StarWars.

htmRazboiul stelelor � Un alt punct de vedere

de arhiepiscop Lazar Puhalo

S-ar parea ca, ori de c�te ori apare un nou film de fictiune, acesta este
imediat urmat de pusee de �jurnalism plin de fiere� prin diferite publicatii
ortodoxe. �ntrebati-i pe editorialistii respectivi daca �n realitate chiar au
vazut filmul si veti primi, de regula, raspunsul: �Evident ca nu!� Majoritatea
recenziilor se bazeaza, din pacate, pe ceea ce au citit si ei prin presa sectara
obisnuita, careia mereu ��i ninge si-i ploua�. De cele mai multe ori, strigatele
disperate si calificativele gen �demonic�, �pervers�, �anti-crestin� etc. nu
s�nt altceva dec�t reflexele neconditionate ale unui negativism religios morbid,
lipsit de substanta si multi dintre cei care scriu �n revistele ortodoxe nu fac
dec�t sa citeze sau sa rescrie articolele din cutare publicatie sectara.
Iata de ce, atunci c�nd mai multi tineri i-au cerut celui ce semneaza aceste
r�nduri sa recenzeze si eticheteze ca de obicei seria de filme Razboiul
stelelor, mi-am luat videocasetele respective si am vazut filmele (mai putin
�ntoarcerea cavalerului Jedi, pe care l-am vazut la cinematograf, alaturi de
c�tiva prieteni).
Personal, am fost profund impresionat si miscat de aceasta serie de filme ale
regizorului George Lucas si cred ca ascendenta lui greaca a fost macar partial
raspunzatoare de felul cum si-a abordat subiectul. �ntoarcerea cavalerului Jedi
este dostoievskian la modul pozitiv �n privinta continutului sau moral si s�nt
convins ca Lucas cunoaste �nvataturile ortodoxe si vietile Sfintilor. Subiectul
de baza al seriei Razboiul stelelor este simplu: un dictator malefic a cucerit o
mica galaxie si a abolit fosta democratie pan-galactica. El este proclamat
�mparat, iar fortele imperiale �ncearca sa distruga ceea ce a mai ramas din
rezistenta fata de dominatia sa. Daca bataliile generalizate s�nt purtate cu
arsenalul obisnuit al filmelor science-fiction � aceasta este singura parte
superficiala a povestii �, batalia reala se poarta �ntre constiinta si vointa
umana. Surprinzator, �nc�ntator, adevarata poveste se refera la lupta pe viata
si pe moarte �ntre partea buna si partea rea a acelei naturi universale din care
face parte si omul � natura cazuta a omului si a universului. �n aceasta serie
de filme, natura respectiva se numeste �forta�. �n multe recenzii, �forta� a
fost interpretata ca fiind o parodie de prost gust la adresa lui Dumnezeu. Dupa
o examinare atenta a subiectului de baza al seriei Razboiul stelelor, �nsa, am
ajuns la concluzia ca �forta� este acea natura universala si ca �ntreaga tema a
filmului si energiile firului epic al subiectului se refera la lupta din s�nul
naturii cazute �ntre conlucrarea cu latura sumbra a acelei naturi si conlucrarea
cu latura ei �luminoasa� � adica acea lege a contradictiei despre care vorbeste
Sf�ntului Apostol Pavel ca fiind razboiul dinauntrul fiintei noastre si pe care
se bazeaza monahismul ortodox.
Eroul seriei de filme este Luke Skywalker, un t�nar curat la suflet, profund
moral, care este un adevarat erou, spre deosebire de imaginea moderna a
anti-eroului, care este at�t de pretuita �n filmele contemporane. Luke ram�ne
virgin de-a lungul �ntregii serii de filme, iar evolutia sa �n materie de forta
si conducerea spirituala este legata �n mod direct de acest lucru. Principalul
erou-anti-erou al seriei, Han Solo, se reformeaza si se converteste treptat la
noblete sufleteasca sub influenta directa a puritatii morale si a iubirii
dublate de sacrificiu de sine ale lui Luke Skywalker. Ai zice ca este un caz de
manual din paginile cartii mitropolitului Antonie, Conceptia lui Dostoievski
despre renasterea spirituala.
�n afara de Printesa Leia (sora la fel de plina de moralitate si de sacrificiu
de sine a lui Luke), cele doua personaje �pozitive� dominante s�nt: �n primul
r�nd, marele �ntelept al spatiilor, Yoda, asa-numitul �yeronda�, o fiinta
bl�nda, plina de iubire, care sugereaza fara ezitare un �ntelept de pe Volga
Superioara din Tebaida Nordului (ar putea fi foarte bine un Serghei din Radonej,
un Chiril de la Lacul Alb sau un Paul din Obnora) si care este principalul
catalizator spiritual al �ntregii evolutii a temei fundamentale �n aceasta
minunata serie de filme; �n al doilea r�nd, �l avem pe isihastul Obi-Wan-Kenobi:
rolul lui sugereaza de asemenea foarte clar ca este vorba de un monah (iar eu
unul suspectez ca ultimul sau nume este un joc de cuvinte care trimite la
cuv�ntul Koenobia, desi �mi dau seama la fel de bine de sonoritatile mai degraba
orientale ale numelor Obi-Wan), de un sf�nt monah al filmului, care duce mai
departe �nvataturile �nteleptului (ale lui yeronda) Yoda si ghideaza nemijlocit
puternica evolutie spirituala a t�narului Frate Luke.
De-a lungul �ntregii serii de filme, vedem contrastul dintre bine si rau,
evolutia spirituala a lui Luke si transformarea lui Han Solo dintr-un bandit
iubitor de aventura �ntr-un soldat plin de noblete sufleteasca. Foarte elocvent
�n aceasta calatorie formatoare este episodul cu Viermele Jaba. Jaba este o
fiinta frusta, ca un butoi hidos, cu o personalitate mai mult dec�t depravata,
care traieste �ntr-o fortareata sumbra, semi-subterana, de unde conduce o suma
�ntreaga de activitati criminale. Desi este independent, �mparatul nu-l
considera o amenintare, pentru ca Jaba este oricum un slujitor al laturii sumbre
a naturii umane. Jaba este �nconjurat de niste dihanii bizare, diforme, a caror
distractie de capat�i, dupa ce si-au satisfacut lacomia, este sa priveasca o
fiara hidoasa care devoreaza sclavi si prizonieri fara aparare. Jaba �nsusi, un
adevarat simbol al lacomiei, este un personaj din Scara �naltarii Divine.
Sf�ntul Ioan al Scarii l-a descris �n detaliu si a prezis cu acuratete conditia
sa suprema. Acel degenerat primitiv �nrobeste femei frumoase si le obliga sa
danseze pentru el aproape despuiate si legate de un lant. Dupa care, �n loc sa
profite sexual de ele, �si satisface poftele arunc�ndu-le printr-o usa de sticla
�ntr-o �ncapere-capcana si priveste, cu o placere lasciva cum acele femei s�nt
devorate �n chinuri cumplite de o fiara monstruoasa. Apropierea dintre lacomie
si depravarea interioara este subliniata apasat; iar legatura dintre pasiunile
nestap�nite si sadismul hidos, dintre pasiunile sexuale si moartea sub tortura,
este prezentata la modul dramatic. Viermele Jaba este �ntruchiparea pasiunilor
naturii cazute. El si dihaniile din jurul lui refac practic sumarul
�nvataturilor Parintilor din desert, mai ales ale Sf�ntului Ioan al Scarii, pe
aceasta tema. �n ultima instanta, Raithau, ticalosul �Pas numarul 5� de pe Scara
�naltarii Divine, apare ca fiind eminamente de �nteles. Jaba si tar�mul lui de
pasiuni depravate s�nt distrusi, �n cele din urma, de Luke Skywalker. Fratele
Luke mai face astfel un pas catre adevaratul monahism, catre conditia de
adevarat Jedi � el primeste skhema spirituala.
Nu pot recenza aici �ntregul film pas cu pas, dar scenele de final din
�ntoarcerea cavalerului Jedi, �n care Luke reuseste sa atinga conditia de Jedi,
adica de luptator al binelui si al luminii, s�nt de-a dreptul profunde.
Principalele doua personaje malefice ale filmului s�nt Lordul Darth Vader, un
Jedi corupt care si-a pierdut iluziile si s-a lasat �nrobit de latura sumbra a
fortei, ced�nd propriilor sale pasiuni, si �mparatul, un batr�n rau care si-a
v�ndut sufletul fortelor celor mai �ntunecate de dragul puterii lumesti; acesta
se comporta precum conducatorii pag�ni romani sau papii de pe vremea
Inchizitiei, �ncerc�nd sa-i perverteasca pe martiri mai �nt�i prin bunatate si
laude, apoi prin amenintari si viclenie.
Luke este convins ca lui Darth Vader, fostul Jedi deziluzionat si corupt, i-a
ramas suficienta constiinta morala pentru a se putea m�ntui. Ideea gestului de
a-l salva si vindeca pe acest dusman crud si nemilos da la o parte �ntru totul
orice sentimente de razbunare sau de ura care s-ar fi putut strecura �n sufletul
lui Luke �nsusi. Atunci c�nd �nteleptul Yoda, fiind pe moarte, �n coliba lui de
pe o planeta �ndepartata, �i dezvaluie lui Luke ca Darth Vader este de fapt
tatal lui si ca el si �mparatul au planuit sa-l prinda pe Luke si sa-l
perverteasca si pe el �n slujba raului, Luke este cuprins nu de ura sau de
simtul auto-conservarii fizice, ci de un val de compasiune si de iubire. I se
spune ca trebuie sa lupte p�na la moarte cu Vader, dar el, ca raspuns, �si ofera
propria viata pentru a-l m�ntui pe tatal sau din robia raului. Luke i se preda
lui Vader si este dus �naintea �mparatului. Scenele tensionate care urmeaza s�nf
magnifice. Cum �l poate �nrobi �mparatul pe Luke �n slujba fortei raului?
Fac�ndu-l sa-si dea fr�u liber pasiunilor , provoc�ndu-l sa-si transforme
iubirea pentru tovarasii lui din rezistenta �ntr-un act de ura si razbunare.
�mparatul, ca si stap�nul lui, raul suprem, poate suporta ura, din moment ce
acela care se lasa stap�nit de ura si de sentimentul razbunarii �i este deja
rob, chiar daca �l uraste.
�mparatul �ncearca sa-l provoace pe Luke sa-si ia arma (o �sabie de lumina� � un
fel de aparat cu laser) si sa-l atace fie pe el, fie pe Vader. �n cele din urma,
c�nd Vader �l ataca pe Luke �ntr-un acces de frustrare, Luke se apara cu
indiferenta, av�nd grija numai sa nu-l raneasca sau sa nu-l puna �ntr-o situatie
dificila pe Vader. �n timpul luptei, el �ncearca sa trezeasca �n sufletul lui
Vader acea constiinta morala ascunsa despre care stie din instinct ca trebuie sa
existe. Desi la �nceput ea pare a nu exista, Luke totusi nu greseste.
Lupta se opreste. �mparatul nu are nici un avantaj, pentru ca Luke nu face
altceva dec�t sa se apere cu indiferenta. Acum, Vader si Luke s-au �ndepartat si
nu mai pot fi auziti de �mparat. Acesta nu-l aude pe Vader spun�nd: �Daca nu te
putem corupe pe tine, pe sora ta o vom corupe fara nici o dificultate�. C�nd
aude aceste vorbe, Luke se arunca din nou �n lupta, cu toate puterile sale.
�mparatul, care nu a auzit discutia dintre ei, se lumineaza la fata de placere
lasciva: �A, iata ca t�narul Skywalker a cedat �n fata pasiunilor� si crede ca
�Acum lupta din cauza furiei si din dorinta de razbunare. De-acum e al nostru!�
Dar soarta �mparatului e pecetluita. El nu �ntelege ca Luke se lupta acum
dintr-un sentiment de iubire �n suferinta: el �si sacrifica propria viata pentru
curatenia morala a surorii lui � nu pentru existenta ei fizica, ci pentru
salvarea sufletului ei. Darth Vader, �n schimb, �ntelege acest lucru si forta
morala irezistibila a acestui fapt sf�rseste prin a-l reconverti. Atunci c�nd
�mparatul �si da seama de ce se �nt�mpla si intervine pentru a-l omor� pe Luke,
Darth Vader redevine tatal eroului si se sacrifica el �nsusi pentru a-l salva pe
Luke: el �l ucide pe �mparat, dar este si el ranit de moarte.
De-a lungul �ntregii serii de filme, Darth Vader poarta o masca ur�ta,
neomeneasca, cu aspect de robot. Acum, �n pragul mortii, �i cere lui Luke sa-i
scoata masca, pentru a-si putea vedea fiul fata �n fata. O data cu pierderea
mastii, Vader redevine �uman�. Chipul lui se schimba. Privindu-si fiul, ochii
duri si nemilosi se topesc de tandrete, �ncordarea fetei se transforma �n
seninatate, si fostul personaj malefic face un act suprem si total de cainta, de
optiune �n favoarea binelui. Dupa care, Darth Vader moare �mpacat. �ntre timp,
Luke este obligat sa fuga din sala tronului imperial si din calea fortelor
rezistentei, care au luat-o cu asalt. El trebuie sa paraseasca �Steaua Mortii�
pe care se afla, pentru ca altfel ar fi ucis de propriii sai aliati, care nu
stiu ca el se afla acolo. Dar el si-a riscat viata o data �n plus, pentru a-si
salva tatal. Numai dupa ce tatal sau moare �i vine r�ndul sa se g�ndeasca la
siguranta lui personala.
�n scena finala a filmului, aliatii sarbatoresc victoria definitiva, fara sa fie
�ntru totul constienti ca victoria a fost obtinuta, de fapt, prin faptul ca Luke
Skywalker si-a �nvins propriile pasiuni si a optat pentru iubirea �n suferinta
�n loc sa opteze pentru putere, ura si viclenie. Luke asista la sarbatorile
lumesti de la o departare anume � el este rupt de toate acestea, lipsit de
pasiuni, se afla deja pe un plan mai �nalt, maretia morala si virginitatea i-au
ramas neatinse, el a devenit deja Jedi, adica un adevarat calugar. El a primit
skhema si adevaratele victorii din galaxia sa de el vor fi obtinute si de cei
care vor dori sa-l urmeze. Acum este el �nsusi �ntelept. �ntorc�ndu-se cu
spatele la festivitati, el �si vede �ntr-o aura �nvatatorul sacru � pe Yoda;
parintele spiritual � pe Obi-Wan-Kenobi care, dupa ce s-a sacrificat pentru
Luke, a devenit �ngerul pazitor al acestuia; si tatal � pe Darth Vader, toti
z�mbindu-i binevoitori. Darth Vader alaturi de cei doi sfinti? Bine�nteles,
pentru ca mare este puterea caintei, mare este iubirea celui ce a fost drept din
ceasul al unsprezecelea alaturi de cei care au fost drepti din ceasul dint�i.
De pe acum aud c�t de ultragiati vor fi colegii mei de �jurnalism plin de fiere�
citind aceasta interpretare data de mine seriei de filme. Dar tinerii tot merg
la filme, fie ca vrem, fie ca nu vrem noi, iar Razboiul stelelor s-a dat si se
va mai da la televizor. Este, cred, singurul film din ultimele doua sau trei
decenii, �n care asistam la un adevarat triumf al virginitatii si moralitatii �n
fata fortelor �ntunecate ale pasiunilor. Dilemele pe care le-ar putea naste
interpretarea �fortei� s�nt minore prin comparatie cu frumusetea morala a
filmului. Dec�t sa tunam si sa fulgeram �n fata oricarei productii care apare,
ar fi mai bine sa �ncercam sa vedem aspectele pozitive ale unora dintre acestea
si sa le folosim drept puncte de plecare de la care sa-i �nvatam pe tinerii
nostri. Altminteri, daca vom ataca orisice si vom vedea raul �n tot si toate, nu
vom face dec�t sa-i �ndepartam si sa-i facem sa ne priveasca � pe noi si
ortodoxia noastra � ca pe un curent negativist morbid, victorian. La urma urmei,
celor care vad numai raul pur, apocaliptic, bolnavicios peste tot li se poate
pune �ntrebarea: de care parte a ochilor lor se afla toata aceasta ticalosie si
tot acest rau?
Am iesit de la vizionarea filmului �ntoarcerea cavalerului Jedi cu un sentiment
aproape de bucurie. A fost pentru mine o experienta pentru care s�nt profund
recunoscator si, daca tinerii nostri tot merg la filme, atunci sa le oferim mai
multe filme de felul acesta. Iar c�nd le recenzam, sa ne folosim de aspectele
lor pozitive pentru a-i �nvata pe acesti tineri, mai cur�nd dec�t sa cautam sa-i
aruncam �ntr-o stare de disperare prin �ngustimea si prin blocajele mentale pe
care noi singuri ni le inducem.
Traducere si adaptare: Mihnea Gafita
� pentru Romania: Arhiva Culturala Romana 2002