
deformeze suplimentar gamiturile. Ele se deschid spre exterior pentru ca apa sa apese a) rabatabile;
poarta pe rarna. Deschiderea este posibil a se face 9i spre interior, dar numai atunci b) pliante;
cand suprafata portii este mai mica de 10m2• Rezistenta portii trebuie sa fie egala cu Portile de bordaj servesc mai mult pentru:
cea a bordajului din zona respectiva, iar elementele de zavorare ~i fixare se a) accesulla bord al pasagerilor;
dimensioneaza in functie de solicitarile date de poartii in regim dinarnic. Drept poarta b) incarcarea navelor cu ajutorul autostivuitoarelor;
se pot folosi ~i rarnpele, care sunt destinate introducerii pe nava a mijloacelor de c) incarcarea eu electrocar si lift.
transport sau a altor incarcaturi. Rampele pot face legatura intre nava ~ieheu sau intre Penile pot fi eu deplasare (rabatere) vertical a sau transversals, destul de des intiHnite fiind
puntile navei, putiind ocupa doua poziti i: si variantele eu poarta - rampa (pentru pasageri).
-de lueru; Rampele exterioare, in afara de cele prezentate mai sus, se pot realiza in rnai
-dc repaus. multe variante.

J
 Instalatii navale de punte Capitolul 4 - lnstalatia de incarcare 119
Ij8

a) rampe multiple, care pot fi: . 4.1.4.2LNSTALATII DE iNCARCARE·SPECIALE PENTRU OPERATIl DE

MANEVRA iN MA:RE DESCHISA
placa tumanta;
- ell
"
_ articulate direct de corp. Din cadrul acestor instalattifac' parte: I ••..••:,' . ., •••.

U211al, 0 ramps se eompune din urmatoarele sectii: 1- Instalatii de lansare - ambarcare a'!neiirciituriloqihltitoare in mare, deschisa, pe valuri:
I - sectia de baza; nave baza eu barci de pescuit, nave 'LASH, nave· de: cercetari la care ise- marievreaza
II - sectia medie; submarine, etc. Aeeste instalatii lucreaza pana la mare de gradul 5 - 6, tonditii in.care
III - sectia de asezare pe cheu; deplasarile pe verticala (functie de caracteristicile navei) pot ajunge panii Ia 8 -10
IV - placa rurnanta. metri,impuniind viteze de manevra ee pot depasi 3,5 mls. Ridiearea incarciiturii
:rf.,\ Sectiile I, II, Ill, sunt pliate sub sectia 1. Rampa este actionata eu virieiuri eu cabluri, plutitoare pe valuri se face in trei etape: _ .
Trebuie precizar faprul cii Tampa poate functiona ~i numai eu sectia 1. I - de la agatarea incarcstuni pan a la tensionarea eablurilor inste Iatici de
:!j~ b) rampe simple. incarcare, cand incarcatura oscileaza libel putandu-se lovi de borda];
.., II - de la tensionare piina la pierderea contactului eu apa pot apare solicitari
IIti Parametrii de functionare ai rampeJor diferii de la 0 varianta constructive la cealalta.
dinamiee rnari, fiind posibila aparitia unor manevre periculoase;
1~~'
~~1
1) rarnpe eu 0 singurii sectie III - incarcatura suspendata oscileaza sub influenta navel, solicitand vineiul de
incarcare. .
iiiIIIl lii!imea se stabileste in functie de gabaritul vehiculului;
Tensionarea cablului de sarcina se face.in mornentul in care sarcina se
• lungirnea se stabileste in functie de marfa inci:ircata ~i de arnenajarile
aila pe creasta valului, deci cand viteza obiectului incarcat este aproximativ
portuare; nula. Schemele de actionare pot ft. :
.'1 • unghiul de inclinare fala de orizontalii: a = 0 ... 15° (max 20°);
L. • tirnpul de manevra: la ridieare 40 ... 60s; la coborare 15 ... 20s;
a) eu sistem automat de deterrninarea
b) eu vinci hidraulie.
mornentului ridicarii;
.
Conditii de functionare: 2- Maearale eu sisteme de urmarire,
unghiul de inclinare transversals a navei: rp = 5 6°; 3- Instalatii de transfer marfa in mars (rnarfuri generate sau alirnentare in mers ).
unghiul de inclinare longitudinaHi a navei: B = 2 3°;
• ternperaturi: +50°" .-20°C. 4.2 CALCULUL INSTALATIILOR DE INCARCARE
Aceste unghiuri se veri fica din punet de vedere al deplasiirii marfii la bord.
Calculul aces tor instalatii se face in urmatoarele etape: .
2) rampe eu sectii multiple
I-alegerea tipului de instalatie; .
• unghiul de retire falii de planul diametral: fJ,nax= 40°; 2 - determinarea caracteristicilor geometrice ale instalatiei;
• pozitia cheului fata de poarta de acces: -5,5 ... +2,2 m; 3 - caleulul fortelor care solieitii instalatia;
• distanta cheu-nava: 2,5 .. .Sm; 4 - efeetuarea ealculului de dimensionare a elementelor instalatiei (bigi, eoloane,
• inelinari: tp = 9° ; B= 5°; amax = 9°; tachelaj) pe baza fortelor determinate anterior;
2 5 - ealeulul meeanismelcr instalatiei.
• sarcina maxima de calcul: 20kN/m ;
limp de manevra: 17 rnin;
4.2.1 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE UNEI
3) lifturi INSTALATII DE INCARCARE CU BIGI
is • Vitezli de urcare-coborare: Sm/min;
III Lungimea unci bigi singulare este impusa de lungimea gurilor de magazie, de
r~11 • Unghiuri de inclinare: if! = 5° ; f}= 2°;
Dimensiunile de gabarit ale rampelor se deterrnina in functie de: unghiul de rotire fara de planul diametral, de liitimea navei, de distants pana La care se
doreste ca biga sa bata in afara bordului, precum si de distanta amplasarii suportului bigii
tipul navei;
faIii de planul diametral. Daca bigile lucreaza si cuplate In telefon, atunci lungimea lor
• tipul vehiculului;
• lntensitatea operatiei de Incarcare impusa de armator. este deterrninata si de aceasta conditie, in ideea asigurarii unor anumite suprafete de

':i:(l
I"K
:'·1 1

..•.. ~- ...
 ') ,
f(·1
-----_._---_. ~.

;'.!
~I
:~I

120 Instalatii navale de punte

Capitolul 4 - Instalatia de incarcare 121

lucru, Daca se accepts ca lungimea gurii de magazie este [m (fig. 4.11), atunci, pentru
F
functionarea singulara, capul bigii trebuie sa bata pana la distanta de 2/3 [m, cu conditia ca OM = L2 cos az (3) ;:
biga sa faca un unghi mai mare de 30° eu orizontala. In cazul cuplarii in telefon, capul
bigilor trebuie sa bata paua la lungimi de 1/3 1m. Distants d, de amplasare a bigii falii de
rama transversala a gurii de magazie, depinde de gabaritul vinciului precum ~i de
Introduciind relatia (3) in relatia (2), se obtine: l,
~
necesitatea asigurarii unui culoar de trecere. In general, valorile minime pentru aceasta
MN = Lz cos az sin rp (4)
~i
distants sunt In jurul a 3,5 - 4 m. Pe de alta parte,
('
r
~
MN=b+(f-y)
asa Incat, daca se introduce relatia (5) In (4), se obtine:
(5)
I ~
~

~I.

f -y) I'I~
k
Lz cos az sin rp = b + ( (6) It
w~
de unde se poate obtine expresia lungimii bigii: ~i

b+(f-y) (7)
Lz
cos a2 sin rp
rtl~l.

In final, lungimea bigii se alege la valoarea cea mai mare obtinuta intre L/ ~i L2. La bigile
grele, procedura de ca1cul este aceeasi numai ca y=O
deoarece biga se arnplaseaza in
planul diametral al navei.
~ i:

Fig ..4.11 Geometria instalatiei de incarcare eu bigi 4.2.2 CALCULUL FORTELOR CARE SOLICITA. ELEMENTELE
INSTALATIEl
Amplasarea bigii in raport cu planul diametral al navei se face In functie de
latimea gurii de magazie, de tipui coloanelor sau catargelor. Distants este limitata inferi6r
Calculul fortelor se poate face fie grafic, fie analitic,
la (2 ... 3)m, iar superior la bn/2. Inal\imea capului bigii, h2, se adopta functie de unghiul a
pe care higa II face cu orizontala, fiind stabilita la valori de 5-0 metri la care se mai 4.2.2.1 METODE GRAFICE DE CALCUL
adauga 30% din distanta dintre capetele bigilor, masurata pe proiectiaorizontala. Bataia
bigii in afara bordului, masurata in zona semilatirnii maxime a navel, este determinata de Aceste meto~e sunt relativ simple ~i usor de aplicat, rezultatele obtinute fiind
tipul bigii. Astfel, in cazul bigilor usoare, b=(3 ... 5)ni, iar in cazul bigilor grele suficient de precise. In cele ce urmeaza, se va exemplifica cazul calculului unei instalatii
b=(4... 8)m. Rotirea bigilor in afara bordului depinde de amplasarea punctelor de prindere de ridicat cu bigi grele, cu 0 singurii balansina, fig. 4.12. In instalatie, actioneaza fortele:
a gaiurilor (balansinelor). Unghiul maxim de rotire tp este limitat din consideratii de Pb - forta din biga, Ps - forta de intindere a pararnei de sarcina, li - forta de inti ndere a
evitare a pierderii stabilitatii, la valori de (54 ...60°). Dad ne referim la biga 1 din figura
paramei de balansina si P - forts Ia ciirlig. Aceasta din urma se compune din greutatea
4.11, se poate scrie relatia geometries:
sarcinii P;, greutatea blocului de palane P2 si din jumatate din greutatea bigii P3,
(1) .". considerate a fi concentrata in varful bigii.
Pentru biga reprezentata in figura 4.12, sunt sugerate doua posibilita\i de
Pentru biga 2:
conducere a cablnlui de sarcina, functie de tipul bigii. Astfei, daca biga este detipul cu
(2) ,'. rola incorporata, cablul de sarcina are directia reprezentata in desen cu doua linii- una
continua, dublata de una intrerupta, Daca biga este lara rola incorporatii, atunci cablu I
 122 Instalatii navale de punte Capitolul4 -Jnstalatia de lncarcare 123

de sarcina este condus de la palanul de sarcina la vinciul de sarcina, de-a lungul bigii, k=I+,u ( 12)
dupa linia continua simpla. Considerandu-se blocul de palane de sarcina, in fig. 4.13
s-au reprezentat cele doua posibilitati constructive de cuplare a eablului de sarcina pe Pentru calculul prin metoda grafica, se serie eehilibrul capului bigii,
blocul de palane:
considerandu-se toate fortele concentrate la nivelul acestuia, metoda aplicarrdu-se
eu ramura libera a cablului pe blocul fix (fig. 4.13 a); diferentiat, functie de tipul bigii. Daca se considers cazul bigii grele tara rola incorp orata,
eu rarnura liberli a cablului pe blocul mobil (fig. 4.13 b). atunci procedura este urmatoarea: dintr-un punct oarecare A, fig. 4.14, se reprezirita la
scara vectorul P, ca suma intre vectorii :0;, P2 ~i P3 . Din capatul acestuia se traseaza 0

paralela la directia cablului de sarcina, pe care se aseaza vectorul Ps , ajungandu-se in

puncrul C. Prin acest punct se traseaza 0 paralela (a) la directia balansinei, iar prin
punetul A 0 paralela (b) la directia bigii, Intersectia dreptelor (a) ~i (b) se produce in
punctul D, care defineste rnarimea vectorilor Pb ~i H , respectiv a fortei din big a si a
. '.forrei din balansina. Daca se neglijeaz; forta P3, se poate determina rezultanta R a
fortelor care actioneaza in cablul de sarcina.
Daca se considera cazul bigii grele eu rola incorpcrata, atunci mersul de calcul
este oarecum modificat, fig. 4.!5, in sensu! ea nu se rnai considers greutatea jumata tii de
biga si, in plus, directia fortei din cablul de sarcina este alla. Cu fortele din balans irra si
din biga, Pb, astfel determinate, mai departe se dimensioneazli blocul de palane ~i
sisternul superior de prindere d-=-coloana a palanului balansinei. Pentru aceasta trebuie
P J5 detertninate rezultantele HI ~i Ps ,pe baza cornponentelor lor:
(a) (b)
Fig. 4.12 Fortele din instalatia de ridicat ell biga grea ell 0 Fig. 4.13 Bloc de palane de H, = H+ fl., (13)
singurii balansina sarcina
In prirml caz, expresia fortei din cablul de sarcina este: in care H este forta din balansina determinate anterior, iar H s reprezinta cornponenta
- la urcare: din cablul de balansina trecut pe dupa palanul superior. Se observa apoi ca:
-- - ( 14)
(8) P, IUlUl = Ps + P;

- la coborare: In care Ps este forta din cablul de sarcina, iar P; cstc 'c~mponcnta fortci din cabh.rl de

(9) sarcina petrecut pe dupa palanul inferior. Considersnd palanele, P; se poate scrie ca:

iar in eel de-al doilea caz: - la 'urcare:

P, = kPs (15)
- la urcare:

I
i
'I,'!
~I

",1
':\
- Ia coborare:
(10)

(II)
- la coborare:

Daca se urmareste
P'
sT
dimensionarea
sarcina, arunci se considers numai rezultanta
= P,

boltului
R,
de prindere a blocului palanelo r de
obtinuta din insumarea fortelor PI, P2
( 16)

illrelatiile (8) ... (11) "P" reprezinta forta la carlig, n- nurnarul de scripeti din palau, iar k ~i Ps , fig. 4.14. Functie de modul de realizare a prinderii 'blocului palanclor de sarcina de
'I,~'!
I, ,
este un coeficient ce depindo de coeficientul de frecare in scripete JI: capul bigii, se deosebesc variantele constructive din fig. 4.16.
t\
,i!l~.
_---
_ .. ------ .. ~
 - i -- ~
'~.'
]
ij
'tJ
j
01
~, .
124 Instalatii navale de punte CapitoluI 4 - lnstalatia de incarcare 125

,I

-
lb/
R
~I
/I
/
'"
A

1{ ii
A

jf
B
:'\
~I
jj!

.I!
1;
/ r Pz
rs f
1>,
(b)
D n
if
if If o"
B
C B
~
(0)
"

c r"
(oj
"-
Fig. 4.14 Calculul prin metoda grafica in cazul
bigii grele lara rola incorporata
-,
Fig. 4.15 Calculu 1 prin metoda grafica in cazul
bigii grele lara rola incorporata ~I
\\!.:<.,

~!~
Fig. 4.17 Calculul prin metoda grafica. Cazul bigii ell doua balansine

Cand cele doua balansine sunt egale, deci atunei cand biga nu este rotita,
tensiunile din balansine sunt egale. Pentru determinarea tensiunilor in balansinacand biga
este rotita fala de planul diametral cu un anumit unghi a, se proiecteaza punctul A situat
in varful bigii pe un plan orizontal, obtinandu-se astfel punctele A" A), A3, ... , corespun-
zatoare unghiurilor de rotire considerate, fig. 4.18. Aceste puncte se ami pe un arc de cerc
pe care capul de biga 11 descrie' atunci cand bigase roteste, Punctele A" A2' A3 se
proiecteaza pe axa ce contine cruceta bigii, in punctele M" M), M3. Pe segmentele
-- -- ---- --
'"':
AI M I ... A3M 3 se construiesc segmentele normale AI NI, A2N 2 ' A)N 3, a carer rna-
rime este egalii cu distanta, masurata pe vertical a, intre capul bigii ~i linia de unire a
suporturilor balansinei de cruceta coloanei. Se traseaza apoi arcele de cere N,A/,
N2A/, N3A/ cu centre le in punctele MJ, lvh, MJ• Unind punctele Ai', A2' ~i A;' cu
cL puncteJe C si B, care materializeaza punctele de prindere ale balansinelor de cruceta,
Fig. 4.16 Variante de prindere a blocului palanelor de capul bigii se obtin directiile balansinelor reale, precum ~i rnarimea acestora. Descornpunand

In cazul bigilor cu doua balansine, bascularea bigii sub sarcina se face cu ajutorul rezultanta H a tensiunilor din balansine, fig. 4.17, se pot deterrnina cornponentele
celor doua balansine. In momentul in care balansinele se vireaza sau se fileaza egaI, biga sale, pentru diverse unghiuri de rotire a bigii. Metoda prezentataanterior, considera eii
isi rnicsoreaza, respectiv rnareste deschiderea. Daca 0 balansina se vireaza (isi micsoreaza nava nu are inclinari longitudinale sau transversale. Presupunand ca nava este inclinata
Iungimea) iar cealalta se fileaza (si rnareste lungimea), atunci biga se roteste, Pentru longitudinal cu unghiul B ~i transversal cu tp, atunci schema de calcul va arata ea in
determinarea forte/or care actioneaza In instalatie se utilizeaza doua planuri ajutatoare: figura4.19.
unul definit de biga si sarcina, iar celalalt, inclinat, definit de cele doua balansine. Inter- In conditiile inclinarilor initiale ale navei, punctul M, nu mai este in planul
diametral, insa ca!culul se poate conduce in aceeasi maniera ca ~i in cazul precedent,
sectia dintre accste doua planuri ajutatoare este 0 dreapta, notata AM In fig. 4.17. Mode-
lul de calcul este similar celui prezentat Ia biga ell 0 singura balansina, singura deosebire calculandu-se fortele H din balansina ~i Pb din biga, Dupa ce s-a determinat forta fictiva

constand In faptu\ di In locul fortei din balansina se obtine forta H dispusa pe dreapta H din balansina, se poate face ° constructie asemanatoare aceleia din figura 4.18, din
AM. care sa se determine tensiunile H, si H2 din cele doua balansine.
 126 Instalatii navale de punte Capitolul 4 - Instalalia de Incarcare
127

----.-.
'- cas al = 1 r tp)
= sin sin

M&--.!Igiirolilii
1 __ ell 1~l-
- _Ii.... cos a2 := f sin r cas
= !p
(18)
cas a3 = i = cas r

'c

":~I
P,

~
:fi'
-aIO,O;
y
,Ji' Fig. 4.18 Determinarea tensiunilor lnbalansina eand biga este rotita fala de planul diametral ell un
anumit unghi a x 'I'
.~ (a,O,O)
4.2.2.2 METODA ANALITICA DE CALCUL AL INST ALATIILOR DE
,-Fig. 4.19 Calculul prin metoda grafica, Fig. 4.20 Schema de calcul analitic al bigil or eu doul
INCARCARE-DESCARCARE CU BIGI Nava Inclinata longitudinal cu unghiul B balansine
~i transversal eu unghiul rp
Aceasta metoda de ealeul este pretabila a fi folositii indeosebi in cazul bigilor eu
doua balaasine, Se considers 0 asemenea biga, fig. 4.20, raportata la sistemul de axe de Referindu-ne la balansina I, se pot scrie expresiile proiectiilor pe sistemul de
coordonate xyz. Originea sistemuJui de axe se considera In punctu! de articulatie a bigii de axe de eoordonate ales, In functie de pozitia la un moment dat a bigii:
coloana Coordonatele geometriee ale punctelor B ~i C de prindere a balansinelor de
cruceta sunt (a.O,h) respeetiv (-a.O.h), unde h reprezinta inaltimea de montare a crucetei,
rnasurata de la nivelul punctului de articulatie a eapuluiinferior al bigii. Presupunem eii
fix =X - a = L sin y sin If' - al
fly '" Y = L sin;' CDSrp J (19)
lungimile celor daua balansine sunt II ~i f). Asupra eapuluisuperior al bigii actioneaza llz = h - Z = II - L cas r
doua eategorii de sareini:
forte active: Ps prin cornponentele sale ~i P:,;
Functie de aceste proiectii, se poate defini directia balansinei:
legaturi: HI, H2 ~iPi.
~(~" La inceput, se determina cosinusii directori ai directiilor principale, proiectand lungimea cas PI =..kI
11~1
l' ~ ;
jl
:~M:
L a bigii pe axele de coordonate:

coslh
fly
'I
ri~!,
~~"
Ox: Lsinrsinlf' = Xl (17)
=-

I 'I (20)
Oy : L sin r cos e = }' CDS p) = -1L
Oz: Leosy = Z 'I
de unde: Procedandu-se identic pentru balansina 2. se obtin proiectiile pe sisremul de axe
 128
:,i~
!~
Instalatii navale de punte
Capitolul 4 - Instalatia de incarcare 129
J
:ii

12x = X + a = L sin r sin rp + a)

f2y = Y = L sin y cos cp
:~1~
'~f
-
Rezolvarea acestor sisteme de ecuatii conduce
-
la aflarea fortelor din balansine,

(21) ';g HI si H2 ,precum si din biga, Pb . Determinarea acestora se face pentru diverse pozitii
~I
I
t~' I'
12z = h - Z = h - L cas y de functionare a instalatiei, deci pentru diverse valori ale unghiurilor rp si y. Din caleule

si mai departe, directia balansinei: I rezulta ci! valoarea fortei din biga este aproximativ constanta, nefiind influentata de
\'

cos 5] =.2.£
, 'h~ pozitiabigii. In schimb, fortele din balansina sunt purernic influentate de aceasta. Pentru
calculul fortelor maxime din balansina se considers pozitiile extreme ale bigii, pozitii
fO,1
•
I~
Iz :f:i definite de unghiurile rp si y. Pentru bigile grele, pozitia extrema se obtine pentru unghiuri
VI'
~
COS 5 2 = -L '212
(22)
~t
{l
!p cuprinse intre (60 ... 70)0 si yde maximum 60°, Pentru a se evita depasirea acestor valori
al unghiurilor de inclinare a bigii, depasiri ce ar produce suprasolicitari ale balansinelor si
coloanelor, instalatiile sunt echipate cu limitatoare de sarcina.
~.11
1.~.l"1
~
coso) = ~ ~i
f;J
~
'2 ~i
.:t
4.2.3 CALCULUL DE REZISTENTA A ELEMENTELOR INSTALATIEI
DE INCARCARE '
t'[;'1

"·;'n,
Daca cablul de sarcina este tras pe directia bigii, atunci proiectia fortei ~ , care :il 4.2.3.1 CALCULUL BIGILOR
-::~
, apare III acesta, se face sub aceleasi unghiuri ca si fOI1a din biga, P . Sc poate lntiimplai~
b
ca pararna de sarcina sa fie trasa pe directia AM, si, in acest eaz, proiectia aeesteia va fil' Bigile reprezinta constructii metalice de sectiune circulara constants sau
definita tot prin cosinusii direetori ai directiei AMi'~, variabila. Cele cu sectiune variabila pot fi:
din tronsoane cilindrice imbinate intre ele prin tronsoane con ice;
X
:JI
eu partea centrala cilindrica si extremitatile tronconice;
COS5] = AMI )~:
.~
din doua tronsoane tronconice imbinate intre ele la baza mare;
'r din portiuni eilindrice de diarnetre diferite, descrescatoare in trepte, de la
cos52 = AMI (23) .~ centru catre capete;
OM] -z, cilindriee.
COS53 = AM] ;l[ Bigile sunt solicitate la compresiune excentrica, fie din cauze tehnologiee de fabricatie,

Presupuniind eazul unei bigi la care cablul de sarcina este tras de-a lungul bigii, scriind
eehilibrul static al punctului A vorn avea:
I~.••

i
~
fie numai din cauza sistemului de prindere a blocului de palane de sarcina de capul bigii,
fig. 4.21. Urmare a acestui fapt, in biga apar freevent atat tensiuni din solicitarile axiaJe
cat si din incovoiere. In plus, sunt unele cazuri cand apar si forte transversale care

Ix = 0: (Pb - Ps)cosa] + HI cos B, - H2 coso] + Pr = 0) f

./::
,'1::'
cumulate cu fortele produse de greutatca proprie genereaza in afara cornpresiunii
incovoiere (este cazul bigilor eehipate cu role de deviere). Compresiunea excentrica
si 0
este

Iy = 0: (Pb - Ps)cosaz - HI coslh - H2 cosoz - p[ = 0

(24)
generata de faptul ca rezultanta fortelor axiale Pa si H a nu este dispusa pe axa bigii, ei

Iz = 0: (Pb - Ps)cosa3 + HI cos Ih + H2 cos53 - Py = 0

la cota e de aceasta:

Pb = H a + Pa = H a + P sin a + P . vJ (25)

Daca, insa, cablul de sarcina este tras pe directia AMI, atunci sistemul de ecuatii (24) se unde a este unghiul de inclinare a bigii, masurat din axa acesteia la planul puntii, iar VI
scrie sub forma: este coeficientul de rezistenta a blocului de palane, Pentru paJanul din fig. 4.13a, la
urcare:
Pb cos cj - Ps cosol + HI cos PI - H2 casal + Pr = 0)
Pb cos 02 - Ps cos 5Z - HI COS P2 - Hz CDS 02 - p[ = 0 kn(k-l)
(24') VI
(26)
k» -1
Pb cos IX3- P., COS 53 + HI cos PJ + H2 COS 03 - Py = 0
iar la coborare:
 130 Instalatii navale de punte Capitolul4 - Instalatia de incarcare 131

k-l Relatia (32) da valoarea fortei in biga, in cazul in care se considera ~i -aportul datorat
YI
kF-1) (27)
tensiunii introduse de vinciul de sarcina. atunei la expresia lui Pb data de (32) se mai
adauga ~i forta P'=Pn, data de vinci si:
Ii
I
Pb= P-+ PYI (33)
h
Introducand pe Pb, dat de relatia (33), in expresia lui H. data de (30), se obtine:

Ha = P(i ~ sin a) (34)

Asa cum:

P
':"
Pa = Pb - H a = P i +P V/ - p( *- sin IX ) (35)

Fig. 4.21 Sistem de prindere a blocului de
palane de sarcina de capul bigii
Pentru palanul din figura 4. I 3b, In ureare:
v = k" (k - 1)
I kr+' - 1 '
iar la cabo rare :
k - I
vI = klJ+1 - 1
Din rela(ia(2S) se scoate expresia fortei H a din urechea de prindere a balansinei:
Ha = Pb -P(sina+vl) = Pb
rezulta d\:
Fig. 4.22 Schema de determinate pe cale
graficaa fortei din bigii Pa = P(V! +sina) (36)
R¥ela(iile (34) ~i(36) dau valorile fortelor H. si Pa• Se pot intiilni urmatoarele situatii:
.. . a) Ha = Pa, caz in care e=O;
(28) b) H; < p." excentricitatea este dispusa sub axa bigii si conventional, sc
considers pozitiva;
c) H. > p., excentricitatea este dispusa deasupra axei bigii si se considers
negative.
(29) Excentricitatea va crea un moment lnccvcietcr suplimentar celui provocat de greutatea
proprie. Valoarea excentricitarii e este dependents de unghiul a facut de biga cu plan ul
orizontal. Se poate arata cii aceasta excentricitate, anume aleasa, poate 1111bunatiili staresa
de eforturi din biga, 111 sensu I ca valoarea ei se poate adopta astfel incat, la valorile de
-Psina-P'YJ (30) calcul ale unghiului a, momentul introdus de forta excentrica sa fie contrar mornernuh.i j
dat de greutatea proprie, descarcandu-se in acest fel sttuctura.

~! Forta din biga Pb se poate determina pe cale grafica, fig. 4.22. Din asemanarcatriun-
Cand excentricitatea este nula, Ha = PD. si:

~l
ghiurilor ABC ~iCDE, se poate serie ci'i: 1= 2 sin ex + ~'l (37)
h
AC = Ph
(31) Cand excentrici tatea este negativa:
AB P

~~t! adicii, t > 2 sin a + vI (38)

!11 I
Pb=P- (32) . iar cand este pozitiva
h
1< 2 sin ex + ~'I (39)
h
';11\

,ii,'

·.1"
i~" .•
 "~~r",-""
f,~U~'

~"~'\! f,'
!!i:il'
132 '~!"\!
I',",',":"""'"
Instalarii navale de punte Capitolul 4 - Instalatia de incarcare m \~!,iil

11;i,{;\

va gasi ea pentru e=O, raportul *

Daca se considers ca in relatia (37) =1 S° si in relatia lui VI se irnpun n=! si k=1 +J-1, se
== 1,56, adica M °(x) = tI10
I-x
--
I
+ -ql2 cos
2
(x
a - - -x2)
I /2 (44)
;:!«::I"'
r.){::. ~,\
~::~.',',I·

unde W este sageata grinzii produsa de Mo si Pb, Scriindecuatia fibrei medii deformate: I
11 :0 0,64
I (40) E1w"=-M(x)

*
(45)

In aeeste conditii, pentru < 0,64 excentricitatea este pozitiva, lucru care deterrnina 0 $i difercntiind de doua ori, se obtine:

Jmautiitire a stabilitatii initiale a bigii. Cum pentru instalatiile de Incarcare eu bigi hIl + aZw" = P
E1
wI/! (46)
poate ajuuge pana !a valoarea de 1,2 insearnna ca, [inand cont de acest criteriu, in faza de
'proiectare se va adopta
uncle:
~ = 0,64 .. 1,2
(41) a2 = Pb (47)
E1
Daca se face acelasi calcul peutru 0 bigii eu blocuri de palane, rezulta ea raportul hIl
creste la excentricitate zero. In aceste conditii, excentricitatea are un efect negativ, Solutia generals a ecuatiei diferentiale (46) este de [0I111a:
provocand inrautatirea stabilitati] initiale. Marirnea Iui e se poate calcula, scriind
echilibrul momentelor date de fortele Pb, P" ~i H, In raport cu axa centrals a bigii, fig. w = C1 cos ax + C2 sin ax + C3x + C4 + C/J(x) (48)
4.22:
Po - H; Pentru grinda din figura 4.24, termenul (/J(x) are expresia:
e=---z
Ph (4'2)

\,i ea variaza cu unghiul a. Pe baza acelorasi rationamente se poate ajunge la concluzia ca

m( (mo
'" x ) _- - q cos
+ -- aJ(,1 - )
x2q cos
cos ax - -:0-:::-- a (49)
Pb a2Pb 2Pb
9i in cazul bigilor grele, ell sau Tara rola de ghidare incorporate, exeentricitatea
constructiva influenteaza nefavorabil asupra stabilitatii initiale. Daca Ia 0 biga se vor
Determinarea constantelor de integrare se face punand conditiile la limita:
considera: forta in biga Pb ' greutatea pe metru liniar q, excentrieitatea e, diarnetrul bigii
constant, schema de calcul va f eea din fig. 4.23. ", i = 0 :w = 0; A1 = mo} (50)
x = I : w = 0; M = 0

L~" =L'/"I'IIDt~, Dad! se deriveaza de doua ori in raport ell x expresia sagetii data de relatia (48) ~i
se introduce in expresia momentului incovoietor, dedusa din ecuatia fibrei medii
deformate, se obtine: ': ~
M = E1 d2~
dx
= l C1a2 cos ax - Cza2 sin ax + C/J" (x)] (51)
Fig. 4.23 Schema de calcul pentru determinarea siigelii bigii Fig. 4.24 Sectiune prin biga
Irnpunand conditiile la limita, se obtine:
lntr-o sectiune facuta la distanta x de originea sisternului de axe, rnomentul
incovoietor caIculat in raport cu axa bigii are expresia: C1 = mo_~ C = lqcosa _~
Pb a2E1 3
2Pb a21Ef
(52)
M(x) Mo(x) + Pbw
=
(43)
C2 q cos a
= --+--
( a2P
mO J cola I ------q cos a I C4 = ~_ mo
in care Mo(x) este momentul incovoietor din sectiunea x dat de sarcina uniform distribuita b a2E1 a2Pb sinal a2E1 Pb
si de momentul mo.
134 Instalatii navale de punte .: itolul 4 - Instalatia de incarcare 135

Avdnd constantele de integrare ~iF(x). se poate scrie expresia sagelii w, si mai de '
inloeuiI1d ~i expresia momentului incovoietor: pa~: O'c'= Pb (58)
A

w(x) = ( ;~ - a ;~I)cos ax + 0'\ = Pb(e

W
+ w) (59)

+ [( q cos a +.!!.!.L) cot al _ q cos a ] sin ax + 0'2 = q 1]

a2Pb a2E! . a2Pb sinal 8W
(60)
,~:
Iqcosa mo) mo mo (53)
'pale aprecia, in limite acceptabile, cii sageata totala weste:
+ ( ~- a21EI x+ a2EI - Pb + ,t
w=~ (61 )
+ (mo
----- q cos a)(1 -cosa ) -~'---
. x2i; CDS a 1-/
Pb a2Pb 2Pb
Wo reprezinta sageata produsa de greutatea proprie

~_(x)={C;: -_a;~J cos ax + WO -

_ 5
384 EJ
q 14
(62)
t,

+ [( q eos a +.!!.!.L) cot al _ q cas a ] sin ax + ,~:z2este rezerva de stabilitate a bigii

a2Pb a2El a2Pbsinai
(54) / =!L (63)
lqCOSa mo) mo mo r;
+ ( ~- a2IEI x+ a2EI-Pb.+
(4eP". este forta critics la flambaj definita ea:
~:
+ (mo
----- qCOsa)(l -cosa x2Qcosa}
) --;:-;:-- . _ 1f2 EI
Pb a2Pb 2Pb Pcr - -2- (64)
:"'. bf
Avfind momentul lncovoietor ~i cunoscand caracteristicile geometrice ale
sectiunii bigii, se poate determina efortul unitar normal aparut ea urmare a solicitarii
lmand
a·
cont de relatiile (58) ...(63), relatia (57) devine:
compuse de incovoiere eu compresiune excentrica:
" _ Pb I (q/2 PbwO ) (65)
_ Pb + --
Mma•
. O'max - A+ W 8 + Pbe + I - X 2
0'-- (55)
"A W
~u, tinand cant de relatia (63) si de notatia: .
unde A este aria sectiunii bigii, iar Weste modulul de rezistenta axial. Cu 0', dat de relatia (66)
(55) se peale face verificarea bigii, urmarindu-se ea r 1110 = Pb'
!iUnci,relatia (65) se po ate scrie:
0;,< O'Q (56)
'itf·
I~r
Att mod de abordare a problemei este aceta prin care se lnsumeaza eforturile
unitare oc dale din compresiune, 0'/ din incovoierea datorata excentricitatii si (l) din
incovoiereadatorata greutatii proprii:
@
O'ma~ =
Pb + W.
A 1 [ -8-+
2 mo
q1
+--p;:
PbWO 1 (67)
!~ 1---
PCI'

O'rn ax = (lc + 0', + 0'2 (57) ~:

~ Pe baza acestei tensiuni maxime se pot face mai departe calcule de dimensionare
unde: ~sau de verificare. De foarte multe ori bigile nu se mai calculeaza la solicitari Ie cornpuse,
1

l·
i
.,

~
 9
i'll
136 Instalatii navale de punte Capitolul 4 - lnstalatia de incarcare 137
1;,:~ i
'Ik'

calculandu-se numai la flambaj. in acest sens, se pleaca de la forts Ph din Vinciurile manuale sunt folosite preponderent Ia instalatiile de ridicat ale navelor
i{j 1
:f

determinata anterior, calculandu-se coeficientul de siguranta la flambaj: rnici, avand rol indeosebi de vinciuride gai (de obicei se utilizeaza palane). Prezinta
dezavantajul eelor mai rnici productivitati, .
\1
f
~'
PCI'
n=-
Po
~
4.3.1 VINCIURI ELECTRlCE
unde Pc, reprezinta for]a critica la flambaj data de relatia (64) in care 1este rnomentuld
inertie axial al bigii, iar If reprezinta lungimea de flarnbaj. Relatia (68) poate servi fie,~ Vinciurile electrice sunt cele mai utilizate mecanisme, fiind folosite atiit ca *
~
~
dimensionare, fie pentru verificare. in caw I dirnensionarii, se seoate din Regisl\1,
valoarea eoefieientului de siguranta /1RNR la flambaj si se introduce in relatia(68) e&.~
vinciuri de sarcina cat si de balansina sau de gai. Pot fi de curent continuu sau de curent
altemativ. Au randamente ce ajung la valori de 0,93-0,94. Deoarece instalatia de
•
•~
lncarcare cuprinde intr-un ciclu functional complet, mai multe etape reprezentate de
devine:
I 1[2 E1 _
portiuniic de traiectorie parcurse de marfa, mecanismele trebuie sa fie capabile sa.asigure J
--- - /1RNR
modificarea vitezei sarcinii, pentru a putea fi exploatate la puterea lor nominala. In acest ~(
'1'1'

"
Pb 12
I ~
';i~t
sens, actionarea eu motoare de curent continuu este avantajoasii deoarece acestea permit
moditicarea lina a turatiilor. In plus, 'in cazul vinciurilor de curent continuu, energia ,~.
~~

In cazul bigilor, tinand eont de faptul ca sectiunea transversals este una inel~"
avand caracteristicile geometriee prezentate in fig. 4.24, momentul de inertie axial esteJ
degajata la coborarea sarcinii va fi recuperata in retea, motoarele juciind rol de f
,j; generatoare. In cazul e1ectromotoarelor de curent altemativ, problema rnodificarii turatiei
este rnai dificil de rezolvat, Deoarece in timpul operatiilor de incarcare-descarcare sc pot
nD; - 7fDj4 = nD: (1 _ a4 )
Iv=fz=l ivi cazuri de intrerupere a energiei electrice de alimentare a vinciurilor, aces tea trebuie
32 32
prevazute cu frane care sa poata bloca sarcina in orice pozitie. Franele pot fi fie de tip
unde magnetic, fie de tip mecanic.
D; In figura 4.25 este prezentat un vinci electric la care motorul electric 1 este
a=-
De echipat eu friina 4. Frana 5 a tamburului principal 6 are rolul de a-I fixa atunci cand se
lucreazacu tamburul auxiliar 7. Miscarea la tambur este prirnita de la motorul electric de
Introducand expresia lui 1din relatia (70) in relatia (69) se obtine: .. antrenarc, prin intermediul reductorului 2 ~i al cuplajului 3. In cele ce unneaza se va
I 1[2£ reD:
ci;{'; prezenta procedura de calcul numai a vinciurilor de sarcina, pentru celelalte vinciuri (de
-----(1-a4) = /lRNR Ft-~alansina sau de gai) mersul de calcul fiind acelasi, in calculul vineiurilor se intra eu
Ph I} 32 l%~tvaloarea ~arcinii care sOlicitii.cablul ce se infa~oara pe tambur si cu viteza de ridicare:
It~~\; Acestemamm, respectiv Q ~l v, sunt impuse pnn tema de proiectare. Scopul calculului
de unde, daca se adopta coeficientul G, se poate scoate diametrul exterior:
~~!,'. este acela de a determina pararnetrii motorului electric de antrenare, in vederea alegerii
~t::-;Iuidin catalog. La inceput, se calculeaza tensiunea la lambur:
J
32nRNRI Pb ~$:.:;.::
D) 7T3E(I-a4) Tr=P+Q (74)
n,«
4.3 MECANISMELE INSTALATIEI DE INCARCARE s .. tn CarePeste sarcina din carligul bigii; Q = (O,0028-0,0022)P este greutatea tachelajului

tt\i/;,montat pe biga; hp este randamentul palanului hp=O,9 ...0,92 iar k reprezinta nurnarul
Mecanismele utilizate la instalatiile de incarcare sunt vinciurile de sarcina,a'; .~.palanelor de la tambur pana la carlig. Diametrul tamburului va fi:
balansina ~i de gai. Din punct de vedere al modalitatilor de antrenare, acestea pot fi: <~ .',~
Di = (16,5 ... 18) de (75)
- cu actionare manual a;
- cu actionare cu aburi; care de este diametrul cablului, care se alege din catalog In functie de tensiunea de
- cu actionare electrica; .i,yere, calculata cu:
- eu actionare electrohidraulica. T, = 6(P +Q) (76)
 '~ "

138 lnstalatii navale de punte 'f~}~:~;?:·'

Capitolul'4 - Instalatia de incarcare 139

!,
7
~tWi',:r
',:':;'~',
_~t·1:.::.
"In =
,
In, (85)
bJi: ' De obieei, in practica proiectarii, calculul acesta se aplica in sensul deterrriinarii
.l;»,;~~ortului de transmitere. tn acest eaz, se intra In relatia (85) eu turatia n.; a mo torului
"!", :'electric de antrenare: '
. nm
1=-
(86)
n,
cunoscand diametrul de ca1cul a1 tamburului ~itensiunea la tambur, se poate calcula
Fig. 4.25 Vinci electric
rnornentulla tambur:
Lungimea tarnburului se alege la valoarea:
_ De (87)
1.1,- 2Tc
LT = (1,1 ... 1,6)0, (77)

Daca se considers pasul tnfasurarii, . ',{;u acest moment se calculeaza mai departe puterea motorului electric:
s = de + 4 mm (78) Pm = M",w", (88)
atunci cunoscand lungimea tarnburului se poate determine numarul de spire pe rand, unde Ct.\" este viteza unghiulara 3 motorului electric
t
z = L (79) m 7m
s W., = 30 (89)
Lungimea de cablu necesara a fi infii~urata sub sarcina va fi L; Cunosciind diametrul
tarnburului D" se poate ealcula numiirul de straturi de infii~urare a cablului pe tambur: 1nlocuind relatia (89) in (88) se gaseste:
I

Le = 11Z(D, + de) + 1IZ(D, + 3dc) + 11Z(D, + 5deJ + ... (80) mtlll

r; =Mm30 (90)

t
sau
Motoarelc electrice se veri fica apoi pentru perioada de dernaraj ~i de friinare. P'entru

L, '+D' 0 + (2i - l)d, 1 0 ,,(.D, H'd,) (81)

aceasta se serie expresia rnomentului dinamic:

M. =J dw = m p2.Q.sQ. == GD2 dw (91)

dill dt dt 4g de
de unde:
.!l+ D2 L'
_,_+_c_ in care cd este momentul de giratie, D.este diametrul de giratie, iar r raza de giralie ,
n = - 2d (82) , Pentru a detennina fortele de inertie respectiv momentele dinamiee, in perio adele
c 4dl znd ,
de demaraj ~i de franare trebuic eunoscut momentul de giratie redus (Gd)red la axul
Diarnetrul de calcul pentru tarn bur va fi: principal al vinciului sau la axul motorului electric:
D; = D, + (2n - I)de (83) (CD2)rcd = (GD2)red/'01 + (CD2),.edl, (92)

Daca se cunoaste viteza de ridicare v, atunei se poate calcula turatia tamburului care va fi:

n
I
= _v_
Jd)c
(84)
(CD2 ),.ed, = CD2 + GID~(':11 r + C2DiC:~ Y + .., + o.o; C: r (93)

Momentul de giratie redus al maselor ln translatie se calculcaza pe baza energie i lor

Calculand aceasta ruratie ~icunoscand raportul de transmitere, se poate determina tura\ia cinetice, Se va serie ca energia cinerica a maselor In translatic este egala eu energia unui
motorutui de antrenare: sistern echivalent aflat in miscare de rotatie eu rnornenrul de giratie egal Cll (Gd)""/lro

.I~:}.
,~,~,
I .~ .•• "_ • M. _.'_'

f
 L _ 'l~~;
',I:
:il,'
:j :i
i~ R
140 Instalatii navale de punte Capitolul 4 - Instalatia de incarcare 141
_-- ~
Energia cinerica a rnaselor aflate in translatie este:
--------------.-------_ ..
~.
Mp-= M.<'+ Mdi" (105) ~
2
Ec == till v ~
2 (94) (GD2tedl1 ~
375(M[r-MslJ
Masa 1/1' se exprima In functie de greutate: lfr= ( 106)
'1~Ii
, G' In general, timpii de demaraj ~i de franare SUI1t dati, asa cii se pot determina valorile 'Iii

,t,
//I =-
g (95) momentului dinamic.
"' m.
In aceste conditii, energia cinetica are expresia: 4.3.2 VINClURJ ELECTROHIDRAULlCE
2 ~
It;
Ec = G' v (96) Utilizarea vinciurilor electrohidraulice prezinta urmatoarele avantaje:
g 2 ~
gabarite si greutati mici; ~I
si deci: *~
~'
• viteze mari;
C'v2 = (GD2) 2
posibilitati de reglare continua a vitezelor.
2g 4g2 OJ (97)
Sistemele hidrostatice folosesc presiunea agentului hidraulic pentru a realiza deplasarea
2 organului de lucru. Ele utilizeazii indeosebi motoare si pompe volumice cu pistoane
(GD2) redtr =
--G'v 4 axiale. La cupluri mici, motorul hidraulic actioneaza direct tamburul de cablu, in limp ce
OJ2 (98)
[a cupluri mari se apeleaza la reductoare. In figura 4.26 este prezentata schema actionarii
Daca se line cont de faptul ca to = ;~ atunci relatia (98) devine: .,- hidraulice a unui vinci de sarcina. Instalatia cuprinde tamburele I si 2, Frana 3,
dispozitivul de actionare 4, tancul 5,distribuitoruJ 6, reductorul 7, pornpa 8, motorul
electric 9, motorul hidraulic 10, dispozitivul de cornanda J I a distribuitorului 6.
2
(GDZ )red tr = 365G'v (99)
11 I
In final,
I
(GDZ),.d = (CD2)redrot + (GDZ)redlr (lOO)
(:t-
I
_ (GDztd dOJ I
Mdill - 4g dt (101)
I

fi5~H=~;
sau:
I
(CD2 )red .!!!l.
Mdin 375 dt (102) L
Pentru dernaraj:
Fig. 4.26 Vinci electrohidraulic
M dem = M sf + M din (103) Tarnburul 2 este antrenat in miscare de rotatie de motorul hidraulic 10, care la
Din relatia (103) se scoate expresia timpului de dernaraj: randul sau, este alimentat de la pompa eu debit variabil 8, antrenata de electromotorul 9.
Pompa este echipata cu un regulator de putere care are rolul de a proteja elementele
_ (GD1)redn mecanice ale pompei irnpctriva suprasarcinilor. In functionare, debitul pornpei scade
(dem - 37S(M din - M st ) (104) odata cu cresterea presiunii, ajungand sa aiba valoarea zero cand presiunea are valoarea
maxima. In aceasta situatie, circuitul hidraulic este blocat, vinciul oprindu-se din
Procedand la fel, se poate gasi valoarea timpului necesar pentru franare: functionare. Reglarea regimurilor de functionare ale tamburilor ! si 2 se realizeaza cu
 142 Instalatii navale de punte
14-3

ajutorul motorului hidraulic 10, comandat de distribuitorul 6, care este actionat manual,
prin intennediul manetei II. Tamburul vinciului de sarcina are montata pe axul sau frana
eu saboti 3, ee poate fi blocata de dispozitivul eu arc 4. Debloearea franei se face automat
la actionarea motorului hidraulie 10, datorita 'presiunii din circuital hidraulic, presiune
" 'care, prin interrnediul pistonului dispozitivului
tamburului.
4, cornanda eliberarea arborelui INSTALATII
,
La functionarea In telefon a bigilor, In plus fala de problemele care apar si la
functionarea bigilor singulare, apare necesitatea verificarii daca fortele care solicita biga
PENTRU
nu depisesc valoarea fortelor calculate pentru cazul utilizarii bigii singulare. Considerand . ACOPJl:lUREA
instalajia din figura 4.27, se poate scrie cii:
GURILORDE
s = cos zz, p
MAGAZII

5
(107)
] sin(al+a2) \
S = cosa2 p (108) t
} sin(al + a2) I
_ Se remarca faptul ca forts din cablul de sarcina este functie de unghiurile a, ~i az
Consideratii generale
facute de eabluri eu orizonlala. Daca a, ~i a] sunt mici, atunei SI ~i S] pot depasi eu mult Actionarea capacelor
valoarea tensiunilor nominale de la tamburul vinciului, chiar daca valoarea lui P nu 0 Calcuhil sistemelor de
depaseste pe cea normals. Din aeest rnotiv, la lucrul in paralel nu este recornandata
ridicarea sarcinii prea sus. Mai mult decat atat, la functionarea in telefon, din cauza
a
actionare capacelor
actiunii fortei de tractiune dupa 0 directie oarecare, apar in gaiuriie de fixare tensiuni care mecanice
sunt cu atat mai rnari, cu eat unghiul determinat de pia nul vertical ce trece prin gai cu
planul vertical care trece prin biga este mai mic. Din conditia de manevrabilitate, aeeste
unghiuri nu se pot lua mai mari de 35-40° ,ceea ce inseamnj' cii fortele din gaiuri ~i
5.1 CONSIDERA TII GENERALE
balansina vor rnari forta axiala din biga fa~ de cea corespunzatoare aceleiasi sarcini la
functionarea singulars. Neeesitatea adoptarii sisternelor de acoperire etan~a a magaziilor a fost impuss
de asigurarea sigun'llltei tn navigatie a navelor comcrciale. Sistemcl clasie de acopenre (.\1

dulapi de lemn i?i prelate, devenit neeeonomic din cauza tirnpului mare de manevra nece-
sar opera\iiior de inchidere-deschidere, a fost inlocuit treptat eu sisteme mecanice. La a-
ceasts schirnbare a eontribuit si tendinta accentuata de el'e~tere a dimensiunilor gurilor de
magazie, de la valorile (0,2-0,25) din llitimca navei, la 0.7 sau chiar mai mu I t. Dupli ce
solutia acoperirii gurilor de magazie cu capace rnetalice actionate meeanic san hidraulic,
s-a impus pe piala, au aparut diverse patente de instalatii care pot fi c\asificate astfel:
sisteme de capace rulante;
sisteme de capace rabatabile;
sisteme de capace pliante;
_ sisteme de capace inta~urabile pe tambure.
Fig. 4.27 Schema de calcul pentru bigi cuplate in teldon Construeiia capacelor este stdns legalii de forma gurilor de magazle ~ide inal\imea
acestora, trebuind sa Indeplineasca conditiile:

--r-'- -""--"-'--',--
 ee" -----
W
~d~,
~:
144 ~
,'Capitolul 5 -Tnstalatii pentru acoperirea gurilor de rnagazii
~
145 ~
'~
~i
~M

~.
sa asigure 0 buna etansare;
:evita ridicarea rolelor de pe cai. In plus, la alegerea profilului pentru bascularea ~
sa fie suficient de robusta, pentru a putea participa la ~
,.elor trebuie sa se !ina cont de locul de amplasare (in pupa sau In prova rnagaziei), de
genera Iii si locala a navei; , "1

r
ra puntii ~ide asieta longitu~inala a navei. In pozitia !nchis, capacele trebuie sa se
sa ocupe un spatiu cat mai iic pe punte; . e bine de gura de magazie, adica sa faca contact \:u ea. In schirnb, la TUlare, capaeele
sa asigure 0 deschidere ~i d,:inchidere rapids, in conditiile unui nei ie sa fie ridicate, lucru ce se poate realiza practicdaca rolele de rulare sunt montate
minim de oameni. - centric, fig. 5.4, sau dad! se folosesc dispozifiveprecum cele din figurile'5.5 si 5.6 ..
In cele. ee urmeaza se vor prezenta principalele tipuri de instalatii de acoperire a guriIq' gura 5.5 este prezentat un sistern de asigurare a ridicarii capacului cu. cale de'
magazie.
~
,evrii. In figura s-au facut notatiilerI-capac mecanic; 2-rolii de rnanevra; 3.-cale.de·
evrii; 4-tronson mobil; 5-tija de actionare a bratului tronsonului mobil; 6~rama gurii
5.1.1 CAPACE MECANICE RULANTE
magazie; 7 -gamitura de etansare,
Se va studia sistemul cu cea mai l¥ga raspandire, al firmei Mac Gregor. In
;"$:,
senta, acest sistem include oserie de panour] metalice (pentru magaziile obisnuite nu
rul lor fiind cuprins intre 5 ~18), prevazute ~ doua sau patru role de.rulare pe rama
de magazie si eu cate doua role de basculare, care ruleaza pe un profil special manta
-'f
capatul gurii de magazie, unde se depoziteaza capacele (fig. 5.1).
.•....

Fig. 5.2 inchiderea capacelor Mac Gregor

Fig. 5.1 Sistem de inchidere a gurilor de magazie eu capace Mac Gregor

Legatura dintre capaee se face plio lanturi sau bare articulate, in fig. 5.1 s-au
cut urmatoarele notatii: 1- gura de magazie; 2- calea de mla~e a capacelor; 3- ca~ace :.
talice; 4- profil pentru ridicarea capacelor; 5- roti de rulare; 6~' role pentru ridicare,"
vinciul instalatiei de incarcare. Deschiderea magaziei se face eu ajutorul vinciului
incarcare. Prin tensionarea paramei cap ace Ie sun! trase catre extremitatea rnagaziei
Fig. 5.3 Deschiderea capacelor Mac Gregor
ruleaza sub actiunea componentei orizontale 'a tensiunii din parama pana cand ultirn'
capac va atinge eu rola de ridicare, dispusa excentric, profilul4. In
acest moment capaC'
basculeaza si va rula in eontinuare pe grinda de depozitare (fig. 5,2). .
Pentru inchiderea gurii de magazie se va actiona cu cablul vinciului de incarca
In sens invers. La operatia de inchidere se actioneaza asupra primului capac, unnatoa
fiind trase, din pozitia de repaus, de catre Ianturile (sau barele) de legatura (fig. 5.3).
proieetare trebuie avut in vedere ca inaltirnea h de amplasare a vinciului fata de capace ~
. Fig. S.4 Sistem de rulare cu role montate excentric
f\t~illeasa astfel indH, atunci cand ultimul capac este tras si unghiul a se mare~te, co
ponenta verticals a tensiunii din cablu sa fie mai mica dedit jumatate din greutate, pen ~~. . Sistemul prezentat in figura 5.6 este asemanator celui aratat anterior, singurele
: eoseblri co ns ran d -In fionna tronsonu I'UI mo bilJ
". I, In mo d u I'111care se rea I'izeaza- contactu I
 146 Instalatii navale de punte Capitolul5 - Instalatii pentru acoperirea gurilor de magazii 147

rolei cu tron sonul mobil, precum ~iin modul CUQI. se realizeaza actionarea tronsonului
-~~lli mobil. Pentru a se asigura acoperirea etan~ii a magaziilor.pe capaee se prevad de-a lungul
l)1
perimetrului canale in care se introd~c gamituri 4~'
cauciuc, Etansarea intre capace se face
tot eu ajutorul gamiturilor, fig. 5.7. In timpul marsului este necesara fixarea capacelor de
!!'!ll!,
rama gurii de magazie, pentru a se impiedica eventuala lor desprindere atunci dnd nava
i~ij oscileaza, Dintre procedurile cele mai raspandite su~t acelea ale prinderii cu surub, fig.

'f''II
5.8, respectiv cu parghii cu cioc, fig. 5.9. tn zonele in care capacele alaturate pot veni in
contact unul eu celalalt, se prevad role dispuse astfel incat sa. nu se distruga gamitura
~:~I. in timpul deplasarii relative a acestora, fig. 5.10,.
!/'I

Fig. 5.8 Sistem de fixare cu surub a capacelor Fig. 5.9 Sistem de fixare cu parghii eu cioc
1.:\

!.;~'M\" I
c Fig. 5.10 Sistem eu role de Fig. 5.Jl~apace mecanice pliante (tip Folding)
Jig. 5.5 Sistern de asigurarc a ridicarii capacului eu cale de manevrii protectie a gamiturii in timpul
deplasarli relativea capacelor

1. j •

.tV 5.1.3 CAP ACE MECANICE RABA TABILE

4 oN
•....• Sisternele de capace de acest tip se folosesc atat la acoperirea gurilor de magazie
de pe puntile principale cat §i 1a acoperirea deschiderilor din puntile intermediare. Pot fi
ell rabatare in plan longitudinal, fig. 5.12, sau cu rabatare In plan transversal, fig. 5.13.

Fig. 5.6 Sistem de asigurare a ridicarii capacului Fig. 5.7 Etansare Intre capace cu
gamituri

5.1.2 CAPACE MECANICE PLIANTE (TIP FOLDING)

Plierea capacelor se
gitudinale este utilizabila in
de panouri. Acestea, pentru
miscare combi \lata de rotatie
poate face numai in planul diametral. Metoda plierii Ion-
conditiile in care capaeul este format dintr-un numar par
a ajunge in pozitia de rabatere, trebuie sa execute 0 Fig. 5.12 Capace mecanice rabatabile eu rabatare in plan longitudinal
9i translatie, fig. 5.11.
Capacele care se rabat in plan transversal sunt intalnite in majoritatea cazurilor' Ia
aeoperirea deschiderilor din puntile intennediare. Capaeele rabatabile cu rabatere longitu-
_-------~.----l-
148 Instalatii navale de punte
Capitolul 5 - Instalatii pentru aeoperirea gurilor de magazii 149

dinala pot luera In sisteme simple, de tipul celui prezentat In figura 5.12, sau in comb i-
natie cu capace pliante, atunci cand lungimea gurii de magazie este mare, fig. 5.14. In
cazul puntilor [ntermediare, pot fi intalnite situatii In care panoul de punte poate fi rabatut,
acoperirea deschiderii facandu-se apoi eu un capac detasabil, fig. 5.15.

5.1.4 SISTEME DE CAPACE CU INFASURARE PE TAMBURE ~ ;

':~i
~:
lnstalatia este eonstituitii din capace metalice, de dimensiuni rnici, eare sunt
:fl
manipulate prin rotirea unei barbotine speciale, actionata de un vinci propriu sau de
vinciurile de incarcare, adaptate in acest scop. Schematic, un sistem de acest tip este Fig. 5.15 Sisteme de capaee pentru Fig, 5_16 Sisteme de eapaee ell infasurare pe tarnbure
prezentatin figura 5.16. . puntile intermediare

5.1.5 CAPACE RULANTE SUPRAPUSE (SISTEM TELESCOPIC) I

---.:::,.
Datorita faptului ca la navele fluviale nu se irnpun conditii speciale de rezistenta
si etanseitate, se pot utiliza eapaeele metalice, confectionate din tabla subtire, de cele mai
multe ori gofrata, cu iriiil\imi diferite. Desehiderea magaziilor se face prin rularea ca-
paeelor catre pupa sau catre prova navei, eapacele inalte suprapunandu-se peste cele
joase, fig. 5.17. in fi·glira s-au facut notatiile: l-capace inalte; 2-capace joase; 3-cale de
rulare pentru capacele inalte; 4-cale de tulare pentru capacele joase. : Fig. 5.17 Capace rulante suprapuse (sistem telescopic)
La navele de dimensiuni mai mari, la care lungimea magaziilor este mare, 'se
folosesc sisteme de cap ace construite in trei sau chiar patru trepte de inaltime,

~~B
deschiderea facandu-se in aceste conditii pe 0 lungime mai mare. Cu toate aeestea,
sistemul este dezavantajos pentru ca nu poate asigura front de lucru coneomitent la toate
magaziile, 1nsa el s-a impus datorita faptului ca este usor, ieftin si usor de mancvrat.
Actionarea se face in general eu ajutorul vineiului de ancora,
//
t,'~

Fig. 5.18 Generator de moment eu Fig. 5.19 Generator de moment eu cilindri hidrauliei ell
servomotor rotativ oscilant mecanism patrulater

Fig. 5.13 Capace mecanice rabatabile ell Fig. 5.14 Capace mecaniee rabatabile
intre doua capace se monteaza un generator de moment, actionat hidraulic si care poate
rabatare cu rabatarc In plan transversal combinate ell cap ace pliante
fi: '.:~.". .
a) - eu servomotor rotativ oseilant (fig. 5.18);
5.2 ACTION AREA CAPACELOR b) - eu cilindri hidrauliei (eu hidromotor liniar):
b.l) - eu meeanism patrulater, (fig. 5.19);
Actionarea capaeelor metal ice ale instalatiei de acoperire a magaziilor, poate fi
b.2) - eu mecanism eu surub, (fig. 5.20).
facuta electromecanic sau hidraulic. Utilizarea action ani hidraulice a eapacelor mecanice
Din punct de vedere al amplasarii, sistemele de actionare pot fi de doua tipuri:
prezintii avantajele: gabarit redus, manevra foarte sirnpla si rapida, siguranta mare in - eu hidromotor liniar interior (amplasat in interiorul capacului - fig. 5.19);
exploatare, etc. - eu hidromotor liniar exterior (amplasat in afara eapaeului - fig. 5.21).

i.:•.
 ,....

~
.
" -.".
150 I (
, ~~.. '.-InSIl\lll!ii navale de punte " Capitolul 5 - Instalatii pentru accperlrea gurtlor de magazii \~\
"1,,,. ,

a) Determlnarea momentulul se f~e in ipoteza exlstentel unlli unghl de

'r •.
Incllnare' a gurli de magazlc ) _ ,fP
,~
rp - 'Pi! ifJ2 (\ )

und~ 'PI esteunghiul deinclinare f~1 de,'orizontaIIi datorat selaturii Punlii. iar fPl este
..unghiul de inclinare fala de OriZontaIrrrovocat de asieta JongitudinaU.
( . aJ.~Ab4
~'r ,I
I
I ....;bl:.-;-'"'""""aJ~:1 I •• ~~ 1 -r\, I
';",' :

'i L .: '" ". ~,:.,." ','

Fig. S.20 Gcneratorde moment cu.!)ilindrihidrau\ici cu mccanismcu surub

"
.,
G; II , a;
1I'=f1+~2

, Fig. S.22 Fortele cak actionem asupra sjs~mului de capaee

. .!! I. Pentru calculul momentuIu~di~ pun~tul A se considera uItimele doul1 capace ~ise
.

determins reactiunile globale, considerand capacele 3 ~i4 sudate in punctu 1 A ~i izolafc

Fig. 5.21 Generator de inomeni cucillni:l;i 'hi~ulici ch 'hidi~motor liniar exterior de restul slstemului, fig. 5.23, In acesteccnditii, fortele active sunt reprezenlate de greuti!-
;,li.J.eG) ~i G. precum ~ide forta de rezistenli! datii de capacele I ~i2, notatA cu W.
5.3 CALCULUL, SISTEMELORJ)E ACTIONARE A W ee (GI + G2)sinqJ + [(GI + G2)toSr]Jlr (2)
'CAPACELOllMECANICE' '
in c~re.JIr este ~aeficientul: de frecare. la ;:.ostogol~~e. Necu~~scutcle, problemei sunt
reactiunile N. R. ~I Ryo Acestea se determl«" din ecuatille de echilibru static:
Se consideraun sistemdecapace,inecanice ce inchid gura de magazie
prin pliere, la care se presupune cunoscut-modul.de'dispunere.a panourilor, fig. 5.22. rLMo"" 0): (:;
In plus, se presupune c8'dimellsiuriile,$igteuiaplepanotirilor sunt cunoscute, Se pune (3)
N(l3 cos aJ + 14cas a4) - G3(a~ c sa) + I~ cos a4 ) - G4Q4 cos a4 = a
problema determinarii-momentelor careaper in.'punctul de articulatie A, adica acolo
unde existiigeneratorul de' mbmelli. Pentru dimensionarea instalatiei trebuie N = ~3(Q3COSa3 I 14eosa4)+G4a4cosa4
(4)
determinata valoarea maxima a efonulu] care aparem articulatia cea mai solicitata. ln I) pa) +14 cos c,
aceste conditii, se considerii gum de magazie cU.aupmfala cea maimare, pentru a cllrei
, -acoperire se foloseste numarul celmai mar(de 'panouri, Se presupune cll' articulatia A (Ox) : W + G31~inifJ + G; sin tp "" R, (5)
dintre capacele 3 ~i 4 preia ~i monientUlt:ez1~te!lt introdus de perechea urmlitoare de sau,
capace, deci de capacele 1 ~i 2. Calculul 'de' dimensjonare' a instalatiei se face in doua s, = (G~ t G4)sin rp + W
etape: ' ';,'" .' ,, (5')
. a) Determinarea momentuI~i;;~~~!Ie ~qnfi~~a cea mai dezavantajoasa hi un (Oy) : N - GJ crrp - G4 COS rp + Ry = 0 (6)
:' -r :
moment dat, configuratiedata de-nilinin.lH'rliiXfrti'.dc)lapiice ce se aduna la un capat ~i
de unghiul 9' de inclinare a .gurii de magazie;' :' ' ' sau,
b) Calculul generatorului de moment' Ry = (Of +G4~COSq> -N (6')
'; .'.

r-. ; .",
J

.,', ,'." :,
,',
 i
r
I
J
t.~,;.
l~. _
;'1 :
1
"i:

":f:
1
,

152 III Instalatii navale de punte GapitolulS- lnstalatii pentru acoperirea gurilor de magazii 153

I
Mai departe, se consid:ra grinda din figura 5.23li~c\iOnatii in punctul A ~i avand izolatii cont de legatura existenta intre unghiurile al·(t VI, variatia lui MA(al) poate fi
" ..;:~"
una din parti, fig. 5.24. In aceste conditii, se poal~etermina momentul din punctul A: considerate ca 0 dependents intre MA si unghiul If facut de capacele articulate in
punctul A. Valoarea maxima a rnomentului MA serveste mai departe calculului genera-
M A = N(a) + b))cos aJ - GJa) eos(a)/ rp) + (W + /NXa) + b) )sin aJ (7) torului de moment. in cazul actionarii capacelor cu cablurile instalatiei de incarcare,

insa, a3+ b)= 13, atunci: ,/ft " !.'

calculul se face in sensul asigurnrii cii tensiunile care apar la manevrarea capacelor sa
nu depaseasca valoarea tensiunilor care apar In timpuloperatiunilor de incarcare-des-
carcare.
M If = NI) cos a) - G)a) cos(a) - rp) + (W + /NY) sin a) (7')
b) Calculul generatorulul de moment
In cazul generatorului .de tip' oscilant (cu servomotor rotativ), ca\culul se face
exact ea la rnasinile de carmacu servomotor hidraulic avand ca date MAmax si If = 180°,
Calculul generatorului de momentcu'cilindri hidraulici se face pe schema cinernatica din
figura 5.26." ":.:
F

D.··.
. :
>B' ::'c

'fi'..'
-
'.
.
..' .
.,*o-~ F
D

~,,"t'
A . E
-, ,,f
f">~'il'rg'.!L16'Schemacinematicii pentru dllQUlulgetie~torului de moment cu cilindri hidraulici

rp ~
I,:

1
«. ;;

Calculul geometric ~Igeneratoruluide mornentse po ate face grafic sau analitic.

Caracteristicile dirnensionaleale mecanismului, lungimile bare Ior se determina pe baza a
I doua conditii:
rnagazie
MAl
I!
Fig. 5.23 Determinarea momentului in ipoteza eXistjllei unui unghi de inc\inare a gurii de
a)- de gabarit, Se unnfu-el}te ca pentru orice pozitie a mecanismului, acesta sa se
incadreze in spatiuldin interiorul capacului;
iiAY b)- variatia foqeif din pistol1ijlcilindruhlisa fie cat mai midi. .
r,. . Presupunand geometriamecanismului definita, deci caracteristicile geometrice
M
.deterrninate, se pune problema calculului parsmetrilor cilindrului de actionare, in speta
calculul fortei F, atunci cand unghiul <p variaza intre 0 ~i 180°.
In figura5.27· s-a.rcprezentat 'Ineclinismu\ in trei pozitii diferite corespunzatoare
( MAmflX unghiurilor FO· (articulatiile s-au notat cu A.B•..,.F),1F180°(punctele de articulatio
I
sunt notate cu A2' 82., .. Fi) ~iO' <1f<1800 dud articulatiile s-au nota! eu indice 1 (AI.
BI, ...•Ff). Practic.iaceasta constructie se.repetadeIf ori pentru un pas LiFlO°, intre 0 ~i
w 1..',':'
180·. Pentru fiecare dintre -aceste :pozitii se determinavaloarea fortei F Ja piston. in
:::, _ :.v
ffV -fl!\ ' _x
aJ
.aceastaidee, se incarca sistemul cuo fort3\iniil\m F= 1, 18 nivelul punctului A aparand un
,.
moment?1tA a carui lllarimedepind,e,Qe.\mghiul V'consideI<lt (fig, 5.28), l(;
II'

iJ
V'o
In calcule nu se considerii,gieutatileproprii aleelementelor. Deoarece vitezele .;i

Fig. 5.24 Fortelc care actioneaza asupra Flg, 5.25 Dependenta momentului MA de sunt suficient de mid, se vorneglija ~i,fortele 'de inertie, Considerand separat biela FIB I,
capacului in cazul inclinarii gurii de magazie I unghiul Ql
sepune problema detenniniirir'reactiunilo't inf/~i B/ .. Bara BfEI este dublu articulata,
Din relatia (7') se observa en n;omentul in p~?~NlA depin~e de unghiul a, laCU! d~ de~j neglijandu-i greutateaproprie ne~jtu3pti,n ipoteza unei bare de la grinzile eu zabre-
panou cu orizontala, Reprezentand grafic ac~tll!ependenl3, fig. 5.25. se observa ca Ie, cand ~iementui B ,E/ nu poate'pielifadec~f eforturi de intindere-cornpresiune. In aceste
pentru 0 anumitli valoare II unghiului .a.J;t!,6~,t(ntull atinge un maximtimMAmo.,' Tinand conditii, reactiunea din punctuLB,notatii eu TF.8 are direetia :barei EB, in punctuf FI va
i "
~j
:;f};
l::i
~~;:'.
.-<>,
,,~ II' .-~
.-- ''-1' '-' -.---~-
154 Instalatii navale de punte Capitolul5 - Instalatii pentru acoperirea gurilor de rnagazii 155

aparea 0 reactiune '? orientate dupii 0 directie oarecare, a clirei valoare se poate detennina ?'ItA ='?TAF (9)
fie pe cale grafica, fie analitic.
c] ?itA
\----
\ __ .•F ,.-<

Ii

'II
JBO'

Fig. 5.29Poligonulfortelorcare Fig. 5.30 Curba momentului din articulatie in funclic de

':'lIc(ianeazamecanismulcapacului unghiul de Inclinarea capacului
Avand valoarea momentului 7/tA general de Iorta F unitarli Ladiferite valori ale unghiuLui
1jI, se poate trasa graficul 7/tA(v1 (fig. 5JO). Cunoscand variatia rnomentuhri real din
---.--......
(CD) articulatia A. MA (y), determinata anterior, fig. 5.25, se poate calcula pentru fiecare unghi
IjI in parte. valoarea fortei F din piston a carei variatie este prezentata in figura 5.31 .

.• ' F = M A (lO)
?itA
Cu valoarea maximli a acestei forte se face alegerea cilindrului hidraulic. Daoa se pune
problema dimensionarii cilindrilor se pot ivi urrnatoarele situatii:
a) se dii presiunea si se determina diametrul pistonului:

Fig.5.28 Schemade calcula forteide la nivelul pistonului D=f! (II)

Analitic, problema se rezolvii scriindu-se ecuatiile de echilibru static: Daca diametrul rezulta prea mare, se adopta mai multi cilindri.

LX =0
b) se alege diametrul ~ise scoate presiunea;
c) se alege presiunea si diametrul cilindrilor ~i se adopts apoi numarul cilindrilor.
Lr =0 (8)
Considerand schema hidraulicii de actionare din figura 5.32 se pune problema
determinarii debitului ~i sareinii pompei in vederea alegerii ei din catalog. Debitul
LM=Q pompei se deterrnina eu relatia:
v
Grafic, plecandu-se de la observatia cli bara Fie/, aflata sub actiunea unui sistem Q =- (12)
p r 1],.
de forte concurente in punctul P, se ami in echilibru atunei csnd poligonul fortelor se
unde V este cilindreea tuturor cilindrilor hidraulici, '7. reprezinta randarnentul transmisiei
inchide, fig.5.29, se gaseste eii reactiunea ?are directia barei FIP. Mai departe, forta '?
hidraulice pornpa-cilindru hidraulic, iar t estetimpul de manevrii impus la valori cuprinse
astfel detenninatii se deseompune dupe.directiile radiala, respectiv tangentiala la curba intre 3 ~i'6 minute. Pe baza schemei hidraulice considerate se calculeazli sarcina pompei:
traiectoriei descrise de FI In componentele '?~~i 'Jr. Cu componenta tangentiala '?r se
calculeaza apoi momentul11tA pentru unghiul IJIconsiderat. H = pgz+ p+h+ LdP (13)

!',
·.6
 10'1-

156 Instalatii navale de punte

unde L6p este suma pierderilor hidraulice pe elementele de distributie ~i reglaj din
schema hidraulica, In final, puterea agregatului de pompare va fi: I
p= QH (14) I
7",
unde 77h este randamentul hidraulic \
F=-
1>1"
?1tA
INSTALATIA·DE
,
F
SALVARE

6
F"ltlX

Consideratii generale
'I' Barci de salvare
180"
Constructia barcilor desalvare
Fig. 53l Curba de varia tie a fortei din piston in functie de unghiul de inclinare a capacului
Gruie pentru barci
Calculul instalatiei de
manevra a barcilor de salvare

6.1 CONSIDERA TII GENERALE

Or
Deta/iul A

Instalatia de salvare a navei este destinate salviirii personalului navigant In

cazurile de forti!majora (explozii, incendii, esuari, coliziuni, etc.), cand se pune problema
abandonarii navei. Instalatia de salvareanavei cupriode mijloace colective $i mijloace
individuale de salvare precum $i o. serie de echipamente de pastrare, lansare §i ridicare a
rnijloacelor de salvare. Mijloacele colective de salvare sunt constituite din barcile $i
plutele de salvare (rigide si pneumatice), iar mijloacele individuale sunt constituite din
veste si colaci de salvare. Dotarile cu mijloace de salvare sunt reglementate prin
normative internationale (Conventia internationals pentru ocrotirea vietii umaoe pe mare
- SOLAS (Safety Of Life At the Sea) - Londra 1960, IMeO (Organizatia Consultative
Interguvemamentala a Navigatiei Maritime), etc.), 0 parte din reglernentari fiind preluate
si de registrele de clasificatie. Reglementarile norrnativelor internationale ~ia registrelor
navale implies dotarile minime pe care 0 nava trebuie sa Ie posede.

6.2 BARCI DE SAL VARE

Fig. 5.32 Schema hidraulica de actionare a capacelor mecanice
Dintre mijloacele colective de salvare, barcile de salvare sunt eel mai des
intalnite [a bord, ele asigurand capacitatile de salvare cele mai mari, dotarile lor fiind
capabiie sii perrnita supravieruirea pe mare un timp suficient de indelungat.
158 Instalatii navale de punte
ill mod uzual, la bordul navei exists barci ell diverse roluri:
·de salvare;
·de serviciu;
·speciale.
Bircile de serviciu au rolul de a asigura legstura intre nava si \iirm sau intre doua
nave, atunci cand acestea sunt ancorate in rada, Barcile speciale sunt mtalnite indeosebi la
pescadoaie ~i ele au rolul tie de a asigura manevra sculelor de pescuit ale navei,. fie de a
executa \JI1 pescuit independent .m.reile de salvare, pentru a putea indeplini in bune
conditiuni functiunea pentru care sunt destinate, sunt inglobate in niste sisteme (instalafii)
de manewa. Acestea au rolul de a scoate barcile in afara bordului, de a Ie Jansa la apa
complet echipate precum ~ipe acela de a le ridica la bard, atunci cand este cazul.
A~a cum s-a aratat, proiectarea si constructia instalatiei de salvere se face pe baza
prescript ilor normelor internationale in vigoare. in eeea cepriveste stabilirea poziliei
barcilor Ile nava se recornanda ea:
-arnplasarea lor sa ou fie tacuta in prova;
_in cazul amplasarii in pupa trebuie sa se asigure 0 distanta suficient de mare
intre pozitia barcH si extremitatea pupa, astfel il.)cat la lansare, barca sa nu intre in
curentul elicei;
· daca intr-un bord se amplaseaza mai multe barci, ele trebuie sa fie dispuse la
nivelul eeeleiasi punti. Daca, totusi, necesitatile impun dispunerea lor pe punti diferite,
trebuie ca lansarea sa se poata face simultan.;
·amplasarea la bord trebuie facuta in asa fel incat gruiele sa nu iasa din gabaritol
navei, der nici sa irnpiedice vizibilitatea atunci cand se ami in pozitie de repaus.
Conform aceleiasi prescriptii, barcile de salvare trebuie sa indeplineasca
conditiih:
· sa fie rezistente, sa aibao stabilitate buna ~i sa nu se scufunde. Barcile sunt
prevazu 1e eu chesoane etanse care~'le asigura 0 flotabilitate pozitiva atunci cand sunt
armate cornplet;
· sa posede mijloace de protejare a oamenilor din interior de actiunea mediului
exterior (sa tie capsulate sau sa poata fi acoperite eu tenzi);
_ sa fie dotate cu rezerve de provizii (alimente ~i apa) pentru 0 perioada de
navigatie suficicnt de mare; . capacitatea maxima a barcii, nu trebuie sa depaseasca 20,3 t.In plus, converrtia SOLAS
- sa fie dotate eu aparate de navigatie;
_sa aiba 0 viteza suficient de mare care sa Ie permitii departarea rapids de nava
care se scufunda sau de nava incendiata;
_sa poata fi puse 1n miscare rapid tara sa oecesite pregatiri prealabile;
- sa aiba un sistem de protectie contra focului;
lnstalatia care asigura manevra barcilor de salvare rrebuie sa indeplineasca
conditijle:
_sa asigure 0 prindere sigura a barcii la bard in pozitia de repaus;
- sa pennita 0 desprindere rapida din carlig;
_ viteza de coborare trebuie limitata la valori care sa asigure evitarea deteriorarii
barcii 1a impactul cu apa;
Capitolul 6 - lnstalatia de salvare 159
- miscarile de scoatere a barcii In afara bordului ~j de coborare trebuie facute ram
utilizarea unor surse de energie exteriosre (se impune actionarea manuals sau
gravitationala);
- coborarea barcilor din ambele borduri trebuie sa poata fi Iacuta chiar in C()O-
ditiile In care nava nu se afla pe a~ietiidreapra, aceasta putand avea incliniiri transversale
de pana la 15° si longitudinale de pana la 8°;
- capacitatea barcilor de salvare trebuie astfel aleasa incat barcile dintr-un singur
bord s1'!.poata incarca tot personalul navigant al navei,
6.3 CONSTRUCTIA BARCILOR DE SALVARE
Barcile de salvare pot fi executate din lemn, tabla sau din materiaLe piastice
armate cu fibra de sticla. Cele din lemn se caracterizeaza prin greutati mici, pre\ de cost
tbdus, avand insa dezavantajul rezistentei mecanice reduse precum ~i a pierderii
etan~eitatii in timp. Pentru asigurarea unei rezistente mai bune la putrezire, lemnul din
care se confectioneaza barcile se impregneaza cu uLei de in fiert.
Barcile metalice sunt confectionate din tabla navels sudata sau din aJiaje de
alurniniu-magneziu, acestea din urma prezentand avantajul unor greutati rnai mici. Sunt
construite in sistem transversal de osatura, elernentele de rezistenlii fiind grefate pe
structura unor chesoane metal ice etanse. Rolul aces tor chesoane este acela de a asigura 0
t:fotabilitatepozitiva pentru bares.
, Barcile din. materiale plastice sunt confectionate indeosebi din po Iiesteri sau
ra~ini epoxidice, armate cu tesatura din fibril sau eu fibre de sticla, Au avantajul unor
greutati mici, al unor preturi relativ scazute precum ~i al unei rezistenje mult rnai bune la
actiunea mediului marin. in plus, sunt antimagnetice ~irezistente Ia foe.
A~a cum s-amai aratat, conventiile internationals fac precizari stricte asupra
particularitatilor constructive si dimensionale ale barcilor de salvare pentru ca acestea sa
poata naviga in bune conditiuni. Asrfel, lungimea acestora este lirnitata la 7,3 m ~i numai
in cazuri cu totul exceptionale, cand dimensiunea navei nu permite montarea uoor
asemenea baret, se admit si lungimi mai rnici, limitate tnsa la 4,9 m.
Greutatea barcilor complet armate plus greutatea eehipajului, considerat Ja
lirniteaza ~ivolumul ocupat de un om la bordul barcii de salvare la 0,283 m)/om, In cazul
barcilor eu lungimi mai mari de 7,3 m ~i la 0,396 mJ/om, in cazul bareilor cu lungimi
cuprinse intre 4,9 ~i7,3 metri.
Propulsia barcilor de salvare poate ti asigurata fie manual, fie cu ajutorul unui
motor eu ardere interns, In functie de numarul de pasageri pe care barea poate sa-i
incarce. Propulsia manuals este asigurata cu ajutorul unor sisreme de piirghii o.scilante sau
genarbore cotit la care se monteaza manere (sau cu pedale, pentru actionarea eu
piciorul). Miscarea de la sisternele de actionare la propulsor se transmite prin jntermediul
unui reductor. Daca propulsia este asigurata de motoare diesel, atunci acestea trebuie sa
fie capabile sa asigure posibilitatea de porn ire In mice conditii si sa aiba 0 rezerva de
 160
- .... ~ . I
itli
I
Instalatii navale de punte Capitolul 6 - Instalatia de salvare 161
:'~'.~I
!f~';ll
-
t· 'I
cornbustibil pentru un mars de 24 de ore. Motorul trebuie sa asigure barci] 0 viteza de eel ;i', .~}~
putin. 6Nd, pentru biireile navelor de pasagen sau ale taneurilor ~i de celputin 4 Nd, /'
---'- i,Ll,
pentru barcile celorlalte nave.
'1///
,
'.,
6.4 GRUIE PENTRU BARel ~t~' :t!l
H'\· i~..
Ij~'~.~
i.l.
~ i!:: .. ~~~'\\,
.1"1 \ \,'':.,

Gruiele sunt instalajii de rnanevra ale barci lor, care asigurii fixarea pentru pas- : ~:; ',\ '."~.I'
"jr
•.... '"

trare, scoaterea in afara bordului, Iansarea si ridicarea acestora. Gruiele sunt sisteme de i1,\:~
grinzi a caror forma difera de la un tip de instalatie la altul.
¥
~~ i~,;
'I" .. ' .
Din punet de vedere constructjv functional, gruiele pentru barci pot fi de tip I'
~~ h
iY,'
negravitational sau gravitational. Consideriind fig. 6.1, In care s-a reprezentat schematic
traiectoria barcii de salvare deseompusiiin faze simple, apar particularitalile celor doua fi~'.,
'!j ~----

tipuri de gruie, In sensul ca la gruiele negravitiltionale fazele I - 2 , 3 _ 4 , 4 _ 5 se desfa- . : :~--~~'"':~~~

soars eu consurn energetic, faza 2 - 3· raciindu-se gravitational, in timpee la gruielegra- :1': :
vitarionale, in afara fazelor 2 - 3 ~i I - 2 , celelalts se desfssoara rara con sum energetic. '.
Gruiele negravitalionale pot fi; . ~--------
Fig. 6.3 Gruie rabatabilii in forma de C Fig. 6.4 Gruie rabatabila eu surub, de tip Lum
pivotante (fig. 6.2), [a care lansarea are Ioc in urrna unei mtatii In jurul
unei axe verticale
rabatabile, la care lansarea are loe ca urmare a unei rotatii in jurul unor
articulatii eu ax orizontal. ! ;,

"'11

5 4
1 1
,,\

r'~~_~'--"
3
t"*/---/L~ir--<T-
J::.~.jj'1l.Jf.)....
--
----.LL,_ Fig. 6.5 Gruie ell 0 articulatie Fig. 6.6 Gruie eu doua articulatii
Fig. 6.] Traiectoria barcii de salvare
Fig. 6.2 Gruie negravitalionala pivotanta Gruiele articulate lucreaza prin rabatare si pot fi construite in doua variante:
Gruiele rabatabile pot fi: eu 0 articulatie, fig. 6.5;
in forma de C (fig. 6.3); cu doua articulatii, fig. 6.6.
in forma de S; Acestea sunt cele mai simple ~i mai sigure gruie de barci, chiar dacaau Ina!lirnile cele
cu surub tip Lum (fig. 6.4) mai mari. Gruia asigura scoaterea barcii in afara bordului, dupa eliberarea tuturor sis-
Gruiele gravitationale pot fi de trei tipuri: temelor de fixate, numai datorita actiunii greutarii proprii. Capul bratului gruiei este
articulate; astfel construit incat irnpiedica eliberarea barcii inainte de seoaterea ei In afara bordu-
eu miscare plan-paraleta lui. Gruiele ell rniscare plan paralela pot fi:
mobile. eu 0 singurii cale de rulare, fig. 6.7;
cu doua cai de rulare, fig. 6.8.
 162 lnstalatii navale de punte Capitolul 6 - Instalatia de salvare 163

fi rnult rnai mari ajungandu-se pana

la capacitli\i de 150 de persoane. Din aceasta cauza,
pentru echipaje numeric egale, numarul total al barcilor poate rezulta mai mic. Planul
inclinat are la partea sa inferioara 0 poarta etansa care impiedica inundarea pupei navei,
finand cont de faptul ca baza planului inclinat se afla la nivelul liber al apei. Barcile sunt
,'-'
\. . montate pe niste carucioare cu role, care au posibilitatea sa se deplaseze pee sinele
\,1./ planului in.clinat, dupa ambarcarea echipajului §i dupa decuplarea sistemului de fixare,

I
t:.~....:..-
\ '...:..~~."(.--
\->~/ Lansarea la apa se poate face chiar pe mare montatii cu valuri oricat de mari, d.eoarece
barca, fiind inchisa, po ate naviga sub apa la adancirni de pana la 10 m pe q dis tanta de
250-300 m.
\
\ .'/"~\~"
,~ .

6.5 CALCULUL
~i Ii INSTALATIEI DE MANEVRA A BARCILOR
DESALVARE
I
I'--"'--"·",~ .", Calculul instalatiei de manevra se efectueaza in urmatoarea suecesiune de pasi;
. .~
I. Detenninarea sarcinilor de calcul;
Fig. 6.7 Gru ie eu rniscare plan paralela cu 0 Fig. 6.8 Gruie eu miscare plan paralela cu 0 doua·
s.inguracale de rulare ciii de rulare 2. Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare, in conditiile cele mai
defavorabile care pot apare la lansare;
<::,.];;> 3. Calculul mecanismului cu care se face manevra barcilor;

.~.," j 4. Calculul sistemului de sprijin a instalatiei.

6.5.1 DETERMINAREA SARCINILOR DE CALCUL

€_"U 't
- (-~:::~C:-:j~-:.;) -
1
-
Fig. 6.9 lnnalatie de salvare eu barci Fig. 6.10 Detenninarea sarcinii de calcul la instalatia
hnsate prin pupa de manevra a bllrcii de salvare cu doua gruie
La petrolierele si pasagerele mari, sistemele de bsrci de salvare deserise pana
acum nu sa fisfac in intregime cerintele unor lansari rapide. in plus, pentru unghiuri de
bandare mai marl de 15° nu se mai pot fi lansate simultan din ambele borduri, fapt pentru
care, pentru a se aeoperi necesarul de barci apte a se lansa, trebuie marit numarul total de
barci de salvare. De asemenea, 0 data eu cresterea dimensiunilor barcilor, vor creste ~i
dirnensiunile gruielor, asa incat spaiiu! ocnpat la bord devine prea mare. La navele de tip
petrolier, in cazul ineendiilor izbuenite la bord ca unnare a unor esuari, produsele
petroliere se pot imprastia pe suprafata apei, asa indi! lansarea obisnuita a barcilor nu se
mai poate efectua. In aceste conditii, s-au imaginat instalatii de salvare de tipul celei
reprezenrate in figura 6.9, in care lansarea se face prin pupa navel.
Bareile de salvare sunt dispuse In pupa navei pc un plan Inclinat, pe unul sau
doua randuri Avand in vedere c5 lansarea nu se face prin grui, dirnensiunile barcilor pot
Se considers 0 instalape de manevrii a biircii de salvare eu doua gruie, ps-esupu-
nandu-se barea sprijinita de acestea, fig. 6.10. Deschiderea dintre cele doua gruie este a.
Se noteaza eu x distants masuratii de la jumatatea deschiderii dintre gruie §i centrul de
greutate al barcii, calculat considerand barca complet echipata l1iaviind m oameni la bordo
Se considera ca:
- greutatea barcii cste Gb;
- sarcina efectiva, in oameni, a barcii este mq, un de m reprezinta num.arul de
oameni din barca, iar q este greutatea unui om ell tot echipamentul;
- greutatea blocului de palane aferent lansarii este qi.
lmpunind conditia ca suma rnornentelor tuturor fortelor calculate In raport eu punctul A
sa tie egala ell zero, se obtine expresia sarcinii de calcul:
Pc = (O,5+-;)G b + mq)tqt (1 )
La lansarea barcilor de salvare sunt distinctc doua operatii;
a - seoaterea barcii In afara bordulu i;
b - coborarea barcii IE apa.
La unele grui, scoaterea barcii.in afara bordului se face cu un numar restrans de oalTlcni [a
bord (m=2-3), la altele insa, se face eu toate persoanele la bord (ill=m"."J. La cobor-are. in
toate cazurile se considera m='n"en" in tirnp ce la ridicare, /11=2-3.

..i:;
_._. ._. ..._-- rr
 II,
__IL' _
.&A
•••••• ------------------------------~--~~r_- ~i
;1
1,11

1114 Instalatii navale de punte Capitolul 6 - lnstalatia de salvare 165

6.5.2 CALCULUL FORTELOR CARE SOLICITA INSTALATIA DE - se prelungeste directia forte: T pana la intersectia ell directia rezultantei
LANSARE IN CONDITIILE CELE MAl DEFA VORABILE CARE POT - -
fortelor Pc si Gg (pana In punctul B), efectuandu-se compunerea lor;
AP ARE LA LANSARE - -
- se determina forta F_ d~ surubul gruie~i reaqiu~a R din articulatie, I:1
Calculul fortelor se face in scopul dimensionarii gruielor si al determinarii punandu-se conditia ca forte le F, R si rezultanta Pc + G g + T sa fie concurente in
incarcarii mecanismelor cu care se face rnanevra barcilor. Stabilirea eforturilor se poate
face prin doua metode:
puncrul A. Asta inseamna ca, avanddirectiile lui F si a reactiunii R
din articulatie, r,
- - - ,\
- grafic; precum si rnarimea si directia rezultantei Pc + G g + T, se pot detennina marimile
q
- analitic.
fortelor F si R, impunand conditia ca poligonul fortelor sa se inch ida, asa 'cum se
In general, metodele grafice sunt preferate eelor analitice, datorita simplitatii lor,
arata in fig. 6.12. Analitic, cele doua forte se pot determina impunand conditia ca
rezultatele obtinute avand 0 precizie suficierit de. buna. in cele. ce vor urma, va fi
suma momentelor tuturor fortelor care actioneaza asupra gruiei, calculate in raport cu ~'
exernplificata procedura grafica de caleul, atiit pentru gruiele negravitationale, cat si •• - - . -;.j

pentru cele gravitationale.

punctul 0 sa fie egala eu zero. In final, dupa determinarea fortelor F si R,· poate se
calcula mornentul incovoietor in orice sectiune a grinzii considerata dreptb bara I~
6.5.2.1 GRUIENEGRAVlTATIONALE curba, Cunoscand momentul incovoietor, se poate face apoi verificarea eforturilor
unitare sectionale.
Se presupune ca asupra gruiei actioneaza urmatoarele forte; . ..
- greutatea celei mai greJe barci deservite de gruia respectiva, considerata cu tot 6.5.2.2 GRUIE GRAVITATIONALE CU MI~CARE PLAN-PARALELA
echipamentulla bord ~i calculata eu relatia (I);
- greutatea Gg proprie a gruiei; 4"
Se considers 0 gruie gravitationala cu miscare plan-paralela, pentru care se
face calculul in doua faze:
- tensiuneadin cablul de manevra.
Se considera cazul unei gruie clasice de tip C, fig. 6.11, pentru care se face calculul in si- a) gruia In faza de rnanevra;
tuatia cea mai dezavantajoasa, adica atunci cand nava are 0 inclinare transversal de 15°, a b) gruia in faza de lansare a barcii,
asa cum se arata in fig. 6.11 (b).

t:
-/--:~::'-~ __
O{)·p'
..,.
F // c; "\\ C'
-\~\.

\~~.
fi

(a)

Fig. 6.12 Poligonul fortelor la Fig. 6.13 Schema de ca\cul a gruiei cu doua articulatii
Fig. 6.11 Schema de calcul a gruielor negravitationale de tip C gruia negravitationala de lip C
Se presupunevarianta constructivii eu doua articulatii din fig. 6.13. In cazul in.,~ilre se
Procedura grafica de caleul al fortelor care solicita insralatia de lansare este face caJculul
corespunzator fazei de rnanevra, se considers ca in barca se .~flii2}
urrnatoarea: persoane (m=2-3). La scoaterea in afara bordului, se presupune ca gruia se sprijinaIn
- -
- se determina rezultanta fortelor active, compunandu-se Pc cu G g ; punctul 0 din fig. 6.13 (b) si cii la bordul barcii se afla numarul maxim de persoane ce
poate fi ambarcat.
 166 lnstalatii navale de punte Capitolul 6 - Instalatia de salvare 167

RM~.., in cazul gruielor gravitationale

- -
aflate
-
manevrii, In sistem apar fortele T. Pc ~i G g reprezentate si
in faza de dererminarea fortelor care apar in sistem, se face calculul de rezistenta
considerand-o, asa cum s-a mai aratat, drept 0 bara curbs. Concret, avarid fortele
a gruiei,

exterioare si reactiunile dinarticulatii, se traseaza diagramele de eforturi, efecmandu-

F~ notate 1n fig. 6.13(b) cu litere cu asterisc. In plus, rnai apar ~j
reactiunile din articulatiile A ~i B (nereprezentate pentru a nu se verificarea tensiunilor in sectiunile In care momenteJe incovoietoare sunt maxime,
Fig. ~.14
Cornponeruele fortei se complica prea mult figura), care au cate doua componente, Pe baza reactiunilor RA ~i RB se face apoi calculul de verificare a bolturilor
asa cum se vede in fig. 6.14. Una din reactiuni, (:F), este dis- articulatiilor.

pusa pe d irectia caii de rulare, cealalts, (N), normals pe aceasta. tn aeeste conditii,
considerard reprezentarea grafica din fig. 6.15, se presupun cunoscute fortele G g ea

marime ~i directie, Pc (marirne *i directie), iar T. RA ~i RB • numai ea directie. Pro-

blema determinarii marirnii fortelor
-T, -
RA
-
~i RB este rezolvata daca se impuue
conditia ca sistemui de forte ee actioneaza asupra gruiei sa fie concurent. Cum lnsli ".i
aceasta conditie nu poate fi impusli direct, procedura de lucru este urmatoarea:
- se determina rezultanta fortelor de greutate a gruiei G g ~i a sareinii de

calcul Pc;
Fig. 6.15 Schema de calcul a gruiei cu miscare plan-paralela Fig. 6.16 Poligonal fortelor la
- se intersecteaza directia tensiunii din cablul de manevra cu directia
gruia cu miscare plarr-paralela
rezultante i Pc + G g , punctul de intersectie notandu-se cu N;

- se intersecreaza in punctul M directiile celor doua reactiuni RA si RB' in- s ·

troduse de articulatii, Rezultanta descompuoerii reactiunilor RA si RB' care trece
prin punctul M, trebuie sa treaca ~i prin punctul N (din conditia obtinerii unui sistem
de forte concurente). in aces te conditii, unind punctele M cu N, se obtine directia re-
zultantei Ji. Cu aceasta, din poligonul forte lor reprezentat In fig. 6.16, se obtin modu-
lele fortelcr T ~i R. In final, se descompune reactiunea R in componentele RA ~i
RB' dispuse pe directiile (RA) §i (RB), deja cunoseute. In cazul gruielor aflate in faza
/~M
de lansare se considers cii gruia se sprijina In opritor, asa cum se arata in fig. 6.17. In
I

aceasta situatie, sunt cunoscute G g ca directie ~i modul, de asemenea Pc ~i T: /' 1\

T = Pc
(RB)I \RA)
(2)
k Fig. 6.17 Schema de calcul a gruiei eu rniscare Fig. 6.18 Poligonul fortelor la gruia ell
in care k este un coeficieot care line cont de raportul de demultiplicare al palanului. plan-paralela sprijinite In cpritor miscare plan-paralela sprijinita in opritor
. Avand definite complet cele trei forte, se poate face compunerea lor in punctul
N, rezultanta fiind Pc + Gg + T. Pentru reactiunea din punctul de articulatie A se cu- 6.5:3CALCULUL MECANISMULUI CU CARE SE FACE MANEVRA
noaste directia (RA), care intersecteaza directia rezultantei anterior obtinute In punctul BARCILOR
M, asa cum se arata in fig. 6.17. Plecand de la observatia ea prin punctul M trebuie sa
Mecanismele folosite de instalatiile de salvare sunt destinate eefecmarii
t reaca ~i directia reactiunii R8 (despre care nu se cunoaste nimic), se poate construi urmatoarelor operatii:
poiigonul fortelor din fig. 6.18, din care se pot determina reactiunile RA ~i RB . Dupa a) actionarea gruielor;
\1"

r<
t!'
..;;!2~~,
 ~, 2 m• ~--

168 Instalatii navale de punte Capitolul6 - Instalatia de sa lv are 169

b) lansarea si ridicarea barcilor. arborele II, de la care, prin reductorul 9 se actioneaza arborele Ill, ridicandu-se
Prima categorie cuprinde 0 serie de mecanisme, constructiv dintre cele mai Dad se intrerupe functionarea motorului electric, exista tendinta ca barca sa coboare
barca.
Ii
diferite, in functie de tipul gruielor de barci.rPentru calculul acestora, nu se impun singura sub actiunea greutatii proprii, tendinta impiedicata de cuplajul de sens unic 5
restrictii speciale privind conditiile de exploatare. Actionarea lor se face fie mecanic, care, nu permite, prin constructie transmiterea miscarii decat intr-un singur sens. in
fie manual. In cazul actionarii manuale, se impune conditia ca forta la manivela sa nu aceasta situatie, barca ramane suspendata. Dad se doreste lansarea gravitationala, se I

depaseasca valoarea de 25 daN. comanda prin intermediul dispozitivului 7 decuplarea ambreiajului 4, lantul cinematic
Din a doua categorie fac parte vinciurile barcilor de salvare. Aeestea pot fi de actionare de la motor se intrerupe, iar barca po ate cobori sub actiunea greutatii pro- l]~
destinate fie numai pentru actionarea barcilor, fie si pentru actionarea gruielor de barci prii. Mecanismul este dotat cu frana centrifugalii. 3 care, la atingerea unor viteze de I

(In cazul gruielor gravitationale). Mecanismele trebuie sa aiba 0 asemenea constructie coborare mai mari dedit celeimpuse de evitarea socurilor puternice la impactul cu
incat lansarea barcilor sa poata f facuta fiira a folosi motorul de actionare. Aceasta apa, declanseaza automat franarea miscarii, Dad se doreste revenirea la regimul de I
.1
conditie se irnpune a fi respectata, ca urrnare a faptului ca, presupunand ca folosirea function are cu antrenare de la electromotor, se actioneaza contragreutatea 6 a dispo- Ii!
barcilor de salvare se face atunci cand nava se afla intr-o situatie dificila, furnizarea de zitivului de comanda a arnbreiajului, care, prin intermediul surubului de presare 11,
energie electrica la bord poate fi intrerupta. Deoarece asupra vitezei de lansare a barcii cupleaza ambreiajul ~i inch ide lantul cinematic motor - cuplaj de sens unic - reductor -
se fac limitari impuse de conditia de evitare a aparitiei socului la impactul eu apa, tambur. Vinciul are si posibilitatea actionarii manuale, realizabila tot prin intennediul
meeanismul instalatiei de manevra trebuie dotat cu un limitator de vitezs. in fig. 6.19 dispozitivului 7, cuplabilla lantul cinematic prin intermediul cuplajului 8.
este prezentat un asemenea mecanism, cu ajutorul caruia se pot executa operatiunile: Vinciul de gruie se amplaseaza pe puntea navei, asa incat eel care foloseste si
scoatcrca gruielor si a barcilor 'in afar-a bordului; supravegheaza instalatia sa aiba posibilitatea de a urrnari barca in timpul lansarii ~i sa
lansarea barcii cu ajutorul motorului electric; poata controla continuu operatia de lansare. in fig. 6.20 este prezentata schema de
ridicarea barcii cu ajutorul motorului electric; actionare a unei gruie gravitationale pentru care se va exempli fica modul de calcul a
lansarea barcii sub actiunea greutatii proprii; tensiunii din parama vinciului. Se considera separat until din noduri, asa cum se arata
ridicarea rnanuala a barcii la bordo in fig. 6.21. Din echilibrul scripetelui mobil, rezulta:

3 Pc = PI + P2 (3)

unde PI este tensiunea din cablul fix, iar P2 este tensiunea din cablul mobil.

I
fI
'"" 9 •.....
~::-

+_.·flF
.'
~ 10
p, If

~ fie

Fig. 6.19 Mecanism pentru actionarea instalatiei de manevra a barcilor de salvare

In figura s-au facut notatiile: 1- electro motor de actionare; 2- cuplaj cu gheare; 3- Fig. 6.20 Schema de actionare a unei gruie Fig. 6.21 Schema de calcul a fortelor
frana centrifugala; 4- ambreiaj; 5- cupla de sens unic; 6- contragreutate de comanda a gravitationale din cablul scripetelui mobil
ambreiajului; 7- dispozitiv pentru actionarea manuala de rezerva, care realizeaza
Tinand cont de relatiile de calcul de la palane, pentru eforturile din cele doua ramuri ale
decuplarea ambreiajului In vederea lansarii gravitationale; 8- cuplaj cu gheare; 9-
cablului de manevra se prescriu relatiile:
reductorul tamburului; 10- tambur; 11- surub de presare; 12- pana alunecatoare.
Lansarea barcii cu ajutorul motorului electric I se face prin transmiterea mis- - la ridicare:
carii de la motor, prin cuplajul 2 ~iarborele I, la cupla de sens unic 5 (prin intermediul P2 = PI (4)
penei alunecatoare 12). Cupla trans mite rniscarea prin intennediul ambreiajului 4 la n

j;j' J
 170 Instalatii navale de punte Capitolul 6 - Instalatia de salvare 171

- la coborare:
D{ = k{dC
P2 = PI7] (5) (12)

Introducand relatiile (4) ~i (5) in ecuatia (3) se obtin pentru P, si P2, valorile: unde k, :: 15 ... 20.
- la ridicarc: lungimea tamburului se stabileste din conditia de gabarit, in functie de

l't . = IPel]
+ I] 1 (6)
dimensiunile

randuri:
elementelor constructive ale vinciului, precum ~i din
conditia de cuprindere a intregii lungimi de cablu infasurate numai pe 2-3

Pc lungimea cablului 'se determiha in functie de inaltimea la care este

P2 = 1+ 7}
amplasata puntea biircilor fata.de niveluJ apei, In functie de numa rarl de
palane, de pozitia vinciului in raport eu gruiele, etc.
- la coborare:
CALCULUL CINEMATIC AL VINCIULUI
p,1 _- 1Pc "....•.
+ 1] \
(7) Apreciind viteza de ridicare a barcii la valori impuse de tipul acli onsrii
P. _ Pc7]
utilizate, se po ate stabili turatia tamburului: .
2 - 1+1]

60vr
Tinand cant de relatia (5), se pot calcula tensiunile din cele doua ramuri de cablu de la n{ ;: JrD (13)
tamburul vinciului: t

u'hde viteza de ridicare a barcii, stabilitii la valorile:

T'vl = -;;r
Pil (
VI'

0,4 rn/rnin 1n cazul aqioniirii manu ale;

(8)
P 2 5 mlmin in cazul actionarii cu vinci electric;
T"y! = -;;r 2-2,5 m/min in 'celelalte cazuri de actionare.
Avand turatiile tarnburului si a motorului de antrenare, se poate calcula raportul de
in final. se deterrnina forta de la tamburul vinciului: transmitere:

Tv = 2Tvl (9)
i = IImo{
lit (14)
unde:

Tvl = max(T'vl ' T"vd (10) Mai departe, folosind cei doi parametri determinati anterior, respectiv forta rnaxirma la
tambur ~i viteza VI" se poate calcula puterea vinciuJui:
Cunoscand tensiunea maxima la care este supus cablul, se poate face mai departe nu
numai alegerea acestuia din catalog, ci si calculul tamburului. In acest context, se 2Tvlvc
parcurg urmatoarele etape: P; = 1000 77" (15)
se calculeaza forta de rupere:

'iI"\
P,.=k·Tvl (11) unde ryv este randamentul vinciului. Pentru calculul lirnitatoarelor de turalie
centrifugale, se adoptii 0 viteza de coborare a barcii de 20 ...30 rnlmin.
illcare k este un coeficient de siguranta impus prin normele de registru la
!iI~!1 valori cuprinse intre 4 ...6.
·',Ill ell forta de rupere P" se scoate din STAS diametrul de al cablului;

'I~
•,. diametrul tamburului se calculeaza cu reI alia:

I:;,'
- -, ~~~~~.:
.
.~t· ..
 ;:.
J:',),
... ;;i
Capitolul 7 - Instalatia de rernorcare 173
:':\
- prin tractiune; .';

- remorcarea laterala (la ureche};

:)
- prin impingere.
Navele specializate destinate remorcarii, functie de zona lor de actiune pot fi: ( -,
-maritirne; i-

INSTALATIADE
,
- de radii si port;
- fluviale.
l,
f:
REMORCARE
.lnstalatiile remorcherelor pot fi simple
remorcherului, de zona sa de actiune, 0 instalatie
din:
sau complexe, in functie de tipul
complexa de remorcare se compune r
[j'

7
- parame de remorcare;
\i~
- dotari pentru aducerea pararnei de remorcare de la 0 nava la alta; ~..I
- dotari pentru protectia bordajelor ~i cheiurilor; b l'

Consideratii generale - dotari pentru legarea, ghidarea, stoparea si depozitarea paramelor de remorcare;
Particularitati ale remorcarii - mecanismele instalatiei de remorcare.
prin tractiune . Navele maritime de remorcare precum si navele fluviale de puteri rnari au
instalatii deremorcare cornplexe dotate cu vinciuri de rernorca. La celelalte nave locul
Calculul instalatiei de ",:.
vinciuJui de remorcii este luat de carligul de remorca. Amplasarea vinciului sau a
remorcare carligului de remorca trebuie facuta astfel mcat sa nu i se pericJiteze stabilitatea navei si
nici sa-i Inrauta\easca manevrabilitatea. In functie de pozitia remorcheruluisi a navei
remorcate, remorearea poate fi facuta dupa mai multe proceduri.

Rernorcarea in sir sau siaj (prin tractiune)

Nava rernorcata se dispune in urma remorcherului In siajul acestuia, fig. 7.1
7.1 CONSIDERATII GENERALE
(a). Acest tip de remorcare se face diferentiat in functie de zona de navigatie, Astfel, la
remorcarea fluviala se folosesc lungimi de cablu miei (circa 100 m) pe cand la eel
Remorcarea serveste In primul rand deplasarii navelor nepropulsate, msa este fo-
maritim lungimile de cablu sunt mult mai rnari, putand atinge uneori pana la
losit ~i la deplasarea navelor propulsate atunci cand acestea sc afla in situatii functionale-,
(700-800)m. Folosirea eablurilor de remorca de lungimi rnari este avantajoasa pentru
deosebite. Pentru ca 0 nava sa poata fi remorcata, trebuie sa dispuna de 0 dotare cores-
ca permite oscilatii si deplasari ale navei remorcate preeum ~i datorita. faptului ca
punzatoare care saraspunda cerintelor:
rczistenta la inaintare seadeca urmare a micsorarii efectului jetului elicelor
- sa fie sigura, sa reziste la socurile care apar in exploatare;
remorcherului. Variante ale rernorcarii in sir sunt prezentate in fig.· 7.1 (e) - schema
- saaiba 0 fiabilitate ridicata, pentru evitarea avariilor;
butoi, fig. 7.1 (d) (schema in balanta), fig. 7.1 (t) (remorcarea macaralelor plutitoare
- sa of ere posibilitatea realizarii tuturor rnodalitatilor de remorcare;
nepropulsate, al plat-formelor de foraj marin, al docurilor plutitoare etc.).
- sa permita trecerea pararnei de remorcare de la 0 nava la alta;
- amplasarea elementelor instalatiei nu trebuie sa stinghereasca buna functionare Remorcarea bord in bord (la ureche)
a celorlalte instalatii din zona;
Cele doua nave, remoreherul §i remorca, se leaga bord In bord, fig. 7. I (b),(e),
- sa asigure modificarea lungimii pararnei in cazul remorcarii maritime.
deplasandu-se dupa directii paralele. Procedura este aplicabila indeosebi la remorearea de
Dupa destinatia sa, remorcarea poate fi: rada ~i port, la eel maritirn putandu-se aplica numai pana la marea de gradul trei. Aceasta
- remorcare de transport; restrictie este impusa de faptul ca in conditiile unei rnari mai agitate actiunea valurilor nu
- remorcare ajutatoare; mai poate fi controlata, ca putand provoea lovituri reeiproce ale celor doua nave, chiar
- remorcare de avarie; dad! in zona de contact se prevad baloane de acostare. In figurile 7.1 (g) ~i (h) sunt
- remorcare specials. prezentate doua variante de remorcare portuara pentru scoaterea unei nave de la dana,
In exploatare sunt utilizate trei proceduri pri n care se realizeaza remorcarea:
prima faeuta eu doua remorchere, a doua numai eu un singur remorcher.

;~
174
lnstalatii navale de punte Capitolul 7 - lnstalatia de remorcare
/$k 175

Remorcarea prin impingere
Este folosita indeosebi pe apele interioare precum ~j in rade ~i porturi. Deoa-
rece nava de remorcat este dispusa in fata remoreherului impingator, fig. 7.2, efectul
negativ al siajului elicelor nu se mai manifests. Modalitatea aeeasta de remorcare se
caracterizeaza printr-o manevrabilitate foarte buna, mull superioara celorlalte pro-
ceduri descrise mai sus. In figura 7.2(b) este schitata. alura unei prove de impingstor in
care se observe cele doua tampoane prin care nava actioneaza asupra remorcii. Tampoa-
nele au 0 constructie chesonata foarte compacta avand descarcare pe osatura indesita a
provei i?i fiind acoperite pe fata de lucru cu caueiue.
~ numai prin modul diferit de realizare a prinderii paramelor de corpul navei ~i,i:ntre ele.
(a)
~.
( ,(Ii Ii
(b)
>- (j)
remorcare aflate la bordul remorcherului iar la celalalt de corpul navei, dupii 0 anurniti
schema de legare, fig. 7.4. In figura 7.4(a) este prezentata 0 varianta de l egare la
babaua de remorca dispusa In zona planului diarnetral 31 navei, iar In fig. 7.4(b) este
prezentata legarea la babaua de rernorca utilizandu-se papagal (1 - pararna de t::~morca;
2 - nara de rernorcare; 3 - papagal; 4 - cheie de impreunare specials). In fig. 7. 4(c) este
sugerata solutia de legare la tuburile de ancora, potrivit careia parama de re.rnorca I.
este prinsa prin intermediul placii triunghiulare 6 de cheia de impreunare specillla4,
aflata la caparul lantului 5, petrecut prin tuburile de lar.] ale instalatiei de anc orare. In
cazul cand nava poseda carlig de remorca -poz.8 fig. 7.4(d) atunei legarea psaramei 1
se face la acesta, iar atunci cand nu poseda nici 0 dotare pentru remorcare, prinderea
pararnei de remorcare se poate face la babalele de acostare, fig. 7.4(e). in fig , 7.4 (l),
(g) 9i (h) sunt prezentate variante de remorcare eu doua parame, diferentiate tntre ele
<" '
4

~
~ ~~
(c)

I r. !
\'~~'\\l ;-
(tiJt -
'* ~ ~
• (g)

~2>
2M
~
(II;'

Fig. 7.1 Schemele principalelor variante de remorcare

-~-------~->- Fig. 7.3 Instalatia de remorcare ~ unei nave maritime

(a) Schema remorcarf prin impingere (b) Prova de impingator
Fig. 7.2 Remorcare prin lmpingere
7.2 PARTICULARITA::P ALE REMORCARII PRIN
TRACTIUNE
In Figura 7.3 este reprezentatii instalatia de remorcare a unei
_ babale de remorcare; 2 - ramificatie cablu de rernorca; 3 - nara
parama de remorcare; 5 - tambur pentru pastrarea cablului; 6 -
Pararna de remorcare se prinde la un capat de ciirligul de remorca
Asa cum s-a mai 'aiatal, remorcarea prin tractiune se poate realiza la carlig sau eu
ajutorul vineiului de remorcare. Amplasarea carligului se face in zona' cuplului rnaestlU al
remorcherului, asa lncat manevrabilitatea acesruia sa nu fie afectata, Amplasarea pe verti-
cala este, de asemenea, foarte importanta pentru stabilitatea transversale a remo.r-cherului,
din acest punet de vedere recomandandu-se a se face cat mai jos posibil. Prinderea
paramei de rernorca la carlig trebuie sa se faea eu respeetarea urmatoarelor cennje:
sa fie simpls,
eu greutate si volum mic;
sa asigure, la nevoie, 0 eliberare rapida a capatului paramei;
nave maritime (I
- sa perm ita trecerea paramei pe diverse oirectii,
Carligele de rernorca pot fi basculante sau nebasculante. Cele basculante pot fi
de remorcare; 4 -
inchise sau deschise. Carligele pot fi cu amortizoare sau fiira amortizoare. Carligele
vinci de ancora).
nebasculante deschise, fig. 7.5(a); sau inchise, se folosesc indeosebi la rem orcherele
sau la vinciul de

ii'.
,J~Urj:
 ~
. : ..

rl
:1
.'"

176 lnstalatii navale de puute Capitolul7 - Instalatia de remoreare 177

portuare, ele avand totusi 0 rasp and ire destul de lirnitata cauzata de faptul ca nu pot prin bare ell carucior eu role, fig. 7.5(d). r,
prelua variatiile pe verticala ale cablului de rernorca. Prinderea boltului sau a eurbei de remorca de corp se face fie la nivelul puntii I
~;

E7BfL
principale, fie la constructii speciale, atat intr-un caz cat si in celalalt, prinderile avand ~;
descarcari pe elementele de osatura din zona. Navele modeme sunt prevazute.cu
. ~
traductor de unghi cuplat solidar cu carligul, Cand valoarea inclinarii transversale
1
depaseste un anumit unghi, traductorul comanda desfacerea carligului, protejand astfel I
ansamblul remorcher-remorca, In cazul remorcarii eu vinci de remorca, lungimea r
cablului de rernorca poate fi modificata. Vineiul poate Luera nurnai eu comands ~
i:
~
..
manual a (situatii In care modificarea lungimii eablului se face inanual in functie de I:!
~ ~~veedd,eredinA necesitatile exploatarii) sau cu functionare automata, Comanda automata este intainita
indeosebi la rernorcherele maritime si de salvare, ea fiind asigurata prin intermediul !~
.~
fXL6
(c) /
~ (a) uuor traduetoare de tensiune in cablu ~i care comanda actionarea vinciului asa incat
8._ 2 1 7,/IS 1 tensiunea sa fie constantii (asernanator vinciurilor automat; de acostare). In general, in
exploatare, vinciurile trebuie sa indeplineasca conditiile:
J> 2 - sa intinda pararna netensionatii;
~ 7 (d) (e)

G
- Ia filarea libera a paramei tamburul trebuie sa se deeupleze de la transmisie;

n" - frana sa fie calculata pentru sarcina de rupere a paramci;

- sa fie echipate eu un cuplaj de siguranta care trebuie sa decl;!pleze lantul
~=+ ~ cinematic atunci cand In cablu apar solicitari bruste peste valoarea acelora norma le;

B=~7tJ'. w ,
- sa posede un dispozitiv de indicare a lungirnii de params t1Ia'ta; .'
- sa functioneze in bune conditiuni chiar si atunei cand pararna are abateri
unghiulare (piina la IS°).

~j .O_.~(d)
~(') U
Utilizarea vinciurilor de remorca este totusi limitata, in pofida tuturor avantajelor
pe care Ie ofera, datorita faptului cii vinciuri!e sunt complicate din punct de vedere eon-
structiv si au un pre! de cost ridicat. In plus, necesita puteri instalate mari, avand
dimensiuni care le fac sa oeupe un spatiu insernnat Ia bord. .

7.3 CALCULUL INSTALATIEI DE REMORCARE

(g).- 4' \
Calcululelementelor instalatiei de remorcare se face pe baza tensiunii din cablu
~~
de rem orca stabilite din analiza curbelor caracteristiee R=f(v) $i T=f(v), respectiv
rezistenta la inaintare si tractiune la ciirlig functie de viteza ale rernorcherului si
~ convoiului. Dupa cum se cunoaste, rezistenta la inaintare R este 0 marirne dependents de
Fig.7.4 Scheme de legare Fig. 7.5 Carlige de remorca viteza, In compunerea carei a intra:
- rezistenta de frecare Rj,
Carligele basculante deschise cu amortizare eu inzavorare mecanica, fig.7.5(b), (c), (e) - rezistenta de forma RF;
sau hidraulica, sunt utilizate In special la remorearea maritima si portuara, ele fiind - rezistenta de val Rw;
eapabile sa preia sarcinile cele mai mari, a caror directie poate varia In plan orizontal sau - rezistenta apendicilor Rap;
vertical. Prinderea carligelor de remorca de corpul navei se poate face prin mai multe - rezistenta aerului Ra.
proeedee:
R = Rj+ RF+ Rw+ Rap + Rs (I)
eu bolt, fig.7.5(b);
prin eurba de remorca, fig. 7.5(e); sau tinand cont de rezistenta reziduala R" data de suma rezistentelor de forma si de val,
 Capitolul 7 - lnstalatia de remorcare 179
178 Instalatii navale de punte

viriirii pentru mentinerea unei tensiuni. eOllS\anle in cablul de rernorca, atunei viteza de
R = Rf + R, + Rop + Ro (2)
virare devine egala eu viteza relativa dintre eonvoi si remorcher ~i este data de relatia:

Vv=Vc-V,.. (4')
Curba rezisientei la lnaintare este functie de gradul doi in viteza ~iare alura din fig. 7.6.
R. ~ T I R
A

,.•• 1 Vv R=flv)
R=fM

T
\,

Fig. 7.~Curba rezistentei la inaintare Fig. 7.7 Curba tractiunll la cllrlig

Tractiunea la carlig a rernorcherului reprezinta fOTlacare se aplica navei remoreate ~i este

datil de d iferenta dinIre tmpingerea elicei §i rezistenta 1a inaintare a remoreherului:
T = P - R, (3) •i

Tractiunea la carlig este, de asemenea, 0 functie de gradul doi in viteza, fig. Fig. 7.8 Dependenta tractiunii la Fig. 7.9 Diagrama de studiu a comportiirii sistelllUlui'
7.7, ~i ea este 0 msrime caracteristica a fiecarui rernorcher. Curba tractiunii la carlig ..clirligde vitezli.. remorcher-convoi
prezinra doua puncte caracteristicc A ~i B. Punctul A este caraeterizat de faptul eii
intreaga impingere data de elice se consuma pentru invingerea rezistentei la inaintare a v.=v,+v"
remorcherului plus convoiului, cand viteza de inaintare este nula.' Punctul B defineste
viteza de mars liber, cand toatil impingerea este consurnata numai pentru invingerea ~
-v,
~ ~-----)-
rezisten tei la inaintare proprii remorcherului, rezistenta convoiului fiind nula.
Dependents tractiunii la carlig de viteza de inaintare poate fi stabilita pentru Fig. 7.10 Schema vitezelor de deplasare a ansarnblului remorcher - nava de remorcat
diverse puleri file masinii de propulsie, prezentiindu-se sub forma unei familii de
curbe, fig. 7.8. Aceste curbe, considerate impreuna cu eea a rezistentei la inaintare, Cunoscand viteza de virare V se intra in diagrama din figura 7.9 pun and va/oarea
y

definesc eomportarea sistemului rernorcher-convoi, fig. 7.9, in sensul ca la intersectia
lor, in conditiile unui echilibru dinamic, lrdC\iunea remorcherului este egala .eu
rezisterua convoiului.
In aceasta situatie, puterea utila necesara remorcarii este egala cu produsul dintre
T" ~ivc, deei cu aria dreptunghiului OBAC. Presupunem ca ansamblul remorcher-convoi
se deplaseaza eu viteza v, paoa cand ineepe virarea cablului de rernorca, moment 'in care
viteza convoiului nu mai este Vc=V" fig. 7.9, ci creste la valoarea:
v, = Vc + Vr
unde v, este viteza de virare a cablului de remorca, fig. 7.10. Daca din anumite motive
(scaderea vitezei rcmorcherului sub valoarea vitezei convoiului) se comanda tnceperea
lui v, pe 0 abscise situata deasupra punctu Iui A, astfel tncat punetele K si L, de la
intersectia eu cele doua eurbe, sa corespunda vitezelor v, respectiv VC' Aria dr-eptunghiului
KLNM reprezinta, la 0 anumira scara, puterea vinciului de remorcare, P,. Deoarece
aceasta putere este relativ mare (comparabila eu puterea remorcherului ee corespunde
ariei OBAC), este neeconomic ea manevra de virare sa se faca la viteza nominalii a re-
morcherului, preferandu-se una partiaij. In aeeste conditii, puterea vinciului de rernorcare
va fi mai mica ~i ea va corespunde ariei dreptunghiului K'L 'N'M'. Situapa descrisa este
valabilii pentru remoreherele eu instalatie de propulsie cu eliee eu pas fix. In cazul remer-
(4)
eherelor eu eliee eu pas reglabil, la care exista posibilitatea de modifieare a tractiuof la
cil.rligprin modificarea raportului de pas HID, manevra de modifieare a Iungimii cablului
se poate face ehiar la puterea nominala a motorului.

1,,;'"

•. ._ 11 ·Ci.....
· 8.1
 "'~..
'11'
,.~
'.
l lfr
/8/

i~
180 Instalatii navale de puntc !I'
~·i

f
t
DlMENSIONAREA CABLULUI DE REM ORcA
I,
In expioatare apare frecvent situatia functionarii in regirn de tractiune la punet
fix, cand vr=O si T=Tma." in acest caz, irnpunandu-se calculul cablului de rernorca. Astfel,
in functie de puterea motorului se determina tensiunea de calcul pe baza relatiei:

Tc = kp Ps; (5)

in csxek, reprezinta tractiunea specifics a remorcherului [dal-l/Cl'], a eiirei valoare depin-

INSTALATIADE
,
de de tipul instalatiei de propuisie: TRAULARE fi"

8
-Ia instalatiile eu eliee eu pas fix kp=8 ... 10;
- [a instalatiile cu elice en pas reglabil kp = 10 ... 14. ~!
In functie de tensiunea de caleul se deterrnina apoi tensiunea de rupere:
i~
I
t=k )', (6) Consideratii generale
Dotarile instalatiei de traulare
unde k=4...5 este un eoeficient de siguranta la rupere a cablului. Pe baza tensiunii de
Actionarea hidraulica a
rupere astfel calculate, se scoate din ST AS diametruJ eablului de remorca, Lungimea
pararnei de remoreare este recornandata in literatura de specialitate, in functie de tipul
vinciurilor de traul
remorcherului, vezi tabelul 7.1. •
Tabelul7.1

Tipulnavei Raza de actiune Lungimea cabIuIui Im 1 8.1 CONSIDERATII GENERALE

700 pentru P,,;>3000 CP
Nelirnitata
Remorcher maritim 500 nentru Pm<3000 CP In mornentul de falii, in lume exista 0 mare flota de pescuit cornpusa din nave
Lirnitata 300 de diverse tipuri, diferentiate intre ele functie de tipul sculei en care executa pescuitul.
Rernorcher fluvial - 200 " Din acest punct de vedere, principalele tipuri de nave de pescuit sunt traulerele,
" drifterele si seinerele. Dintre toate, raspandirea cea mai mare 0 au traulerele, acestea
fiind caraeterizate printr-o productivitate foarte mare si printr-o raza de actiune practic
nelimitata. Scula de pescuit, in cazul navelor de tip trauler, este traulu!. Acesta este in
fapt un sac tronconic confectionat din plasa si tractat prin bord sau prin pupa navei cu
ajutorul a doua cabluri numite vaere (fig. 8.1). In figura 8.1 s-au facut notatiile: 1- matita;
2- aripi simetrice; 3- sacul traulului; 4- dispozitiv de descarcare; 5- vaere; 6- panou
divergent; 7- punga traulului. In general, navele moderne folosesc aproape in excJusivi-
tate traularea prin pupa deoarece aceasta procedure confera 0 serie de avantaje nete
fala de traularea prin bord (manipulare rnai rapida a seulei, posibilitati de lueru
superioare chiar si in conditii hidro-meteo dificile, siguranta sporita, posibilitatea
realizarii unui flux tehnologic continuu).
Pescuitul prin traulare poate fi de fund (fig. 8.2 a) sau pelagic (fig. 8.2 b). Trau-
larea prin pupa navei se poate face fie eu unul, fie cu doua traulere, In rnomentu]' de
falii, tendinta este de a se trece pe scara largii la pescuitul cu douii traule care pescuiese
alternativ, datoritii productivitatii sponte, obtinute pe baza cresterii timpului de trau-
lare propriu-zis. Traularea ell doua seule de pescuit se face eontinuu, in sensu! ca dupa
 182 Instalatii navale de punte Capitolul 8 - lnstalatia de traulare 183
';j

wi ce un traul a fost seos de la apa, el este ridicat la bord, golit de peste, reparat in zonele Particularitatile traularii prin pupa impun sistemului nava- vinci- traul anumite
in care a suferit rupturi, pregatit pentru 0 noua lansare, In acest timp cel de-al doilea caraeteristiei dinamice, definite fie din conditii de exploatare sigura a insta latiei, fie
traul fiind III apa ~i executand pescuituL din conditia realizarii unor performante superioare, eu aceeasi putere instalata la
vinciul de traul. In general, instalatia de traulare este aleasa :n concordanta cu. marimea
4 traulului folosit si eu tipul traularii. Vinciurile de traul se realizeaza actualmente in
rnai multe variante:
- vineiuri carerealizeaza numai manevra traulului;
- vinciuri care pe Ianga tamburii de manevrs ai traulului mai au tamburi auxiliari,
3
destinati operatiilor de ridicare, manipulare sau filare a traulubi.
. J . In ultima vrerne, exista tendinta de a uti! iza vinciuri specializate pentru fiecare
Fig. s.i Traul operatie, Varianta de folosire a unui agregat este, in cazul instalatiilor modeme, incomoda
'<:7
din punct de vedere al exploatlirii, intrucat grupeaza majoritatea mecanismelor de
manevra ale traulului in partea centrals a navei, reducand din spatiu! de manevra al
~aulului. Instalatiile modeme utilizeaza vinciuri de traul individuale, eu un singur tambur
pentru fiecare vaer, ceea ce simplifica amplasarea, ·'insa complica actionarea ~i,in special,
sincronizarea manevrei vaerelor. Avmd in vedere ca utilizarea vinciurilor eu tamburi
individuali pentru vaer micsoreaza ciclul traularii, aceasta variants a inceput sa fie
(a)
utilizata pe majoritatea navelor de pescuit moderne.

=:y~(b)
•.~ f

Fig. 8.2 (a) - Traulare de fund; (b) - Pescuit pelagic

8.2 DOTARILE INSTALATIEtDE , • 0'

TRAULARE
Irstalatia de traulare se compune, in general, din mecanisme (vinciuri de In-
carcare, vinciuri de vaer, cabestane), coloane, traule, diverse alte accesorii, Navele de
pescuit eu traulare prinpupa sunt prevazute, in general, cu slip (un plan Inclinat curbat
dispus la zona din pupa a navei, pe care se face tragerea traulului), (fig. 8.3). 1n figura
s-au facut notatiile: 1- slip; 2- coloana pupa; 3- vinci sonda; 4· vinciuri de vaer; 5-
coloana \Jippdi. pentru instalatia de incarcare ~i manevra a traulului; 6- vinciuri de
incarcare ; 7- vinciuri de tragere pe punte a traulului; 8- vinciuri de caliorna (eu care se
face tragerea traulului plin pe puntea navei).Existli si nave care nu au slip la pupa
(indeosebi cele mai vechi), la care aducerea pungii traulului la bord ~i descarcarea ei
_$e realizeaza cu ajutoruI unei instalatii de incarcare deservite, fie de un arc de traulare,
fie de ea targe sau macarale. Arcul de traulare poate fi fix sau rabatabil. Arcele de tip
rabatabil sunt articulate la punte 9i se rabat fa~a de verticala inspre pupa ~i prova.
Rabaterea inspre pupa se face in afara oglinzii, deasupra apei, iar in prova rabaterea
este posi bila pana deasupra gurii de magazie, in care se face descarcarea traulului.
Fig. 8.3 Structura instala tiei de traulare
Structura unui vinci de traul, indiferent de variants constructive, euprinde:
a) - tamburul principal cu dispozitivul de infii~urare ordonata a cablulu. i;
b) - reductorul;
c) - sistemul de antrenare;
d) - aecesorii.
a) TamburuI vinciului de traul trebuie sii aiba dimensiuni care sa permita
Infii~urarea cornpleta a unui vaer. Avand In vedere Iungimile mari ale vaerelor (intre 2000
si 4000 m), rezulta eil dimensiunile tamburelor sunt suficient de mari, ehiar in conditiile
in care cablul vaerelor se infii~oarii ordonat, in mai multe straturi. Faptul eli vaerele se
aseaza pe tarnbur la diametre diferite, functie de lungimea tilatii, face ca cinematica ~i
dinamica vinciului sa fie serios afectate. !n acest sens, daca se compare siruati a de virare a
traulului cand cablul vaerului este In mare parte infasurat, rezulta ea pentru aceeeasi turatie

'ill,:
 ,- l 1
184 Instalatii navale de punte

a tamburului si aceeasi rezistenta hidrodinarnica a traulului, momentul la tambur ~i viteza

de virare sunt mai rnari, ca urmare a maririi diarnetrului de infasurare a eablului vaerelor.
Capitolul 8 - Instalaria de traulare

franelor de la tarnburii vaerelor. In acest caz se pot folosi mai multe solutii
185
I
~
de franare:
Aceasta duce la rnarirea puterii necesare antrenarii, Deoarece conditiile tehnologice nu I.a ~
- folosirea unor frane mecanice amplasate langa tamburi sau
necesita rnarirea progresiva a vitezei de virare a traulului, ci mentinerea ei constanta la 0
valoare convenabila scopului tehnologic, rezulta ca situatia amintita complieii conditiile
pe motorul electric (frane electromagnetice). Aceste sisteme '[
de fta'nare trebuie sa aiba sisterne de racire adecvate pentru n
puse sistemului de antrenare a vinciului.
a rezista solicitarilor termice care apar in faza de lansare;
b) Reductorul vinciului are raportul de transmitere In functie de parametrii I.b - folosirea unor sisteme de franare electrodinamice, in cazul
cinematici ai tamburului si motorului de antrenare. In acest sens, la utilizarea motoarelor utilizarii actionarii electrice in curent continuu;
de turatie inalta rezulta gabarite .mai mari ale reductorului. Mergand pe aceasta idee, 0 I.c - folosirea unor sisterne hidraulice de franare, In cazut
sene de firme au realizat vinciuri de traul actionate hidraulic cu motoare \ente, cup late
utilizarii motoarelorhidraulice ca motoare de antrenare,
direct pe tambur, Is care reductorul nu mai este necesar. In unele constructii, reductorul
prin introducerea in circuitul hidraulic al motoarelor
este utilizat pentru rnasurarea momentului de torsiune cu ajutorul unor traductoare cu roti
hidraulice reversibile a unor rezistente hidraulice
dintate diferentiale. dimensionate corespunzator.
c) Sistemul de antrenare a vinciurilor poate fi:
Controlul asupra intregii desfasurari a fazei de lansare se poate face automat prin
- cu actionare electrica in curent continuu, folosind convertizoare Ward-
dispozitive care urmaresc realizarca si rnentinerea vitezei de lansare prescrise, prin
Leonard, sisteme de redresare eu tiristoare sau Diesel-generatoare de curent continuu; controlul lungimii cablului filat ~i prin conlrolul unor pararnetri auxiliari cum ar fi:
- cu actionare electrohidraulica, la care motorul de antrenare a vinciului verificarea temperaturii organelor de franare, verificarea ca tensiunea din cablu sa nu
este alimentat de la 0 pornpa cu debit variabil depaseasca valoarea de suprasarcina, etc.
Sistemele de antrenare trebuie astfel alese incat vinciul, In ansamblu, sa
2. Faza de traulare propriu-zisa. Este cea mai cornplexa faza deoarece trebuie
constituie un element adaptabil diverselor regimuri de exploatare a instalatiei.
sa considere 0 serie de factori externi, determinati de amplasarea probabila a
d) Accesoriile vinciului de traul sunt formate din:
bancurilor de peste, de viteza lor, de grosimea bancurilor, etc. Consideriind
- sistemele de franare a tamburuJui in perioada traularii;
instalatiile de traulare existente, ill sens evolutiv, se pot preciza urmatoarele
- sistemele de comanda a protectiilor pentru.evitarea ruperii traulului; modalitati de realizare a acestei faze:
- sistemele de masurare a cablului filat la ap~; .'
2.a - traularea cu tamburul blocat cu frana, cu dispozitivele de
- sisteme de cornanda, control, sincronizare;
protectie contra aga!arii si distrugerii trauiului In
- sistemele de masurare a fortelor in vaere, amplasate inaintea intrarii
functionare. In acest caz, traularea se face "in orb" rara a
vaerului pe tambur. . cunoaste decat estimativ, functie de viteza si de lungimea
In instalatiile de traulare modeme, eficienta traularii este determinata de siguran- " cablului lansat, adancirnea de traulare. in acest caz, chiar
Iii cu care se poate pastra tara avarii trauluI ~i de gradul de automatizare al traularii, daca la bord exista aparatura pentru depistarea bancurilor de
Pentru a evita picrderea accidentals a traulului care reprezinta 0 investitie foarte irnpor- peste, pozitionarea trauiului dupa indicatiile aparaturii este
tanta In ansambIul uneltelor de peseuit, sunt prevazute sisteme speciale de protectie a in- aproxirnativa si eficienta traularii este rnult diminuata, mai
stalatiei contra eventualelor agalari ale traulului de fund. Aceste protectii au rolul de a ales in cazul pescuitului pelagic.
realiza semnalizarea cresterii anormale a tcnsiunii in vaere, de a realiza automat slabirea 2.b - traularea cu traulul bloc at cu friina insa cu posibilitate de
vaerelor prin eliberarea franelor si de a transmite automat sau prin intermediu! operatoru- rnodificare a adancirnii traulului prin manevra tamburului.
lui comanda de modificare a sensului impingerii propulsorului. Dupa ce nava a fost opri- In acest caz, de traul este fixata 0 sonda care transmite Ia
ta, prin manevre speciale, traulul se poate elibera si operatia de traulare poate continua. punctul de comandii adancirnea de traulare. Adancirnea
In cazul automatizarii instalatiei de traulare, problema devine mai dificila, pentru efectiva este cornparata cu cea la care aparatura indica
cii un ciclu de traulare in care intervine vinciul de traul se compune din trei faze distincte: bancurile de peste ~i traulul se pozitioneaza convenabil, din
I. Faza de lansare a traululuila apa, a 'carei durata trebuie aleasa astfel incat mers, Aceste scheme de traulare se intalnesc la rnajoritatea
lansarea sa fie cat mai rapida, tara a produce solicitari dinamice in vaere la
oprirea filarii. De obicei, lansarea traulului se face eu vinciuri auxiliare pana
eiind aeesla ajunge ia apa, apoi datorita .rezistentei la lnaintare a traulului,
I navelor de pescuit, inclusiv la traulerele din dotarea flotei
noastre. La navele dotate cu elice cu pas reglabil, protectia
pentru a preveni ruperea prin aga!are a traulului este cuplata
vaerele se tensioneaza si lansarea are lor eu viteza prescrisa prin controlul ~i eu sisternul de sehimbare a pasului.

i
.}jJ
 lnstarati: navale de punte Capitolul 8 - Instalatia de traulare 187
, I/!6

2.c - traularea cu vinciul de traul comandat pentru a se mentine ridicand de la v,o verticalii panli la intersectia curbei Ri=ftv). Punctul A defineste regimul
tensiunea "in vaer constants. Aceasta varianta, introdusa de de incarcare al motorului de propulsie prin elicea cu pas reglabil sau.. mai concret,
firma norvegiana Hydraulic Brattvaag, imbunaHite~te defineste pasul elicei pentru conditiile de traulare date. Dad se urmareste ridicarea
traularea pe fund, in cazul msrii montate, deoarece variatiile traulului, tara a se modifies pasul elieei, eu viteza de virare nominala, se obtine ()
de tensiune din vaere, aparute datorita miscarilor de tangaj, micsorare a vitezei navei ~i 0 marire 3 vitezei traulului, cu cresterea corespunziitoare a
sunt preluate de sistemul de mentinere constants a tensiunii, tensiunii din vaere, de Ia valoarea Tla TI• Acest regim de ridicare a traulului are ca efect
prin filari sau virari ale cablului. Pentru a preveni suprasolicitarea instalatiei, in special a motorului de antrenare al traulului. Puterea
eventuaJele dereglari functionale ale traulului, din eauza necesara ridicarii poate fi apreciata prin aria PBeR ~i se constata ca este compsarabila cu
lungirnilor neegale virate si filate, sistemul este prevazut cu puterea de propulsie (aria OSA1). Pe de alta parte, acest regim nu este econom.ic deoarece
un dispozitiv de control allungimii totale de cablu filat. are ca urmare 0 marire a vitezei traulului fata de apa, peste limita tehnologic a prevazuta
2.d - un alt sistem de traulare mai evoluat decat cel prezentat, pentru ridicarea traulului Incarcat, deci rnarirea puterii nu este justificata nici din motive
realizat de aceeasi firrnii prevede controlul traiectoriei si tehnologice nici prin micsorarea timpului de ridicare, deoarece viteza de vi.rare rlimane
moditicarea pozitiei traulului - rara oprirea traularii - prin ~aeeea~i. Pentru a realiza un regim de ridicare convenabii se procedeaza astfel: se ia
schimbarea lungimii cablului in cazul In care pe fund apar 'segmentul Be, care reprezinta viteza de virare norninala a vinciului, ~i se coboarii paralel
obstacole sau iarba. cu el insusi, pana cand punctul C ajunge in A. Pozitia punctului E, in acest caz, va defini
3. Faza de scoatere a traulului din apa. Aceastii fan solicits instalatia eel mai valoarea pasului elicei (sau a turatiei) la care se realizeaza ridicarca traulul ui, farii ca
intens. Traulul, incarcet, trebuie ridicat la bord cu 0 viteza limitate inferior la viteza relativa dintre apa ~i traul sa scads sub valoarea recomandata tehnologdc V'I ~i farii
o valoare tehnologica, la care pestele nu poate fugi din pIasa, iar superior la 0 ca viteza de virare sa se micsoreze, Puterea necesara vinciului in acest caz es te mai mica,
valoare determinate de puterea vinciului de traul. Pentnr ca ridicarea traulu- fiind sugerata de aria S(C)(B)PI. Viteza navei, in acest caz '\I~, va fi mult micsorata
:Ii lui cu puterea disponibila a vinciului sii se faca Intr-un timp cat mai scurt, ,.ajungand la valori apropiate de zero. Din cele prezentate rezulta ca faza de ridicare a
::'
i
1: trebuie analizat tot ansarnblul nava-traul-vinci, pentru ca, in acest caz, viteza ;trauluJui trebuie neaparst corelata eu nava ~icu sistemul de propulsie.
il navei are 0 mare importanta asupra puterii vinciului de traul, asa cum suge- Tot in faza de ridicare a traulului apar siruatii In care In traul nu s-a prins nimic
:/
1./ reaza fig. 8.4. sau este partial umplut. In acest caz, rezistenta hidrodinarnica a traulului se micsoreaza
'I!
:i R,A?"
mult. Ar fi rational ca odata cu micsorarea rezistentei la inaintare a traulului sa se
1!(HID 100%) marcasca viteza de virare pentru scurtarea ciclului de traulare.
'P,/HID 100%) Aceasta se poate realiza cel mai bine prin utilizarea unui reglaj la putere
constanta, care sa respecte conditia:
Rv = const (I)

in care R este rezistenta hidrodinernica a traulului, iar v reprezinta viteza de virare

T~ "1"-.... '...... 'Z"f

8.3 ACTIONAREA HIDRAULICA A VINCIVRILOR DE
TRAUL
in instalatiile actuale de traulare sistemele hidraulice se utilizeaza la:
- cotnanda instalatiei;
VVh_~' br Ll~ " ':i" v - controJuJ ~i protectia instalatiei;
- actionarea propriu-zisa:
Fig. 8.4 Analiza procesului de ridicare a traulului - reglajul functional al instalatiei la un regim dinainte stabilit:.
Considerand curba rezistentei la inaintare a traulului, R" cunoscuts si in plus Tn cele ce urrneaza se va analiza mai amanuntit actionarea ~i reglajul functional,
diagramele de passport ale elicei - impingere functie de yiten - (Pn1(V)), punctul in care intrucat eo manda, controlul ~i protectia, in majoritatea cazurilor, sunt sisterne combinate
se stabilizeaza regimul tranzitoriu, pcntru 0 viteza de traulare impusa, se determine electro-hidraulice, care se studiazii ir. cadrul actionarilor electrice.
~

~
A',·
.»:
,J,':.
"1,

1'-
'II
 -~T'!- it -- u -~lr-, ~4
.--- --

188 Instalatii navale de punte . Capitolul 8 " lnstalatia de traulare 189 i

Actiouarea ludraulica se realizeaza cu pompe antrenate de un motor. electric constanta trebuie sa asigure functionarea vinciului de traul astfel incat puterea la arborele
asincron sau direct de la motorul de propulsie, printr-opriza de putere realizata special la de antrenare sa ramana tot timpul la aceeasi valoare: M·(r) = canst. Deei, la marj rea
reductorul motorului, Dupa presiunea fluidului de lucru, actionarile hidraulice utilizate la
momentului, din cauza cresterii rezistentei traulului, turatia tamburului si deei viteza de
vinciurile de traul sunt de joasa, medie si de inaltapresiune. Primele permit utilizarea
virare trebuie sa scada ~i invers. Asa cum s-a ararat, presiunea de alimentare a motorului
unor agregate de antrenare de turatie mica, motorul.hidraulic fiind montat direct pe
este proportionala cu momentul rezistent. Considerand schema de actionare cu pornpa cu
tamburii vinciului de traul, lara reductor. Actionarile de '4Ialta presiune (lucreazacu
debit variabil, conditia de putere constanta inseamna satisfacerea relatiei:
presiuni de pana la 300 bar) sunt utilizate, de obicei, la turatii mari, ceea ce.Ieface
compacte ~i cu gabarite mai reduse dedit once alte transmisii. Ca tipuri de agregate pQ=k (2)
hidraulice utilizate la actionarea vineiurilor de traul, se intalnesc: deoarece:
- agregate de lnalta presiune reversibile, cu pistonase axiale sau radiale, M=kIP
eu debit constant sau variabil;
- motoare hidraulice de inalta presiune, de 0 constructie specials, UJ = k2Q
nereversibile (cu pistoane in stea, cu stator in forma de carna ~i cu rotor mobil, etc.);
- agregate eu palete, de joasa si medie presiune, ell debit constant sau
variabil, reversibile;
- alte actionari speciale.
Traularea impune doua moduri de reglare a functionarii instalatiei:
- la tensiune constants in vaer (in faza de traulare);
. - la puterea totala sau partiala de actionare a vinciului (in faza de ridicare
a traulului). Pentru aceasta se recornanda doua so lutii:
- rnasurarea directa a tensiunii din vaer folosind un traductor de forta;
- rnasurarea indirecta prin rnasurarea presiunii din orificiul de intrare a
uleiului in motor. Se stie ca la motoarele hidrostatice presiunea la intrarea in motor este
proportionala cu cuplul realizat la arbore. Fig. 8.5 Vinci de traul actionat hidraulic
In cazul vinciurilor, neglijand frecarile, cuplul rezistent care echilibreaza cuplul
motor este dat de forta din vaer, inrnultita cu raza tamburului. Daca se presupune raza o varianta constructiva a dispozitivului 8 de reglare a debirului este reprezentata
tamburului constanta, rezulta ca presiunea uleiului la intrarea in motor se poate considera in figura 8.6. Pistonul B i~i gaseste echilibrul la presiunea reglata. Daca apar perturbatii
ale presiunii, pistonul B se deplaseaza, iar
proportionala cu tensiunea din vaer.lpoteza adrnisa poate fi considerate reala atunci dind:'
prin orificiile a si b incepe sa circule fluid
in regimul de reglare la tensiune constants, lungimea cablului manevrat nu variaza prea
care determina deplasarea pistonului A in
mult, asa inca; sa modifice in mod substantia! nurnarul de straturi.
sensul micsorarii sau rnaririi debitului asa
Oricare ar fi modul de masurare al tensiunii din vaer, se pune problema
lncat tensiunea din cablu sa poata fi men-
analizei modului cum se realizeazi schema de reglaj a tensiunii constante in vaer. Se A
tinuta constanta. Sistemele de reglare la pu-
considera un vinci de traul antrenat de un motor hidraulic cu cilindree fixa, alimentat
tere constants trebuie sa asigurc functionarea
de la 0 pornpa eu debit variabil. Presupunem schema de actionare din figura 8.5, 10
vinciului de traul astfel incat puterea la
care s-au facut notatiile: I - tamburul vinciului de traul (simplu sau dublu); 2 - motor
arborele de antrenare sa ramana tot timpul la
hidraulic de antrenare; 3 - pornpa principals cu debit variabil; 4 - pompa de
aceeasi valoare: M·(r)=const. Deci, la marirea
alimentare; 5 - rezervor de ulei; 6 - supapa de siguranta; 7 - supapa de sens unie; 8 -
momentului, din cauza cresterii rezistentei
armature de reglare a debitului; 9 - reductorul vinciului.
traulului, turatia tamburului si deci viteza de
o varianta constructive a dispozitivului 8 de reglare a debitului este reprezentata
virare trebuie sa scada $i invers. Asa cum s-a I
in figura 8.6. Pistonul B i~i gaseste echilibrul la presiunea reglata. Dad apar perturbatii La rezervorul 'de ulei Presiunea de
aratat, presiunea de alimentare a motorului
ale presiunii, pistonul B se deplaseaza, iar prin orificiile a si b incepe sa eireule fluid care reglare a pompei
este proportionala cu momentul rezistent.
detenninii depJasarea pistonului A In sensu I micsorarii sau maririi debitului asa incat
Considerand schema de actionare eu pornpa Fig. 8.6 Dispozitiv de reglare a debitului
iensiunea din cablu sa poata fi mentinuta constanta. Sistemele de reglare la putere
190 Instalatii navale de punte Bibliografie 191

ell debit variabil, conditia de putere constants inseamna satisfacerea relatiei: BIBLIOGRAFIE
pQ=k (2)
Adam, At. et al., Pescuitul industrial, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1981.
deoarece: Alexandrov, M.N., Instalatii navale, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1982, (in
M=k,P limba rusa),
Alexandrov,M.N., Echipamente navale, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1987,
cv=bQ
(In limba rusa),
Relatia (2) reprezinta 0 hiperbola echi latera iar earacteristica de ~eglaj a pompei se va Ceanga.V, et al., Brevet OSIM nr.69.478.
suprapune, pe 0 anurnita portiune, eu aceasta curb a (fig. 8.7). In scheme le de regJaj Ceanga.V., Pitulice,D., Paraschivescu,C., Electro-hydraulic Steering Gears
existente se pot intalni doua cazuri: Parameters Determination, Buletinul Universitatii din Galati, Fascicula IV, Anul Ill,
- eel din figura 8.7(a) In care sisternul de reglaj la putere constants rcalizeaza 1980.
rnodificarea parametrilor p, a dupa legea (2); . Gorshkov, LA., Mahorin, N.!., Transferul miirfii ill mars, Ed.Sudostroenie,
- eel din figura 8.8(b) in care sistemul de reglaj Ia putere constants realizeaza Leningrad, 1977, (in limba rusa),
modificarea parametrilor p, q dupa segmentele AB, Be care aproximeaza (,. Gurovich.AN. et al., Instultuii navale, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1967,
hiperbola teoreticii. (inlimba rusa).
Dintre cele douli sisteme, primul se compune dintr-un sistem format dintr-un Gurovych,A.N. et al., lnstalatii navale, vol, 1 si 2, Ed.Sudostroenie,
piston care, printr-o cama profilata, realizeaza cornanda debitului dupa Jegea Q'P = const. Leningrad, 1975, (in limba rusa),
Al doilea utilizeazli pentru cornanda debitului pistoane hidraulice actionate pe 0 fala de Ionita.l.C; Jimbu,A., Instalaiii navale de bord, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1986.
presiunea de 11IeIU iar pe cealalta de arcuri, eu caracteristici diferite, care intra in actiune Kamnev,G.F.: Kiparskiy,G.R., Balin,V.M., Ma~ini de ridicat - transportal ~i
succesiv. mecanisme de punte, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1976, (In limba rusa).
.eI Lloyd's Register, Classification of Ships, Rules and Regulations, London,
PI M p,M < 1997.
Prunii,T.V., Exploatarea navelor maritime si fluviale, Ed.Tehnica, Bucuresti,
1967.
RNR, Intemational Convention for the Safety of Life at Sea,1974. Bucuresti,
1986.
RNR, Reguli pentru Clasificarea si Constructia Nave/or Mariti/lie,
Bucuresti, 1990.
n.t» I I n
RNR, Reguli pentru Echlpamente conform conventiilor, ale Nave/or
I ,,' -Q I (bi III
Maritime, Bucuresti, 1990.
RNR, Reguli pentru instalalii de ridicare, ale Navelor Maritime, Bucuresti,
Fig. 8.7 Diagramele de reglare ale sistemului hidraulic de actionare 1990.
Sc1meekluth,H., Hydro-mechanik zum Schiffs-entwurf, Koehlera, Aachen,
1977.
SNAME, Marine Engineering, Harrington, Newport, 1992.
Souchotte,E., Marble Auxiliary Machinery, Newnes-Butterworts, London,
1975.
Vasilyev,A.L. et al., Capace mecanice ale gurilor de maga'{;ii La nave,
Ed.Sudostroenie, Leningrad, 1977, (In limba rusa).
Voytkunskyi,Y.Y., Teoria navei, vol.lIl, Ed.Sudostroenie, Leningrad, 19S5,
(in limba rusa).

1--' . '(~jlli·~}~;?
-~
riCSW cus i -mn -:is - -iO"- • iiiiiliiiiii..ae& •.. _ ~_. __ ._". _. .-----------.

192 Instalatii navale de punte

1
'i
Zaharov.Yu.V., Esyn,LP., Masini !ji mecanism e nuvale, Ed.Sudostroenie,
Leningrad, 1982, (In lirnba rusa).
Zavisha, V. V., Dyokyn,B.G., Mecanisme auxiliare navale, Ed.Sudostroenie,
Leningrad, 1974, (In limba rusa).
Zavisha, V.V., Dyokyo,B.G., Mecan isme auxiliare navale, Ed. Transport,
Moscova, 1984, (10 limba rusa).
Zavisha, V.V., Masini de ciirmi: hidraulice, Ed.Sudostroenie, Leningrad,
1965, (in limba rusa).

"~

11?
u E
~

~
t\~
i

or"J ~ :t:"
"
...;~, .
f\j
,, \--j "'."'vii
.~
','-- ....
"~?",
·'t,~.
,";.".~
~
\
C.
-~.•.. ~
-I
~""

~"i
./
rJ
,
I
,';>.,j
• 'I..if
~,;~~~,
t"
~~~
\.., -\,
.~\
<, '" .>

,t:~...""" .,,,,
'",
.
,-- -,
' .•...~ ~ Jt. ••:(

,pIt
,)

~
h
-<
~
~\
"i